Date biografice
Data numirii în funcție: 03 decembrie 2014
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1452-VIII din 12 februarie 2020, doamna Grosu Mihaela a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Prin Decretul Președintelui RM nr. 1394-VII din 03 decembrie 2014 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni.
Instruire/Diplome
31 martie 2013 – a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justiției, obținînd media generală de 9,29
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
13.12.2010 – 30.09.2011 – specialist la Judecătoria Strășeni
01.04.2013 – Inspector Superior asupra controlului executării hotărîrilor
04.04.2013 – trasferată în funcția publică de execuție de specialist superior, secția Evidență și documentare procesuală la Judecătoria Strășeni
03.10.2013 – transferată în funcția de asistent judiciar la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău
Publicații
Coautorul articolului științific: ”Opera de artă plastică – un bun ce face parte din domeniul public sau din domeniul privat”, Revista INJ, nr. 1- 2014, pag. 42-48
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază (Asistent Judiciar) 23 610 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soț (Inspector IPN IGP) 54 000 lei
Venit obținut din alte surse legale, bursă (Audient INJ) 8 400 lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, 1 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vînzare-cumpăare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., în valoare de 390 000 lei, 1 cotă-parte, dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 94 000 lei, 1,5 cotă-parte, dobîndită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de marca BMW 318 (an. fab. 2004), în valoare de 75 000 lei cumpărat în anul 2013
Datorii
Datorie în sumă de 2 000 dolari SUA contractată la 23.08.2013 cu rata dobînzii 0%, scadentă la 23.06.2014
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază, Asistent Judiciar 36 539,73 lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază, grefier 17 080,07 lei
3. Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soț (Inspector IP) 76 029 lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, 1 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vînzare-cumpăare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., în valoare de 390 000 lei, 1 cotă-parte, dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 94 000 lei, 1,5 cotă-parte, dobîndită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de marca BMW 318 (an. fab. 2004), în valoare de 75 000 lei cumpărat în anul 2013
Datorii
Datorie în sumă de 2 000 dolari SUA contractată în anul 2013 cu rata dobînzii 0%, scadentă în anul 2014
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 150 203,20 lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț, Inspector IP 85 373 lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, 1 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vînzare-cumpăare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., în valoare de 390 000 lei, 1 cotă-parte, dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 94 000 lei, 1,5 cotă-parte, dobîndită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de model BMW 318 (an. fab. 2004), în valoare de 75 000 lei cumpărat în anul 2013
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 132 630 lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț, Inspector IP 82 826 lei
3. Venit obținut din alte surse legale 62 591 lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, 1 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vînzare-cumpăare
2. Casă de locuit dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobîndită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de model BMW 318 (an. fab. 2004), cumpărat în anul 2013
Autoturism de model BMW X5 (an. fab. 2004), cumpărat în anul 2013/mandat
Bunuri a căror valoare depășește suma a 10 salarii medii pe economie
NouBun în valoare de 150 000 lei, dobândit în perioada anilor 2012-2014
Active financiare
Card salarial
Cont curent cu soldul 44 000 lei
Datorii
Datorie în sumă de 44 000 lei, contractată cu rata dobânzii 18%, scadentă în anul 2021
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 211 460 Lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț, Inspector IP 67 480 Lei
3. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 50 000 Lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri a căror valoare depășește suma a 10 salarii medii pe economie
Bun în valoare de 150 000 lei, dobândit în perioada anilor 2012-2014
Active financiare
Cont curent cu soldul 44 000 lei
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 212 649 Lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț, Inspector IP 22 632 Lei
3. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 50 000 Lei
Bunuri imobile
1. Teren aferent casei cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 120 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2007) în posesie din anul 2016
Autoturism de model BMW 520I (an. fab. 1996) în posesie din anul 2016
Bunuri a căror valoare depășește suma a 10 salarii medii pe economie
Bun în valoare de 150 000 lei, dobândit în perioada anilor 2012-2014
Datorii
Datorie în sumă de 44 000 lei contractată în anul 2016, scadentă în anul 2021
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 212 649 Lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț 32 120 Lei
3. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 140 000 Lei, 25 000 Lei
Bunuri imobile
1. Teren care se află în circuitul civil cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 143 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2014) în valoare de 11 000 Euro, în posesie din anul 2019
Autoturism de model Lada 21214 (an. fab. 2012) în valoare de 25 000 Lei, în posesie din anul 2019
NouAutoturism de model Dacia Duster (an. fab. 2013) în proprietate din anul 2019
Bunuri a căror valoare depășește suma a 10 salarii medii pe economie
Bun în valoare de 150 000 lei, dobândit în anul 2012
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 266 611 Lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț 118 890 Lei
3. Venitul obținut din alte surse legale 5 512 Ron
Bunuri imobile
1. Teren care se află în circuitul civil cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 143 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2014) în valoare de 11 000 Euro, în posesie din anul 2019
Bunuri a căror valoare depășește suma a 10 salarii medii pe economie
Bun în valoare de 150 000 lei, dobândit în anul 2012
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 288 861 Lei
2. Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soț 123 952 Lei
3.NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 120 000 Lei
4. Venitul obținut din alte surse 304 761 Lei, 5 136 Ron
Bunuri imobile
1. Teren care se află în circuitul civil cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobîndit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., dobîndită în anul 2007, contract de vînzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 143 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
NouApartament cu suprafața de 69,5 m.p., în valoare de 29 190 Euro, 1,0 cotă-parte, în proprietate din anul 2021
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2014) în valoare de 11 000 Euro, în posesie din anul 2019
