Новости

• Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Подробнее

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).
  
  Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

  Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

  Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

  Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

  Curtea de Apel Chişinău

  Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

  Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

  Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

  Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

  Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

  Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

  Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

  Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

  Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

  Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

  Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

  Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

  Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

  Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

  Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

  Curtea de Apel Bălţi

  Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

  Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

  Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

  Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

  Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

  Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

  Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

  Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

  Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

  Curţile de apel din Cahul şi Comrat

  Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

  Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

  Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

  Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

  Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

  Подробнее

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

  Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

  De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

  De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

  Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
  Sursa: bizlaw.md

• Cinci magistrați vor fi evaluați, astăzi, pentru a fi promovați în funcție

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

  Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

  Подробнее

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

  Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

  De asemenea, magistrata Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia, sediul central va fi evaluată pentru a putea participa la concursul de ocupare a funcției de cicepreședinte al aceleiași instanțe. Totodată, trei magistrați au solicitat să fie promovați la o instanță ierarhic superioară. Aceștia sunt:
  Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți la Curtea Supremă de Justiției;
  Aliona Donos, de la Judecătoria Bălți, sediul central la Curtea de Apel Bălți;
  Denis Băbălău, de la Judecătoria Chișinău, sediul central la Curtea de Apel Chișinău.

  În cadrul ședinței de astăzi va fi examinat și dosarul magistratului Roman Mazureț, care vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de acelaşi nivel. Și anume, acesta vrea să treacă de la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, la Judecătoria Chișinău. Totodată, Colegiul va evalua nouă persoane care vor să acceadă în funcția de magistrat. Aceștia sunt:

  • Diana Balan;
  • Ion Caraman;
  • Irina Pușcașu-Mamalîga;
  • Rodica Nicula;
  • Alexei Rusacov;
  • Dinu Brașoveanu;
  • Vitalie Moroșanu;
  • Cristina Salagor;
  • Liliana Cușcă.
    Sursa: bizlaw.md

• Timofti a numit în funcție trei judecători pentru Bălți și Comrat

  Cei trei oficiali au fost numiți în funcții la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit serviciului de presă al Președinției, cei tri noi magistrați sunt următorii:
  Pușca – Curtea de Apel Bălți;
  Ion Talpa – Curtea de Apel Bălți;
  Vasili Hrapacov – Judecătoria Comrat.
  Judecătorii vor putea ocupa funcția în care au fost numiți pe un termen de 5 ani.

  Подробнее

  Cei trei oficiali au fost numiți în funcții la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit serviciului de presă al Președinției, cei tri noi magistrați sunt următorii:
  Pușca – Curtea de Apel Bălți;
  Ion Talpa – Curtea de Apel Bălți;
  Vasili Hrapacov – Judecătoria Comrat.
  Judecătorii vor putea ocupa funcția în care au fost numiți pe un termen de 5 ani.

• Cât vor mai dura inexactităţile celor care decid soarta concetăţenilor?

    În fine, după o serie de tergiversări, care au durat aproape un an şi jumătate, dosarul penal a fost pus pe rol. În urma celei de-a treia şedinţe de judecată, la 30 octombrie 2007, judecătorul Dumitru Puşca, în prezenţa avocaţilor şi a celorlalte două părţi la proces, inclusiv a acuzatorului de stat, procurorul Doina Ţurcan, care a solicitat aplicarea pedepsei cu închisoare, pe un termen de 6 luni, a pronunţat o sentinţă nonprivativă de libertate.
   Citez, ca şi data trecută, păstrând stilul şi ortografia acesteia: „Slivinschii Petru Visarion de liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere administrativă sub formă de amendă în mărime de 45 (patruzeci şi cinci) unităţi convenţionale – 900 (nouă sute) lei. Acţiunea civilă înaintată de partea vătămată, în principiu de admis, dar de lăsat spre examinare pe cale civilă”.

  Подробнее

    În fine, după o serie de tergiversări, care au durat aproape un an şi jumătate, dosarul penal a fost pus pe rol. În urma celei de-a treia şedinţe de judecată, la 30 octombrie 2007, judecătorul Dumitru Puşca, în prezenţa avocaţilor şi a celorlalte două părţi la proces, inclusiv a acuzatorului de stat, procurorul Doina Ţurcan, care a solicitat aplicarea pedepsei cu închisoare, pe un termen de 6 luni, a pronunţat o sentinţă nonprivativă de libertate.
   Citez, ca şi data trecută, păstrând stilul şi ortografia acesteia: „Slivinschii Petru Visarion de liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere administrativă sub formă de amendă în mărime de 45 (patruzeci şi cinci) unităţi convenţionale – 900 (nouă sute) lei. Acţiunea civilă înaintată de partea vătămată, în principiu de admis, dar de lăsat spre examinare pe cale civilă”.

   De reţinut următorul fapt: în chiar partea introductivă la textul sentinţei, Petru Slivinschi figurează ca „neangajat în câmpul muncii”. Şi tot soroceanul Dumitru Puşca este cel care, la pagina 3, alineatul 4, atunci când judecă mărturiile, constată: „Referitor la declaraţiile depuse de Slivinschii L. şi Scopoi N., instanţa le apreciază critic şi nu le ia ca bază probatorie, deoarece Slivinschii L. este soţia inculpatului şi are interes personal, iar Scopoi N. este realizator la Slivinschii P. şi este în subordine de serviciu”. Rămâne doar să ne întrebăm dacă un patron, care are în subordinea sa „realizatori”, poate fi considerat „neangajat în câmpul muncii”.

Оставь комментарий