Новости

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

  Подробнее

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.
  
  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale
  
  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.
  
  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 
  
  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.
  
  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.
  
  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.
  
  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 
  
  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”
  
  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Подробнее

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

  Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

  Trei apartamente, în doi ani

  Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

  Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

  În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

  Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

  În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

  S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

  Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

  Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

  În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

  Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

  Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

  Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

  „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

  Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

  „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

  Au cumpărat ieftin și au vândut scump

  Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

  Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

  La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

  Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

  La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

  La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

  Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

  În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

  În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

  A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

  Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

  Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

  În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

  Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

  Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

  Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

  Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

  Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

  S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

  Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

  Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

  CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

  Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

  Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

  Știre atașată

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal.

  Подробнее

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

  Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI
  
  Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

  Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

  Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

  Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

  Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

  Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

  Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

  Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

  Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

  Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

  Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

  Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

  Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

  Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

  „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

  Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

  Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

  Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

  A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

  Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

  Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

  Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

  Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

  Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

  Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

  Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

  Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

  Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

  Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

  Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

  Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

  A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

  De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

  Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

  Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

   

  Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

  Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

  Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

  Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

  Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

  „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

  Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

  Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.
  
  sursa: rise.md

• Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

  Știre atașată

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  Подробнее

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

  Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI
  
  Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

  Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

  Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

  Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

  Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

  Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

  Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

  Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

  Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

  Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

  Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

  Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

  Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

  Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

  „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

  Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

  Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

  Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

  A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

  Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

  Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

  Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

  Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

  Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

  Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

  Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

  Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

  Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

  Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

  Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

  Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

  A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

  De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

  Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

  Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

   

  Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

  Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

  Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

  Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

  Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

  „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

  Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

  Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.
  
  sursa: rise.md

• Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Подробнее

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

  Locuinţe de până la două mii de euro

  Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

  Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

  Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
  
  Fără casă şi fără masă

  Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

  Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
  
  Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

  Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

  Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

  CNI nu verifică preţurile maşinilor

  Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

  Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

  Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

  Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

  Ce spun experţii anticorupție

  Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

  O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
  
  „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

  Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

  Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
  sursa: anticoruptie.md

   

  (FOTO) Cine este și cum arată judecătoarea care l-a condamnat pe actorul Sergiu Voloc

  Holeviţcaia Ludmila este numele judecătorului care a decis condamnarea actorului Sergiu Voloc la patru ani de închisoare cu suspendare. Aceasta a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău în februarie 2014.
  Potrivit site-ului magistrat.md, la 13 mai 2008, Holeviţcaia Ludmila a fost numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, iar la 23 mai 2013 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Подробнее

  Holeviţcaia Ludmila este numele judecătorului care a decis condamnarea actorului Sergiu Voloc la patru ani de închisoare cu suspendare. Aceasta a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău în februarie 2014.
  Potrivit site-ului magistrat.md, la 13 mai 2008, Holeviţcaia Ludmila a fost numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, iar la 23 mai 2013 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  La 26 februarie 2014, Holeviţcaia Ludmila a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. La 2 octombrie 2008  i s-a conferit gradul cinci de calificare a judecătorului, iar la 28 septembrie 2010, gradul patru de calificare a judecătorului.

  Actorul Sergiu Voloc a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de patru ani, după ce anul trecut a provocat un scandal la Curtea Supremă de Justiție. Decizia a fost luată de Judecătoria Râșcani.
  sursa: realitatea.md

   

   

  Amnesty: Condamnarea lui Sergiu Voloc este o rușine pentru justiția noastră

  Amnesty International Moldova consideră că, prin sentința de condamnare a lui Sergiu Voloc la o pedeapsă de închisoare pe 2 ani cu suspendarea executării pedepsei de închisoare pentru un termen de 4 ani, s-a încălcat flagrant articolul 6 al CEDO, privind dreptul la un proces echitabil, comunică Politik.md.
  Potrivit organizației, o serie de principii are Curții Europene pentru Drepturile Omului și ale Constituției Republicii Moldova au fost încălcate flagrant, când au fost pronunțate sentințe prin care se eschivează de la răspundere penală foștii funcționari Vladimir Botnari și Gheorghe Papuc, care au favorizat actele grave de tortură soldate cu moartea unui om.

  Подробнее

  Amnesty International Moldova consideră că, prin sentința de condamnare a lui Sergiu Voloc la o pedeapsă de închisoare pe 2 ani cu suspendarea executării pedepsei de închisoare pentru un termen de 4 ani, s-a încălcat flagrant articolul 6 al CEDO, privind dreptul la un proces echitabil, comunică Politik.md.
  Potrivit organizației, o serie de principii are Curții Europene pentru Drepturile Omului și ale Constituției Republicii Moldova au fost încălcate flagrant, când au fost pronunțate sentințe prin care se eschivează de la răspundere penală foștii funcționari Vladimir Botnari și Gheorghe Papuc, care au favorizat actele grave de tortură soldate cu moartea unui om.