NouAutoturism de model Mercedes Vito fabricat în anul 2011, în valoare de 9 000 Euro, în proprietate din anul 2021
NouAutoturism de model Dacia Duster fabricat în anul 2015, în valoare de 120 000 Lei, în proprietate din anul 2021
Datorii
Datorie în sumă de 500 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 4,5%, scadentă în anul 2041
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 293 257 Lei
2. Venitul obținut din alte surse 5 774 Ron
Bunuri imobile
1. Teren care se află în circuitul civil cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobândit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., dobândită în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 143 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
4. Apartament cu suprafața de 69,5 m.p., în valoare de 29 190 Euro, 1,0 cotă-parte, în proprietate din anul 2021
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2014) în valoare de 11 000 Euro, în posesie din anul 2019
2. Autoturism de model Mercedes Vito fabricat în anul 2011, în valoare de 9 000 Euro, în proprietate din anul 2021
NouAlte bunuri mobile a căror valoare unitară depășește suma a 10 salarii medii lunare pe economie
Set de mobilă în valoare de 150 000 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 500 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 4,5%, scadentă în anul 2041
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 357 335 Lei
2. Venit obținut de către soț/soție la locul de muncă de bază 164 000 CZK
NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 180 000 Lei
4. Venitul obținut din alte surse 6 000 Ron
Bunuri imobile
1. Teren care se află în circuitul civil cu suprafața de 0,06 ha, în valoare de 39 705 Lei, 1/0 cotă-parte, dobândit în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
2. Casă de locuit cu suprafața de 130 m.p., dobândită în anul 2007, contract de vânzare-cumpărare
3. Casă de locuit cu suprafața de 143 m.p., în valoare de 78 709 lei, 1/5 cotă-parte, dobândită în anul 2000, contract de privatizare
4. Apartament cu suprafața de 69,5 m.p., în valoare de 29 190 Euro, 1,0 cotă-parte, în proprietate din anul 2021
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2014) în valoare de 11 000 Euro, în posesie din anul 2019
2. Autoturism de model Mercedes Vito fabricat în anul 2011, în valoare de 9 000 Euro, în proprietate din anul 2021
NouAutoturism de model Mercedez-Benz Viano fabricat în anul 2012, în valoare de 18 000 Euro, în posesie din anul 2023
Bunuri mobile a căror valoare unitară depășește suma a 10 salarii medii lunare pe economie
Set de mobilă în valoare de 150 000 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 500 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 4,5%, scadentă în anul 2041
Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 105/11 din 11 octombrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Mihaela Grosu de la Judecătoria Străşeni (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 67/8 din 20 iulie 2018, Hotărâri adoptate de judecătorul Mihaela Grosu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.
PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015 au fost contestate în total 45 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 84,44%;
Judecător de drept comun:
– în anul 2016 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 37 ceea ce constituie 88,09%;
– în anul 2017 au fost contestate în total 61 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 50 ceea ce constituie 81,96%;
– în anul 2018 au fost contestate în total 29 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 23 ceea ce constituie 79,31%.
Judecător de instrucţie:
– în anul 2018 au fost contestate în total 12 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 10 ceea ce constituie 83,33%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate:
2015, din 514 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,36%;
Judecător de drept comun:
– în anul 2016, din 306 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,96%;
– în anul 2017, din 494 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,22%;
– în anul 2018, din 430 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,39%.
Judecător de instrucţie:
– în anul 2018, din 121 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,65%.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 105/11 din 11 octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Mihaela Grosu de la Judecătoria Străşeni (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 83 de puncte.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 353/20 din 19 septembrie 2019 materialele, în privința judecătorului Mihaela Grosu de la Judecătoria Străşeni (sediul central), au fost remise la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în vederea evaluării extraordinare, în baza cererii judecătorului privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
Potrivit Hotărârii nr. 67/8 din 20 iulie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Mihaela Grosu de la Judecătoria Strășeni (sediul Strășeni), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine.
Prin Hotărîrea nr. 46/6 din 18 iunie 2014, a fost admisă candidatura doamnei Grosu Mihaela pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător.
DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 83/4 din 16 martie 2023, se conferă gradul IV (patru) de calificare judecătorului de la Judecătoria Strășeni, Mihaela Grosu.
Prin Hotărârea nr. 41/3 din 05 februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V de calificare judecătoarei Mihaela Grosu de la Judecătoria Strășeni.
Hotărârea nr. 83/4 din 16 martie 2023
Hotărârea nr. 353/20 din 19 septembrie 2019
Hotărârea nr. 105/11 din 11 octombrie 2019
Hotărârea nr. 41/3 din 05 februarie 2019
În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Mihaela Grosu nu au fost intentate proceduri disciplinare.
Potrivit Hotărârii nr. 67/8 din 20 iulie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2015-2017), pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Mihaela Grosu nu au fost intentate proceduri disciplinare.
Prin Hotărârea nr. 92/6 din 29 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mereuță Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 221s-270p/m din 16 martie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 01 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Grosu Mihaela de la Judecătoria Strășeni (sediul central).
Prin Hotărârea nr. 226/9 din 24 noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Lisnic Olesea împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.743s-1099p/m, nr.761s-1130p/m, nr.764s-1133p/m, nr.771s-1142p/m, nr.748s-1171p/m, nr.789s-1176p/m din 11 septembrie 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 10 august 2020, 12 august 2020, 13 august 2020, 19 august 2020, 20 august 2020 asupra acțiunilor judecătorului Grosu Mihaela de la Judecătoria Strășeni (sediul central).
Prin Hotărârea nr. 21/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе Lisnic Olesea, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1330s-1601p/m, nr. 1353s-1638p/m și nr. 1361s-1938p/m din 29 Noiembrie 2019, emise pe marginea sesizărilor depuse la 31 Octombrie 2019, 03 Noiembrie 2019 și 07 Noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Grosu Mihaela de la Judecătoria Strășeni, sediul Central.
