Știri

• Judecătorul care l-a lăsat pe Igor Dodon să plece acasă: imobile, donaţii generoase şi act de constatare al ANI

  Magistratul Roman Mazureţ care săptămâna trecută l-a plasat în arest la domiciliu pe ex-preşedintele Igor Dodon la o oră după ce l-a băgat pentru 30 de zile în Penitenciarul nr.13 pe Petru Merineanu, cumnatul fostului şef al statului, a fost mandatat la Judecătoria Chişinău în mai 2017, după o carieră de patru ani în instanţa din Ocniţa. Deşi iniţial magistratul […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul Roman Mazureţ care săptămâna trecută l-a plasat în arest la domiciliu pe ex-preşedintele Igor Dodon la o oră după ce l-a băgat pentru 30 de zile în Penitenciarul nr.13 pe Petru Merineanu, cumnatul fostului şef al statului, a fost mandatat la Judecătoria Chişinău în mai 2017, după o carieră de patru ani în instanţa din Ocniţa. Deşi iniţial magistratul nu avea (oficial) nici casă, nici masă, la doi ani după ce a fost transferat în Chişinău, donaţiile au început să curgă gârlă. Mazureţ a primit, în 2019, cu titlu de moştenire trei apartamente, în acelaşi an reuşind să-şi cumpere şi o casă de 189 metri pătraţi în Ciorescu, suburbie a muncipiului Chişinău.

  Cariera magistratului

  Roman Mazureţ, în vârstă de 38 de ani, este judecător de instrucţie în Judecătoria Chişinău. Anterior, începând cu 27 decembrie 2012, a activat în oficiul Ocniţa a Judecătoriei Edineţ şi câteva luni în Judecătoria Bălţi.

  Cariera în justiţie a început-o în 2007, în calitate de procuror stagiar în sectorul Centru al municipiului Chişinău, ajungând, în februarie 2008, procuror al Secţiei respectarea legislaţiei la executarea pedepselor din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale.

  Roman Mazureţ se numără printre semnatarii scrisorii din decembrie 2019 către conducerea de vârf a ţării, în care judecătorii se plâng că sunt intimidați prin diferite metode să emită decizii ilegale în favoarea procurorilor, în special în ceea ce ține de autorizarea efectuării acțiunilor de urmărire penală, măsurile speciale de investigație sau aplicarea măsurilor de arestare.

  De cealaltă parte, deputatul de atunci, Sergiu Litvinenco, afirma că scrisoarea ridică semne de întrebare, mai ales reieșind din faptul că primul semnatar al scrisorii, Ghenadie Pavliuc, șeful judecătoriei Ciocana, este unul dintre cei care au susținut demiterea ilegală a membrilor CSM, dar și cel care a interzis procurorilor să ridice imaginile video într-un dosar în care este vizat ex-judecătorul CSJ, Oleg Sternioală.

  Trei apartamente, într-un an

  Anul 2019 i-a adus magistratului Mazureţ trei apartamente în Chişinău: unul i-a fost donat, iar altele două i-au fost lăsate moştenire de mama sa. Apartamentele au suprafeţe de de 40,9, 49,9 şi 72,1 metri pătraţi, iar valoarea lor totală, conform Declaraţiei de avere şi interese personale semnată de Roman Mazureţ în martie 2020 este de 718.347 lei (cca 35.917 euro). În acelaşi an, Mazureţ a vândut cu 24.000 de euro un apartament.

  În 2020, Mazureţ a mai vândut un apartament, pentru care a primit 39.000 de euro. Astfel, pentru două apartamente a pus în buzunar 63.000 de euro.

  Conform Declaraţiei de avere şi interese personale pentru anul 2021, în proprietatea magistratului a rămas apartamentul de 72,1 metri pătraţi, raportat la valoarea de 159.309 de lei.

  Casa „bătrânească”

  Tot în 2019, Roman Mazureş a cumpărat două terenuri pentru construcţii în Ciorescu, suburbie a municipiului Chişinău, cu suprafeţele de 0,07 metri ha, estimat la 149.996 de lei, şi de 0.2165 ha, estimat la 348.542 lei. Ambele terenuri se află alături, au aparţinut la acelaşi proprietar şi nu există gard între ele. În 2021, Mazureţ a înstrăinat terenul de 0,07 ha, indicând în Declaraţa de avere şi interese personale exact acelaşi preţ cu care a procurat terenul.