  Sergiu Voloc, pentru niște acțiuni care nu conțin nici un element de infracțiune, a fost condamnat recent în cadrul unui dosar penal eronat, încălcându-se principiul prezumției nevinovăției. Este inexplicabil, cum poate fi condamnată în baza Codului Penal o persoană care este presupusă că a comis o contravenție administrativă. Constatăm, că dl Sergiu Voloc, prin concursul activ al judecătoriei sect. Rîșcani din mun. Chișinău, este declarat victimă a justiției moldovenești, având foarte mari șanse de a obține câștig de cauză la CtEDO, dacă instanțele naționale nu-și vor face bine meseria”, se menționează într-un comunicat de presă lansat de instituție.

  În context, Amnesty International Moldova cere instanțelor judecătorești naționale în termen cât mai restrâns să reanimeze justiția echitabilă, totodată – să condamne toți torționarii responsabili pentru acțiunile de tortură și rele tratamente.

  Condamnarea lui Sergiu Voloc este o rușine pentru justiția noastră. Așteptăm o reacție promptă din partea Consiliului Superior al Magistraturii care este obligat să monitorizeze activitatea judecătorilor, care achită torționarii și care amendează generalii ce au ordonat actele de tortură, a declarat Cristina Pereteatcu, directorul executiv al Amnesty International Moldova. Amintim că actorul Sergiu Voloc a fost condamnat recent la patru ani de închisoare cu suspendare pentru un incident din luna martie a anului trecut. Atunci, actorul ar fi lovit de mai multe ori cu pumnul în câteva uși din incinta Curții supreme de Justiție.
  Decizia de condamnare a fost luată de magistrata Ludmila Holevițcaia, ce activează în Judecătoria sectorului Rîșcani al capitalei.

   

  ОБЩЕСТВО Требуется пожизненное...

  Повторно дело Паскаря и Пангалоса рассматривают судьи Елена Кобзак (председательсвующая), Людмила Холевицкая и Корнелия Вырлан.
  Ранее Апелляционная палата Кишинева отказала Паскарю в изменении меры пресечения заключения под стражу. Паскарь три раза отказывался покидать камеру предварительного заключения, чтобы присутствовать на заседании АП. Однако в последний раз, перед заседанием, уже третий раз отложенным, он дал свое согласие, чтобы слушание апелляции проводилось без него.

  Подробнее

  Повторно дело Паскаря и Пангалоса рассматривают судьи Елена Кобзак (председательсвующая), Людмила Холевицкая и Корнелия Вырлан.
  Ранее Апелляционная палата Кишинева отказала Паскарю в изменении меры пресечения заключения под стражу. Паскарь три раза отказывался покидать камеру предварительного заключения, чтобы присутствовать на заседании АП. Однако в последний раз, перед заседанием, уже третий раз отложенным, он дал свое согласие, чтобы слушание апелляции проводилось без него.

   

   

  Тимофти назначил 15 новых судей

  Магистраты с продлёнными полномочиями: Рената Попеску в Районном суде Новых Анен, Людмила Холевицкая – Суд сектора Рышкань, Кишинёв, Геннадие Еремчук – Суд Бельц, Владислав Клима - вице-председатель Суда сектора Чокана, Кишинёв, Валентина Крючкова - вице-председатель Районного суда Калараш, Виорика Урсу - вице-председатель Районного суда Криулян, Дорин Дулгиеру - председатель Суда сектора Буюкань, Кишинёв.

  Подробнее

  Магистраты с продлёнными полномочиями: Рената Попеску в Районном суде Новых Анен, Людмила Холевицкая – Суд сектора Рышкань, Кишинёв, Геннадие Еремчук – Суд Бельц, Владислав Клима - вице-председатель Суда сектора Чокана, Кишинёв, Валентина Крючкова - вице-председатель Районного суда Калараш, Виорика Урсу - вице-председатель Районного суда Криулян, Дорин Дулгиеру - председатель Суда сектора Буюкань, Кишинёв.

   

   

  Faceti cunostinta:-judecatorul Ludmila Holevitcaia

  Judecatorul Ludmila Holevitcaia ,re-examineaza cauza abuziva a procurorului Talpa unde a delimitat ,”porc” din cuvantul ,”PORCUROR,” si l-a trimis in judecată pe ex-angajatul din sistemul penitenciar al MJ, pe Cebanu V, - pentru faptul ca a ofensat procurorii, onoarea si demnitatea lor (*pe care n- au).
  PS. de ce o consider o salbataciune pe judecatoare Holevitcaia, care se lasa dresata si se mai emotioneaza, î-i pot aminti daca și-a uitat cauzele precedente exminate de măiestatea sa.

  Подробнее

  Judecatorul Ludmila Holevitcaia ,re-examineaza cauza abuziva a procurorului Talpa unde a delimitat ,”porc” din cuvantul ,”PORCUROR,” si l-a trimis in judecată pe ex-angajatul din sistemul penitenciar al MJ, pe Cebanu V, - pentru faptul ca a ofensat procurorii, onoarea si demnitatea lor (*pe care n- au).
  PS. de ce o consider o salbataciune pe judecatoare Holevitcaia, care se lasa dresata si se mai emotioneaza, î-i pot aminti daca și-a uitat cauzele precedente exminate de măiestatea sa.

   

  Infografice

  Оставь комментарий

  Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site

  Подписаться

  Email *