Prin Hotărârea nr. 238/9 din 13 Iulie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Nițu Vasile împotriva deciziei Inspecției judiciare din 14 iunie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Nițu Vasile cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Străşeni, Mihaela Grosu.
Conform Hotărîrii nr. 120/7 din 18 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Enciu Serghei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 13 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Enciu Serghei cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Strășeni, Mihaela Grosu.
Prin Hotărîrea nr. 147/21 din 13 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet.Munteanu Ivan, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 18 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia din 07 mai 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Strășeni, Grosu Mihaela.
Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.
Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada evaluată (2015 – 2017), au fost înregistrate 10 sesizări care au fost respinse.
Hotărârea nr. 92/6 din 29 aprilie 2022
Hotărârea nr. 21/1 din 31 ianuarie 2020
Hotărârea nr. 238/9 din 13 iulie 2018
Membrii revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii se întrunesc, din nou, în ședință marți, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi au fost incluse 27 de subiecte, inclusiv solicitarea depusă de șase magistrați de a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
Cererile au fost semnate de către judecătorii:
Mihaela Grosu, de la Judecătoria Strășeni;
Olga Bejenari, de la Judecătoria Chișinău;
Sergiu Suvac, de la Judecătoria Chișinău;
Iurie Malcoci, de la Judecătoria Bălți;
Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia;
Valentina Stratulat, de la Judecătoria Ungheni.
Toți șase magistrați au primit calificativul foarte bine de la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Cinci dintre magistrați au fost numiți în funcție la sfârșitul anului 2014, iar unul la începutul anului 2015.
Mihaela Grosu, Olga Bejenari, Sergiu Suvac și Valentina Stratulat au devenit judecători după ce au absolvit Institutul Național al Justiției. La examenele de absolvire aceștia au obținut media generală între 9,29 și 9,63. Ceilalți doi magistrați care au solicitat să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au ajuns în funcțiile de judecători în baza experienței de muncă acumulată anterior. Iurie Malcoci a fost procuror timp de 20 de ani, iar Sofia Aramă a activat ca avocat.
Amintim că, în luna august Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca Sofia Aramă să fie numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia pentru un mandat de patru ani.
Sursa: bizlaw.md
Trei magistrați urmează să fie avansați în gradul de calificare. Cine sunt aceștia
Trei magistrați de la Judecătoria Hîncești și Judecătoria Strășeni ar putea avansa în gradul de calificare deținut. O decizie în acest sens urmează să fie luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de marți. Candidaturile magistraților au fost propuse de conducerea celor două instanțe.
Astfel, potrivit ordinii de zi a ședintei a CSM, Lilia Roic-Botezatu și Natalia Berbec de la instanța din Hîncești, urmează să primească gradul de calificare V. Ambele au fost evaluate cu foarte bine de Colegiul de evaluare. Potrivit portalului magistrat.md, Lilia Roic-Botezatu a fost numită în funcție în anul 2015. Aceasta a susținut examenul de capacitate la Institutul Național al Justiției cu media general egală cu 7,5. Până a ajunge magistrat, Lilia Roic-Botezatu a activat la Curtea Supremă de Justiție și a fost avocat timp de aproximativ patru ani.
Tot în anul 2015 a fost numită în funcție și Natalia Berbec. Anterior, aceasta a fost jurist la mai multe întreprinderi și a activat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Examenul de capacitate la INJ Natalia Berbec l-a susținut cu media 9,17.
De asemnea, marți CSM urmează să examineze solicitarea de acordare a gradului IV de calificare magistratei Mihaela Grosu, de la Judecătoria Strășeni. Aceasta a fost numită în funcție în anul 2014, iar anterior a fost funcționar în cadrul aceleiași instanțe, dar și la Judecătoria Chișinău. Mihaela Grosu a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justiției cu media generală de 9,29.
Conform prevederilor legale, gradul de calificare cinci se acordă judecătorilor instanțelor de prim nivel. Totodată, gradul V se acordă după expirarea unui an de la numirea în funcţie pentru prima dată.
Gradele de calificare ale judecătorilor au un caracter onorific și sunt conferite pentru înalt profesionalism, merite deosebite în domeniul justiției și îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu. Acestea se acordă magistraților, care au obținut calificativul ”foarte bine” şi ”excelent” la ultima evaluare.
Sursa: bizlaw.md
Judecătoarea care a condamnat, arestat și eliberat în doar două zile
Mihaela Gavriliță-Grosu este judecătoarea care a condamnat-o la 3 ani și 8 luni de închisoare pe Victoria Pruteanu, o tânără mamă din s. Onești, Strășeni, pentru că și-a înjunghiat mortal soțul care o bătea. Fiică de judecător, magistrata locuiește într-o casă de lux din or. Strășeni, pe care o deține încă de la vârsta de 20 de ani. La doar o zi după ce a pronunțat sentința și a dispus arestarea inculpatei chiar în sala de judecată, în fața celor cinci copii pe care-i crește și care plângeau în hohote, la presiunea societății civile, dar și după implicarea ministrului Justiției, magistrata și-a schimbat poziția. Aceasta a decis ca, până la intrarea sentinței în vigoare, femeia cu 5 copii să rămână în arest la domiciliu. Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că va ancheta acest caz.
Judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță are acum 27 de ani. Ea este fiica lui Mihail Gavriliță, fost președinte al Judecătoriei Strășeni, plecat din sistem în 2014 pentru a-i lăsa loc fiicei sale. A fost numită în funcție, conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md, în decembrie 2014, la scurt timp după ce tatăl ei, Mihail Gavriliță, se pensiona.