  Pe terenul mai mare care a rămas în proprietatea magistratului se regăseşte o casă de locuit cu două nivele, înregistrată la cadastru cu suprafaţa de 189,3 metri pătraţi, estimată la 702.982 de lei. În gospodărie se află încă trei construcţii auxiliare mai mici.

  Achiziţia de la Ciorescu l-a costat pe magistrat 1.298.962 lei.

  În acelaşi an, magistratul a contractat două credite de la două bănci comerciale, de 160.000 de lei, scadent în 2024, şi de 1.190.000 de lei, scadent în 2039, în total 1.350.000. În Drclaraţia de avere şi interese personale creditul de 160.000 de lei nu se regăseşte.

  Magistratul a început să efectueze lucrări de modernizare a casei. Au fost instalate geamuri din termopan şi se pare că nu demult a fost schimbat şi acoperişul.

  Roman Mazureţ pare să nu fie prea încântat de gospodăria sa, spunând despre casă că este una bătrânească.

  „Puteţi să filmaţi, casa bătrânească şi săraiul gata să se prăvale, pentru care am luat credit de la Moldindcombank ca să le cumpăr”, ne-a declarat Mazureţ.

  Donaţii generoase

  Ca şi în cazul imobilelor, Roman Mazureţ nu a raportat donaţii în bani până în anul 2019. Pentru anul respectiv, magistratul a declarat o donaţie de 7800 de lei din partea tatălui, iar o donaţie de 1080 de lei a constituit-o pensia de invaliditate a mamei din Italia.

  În anul 2020, în familia Mazureţ se naşte un băiat şi cu această ocazia tatăl magistratului i-a făcut o donaţie de 40.000 de ruble.

  Anul trecut, magistratul şi soţia sa, angajată a Centrului Naţional Anticorupţie, au jucat nunta. Cuplul a primit cadouri de nuntă 10.200 de euro, 8.700 USD şi 76.000 de lei.

  Constatarea ANI

  La 16 martie 2022, Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a emis în privinţa lui Roman Mazureţ un act de constatare. ANI a constatat că Mazureţ nu declarat un apartament înregistrat pe numele mamei sale unde el a avut viză de reşedinţă timp de 20 de ani.

  Inspectorii de integritate i-au cerut magistratului doar să înlăture neajunsurile din declaraţiile de avere. Roman Mazureţ, însă nu a căzut de acord cu actul de constatare şi l-a contestat în instanţa de judecată.

  Magistratul ne-a explicat că apartamentul i-a aparţinut mamei şi în pofida faptuli că avea acolo viză de reşedinţă, locuia în altă parte. „Ca să înţelegeţi, eu am trăit opt ani la Ocniţa. Eu am declarat apartamentul după ce l-am moştenit. Nu am avut obligaţia să-l declar pentru că am avut domiciliul în copilărie. Eu am contestat Actul. Încă nu s-a luat o decizie”, a precizat Roman Mazureţ.
  Sursa: anticoruptie.md

• Un „judecător raider” și alți doi magistrați, transferați la Judecătoria Chișinău

  Fără a avea contracandidați, trei magistrați au fost desemnați câștigători ai concursului pentru suplinirea a cinci funcții vacante de judecător la Judecătoria Chișinău. În concurs s-au înscris în total patru candidați, însă unul s-a retras din concurs. În cadrul ședinței de astăzi, 26 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a desemnat câștigători ai concursului pe Sandu Alexandru, Dan Dubcovețchi și […]

  Citiţi mai departe

  Fără a avea contracandidați, trei magistrați au fost desemnați câștigători ai concursului pentru suplinirea a cinci funcții vacante de judecător la Judecătoria Chișinău. În concurs s-au înscris în total patru candidați, însă unul s-a retras din concurs.

  În cadrul ședinței de astăzi, 26 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a desemnat câștigători ai concursului pe Sandu Alexandru, Dan Dubcovețchi și Mazureț Roman, urmând a fi prezentată președintelui numirea acestora în funcții.

  Dan Dubcovețchi, care a exercitat până acum funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, se numără printre „judecătorii raider” implicați în atacurile din 2010 îndreptate împotriva acționarilor unei companii în domeniul asigurărilor, dar și a patru instituții financiare: Moldova-Agroindbank, Universalbank, Banca de Economii și Victoriabank.