Tânăra magistrată locuieşte într-un imobil de milioane pe str. Mioriţa din Strășeni, fiind vecină de cartier cu Alexandru Rață, procuror de Străşeni, dar şi cu mai mulţi funcţionari locali. Tânăra judecătoare a intrat în posesia casei pe când avea doar 20 de ani, imobilul fiind construit, cel mai probabil, de către tatăl său. În 2013, aceasta a absolvit Institutul Naţional al Justiției (INJ) şi a activat o perioadă la Judecătoria Străşeni, instituție condusă atunci de tatăl său, iar ulterior a fost angajată la Judecătoria Buiucani, în calitate de specialist, inspector superior asupra controlului executării hotărârilor, specialist superior în Secția evidență și documentare procesuală și asistent judiciar. Prin Hotărârea CSM din 18 iunie 2014, candidatura sa a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător. Inițial, candidatura sa a fost respinsă, la scurt timp, însă, pe 3 decembrie 2014, este, totuși, numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de magistrat la Judecătoria Strășeni. Cu doar câteva luni înainte ca fiica sa să devină judecătoare, Mihail Gavriliță a plecat, subit, la pensie, în aprilie 2014, deși mai avea încă un an până la atingerea plafonului de vârstă.
Judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță este căsătorită, din octombrie 2006, cu Mihail Grosu, fost colaborator al poliţiei rutiere de la Străşeni și inspector al Poliției de Patrulare din Chişinău, începând cu septembrie 2014. ZdG a scris anterior că, în 2006, soțul judecătoarei fusese reţinut în flagrant şi arestat de ofițerii Anticorupţie pentru trafic de influenţă. Conform sentinţei Judecătoriei Buiucani din 14 septembrie 2006, inculpatul Mihail Grosu, împreună cu un coleg, l-a depistat la volan, în stare de ebrietate, pe cetăţeanul V. Mereuţă şi a solicitat de la acesta, chiar în incinta Judecătoriei Strășeni, 300 USD, ameninţându-l că, dacă nu dă banii, va fi arestat pe un termen de 15 sau 30 de zile. Grosu susţinea atunci că are influenţă asupra judecătorului care va examina cazul şi că îl poate determina să nu-i aplice arestul. În aceeaşi zi, dosarul a fost examinat chiar de către socrul său, Mihail Gavriliţă, Mereuţă fiind sancţionat cu o amendă de doar 15 unităţi convenţionale (300 de lei). A doua zi, Grosu a solicitat din nou bani de la Mereuţă, 250 USD, menţionând că l-a influenţat pe judecător pentru ca acesta să nu-i aplice arestul. Peste câteva zile, sub controlul ofiţerilor anticorupţie, într-un bar din Chişinău, lui Grosu i-au fost transmişi 200 USD, acesta fiind prins în flagrant. În judecată, el şi-a recunoscut vina, s-a căit de cele comise, într-un final, scăpând de pedeapsa penală. Judecătorul Iurie Bejenaru, pe atunci la Judecătoria Buiucani, i-a aplicat doar o amendă în valoare de două mii de lei, iar la puţin timp, Grosu a revenit în structurile MAI.
Joi, 21 ianuarie 2016, judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță a decis condamnarea Victoriei Pruteanu, o tânără mamă din Strășeni, la 3,8 ani de închisoare cu executare. Magistrata a dispus ca inculpata, care are doi copii ai săi, dar îngrijește și de cele trei surori minore, după ce părinții au decedat, și care a fost învinuită că și-a ucis soțul care o bătea, să fie reținută chiar din sala de judecată, în fața rudelor și a copiilor care plângeau că se despart de mamă, deși, spun unii juriști, legea îi permitea, ba chiar o obliga, să dispună executarea sentinței de condamnare după examinarea dosarului de către Curtea de Apel Chișinău sau cel puțin după pronunțarea integrală a sentinței, programată pentru 9 februarie 2016. Cazul Victoriei Pruteanu, condamnată de judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță, a sensibilizat societatea. Inclusiv după articolele publicate pe site-ul ZdG despre caz, dar și despre judecătoarea și procurorul care au gestionat dosarul, vineri, 22 ianuarie 2016, a fost inițiată semnarea unei petiții prin care sute de oameni îi cer șefului statului, dar și ministrului Justiției să ia act de cazul tinerei și s-o elibereze. În aceeași zi, Ion Gumeniuc, avocatul din oficiu al Victoriei Pruteanu, împreună cu avocați de la Promo-Lex, care au asistat-o pe Victoria, au depus o cerere la adresa judecătoarei Mihaela Grosu-Gavriliță, cerând înlocuirea măsurii preventive în privința ei până la intrarea sentinței în vigoare. La scurt timp, după ora 17.00, judecătoarea a acceptat demersul și a dispus plasarea Victoriei în arest la domiciliu. Măsura va fi valabilă până la intrarea sentinței în vigoare. Judecătoarea și-a motivat decizia prin faptul că acest caz ar fi unul „excepțional”, Victoria având la întreținere 5 copii. Totodată, în instanță, magistrata a ținut cont de faptul că în ultima perioadă, starea sănătății condamnatei s-a înrăutățit.
În cazul Victoriei Pruteanu s-a implicat și ministrul Justiției, Vladimir Cebotari. Vineri dimineața, acesta scria pe o rețea de socializare că instituția pe care o reprezintă are o „opinie morală separată”. Ulterior, ministrul anunța că a fost depusă o cerere din partea avocaților Victoriei Pruteanu prin care se cere schimbarea măsurii de arest. Ministrul a fost și primul care a anunțat că instanța a dispus eliberarea tinerei din Strășeni. În mesajul său de pe o rețea de socializare, ministrul, reprezentant al PD, nu a ezitat să anunțe că Justiția din R. Moldova renaște, cel mai probabil, inspirat de campania inițiată de șeful său de partid, Vladimir Plahotniuc, „Renaște Moldova”. Ulterior, însă, oficialul a șters acest pasaj din mesajul său. Am încercat în mai multe rânduri să discutăm cu judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță, dar reprezentanții Judecătoriei Strășeni ne-au tot spus că ar fi ocupată. Precizăm că, zilele trecute, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că s-a autosesizat pe marginea acestui caz, precizând că Inspectia Judiciară va întocmi o Notă informativă, care va fi examinată în cadrul Plenului CSM.
sursa: zdg.md
Mihai Grosu, soțul magistratei de la Strășeni, implicat într-un scandal de violare de domiciliu
Gheorghe Scutari din Strășeni, s-a plâns la poliție, ulterior la Procuratura Strășeni pe faptul că a fost atacat în propria locuință de către Mihail Grosu, soțul magistratei Mihaela Grosu, angajat al Inspectoratului Național de Patrulare. Ultimul ar fi pătruns în spațiul privat care i-ar aparține lui Scutari, l-ar fi insultat și lovit, iar ulterior l-a amenințat că-i va da foc vagonului în care acesta muncește și îl va deposeda de toate bunurile.
Conflictul s-ar fi iscat pe 16 mai 2014, în orașul Strășeni, când Mihail Grosu a venit să ia o coasă motorizată, pe care a adus-o la reparație. Acesta a invocat faptul că acel instrument avea și capac, iar meșterul i-a comunicat că a adus obiectul fără capac. Între ei s-a iscat o ceartă verbală, iar angajatul INP l-ar fi amenințat pe Scutari că-l va pune în genunchi și-l va purta prin judecăți și-i va lua toate bunurile. A doua zi, pe 17 mai, Grosu a revenit cu aceleași pretenții. Scutari i-a comunicat ca nu are de unde să-i dea capacul și l-a rugat să iasă din încăpere. Grosu a refuzat și a început să-l insulte și să arunce cu obiecte în meșter, apoi l-ar fi lovit. Revoltat, Scutari l-a forțat pe polițist să iasă din încăpere și chiar a alergat după el prin fața atelierului.
Camera de supraveghere arată ce s-a întâmplat în exteriorul atelierului lui Scutari. Vedem cum polițistul a pătruns în interiorul atelierului, vedem că iese de câteva ori agitat, dar continuă să stea în spațiul privat care îi aparține lui Scutari, apoi iese și fuge de meșter.
Pe acest fapt, polițiștii au decis să-l amendeze pe cel care a fost atacat în propria casă. Ulterior și instanța de judecată a menținut amenda pentru Gheorghe Scutari, dar nu există încă o decizie definitivă.
Deși a fost sesizată cu o plângere de către Scutari, Procuratura Strășeni nu a dat niciun răspuns acestei plângeri. Acum cetățeanul s-a adresat cu o plângere și la Centrul Național Anticorupție, iar plângerea este în examinare.
Contactați telefonic, cei de la INP au refuzat să spună dacă este sau nu angajatul lor. Doar cei de la secția Escorte oficiale au spus că au avut așa angajat până la sfârșitul lunii decembrie 2015, dar ulterior a plecat de la ei și nu știu unde lucrează acum.
Sursa: www.ZdG.md
Mihaela Gavriliţă-Grosu, judecătoarea Judecătoriei Strășeni care a condamnat-o ieri pe Victoria Pruteanu la 3 ani și 8 luni de pușcărie, obligând polițiștii s-o rețină chiar din sala de judecată, în fața celor cinci copii minori, este fiica lui Mihail Gavriliță, fost președinte al Judecătoriei Strășeni, plecat din sistem în 2014 pentru a-i lăsa loc fiicei sale. Magistrata locuiește într-o casă de lux din Strășeni, pe care o deține de la vârsta de 20 de ani, construită cel mai probabil de tatăl său.
Mihaela Gavriliță-Grosu are acum 27 de ani. A fost numită în funcție, conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md în decembrie 2014, la scurt timp după ce tatăl ei, Mihail Gavriliță, fost președinte al Judecătoriei Strășeni se pensiona.
Casă de lux la 20 de ani
La vârsta de 27 de ani, aceasta locuieşte într-un imobil de milioane pe str. Mioriţa din Strășeni, fiind vecină de cartier cu fostul procuror de Străşeni, Alexandru Raţă, dar şi cu mai mulţi funcţionari locali. Aceasta a absolvit în 2013 Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi a activat o perioadă la Judecătoria Străşeni, instituție condusă atunci de tatăl său, iar ulterior a fost angajată la Judecătoria Buiucani, însă nu în calitate de judecătoare, ci de specialist, inspector Superior asupra controlului executării hotărîrilor, specialist superior în secția Evidență și documentare procesuală și asistent judiciar (la Judecătoria Buiucani). Prin Hotărîrea nr. 46/6 din 18 iunie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost admisă candidatura Mihaelei Grosu-Gavriliță pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător. Deși inițial, candidatura sa a fost respinsă, la scurt timp, pe 3 decembrie 2014, ea a fost totuși numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni
Cu doar câteva luni înainte ca fiica să fie numită judecătoare, Mihail Gavriliță a plecat, subit, la pensie, în aprilie 2014, deși mai avea încă un an până la atingerea plafonului de vârstă, dar și la doar o lună după ce ZdG scria despre averea şi dosarele familiei magistratului de la Străşeni. Membrii CSM nu au discutat prea mult cererea de pensionare a lui Gavriliţă, care este şi fost membru al CSM, acceptând-o şi mulţumindu-i pentru activitate.