  Ziarul de Gardă scria anterior că în scandalul de la Victoriabank apărea numele lui Dan Dubcoveţchi, care era atunci magistrat la Judecătoria Slobozia. Acesta a emis la 19 noiembrie 2010 o hotărâre prin care un acţionar al Victoriabank, Atrium Limited, deţinător a 5,76% din capitalul băncii, a fost obligat să achite în beneficiul companiei off-shore CC Folignor suma de 4,5 milioane de dolari şi o penalitate de peste 1,7 milioane, datorate de Gherman Onofrei, din Ermoclia, Ştefan-Vodă.

  În 2014, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a patru magistrați. Atunci, președintele a remis spre reexaminare Consiliului Superior al Magistraturii dosarul lui Dan Dubcovețchi. Nicolae Timofti a cerut să fie verificată activitatea anterioară a lui Dubcovețchi în calitatea sa de procuror și judecător. Șeful statului și-a întemeiat solicitarea pe informații furnizate de serviciile speciale ale statului, potrivit cărora Dan Dubcovețchi ar fi admis în activitatea sa încălcări ale legislației și Codului deontologic al judecătorului.

  Cel de-al doilea judecător desemnat câștigător al concursului, Alexandru Sandu, ocupă în prezent funcția de magistrat la Judecătoria Hâncești. Conform Magistrat.md, Alexandru Sandu a figurat în mai multe petiții, sesizări și proceduri disciplinare, care au fost însă respinse ca fiind neîntemeiate. În 2011 judecătorului i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”.

  Roman Mazureț, judecător la Judecătoria Edineț, este cel de-al treilea magistrat desemnat câștigător al concursului. Conform Magistrat.md, în 2012, Mazureț a fost numit judecător pe un termen de cinci ani prin Decretul Președintelui. Anterior, acesta a activat în calitate de procuror. În privința acestuia nu au fost înregistrate proceduri disciplinare și nu a fost depusă nicio petiție.
  Sursa: zdg.md

• Colaborarea si interactiunea in domeniul sanctiunilor comunitare - intr-un prim atelier de lucru

  La 28-29 ianuarie expertii straini au desfasurat un seminar unde au fost invitati Roman Mazuret, procuror in cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Willy Giil, seful Misiunii Norvegiene pentru Promovarea Suprematiei Legii in Moldova si colaboratori din cadrus serviciilor de probatiune din cadrul Oficiilor de executare. Reprezentatii celor trei state s-au lansat in discutii ce au accentuat importanta cooperarii in […]

  Citiţi mai departe

  La 28-29 ianuarie expertii straini au desfasurat un seminar unde au fost invitati Roman Mazuret, procuror in cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Willy Giil, seful Misiunii Norvegiene pentru Promovarea Suprematiei Legii in Moldova si colaboratori din cadrus serviciilor de probatiune din cadrul Oficiilor de executare. Reprezentatii celor trei state s-au lansat in discutii ce au accentuat importanta cooperarii in lantul justitiei, adica cooperarea intre organul de urmarire penala, judecator, procuror si consilierul de probatiune. Pentru largirea orizontului, dar totodata si stimularea tendintei pentru modernizarea sistemului national de probatiune, participantii la activitate au putut analiza baza de date din Olanda, l-i s-au oferit explicatii privind functionarea ei, eficacitatea muncii consilierului in utilizarea bazei.

  In ultima zi de seminar in agenda de lucru a fost inclus jocul de rol, adica improvizarea primei intrevederi dintre consilier si client. Activitatea a fost urmata de discutii asupra comportamentului consilierului, atitudinii luate, calitatilor manifestate. Divizati in trei grupuri, participantii au schitat portretul consilierului de probatiune, ca in final sa alcatuiasca impreuna o lista de abilitati necesare acestuia.

   

• Ştirea zilei

  Procurorul interimar al sectorului Centru al capitalei, Roman Mazuret a declarat ca fortele de ordine au actionat in urma unui apel anonim ca in cladirea Antenei C ar fi fost plasata o bomba. Mazuret a spus ca sigiliul pus noaptea trecuta aproximativ la ora 1, ar putea fi scos dupa 24 de ore. Ala Boţan, ultima jurnalista evacuata din cladire, […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul interimar al sectorului Centru al capitalei, Roman Mazuret a declarat ca fortele de ordine au actionat in urma unui apel anonim ca in cladirea Antenei C ar fi fost plasata o bomba.
  Mazuret a spus ca sigiliul pus noaptea trecuta aproximativ la ora 1, ar putea fi scos dupa 24 de ore. Ala Boţan, ultima jurnalista evacuata din cladire, a declarat ca fortele de ordine au procedat la fel in 2004, pentru a evacua cladire postului national de radio, unde se baricadase un grup de jurnalisti anti-guvernamentali.