Soțul în poliție, prins în flagrant
Judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță (foto) este căsătorită, din octombrie 2006, cu Mihail Grosu, un fost colaborator al poliţiei rutiere de la Străşeni, actualmente inspector al Poliţiei de Patrulare din Chişinău, din septembrie 2014. ZdG a scris anterior că soțul judecătoarei a fost reţinut în flagrant şi arestat de ofiţerii Anticorupţie pentru trafic de influenţă în iunie 2006. Conform sentinţei Judecătoriei Buiucani din 14 septembrie 2006, inculpatul Mihail Grosu, împreună cu un coleg, l-a depistat la volan, în stare de ebrietate, pe cetăţeanului V. Mereuţă şi a solicitat de la acesta, inclusiv în incinta Judecătoriei Străşeni, 300 USD, ameninţându-l că, dacă nu dă acei bani, va fi sancţionat cu 15 sau 30 de zile de arest. Grosu susţinea atunci că are influenţă asupra judecătorului care va examina cazul şi că îl poate determina pe acesta să nu-i aplice arestul.
În aceeaşi zi, dosarul a fost examinat chiar de către socrul său, Mihail Gavriliţă, Mereuţă fiind sancţionat cu o amendă de doar 15 unităţi convenţionale, adică cu 300 de lei. A doua zi, Grosu a solicitat din nou bani de la Mereuţă, în sumă de 250 USD, menţionând că l-a influenţat pe judecător pentru ca acesta să nu-i aplice măsura de arest. Peste câteva zile, sub controlul ofiţerilor anticorupţie, într-un bar din Chişinău, lui Grosu i-au fost transmişi 200 USD, acesta fiind prins în flagrant. În judecată, el şi-a recunoscut vina pe deplin, s-a căit de cele comise, precizând că, de fapt, Mereuţă insista să fie ajutat. Într-un final, Grosu însă nu a fost pedepsit penal. Judecătorul Iurie Bejenaru, pe atunci la Judecătoria Buiucani, i-a aplicat doar o amendă în valoare de două mii de lei, iar la puţin timp, Grosu a revenit în structurile MAI.
În declarația cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță declară casă de lux din Strășeni, 1/5 dintr-un alt imobil, deținut împreună cu părinții săi, dar și un BMW 318, dobândit în 2013. În perioada 2013-2014, magistrata a întors un credit de 2000 de USD pe care l-a contractat la o rată a dobânzii de 0%.
A dispus arestarea unei femei care crește cinci copii
Precizăm că, joi, 21 ianuarie 2016, judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță a decis condamnarea Victoriei Pruteanu, o tânără mamă din Strășeni, la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Magistrata a dispus ca inculpata, care are doi copii a săi, dar îngrijește și de cei 3 frați minori, după ce părinții au decedat, și care a fost învinuită că și-a ucis soțul care o bătea, să fie reținută chiar din sala de judecată, în fața rudelor și a copiilor care plângeau că se despart da mamă. Deși a cerut, de nenumărate ori, ajutorul autorităților, Victoria nu a fost protejată de soțul său violent, deși, au fost eliberate pe numele ei inclusiv ordonanțe de protecție. Cazul Victoriei Pruteanu, condamnată de judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță a sensibilizat societatea. Vineri, 22 ianuarie 2016, a fost inițiată semnarea unei petiții prin care sute de oameni cer președintelui Timofti, dar și ministrului Justiției să ia act de cazul tinerei și s-o elibereze. Detalii despre acest caz, citiți AICI.
Asociația Promo-LEX anunță că va ataca la Curtea de Apel sentința emisă de Mihaela Grosu-Gavriliță în cazul Victoriei Pruteanu. Ea a fost transportată la Penitenciarul nr 13.
Ion Gumeniuc, avocatul Victoriei Pruteanu precizează pentru ZdG că instanța în acest caz ar fi trebuit să amâne cel puțin arestarea clientei sale. “Au fost multe cazuri. Și Papuc, și avocatul Mânzat, care, deși condamnați, nu au fost reținuți în sala de judecată. Ea însă crește cinci copii minori, care în prezent nu are unde-i duce. Trebuia să o ia sub arest? Judecătoarea putea să aștepte sau măcar să facă așa cum eu am solicitat. Dacă nu e posibil să fie achitată, măcar să i se aplice pedeapsă doar după ce copiii nu vor atinge vârsta de opt ani. Este așa prevedere în lege. Judecătoarea însă nu a dorit asta, nu cunosc din ce motiv. Motivarea instanței va veni abia pe 9 februarie”, precizează avocatul Gumeniuc.
Am încercat să discutăm că judecătoarea însă reprezentanții Judecătoriei Strășeni ne-au spus că aceasta este în pauză de masă, iar ulterior, că este în ședință de judecată. Vom reveni cu o reacție din partea magistratei, dacă aceasta va dori să discute cu noi.
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției afirmă pe o rețea de socializare că are o altă opiniei decât magistrata Mihaela Grosu-Gavriliță în cazul tinerei din Strășeni. “În pofida faptului că nu obișnuiesc să îmi fac publică activitatea mea și cu atât mai mult viața personală, situația unei mame a cinci copii din rn. Strășeni care a fost supusă actului de justiție și în raport cu care eu și instituția pe care o reprezint avem o opinie morală separată, mă simt nevoit să lansez această punte de dialog, care să îmi permită să informez și să reacționez prompt referitor la situațiile de importanță majoră pentru societate dar și să mențin un dialog consistent cu cei în serviciul căruia mă aflu – cetățenii Republicii Moldova”, scrie acesta pe o rețea de socializare.
sursa: zdg.md
VIDEO // Protest la CSM. Ex-judecătorul Gavriliță, fiica și cumnata sa – acuzați de ilegalități
Mai multe persoane au protestat astăzi în fața Consiliului Superior al Magistraturii. Aceștia îl acuză de ilegalități pe fostul judecător Mihail Gavriliță, dar și pe fiica și cumnata sa, magistrați și ei. Totodată, magistrata Grosu neagă toate acuzațiile, comunică Politik.md.
Protestatarii, originari din Strășeni, susțin că problema a apărut acum câțiva ani, timp în care aceștia încearcă fără succes să obțină dreptul de proprietate asupra terenului aferent blocului în care locuiesc. Potrivit acestora, adresările lor la Primărie au fost respinse pentru ca mai apoi magistrata Mihaela Grosu să înainteze autorităților locale un demers prin care solicită să îi fie acordat terenul.
”Timp de 50 de ani terenul a fost îngrijit de locatari și pe el s-a construit și o fântână când în Strășeni nu era apă, s-au amenajat spații verzi cu copaci, clumbe multianuale și terenuri de joacă pentru copii. În luna aprilie 2011 am Asociația de Coproprietari (ACC) s-a adresat către Primăria orașului Strășeni să le fie acordat în proprietate blocul de locuințe și terenul aferent casei, depunând la Primărie pachetul de documente solicitat. Prin decizia sa, la 31 mai 2011, Consiliul orășenesc a transmis în proprietatea ACC doar blocul, fără a delimita și a transmite teritoriul condominiului. Adresările locatarilor se soldau cu promisiuni și văicăreli că „o presează„ Gavriliță. La 16 septembrie, la inițiativa primăriței Valentina Casian, terenul aferent casei este împărțit în trei terenuri, la unul dintre ele pretinzând Mihaela Grosu, fiica judecătorului Gavriliță”, se menționează în demersul protestatarilor adresat Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceștia afirmă că au încercat să-și caute dreptatea în instanță, însă la Judecătoria Strășeni au pierdut procesul. Acest lucru a fost posibil ”dat fiind că președinte al instanței era tatăl magistratei ce pretindea la unul dintre loturile de pământ aferente casei de locuit”, cred manifestanții.
Mai mult decât atât, la Curtea de Apel Chișinău dosarul ar fi fost repartizat cumnatei fostului magistrat Mihail Gavriliță, Ana Gavriliță. Când asociația de locatari a mai depus o cerere de apel privind refuzul OTC Cadastru de a le înregistra casa, aceasta, la fel, ar fi fost distribuită magistratei Ana Gavriliță.
În acest context, manifestanții cer Inspecției Judiciare din cadrul CSM să analizeze și să evalueze acest eventual conflict de interese admis de magistrați. Solicitată să comenteze situația, magistrata Mihaela Grosu ne-a declarat că a scris cerere la Primăria Strășeni acum câțiva ani. Între timp, aceasta susține că a renunțat la ideea de a obține dreptul de proprietate asupra terenului din strada Serghei Lazo din Strășeni.
sursa: politik.md
Victimă a violenței în familie, o tânără și-a înjunghiat mortal soțul
Victoria a trăit într-un coșmar continuu, ani la rând. Bătăile crâncene, umilința și amenințările cu moartea veneau din partea celui ce cândva i-a jurat credință în fața altarului. Din această cauză a avut două tentative de suicid, a pierdut prima sarcină, demnitatea și speranța unei vieți liniștite.
Ieri victimă a violenței în familie, astăzi inculpată
Coșmarul nu s-a sfârșit nici după ce s-a plâns la poliție și Primărie de mai multe ori. Atitudinea împăciutoare a celor care ar fi trebui să-i fie apărători, doar au ațâțat agresorul, pentru care cererea de divorț a fost ultima picătură.
”Chiar dacă polițistul o vorbit de multe ori cu dânsul, să se liniștească, Vasile venea în fiecare zi. Trăia în altă parte, dar după ce se îmbăta, venea la noi să o bată. Dacă nu îi dădea voie în casă, el striga că ea are pe altul și oricum intra cu forța și o bătea. Eram și noi de față, și fetițele lui mici. Nu ne băgam că o primeam și noi. Țin minte pe 30 noiembrie, că era ziua alegerilor, o venit iar beat și o intrat fereastră. În mână avea un cuțit de tăiat porcii. Atunci tare ne-am speriat, am zis că precis ne omoară. Surorile gemene o fugit repede la școală, unde erau alegerile, că îi aproape. O venit să îl liniștescă, dar nu i-o făcut nimic”, își amintește Natalia, una dintre surorile Victoriei.
După una dintre altercații, în toamna anului trecut, tânăra a primit ordonanță de protecție, care îi interzicea bărbatului să se apropie de ea. Chiar și așa, vizitele au continuat.
”În aceste trei luni au fost încălcate condițiile (ordonanței de protecție) de către soț. Intra în casă și o bătea. Pentru asta a primit și o amendă de 500 de lei, dar a plătit-o și iar venea. (…) Des se întâmpla să doarmă în râpa de lângă casă, de frică. (…) În noaptea de 14 decembrie, soțul s-a prezentat la domiciliu pe la ora 22.00. Pentru că ea a refuzat să se împace cu el, a început iar să o bată, să o tragă de păr. Ea o fugit afară, ieșind a luat ce a găsit, la îndemână era un cuțit pe masă. El a fugit din urma ei desculț, iarna, a mai lovit-o și ea s-a zmuls, iar a treia sau a patra oară când a ajuns-o, a apucat-o de păr, i l-a ridicat în sus, în întuneric, și a strigat că îți tai capul și i-l aruncă în gârlă. De frică, instinctiv, ea a aruncat mâna cu cuțitul înainte și l-a înjunghiat, după care el a murit în câteva minute. Prima persoană pe care a sunat-o a fost sectoristul care i-a zis să aștepte ambulanța și poliția, ceea ce ea a și făcut”, relatează avocatul inculpatei, Ion Gumeniuc.
Procurorul: ”Era gospodină?”
Pe Victoria am găsit-o acasă, locuință pe care n-a părăsit-o de mai bine de jumătate de an, fiind plasată în arest la domiciliu. Totuși, pentru că are interdicția de a comunica cu altcineva decât familia și avocatul, despre coșmarul trăit a ales să ne relateze fratele ei, Valeriu, care a fost acasă și el în ziua de 14 decembrie 2014.
”În ziua aceea am venit împreună de la nănașa. Pentru că o băut mult, i-am zis să se ducă acasă, să nu vină de vale, dar n-o vrut. O venit, răcnea, o făcea în fel și chip. Când o pălea, dacă mă băgam, în dădea și mie. Des mă bătea și așa, de exemplu pentru că nu vroiam să merg la pădure la lucru în locul lui. După asta nu îmi dădea banii, dar de dus trebuia să mă duc dacă spunea. Mama și tata o murit, nu avea cine pune un cuvânt pentru noi”, își amintește Valeriu, unicul băiat din familia Victoriei.
Deși, potrivit avocatului, există toate probele precum că tânăra ar fi acționat în legitimă apărare, procurorul cere instanței ca aceasta să fie condamnată la cel puțin nouă ani de închisoare , cazul fiind examinat de magistrata Mihaela Grosu. Avocatul susține că vina cea mai mare pentru ce s-a întâmplat aparține autorităților și organelor de drept, care nu au acționat la timp.
”Am fost, în instanță am spus tot cum este. Am povestit cum o bătea, că a venit la mine de multe ori, că am chemat poliția și a vorbit cu Vasile. Odată, ajunsă la culmea disperării de la atâta suferință, fata l-a rugat să iasă din casă, dacă nu se sinucide. Pentru că nu a vrut, ea a băut clorură de var. La spital el i-a plătit tratamentul de 500 de lei, să o salveze, iar când i-au venit banii pentru tutelă, numai câteva sute de lei, i-a cerut banii înapoi. Țin minte cum plângea. Când am povestit la judecată cum el o amenința că o va bate așa ca să ajungă calică și el să îi aducă când vrea el apă la pat, procurorul m-a întrebat: ”Ea era gospodină?”. Ce rost are întrebarea lui? (…) Ar fi bine să ajungă un moment în care femeia să nu mai fie proprietatea privată a cuiva. De ce să ne uităm doar la seara de 14 decembrie? E tare de treabă, cuminte, muncitoare și la vârsta ei, deja are la întreținere 5 minori. Condamnarea acestei fete va fi o greșeală”, consideră secretara primarului din localitate, Svetlana Călărășan.
Cinci minori pe drumuri
Și mama bărbatului decedat se arată convinsă că tânăra ar trebui să fie condamnată la închisoare cu executare. Asta chiar dacă admite faptul că ea nu ar fi vinovată de cele întâmplate. Mai mult decât atât, femeia susține că are o serie de condiții înainte de a lua sub tutelă copii fiului său, rămași fără tutore după eventuala condamnare a tinerei. În ceea ce privește viitorul celor trei surori minore ale Victoriei, de câte 12 și respectiv 17 ani, situația rămâne incertă. Acestea ar putea fi luate sub tutelă doar de nășa de cununie a tinerilor, Nadejda Cotelea.
”O bătea permanent săraca, nu mai avea liniște nici ea nici copii. Amu tot îi stresată săraca. Toți o numesc în tot felul, dar ea nu-i așa. Dacă era mamă rea se ducea demult și îi găsea pe cineva. Ea stă acasă și are grijă de 5 copii la vârsta ei. Nu trebuie să săpăm groapa la nimeni”, consideră Nadejda Cotelea.
Potrivit unui raport tematic lansat de Promo-LEX acum două luni, jumătate dintre victimele violenţei în familie nu au încredere în reuşita organelor de drept de a le oferi protecţie. Acestea afirmă că angajaţii poliţiei, de cele mai multe ori, încearcă să medieze conflictul, dar nu recurg la acţiuni ferme de sancţionare a soților agresoriagresorilor. Potrivit studiului, doar una din patru victime cunoșteau despre obținerea ordonanței de protecție.
Printre recomandările formulate de autorul raportului de regăsesc: armonizarea cadrului legal național în domeniu; instruirea unei practici juridice uniforme în soluționarea cazurilor de violență în familie, în partea ce ține de tragere la răspundere a agresorilor în baza prevederilor penale; instruirea actorilor relevanți în domeniu; crearea în fiecare unitate teritorial administrativă a centrelor de urgență pentru victimele violenței.
Sursa: curajtv.md
VIDEO // COȘMARUL trăit de o tânără mamă din Onești. Din VICTIMĂ a ajuns INCULPATĂ
Deși, potrivit avocatului, există toate probele precum că tânăra ar fi acționat în legitimă apărare, procurorul cere instanței ca aceasta să fie condamnată la cel puțin nouă ani de închisoare, cazul fiind examinat de magistrata Mihaela Grosu. Potrivit avocatului Ion Gumeniuc, vina cea mai mare pentru ce s-a întâmplat aparține autorităților și organelor de drept, care nu au acționat la timp.
Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM
În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.
Nouă judecători numiți în funcție de șeful statului
Pe un termen de cinci ani au fost numiți în funcție:
Mihaela Grosu – judecător la Judecătoria Strășeni;
Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău.
Pe un termen de patru ani au fost numiți în funcție:
Valentin Trișnevschi – președinte al Judecătoriei Fălești;
Steliana Lazari – vicepreședinte al Judecătoriei Orhei;
Gheorghe Scutelnic – vicepreședinte al Curții de Apel Bălți.
Totodată, prin decrete prezidențiale, doamna Maria Negru și domnul Stelian Teleucă au fost numiți în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar domnul Ghenadie Liulca și doamna Aurelia Toderaș au fost numiți în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălți.