Știri

• Al treilea tur al integrității pentru judecătoarea Ecaterina Buzu: „Copiii mei au purtat haine cusute de mine...”

  Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat, din nou, decizia Comisiei Pre-Vetting în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, acesta fiind primul caz în care un magistrat care nu a promovat evaluarea reluată iese din CSJ cu o decizie favorabilă în mână. Buzu este unul dintre cei 21 de slujitori ai Femidei care, pe 1 august 2023, au primit o nouă șansă pentru a-și demonstra integritatea […]

  Citiţi mai departe

  Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat, din nou, decizia Comisiei Pre-Vetting în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, acesta fiind primul caz în care un magistrat care nu a promovat evaluarea reluată iese din CSJ cu o decizie favorabilă în mână. Buzu este unul dintre cei 21 de slujitori ai Femidei care, pe 1 august 2023, au primit o nouă șansă pentru a-și demonstra integritatea etică și financiară.  Judecătoarea susține că unele suspiciuni pe care au insistat membrii Comisiei au fost umilitoare și că ea a cusut haine pentru copii și a lucrat în sera familiei pentru a mai tăia din cheltuieli. De altă parte, reprezentanții Comisiei Pre-Vetting în proces au declarat că dubiile serioase care planează asupra integrității financiare a magistratei rămân în vigoare, așa cum nu au fost identificate probe care ar demonstra contrariul. La mijlocul acestor opinii în controversă, Completul de judecată special a menționat că „la stabilirea veniturilor realizate de către Ecaterina Buzu în perioada anilor 2011-2012 urma să ia în calcul toate veniturile ce rezultă din dosarul candidatei şi nu doar salariul acesteia”. Respectiv, Ecaterina Buzu va ajunge pentru a treia oară în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting.

  „Urma să ia în calcul toate veniturile…”

  Ecaterina Buzu spune că decizia Comisiei Pre-Vetting, din ianuarie 2024, conform căreia nu întrunește criteriul de integritate financiară, este un act administrativ care „distorsionează şi eludează executarea unei hotărâri judecătorești irevocabile cu autoritate de lucru judecat, emisă în favoarea reclamantei”. Mai exact, magistrata se referă la decizia din 1 august 2023 a CSJ care a constatat că „dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu privire la corespunderea candidatei cu criteriul de integritate financiară şi criteriul de integritate etică nu şi-au găsit confirmare în cazul reclamantei”. Totodată, conform Ecaterinei Buzu, constatările Comisiei Pre-Vetting ar fi „neproporționale, bazate pe interpretări abuzive şi subiective a faptelor şi manipulare a cifrelor” și că „singura problemă pe care autoritatea pârâtă a suspus-o analizei în decizia sa a fost sursa mijloacelor bănești pentru cele două conturi bancare ale candidatei”.

  Cât privește cele două dubii de integritate – folosința gratuită a unui apartament în anii 2004 – 2018 și declararea conturilor bancare, Buzu susține că membrii Comisiei Pre-Vetting nu au ținut cont de explicațiile sale.

   

  De altă parte, Comisia Pre-Vetting insistă că decizia este în strictă conformitate cu prevederile art. 13, alin. (5) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, nu încălcă drepturile şi interesele legale ale Ecaterinei Buzu şi nu i-a afectat statutul profesional. 

  „Procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea garanţiilor prevăzute de art.6§1 din CEDO în materia executării hotărârilor judecătorești, or comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de Justiţie să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantei. Comisia de evaluarea a susţinut că dreptul reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive şi cu caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art.6§l din CEDO, a fost plenar respectat de către Comisie”, au punctat reprezentanții Comisiei.

   

  Completul de judecată special a menționat că „Comisa de evaluare la stabilirea veniturilor realizate de către Ecaterina Buzu în perioada anilor 2011-2012 urma să ia în calcul toate veniturile ce rezultă din dosarul candidatei şi nu doar salariul acesteia, or, prin prisma art. 6, lit. c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 Comisia de evaluare colectează şi verifică orice date relevante pentru evaluarea candidaților. La rândul său, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 operează cu noțiunea de „criteriul de integritate financiară” care semnifică o corelație dintre averea dobândită de candidat și veniturile declarare ale acestuia (alin. 4 art. 8 din Lege). Iar, Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, nr. 133 din 17 iunie 2016, indică asupra semnificației noțiunii de avere – totalitatea bunurilor subiectului declarării, deţinute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitaţie, de superficie sau aflate în posesia subiectului declarării ori a membrilor familiei ori a concubinului/concubinei lui în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie şi de folosinţă, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale dobândite de subiectul declarării în ţară sau în străinătate; iar, pentru noțiunea de venit – orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de provenienţă, obţinut de subiectul declarării şi de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât în ţară, cât şi în străinătate”.

   

  „Copiii mei au purtat haine cusute de mine și de mama mea…”

  Buzu a fost audiată repetat după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatei. În componența Comisiei era și Tatiana Raducanu, care ulterior a depus cerere de demisie din comisiile de Pre-vetting și Vetting. Decizia de a pleca a fost anunțată la câteva ore după ce în spațiul public a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

   

  Comisia Pre-Vetting a constatat că Buzu nu ar fi declarat depunerile de numerar pe carduri înregistrate pe numele său în modul stabilit de legislație. Astfel, sumele depuse în 2011 şi 2012 se apropiau de 90 la sută din salariul total al candidatei în acei ani, în situația în care judecătoarea nu a indicat alte surse de venit pentru depunerile băneşti. Totodată, conform Comisiei, Buzu ar fi  folosit un apartament în Chișinău fără a plăti chiria pe parcursul a 14 ani.

  După ce judecătoarea a prezentat dovezi suplimentare, Comisia și-a reevaluat poziția pe unele aspecte, iar diferențele au scăzut până la aproape 50 la sută din salariul său. Buzu a comentat că nu a solicitat să fie deschise două carduri, pentru că unul dintre ele se referă la un cont de credit flexibil de 30 de mii de lei. Sumele de pe cont erau ridicate pentru necesitățile familiale. Deoarece conturile sunt legate între ele, rapoartele financiare apar și pe card, și pe cont.

  Vădit emoționată, magistrata a accentuat că unele întrebări pe care insistă membrii Comisiei sunt umilitoare și a menționat că, în cadrul unei ședințe închise, le va explica de ce a decis să activeze în domeniul justiției, după ce mai mulți ani la rând a făcut medicină.

  „La primirea salariului, în aceeși zi le repartizam fetelor suma necesară pentru o lună – transport, alimentație. Dacă erau necesare alte cheltuieli, atunci apelam la contul de credit. Sustrăgeam, ca în următoarea lună să fie acoperită (…). În 2012, o sumă la care face referire Comisia, de 1200 de dolari, este o bursă câștigată de mine pentru participare la Conferința internațională din Haga. Comisia nu a ținut cont de acest aspect. În ceea ce privește referința Comisiei că cheltuielile de trai se cifrează la 50 de mii de lei. Eu în 2000, activând în medicină, am făcut cursul de croitorie, moștenind această îndeletnicire de la mama mea. Copiii mei au purtat haine cusute de mine și de mama mea, începând de la fuste simple până la paltoane. Și, cunoscut lucru, dacă avem familie, părinți, la țară… ne asigurăm cu mâncare. Am prezentat sera tatălului meu. După decesul său, anul acesta m-am ocupat eu și o să vă prezint poze ce roadă am avut. Deci, nu sunt necesare cheltuieli pentru alimentație”, a comentat Buzu.

   

  În data de 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting.

  Deciziile CSJ au fost dur criticate. Ministerul Justiției a emis un comunicat în care își exprimă îngrijorarea față de deciziile magistraților. Potrivit sursei citate „deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP”. 

  Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a remarcat faptul că prin deciziile CSJ, magistrații au transmis un mesaj de neacceptare a mecansimului de evaluare extraordinară.

  „Întodeauna am respectat deciziile instanțelor judecătorești și intima convingere a judecătorilor. Însă, reieșind din aspectele sus-menționate, apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat. La fel, continuă practica de aplicare neuniformă și  interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, a comentat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. 

  O reacție similară a avut-o și președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Stamate a remarcat că deciziile instanței supreme au fost luate imediat după ce parlamentul a votat legea vetting-ului, iar aceasta este metoda prin care se încearcă sabotarea reformei.

  „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinara a judecatorilor și procurorilor. Deciziile recente ale CSJ prin care încearcă aa anuleze TOATE deciziile comisiei Pre-vetting demonstrează clar că unii judecători nu vor vetting. (…) Cu atât mai clară este intenția de a sabota, când vedem ca toate deciziile au fost anulate. Deci nu s-a examinat temeinic, sa se vadă dacă intr-adevăr unele merita a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul “după noi si potopul” ”, a remarcat Stamate.

  Cu o declarație în susținerea membrilor comisiei de evaluare a venit și Ambasada SUA în Republica Moldova. Diplomații s-au arătat convinși că membrii Comisiei vor da curs solicitării și vor realiza reevaluarea în mod profesionist.

  „Suntem convinși că membrii Comisiei de Evaluare vor analiza în detaliu raționamentele Curții și vor lua în considerare toate constatările, aplicând expertiza și profesionalismul lor în reevaluarea acestor recursuri în conformitate mandatul lor independent, respectând legislația națională, cea europeană și internațională”, se menționează în nota transmisă de reprezentanța diplomatică.

  Și instanța supremă a venit cu mai multe precizări pe marginea deciziilor luate. Explicațiile pot fi vizualizate aici. 
  Sursa: zdg.md

• Ecaterina Buzu | Candidată la funcția de membră în CSM

  Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluată repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea […]

  Citiţi mai departe

  Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluată repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatei. Comisia de evaluare a audiat public candidata pentru a clarifica situația de fapt și dubiile serioase privind integritatea sa financiară și etică. În urma desfășurării procedurii de evaluare repetată, Comisia emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării integrității.
  Sursa: https://www.youtube.com/@comisia.prevetting

• Evaluare reluată | Audierea publică a Ecaterinei Buzu

  Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluată repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea […]

  Citiţi mai departe

  Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluată repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatei.

  Comisia de evaluare a audiat public candidata pentru a clarifica situația de fapt și dubiile serioase privind integritatea sa financiară și etică. În urma desfășurării procedurii de evaluare repetată, Comisia emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării integrității.
  Sursa: vetting.md

• Încă o candidată la CSM nu a promovat evaluarea reluată. Detalii de la Comisia Pre-Vetting

  Comisia Pre-Vetting anunță că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit Comisiei, candidata nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriul de integritate financiară. Decizia a fost transmisă joi, 22 februarie, candidatei și CSM-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului. „Decizia cu […]

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting anunță că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit Comisiei, candidata nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriul de integritate financiară. Decizia a fost transmisă joi, 22 februarie, candidatei și CSM-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului.

  „Decizia cu privire la evaluarea reluată va fi făcută publică doar cu acordul candidatei. Ecaterina Buzu are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. În lipsa notificării, decizia va fi plasată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Candidata a fost audiată în ședință publică pe 22 decembrie 2023”, se spune în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.

  După emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianuarie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 11 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, nouă nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv doi candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluarii), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a 11 candidați pentru funcția de membru în CSM.

  „Dubii serioase” în legătură cu faptul că nu au fost declarate unele conturi bancare

  Ecaterina Buzu activează în sistemul judecătoresc din ianuarie 2012, potrivit magistrat.md. În prezent, este judecătoare la Judecătoria Orhei. Buzu a candidat la funcția de membră a CSM.

  Comisia Pre-Vetting a declarat, după prima evaluare a candidatei, că Ecaterina Buzu nu corespunde criteriilor de integritate, după ce au fost constatate dubii serioase în legătură cu următoarele aspecte: conturile bancare/depunerile de numerar nu au fost declarate  în modul stabilit de legislație; magistrata a folosit apartamentul (de 47,7 metri pătrați, situat în Chișinău, n.r.) fără a plăti chiria în perioada 2004-2018.

  Conform Comisiei, în perioada 2012-2015, Buzu a avut patru conturi deschise pe numele ei în băncile din R. Moldova. Sumele depuse în 2011 şi 2012 se apropiau de 90% din salariul total al candidatei în acei ani (salariul total pentru 2011 a fost de 72 056 de lei; salariul total pentru 2012 a fost de 60 082 de lei), dar judecătoarea nu a indicat alte surse de venit pentru depunerile băneşti. Această concluzie este apreciată de Completul de judecată special al CSJ, care a decis reevaluarea candidatei, ca fiind „una pripită și necorespunzătoare materialelor cauzei”.

  „(…) Reclamanta, în cadrul rundelor de întrebări adresate acesteia prin intermediul poștei electronice de către Comisie, a explicat că: 1) Contul bancar nr. 2 a fost un cont de credit flexibil, în sumă de 30 000 lei, care îl folosea la necesitate și îl alimenta din mijloacele financiare (salariale), iar ulterior, îl alimenta după ce primea salariul. Contul bancar nr. 3 este atașat contului bancar de credit nr. 2, care se deschid în paralel (…). Completul de judecată special nu este solidar cu opinia Comisiei de evaluare precum că candidata nu a oferit nicio explicație pentru nedeclararea contului bancar nr. 2 și contului bancar nr. 4. Or, cu referire la cel din urmă cont, Ecaterina Buzu a menționat în răspunsurile suplimentare pentru Comisia de evaluare că conturile au fost deschise în baza contractelor de împrumut, nefiind în cunoștință de cauză că acestea generează deschiderea unor conturi noi (…)”, se spune în decizia CSJ.

  Cât privește cel de-al doilea subiect, judecătorii CSJ susțin următoarele: „Comisia de evaluare extensiv și defavorabil subscrie reclamantei un abuz asupra dreptului minorului (fiica judecătoarei, n.r.) prin folosința apartamentului fără plata chiriei în perioada 2004-2018, făcând referire și la înstrăinarea bunului imobil de către proprietar fiicei reclamantei și soțului acesteia, tranzacție care nu are legătură de cauzalitate cu abitația reclamantei și plata chiriei apartamentului în perioada 2004-2018.”
  Sursa: zdg.md

• Deciziile Comisiei Pre-Vetting privind integritatea a patru candidați la CSM, din rândul judecătorilor

  Știre atașată

  Comisia Pre-Vetting anunță despre rezultatul evaluării în privința a încă patru candidați la funcția de membru în CSM, din rândul judecătorilor de carieră. Două decizii de promovare și alte două de nepromovare a evaluării integrității au fost transmise candidaților vizați și instituției responsabile de organizarea concursului. Potrivit Comisiei, Vasile Șchiopu, judecător la Judecătoria Ungheni și candidat la CSM, și Sergiu […]

  Citiţi mai departe

  Știre atașată

  Comisia Pre-Vetting anunță despre rezultatul evaluării în privința a încă patru candidați la funcția de membru în CSM, din rândul judecătorilor de carieră. Două decizii de promovare și alte două de nepromovare a evaluării integrității au fost transmise candidaților vizați și instituției responsabile de organizarea concursului.

  Potrivit Comisiei, Vasile Șchiopu, judecător la Judecătoria Ungheni și candidat la CSM, și Sergiu Caraman, judecător la Judecătoria Criuleni și candidat la CSM și în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, corespund criteriilor de integritate financiară și etică, și astfel, promovează evaluarea. În privința candidaților Sergiu Osoianu, judecător la Judecătoria Strășeni, și Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei, Comisia a decis că aceștia nu promovează evaluarea.

  Dacă candidații nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la transmitere, acestea vor fi publicate integral pe pagina web a CSM, instituția responsabilă de organizarea concursului, și pe pagina web a Comisiei.

  Potrivit art. 14 alin. 1) și 2) din Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile.

  Urmăriți interviurile cu candidații pe canalul nostru de Youtube și pe pagina web a Comisiei.

  • Înregistrările video de la audieri, în limba română https://www.youtube.com/playlist?list=PLIvdLVUfEhS_YDe-UagYNKPGbAaIxWeLX
  • Înregistrările video de la audieri, în limba engleză https://www.youtube.com/playlist?list=PLIvdLVUfEhS9XKB8A3zI-vmNv6Nz1BWFb

  Până în acest moment, 5 candidați la funcții în CSM, din rândul celor 28 de judecători de carieră înscriși în concurs, au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, 12 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concurs, iar 11 candidați își așteaptă deciziile Comisiei.
  Sursa: vetting.md

• Întrebări despre subevaluarea unor bunuri imobile, utilizare unui apartament și nedeclararea unor conturi bancare: Comisia pre-vetting a audiat alți doi candidați la funcția de membru al CSM

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat vineri, 3 decembrie, pe magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Nicolae Șova, și pe judecătoarea Ecaterina Buzu, de la Judecătoria Orhei, care candidează pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  În cadrul audierii judecătoarei […]

  Citiţi mai departe

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat vineri, 3 decembrie, pe magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Nicolae Șova, și pe judecătoarea Ecaterina Buzu, de la Judecătoria Orhei, care candidează pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

  În cadrul audierii judecătoarei Ecaterina Buzu au fost puse întrebări în legătură cu o sancțiune disciplinară din anul 2015, pentru întârzieri în luarea deciziilor, în 36 de cazuri, utilizarea unui apartament din Chișinău în perioada 2004-2020, fără a plăti chirie sau a fi proprietar, care a fost procurat în anul 2018 de unul dintre copii săi la prețul de circa 252 de mii de lei și vândut peste doi ani la prețul de peste 680 de mii de lei, dar și despre mai multe conturi bancare, care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale.

  Pe de altă parte, în timpul audierii judecătorului Nicolae Șova, Comisia s-a axat pe aspecte de integritate financiară, în particular, subevaluarea unor bunuri imobile, nedeclararea dreptului de uzufruct asupra unui automobil și a unor conturi bancare, dar și aspecte de integritate etică referitoare la modul de achiziționare a unui apartament la preț preferențial.

  Audierile au loc în contextul procesului de evaluare financiară și etică a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022. Acestea se desfășoară public, cu participarea reprezentanților societății civile, mass-media și publicului.

  28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 22 dintre aceștia, după ce cinci judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

  Ecaterina Buzu: Apartament la preț preferențial și mașină nouă

  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. 

  În octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performațelor judecătorilor a constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, cum ar fi faptul că „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. Astfel, magistrata a primit calificativul „insuficient”, în rezultatul evaluării. Judecătoarea a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alți doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei. Anul trecut, Buzu a semnat anticontract de vânzare-cumpărare, la preț preferențial, a unui apartament în blocul special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Valoarea de piață a apartamentului este de 1,2 milioane de lei, dar magistrata va achita doar 700 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătoarea și-a procurat, cu 10 mii de euro, un automobil Volkswagen Passat, fabricat în 2007. Buzu declară că în 2021 a contractat un credit în valoare de 700 de mii de lei de la Moldindconbank. În 2021, ea a raportat venituri din salariu de 247 mii de lei. Alte 50 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui automobil Renault Megane, fabricat în 2006, pe care îi deținea din 2013.

  Nicolae Șova: A lăsat Moldova fără Zimbru. Achiziții de milioane și apartamentul la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

  Nicolae Șova deține, din noiembrie 2021, funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău sediul Central, fiind în sistem din 2005. 

  Anterior, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea lui Nicolae Șova în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă a magistratului Nicolae Șova, însă în martie 2021 Parlamentului a respins candidatura lui. Nicolae Șova este soțul nepoatei de frate al judecătoarei CSJ Ala Cobăneanu.

  Șova este magistratul care, în decembrie 2017, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, a obligat AO „Clubul de Fotbal Zimbru să achite companiei „Agroselect Semences Trading” suma de 52 789 099 lei cu titlu de datorie pentru chirie. De asemenea, Șova a dispus încasarea de la „Clubul de Fotbal Zimbru” și a cheltuielilor de judecată de 50 de mii de lei. Din cauza datoriilor, în martie 2020, Clubul de fotbal a anunțat retragerea echipei de seniori din toate competițiile de fotbal organizate sub egida Federației Moldovenești de Fotbal.

  Conform declarației avere și interese personale pentru 2021, anul trecut Șova a primit donație o casă de locuit cu suprafața de 134,7 metri pătrați, care ar valora circa 624 de mii de lei. Tot anul trecut, el a cumpărat o locuință cu suprafața de 170 metri pătrați. Șova declară că a procurat imobilul cu 484 de mii de lei, valoarea de piață a acestuia fiind de 1,3 milioane de lei. Pentru materiale de construcție și servicii de reparație, Șova declară că a scos din buzunar 380 de mii de lei. Judecătorul mai declară un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale, notar de profesie, și obținut cu titlu de donație în 1996. Deși avea acest imobil, în 2014 judecătorul a solicitat și obținut dreptul la apartament la preț preferențial. Astfel, magistratul a intrat, în 2017, în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați, amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor. În 2020, magistratul a vândut apartamentul.

  Tot anul trecut, Șova a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2021, pentru care indică că a plătit 544 de mii de lei. Din 2006, el deține un Citroen C3, care ar valora 120 de mii de lei și, din 1995, are un BMW 315, fabricat în 1982 și care este trecut în declarație la valoarea de 5 mii de lei. În 2021, familia Șova a rambursat 147 de mii de lei băncii Victoriabank SA, încheind astfel un credit contractat în 2012. Magistratul declară o datorie de 600 de mii de lei, după ce în 2016 a contractat un credit scadent în 2029. Veniturile familiei Șova în 2021 se cifrează la 1,8 milioane de lei, 266 de mii de lei fiind venitul salarial al magistratului.
  Sursa: zdg.md

   

  
   

   

• Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante […]

  Citiţi mai departe

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

  Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

  ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

  În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

  În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

  În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

  Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

  În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

  În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

  Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
  Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

  Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

  În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

  Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

  În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

  Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

  Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

  Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
  Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

  Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

  În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

  Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

  În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

  Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

  Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

  În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

  În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

  Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
  Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
  Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

  „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

  În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

  În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

  În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

  Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

  În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

  În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

  În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

  Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

  despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

  despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

  despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

  Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
  Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

  La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

  În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

  „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

  În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

  În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

  Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

  Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
  Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

  În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

  În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

  În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

  În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

  Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

  În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

  Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

  Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

  În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
  Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

  În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

  „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

  Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

  „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

  În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

  Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

  Maria Frunze: Averea și cariera
  Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

  În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

  Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

  A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

  În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

  În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

  Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

  Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

  Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

  Natalia Clevadî: cariera și averea
  Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

  În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

  În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

  În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

  Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
  Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

  Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

  În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

  Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

  Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
  Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

  Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

  Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

  Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

  Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

  Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
  Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

  Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

  Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

  Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

  Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

  Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

  Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

  În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

  Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

  În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

  Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
  Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

  Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

  Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

  În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

  Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

  Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

  În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

  Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

  În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

  Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
  Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

  Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

  În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

  În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

  Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

  Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

  În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

  Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

  În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

  „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

  Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

  În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

  În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

  Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

  La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

  La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

  Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

  Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

  În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

  Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

  Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
  Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

  În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

  Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

  Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

  Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

  Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

  În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

  Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

  Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

  Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

  Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
  Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

  Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

  Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

  Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

  În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

  În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

  De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

  Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

  Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

  Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

  Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
  Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

  Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

  Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

  „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

  Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

  Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

  Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

  Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

  În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

  Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

  Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

  Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

  În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

  Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

  Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

  Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

  Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

  Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

  Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
  Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

  Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

  Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

  În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

  Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

  Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

  Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

  Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

  Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
  cariera judecătorilor
  instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
  respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
  administrarea instanţelor judecătoreşti;
  şi alte competenţe în condiţiile legii.
  De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

  Sursa: zdg.md

• Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris […]

  Citiţi mai departe

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat – cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

  Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

  Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

  Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

  În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

  În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

  Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

  În perioada 2002 – 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

  Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

  Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

  Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

  Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

  Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

  „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

  Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

  Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
  Sursa: anticoruptie.md

• Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor. Printre judecătorii acceptați de președinte sunt: Ludmila Caraianu, judecător […]

  Citiţi mai departe

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
  Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
  Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

  La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
  Tatiana Avasiloaie
  Ecaterina Buzu
  Natalia Clevadî
  Elena Costiuc
  Dumitru Bosîi
  Adrian Cerbu
  Igor Chiroșca
  Radu Holban

  Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

  La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
  sursa: bizlaw.md

• (In)Justiţie la Orhei: un procuror, absolvent al INJ, şi o judecătoare cu o pregătire „insuficientă”

  Un pro­cu­ror tânăr, şco­lit la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, şi o jude­că­toare care acum un an a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii sunt cei care au instru­men­tat dosa­rul tine­rei vio­late de la Orhei, care a mobi­li­zat soci­e­ta­tea, peste 10 mii de oameni sem­nând, în acest sens, o peti­ţie […]

  Citiţi mai departe

  Un pro­cu­ror tânăr, şco­lit la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, şi o jude­că­toare care acum un an a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii sunt cei care au instru­men­tat dosa­rul tine­rei vio­late de la Orhei, care a mobi­li­zat soci­e­ta­tea, peste 10 mii de oameni sem­nând, în acest sens, o peti­ţie pen­tru ca exa­mi­na­rea dosa­ru­lui să fie relu­ată.

  Cazul mino­rei din Orhei, vio­lată în decem­brie 2014 cu par­ti­ci­pa­rea a trei tineri, a scan­da­li­zat opi­nia publică. În ianu­a­rie 2016, doar unul din­tre cei trei, Ser­giu, jude­cat pen­tru pri­vare de liber­tate şi nu pen­tru viol, a fost con­dam­nat la doi ani de închi­soare cu exe­cu­tare. Cei­la­lţi doi „par­ti­ci­panţi”, Dumi­tru şi Gri­gore, nu au ajuns în instanţă, unul din­tre ei fiind scos de sub urmă­rire penală de pro­cu­ro­rul Vadim Machi­don. Avo­ca­tul vic­ti­mei, Dumi­tru Sli­u­sa­renco, a cerut instanţei să anu­leze ordo­nanţa pro­cu­ro­ru­lui, dar cere­rea i-a fost res­pinsă.

  Procuratura Generală s-a autosesizat

  „Con­si­der că ancheta a fost ine­fi­cientă, iar pro­cu­ro­rul a fost influ­enţat de pre­ju­de­căţi la exa­mi­na­rea cazu­lui”, spune avo­ca­tul Sli­u­sa­renco. „Con­clu­zia pro­cu­ro­ru­lui că vic­tima, pri­vată forţat de liber­tate, a întreţi­nut rela­ţii sexu­ale bene­vol mi se pare lip­sită de logică, mai ales că, pe cor­pul mino­rei, s-au depis­tat leziuni cor­po­rale. Tre­zeşte dubii şi fap­tul că pro­cu­ro­rul a dat pri­o­ri­tate decla­ra­ţi­i­lor agre­so­ri­lor des­pre actul sexual bene­vol, deşi se sta­bi­lise că aceş­tia con­su­ma­seră alcool şi dro­guri în can­ti­tăţi mari. În cadrul anche­tei, pro­cu­ro­rul a insis­tat că vic­tima a minţit, că nu este cre­di­bilă. Cu un ast­fel de pre­con­cept, e greu de cre­zut că inves­ti­ga­ţia sa a fost mul­ti­la­te­rală şi obiec­tivă”, spune acesta.

  Avo­ca­tul spune că, prin acţiu­nile jude­că­toa­rei, vic­ti­mei i-a fost limi­tat acce­sul la jus­ti­ţie. „Instanţa a pri­mit spre exa­mi­nare plân­ge­rea noas­tră împo­triva Ordo­nanţei prin care vio­la­to­rul a fost scos de sub urmă­rire penală, a exa­mi­nat plân­ge­rea, iar ulte­rior a respins-o, moti­vând că nu e com­pe­tentă să o exa­mi­neze. Aici, încă un para­dox. Instanţa urma să refuze pri­mi­rea plân­ge­rii din start, dacă se con­si­dera incom­pe­tentă de a o exa­mina, şi nu să o ţină mai bine de 7 luni, să o exa­mi­neze, iar ulte­rior să decidă că nu este com­pe­tentă. Ast­fel, vic­tima a fost lip­sită de acces la o cale de atac şi la jus­ti­ţie în gene­ral”, crede avo­ca­tul Sli­u­sa­renco.

  Pe mar­gi­nea cazu­lui s-a auto­se­si­zat Pro­cu­ra­tura Gene­rală, care a orga­ni­zat, mier­curi, audi­eri cu avo­ca­tul vic­ti­mei, dar şi cu pro­cu­ro­rul Vadim Machi­don. Acesta nu ne-a răs­puns la tele­fon, dar a spus pre­sei că va da expli­ca­ţii pe mar­gi­nea cazu­lui doar la fina­li­za­rea dosa­ru­lui. La rân­dul său, pen­tru Jur­nal TV, jude­că­toa­rea Eca­te­rina Buzu a decla­rat că ea nu ar avea nicio vină, pen­tru că a exa­mi­nat pro­bele acu­mu­late de pro­cu­ror.

  CV-urile procurorului şi judecătoarei

  Vadim Machi­don, pro­cu­ro­rul care a instru­men­tat acest dosar, este în fun­cţie din 2011, în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor. În acel an, Machi­don absol­vise Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ), con­si­de­rată insti­tu­ţia cea mai per­for­mantă în dome­niul instru­i­rii vii­to­ri­lor jus­ti­ţi­a­bili. Machi­don a fost înma­tri­cu­lat la INJ în 2009, în ace­eaşi pro­moţie cu mult mai cunos­cuta Adri­ana Beţi­şor, acum pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie. Con­form ulti­mei sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, acu­za­to­rul de stat şi-a cum­pă­rat, în 2014, un apar­ta­ment de 47 m.p., înre­gis­trat pe numele soţiei, care e asis­tentă medi­cală. Cu un an mai devreme, în 2013, soţii Machi­don şi-au cum­pă­rat un auto­mo­bil Toyota Coro­lla, cu 65 mii de lei. Din 2014 şi până în ianu­a­rie 2016, aceş­tia au avut de ram­bu­r­sat un cre­dit de 10 mii de lei la o bancă. În august 2014, pen­tru înde­pli­ni­rea exem­plară a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu, ini­ţi­a­tivă şi ope­ra­ti­vi­tate, cu pri­le­jul ani­ver­să­rii a XXIII-a de la pro­cla­ma­rea Inde­pen­denţei R. Mol­dova, CSP a pro­pus pro­cu­ro­ru­lui gene­ral încu­ra­ja­rea lui Vadim Machi­don cu Diploma de Onoare a Pro­cu­ra­tu­rii de cate­go­ria III.

  Printr-un decret pre­zi­denţial, Eca­te­rina Buzu este jude­că­toare din 2012. Potri­vit magistrat.md, până a fi jude­că­toare, Buzu a fost gre­fi­eră şi con­sul­tantă la Jude­că­to­ria Cen­tru, iar în anii 2006-2012 a acti­vat în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), fiind, până a deveni jude­că­toare, şefa Apa­ra­tu­lui CSM. În octom­brie 2014, magis­trata a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul CSM. Mem­brii Cole­gi­u­lui au con­sta­tat că Buzu ar comite mai multe încăl­cări în tim­pul exa­mi­nă­rii dosa­re­lor. Ast­fel, în hotă­rârea CSM se con­stată că aceasta „nu acordă atenţie deo­se­bită exa­mi­nă­rii fie­că­rui dosar, nu denotă des­tulă capa­ci­tate de a orga­niza tim­pul de muncă”, „încalcă ter­me­nele de redac­tare a hotă­râri­lor jude­că­to­reşti”. În docu­ment se mai spune că magis­trata a înce­put a înre­gis­tra şedinţele de jude­cată cu dic­ta­fo­nul abia din 2014, după ce a fost che­mată la CSM pen­tru a oferi expli­ca­ţii şi, ulte­rior, atenţio­nată. „Une­ori, în şedinţele de jude­cată, poate între­rupe decla­ra­ţi­ile par­ti­ci­pan­tu­lui la pro­ces fără expli­ca­ţie, iar în rela­ţi­ile cu cole­gii admite un com­por­ta­ment neco­le­gial”, se spune în hotă­râre. Eca­te­rina Buzu a atacat-o la CSJ, nefi­ind de acord cu aceste con­sta­tări, doar că nu a obţi­nut câş­tig de cauză. Ast­fel, peste un an, în noiem­brie 2015, urma să fie eva­lu­ată repe­tat, pe cale extra­or­di­nară. În cazul în care şi de această dată ar acu­mula cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, ar urma să fie demisă. Pe 18 decem­brie 2015, ea era în lista jude­că­to­ri­lor care urmau să fie eva­lu­aţi, dar pro­ce­dura a fost amâ­nată, la soli­ci­ta­rea magis­tra­tei, ea urmând să fie audi­ată în urmă­toa­rea şedinţă a Cole­gi­u­lui, data căreia încă nu a fost sta­bi­lită.
  Sursa: zdg.md

• Paradoxurile justiției: O minoră din Orhei, violată în grup. Vinovații scapă cu pedepse simbolice

  Deși Republica Moldova a pierdut câteva dosare la CtEDO în care a eșuat să desfășoare anchete eficiente pe marginea acuzațiilor victimelor minore ale agresiunilor sexuale și a violurilor, practica defectuoasă continuă. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Asociația „Promo-LEX, informează Politik.md. Potrivit sursei, datorită unor tertipuri procesuale agresorii fie sunt scoși de sub urmărire penală, […]

  Citiţi mai departe

  Deși Republica Moldova a pierdut câteva dosare la CtEDO în care a eșuat să desfășoare anchete eficiente pe marginea acuzațiilor victimelor minore ale agresiunilor sexuale și a violurilor, practica defectuoasă continuă. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Asociația „Promo-LEX, informează Politik.md.

  Potrivit sursei, datorită unor tertipuri procesuale agresorii fie sunt scoși de sub urmărire penală, fie li se aplică o pedeapsă mai blândă sau simbolică. Situația este deosebit de periculoasă în cazul în care victime ale agresiunilor sexuale sunt minorii, iar tutorii sau părinții acestora nu dispun de suficiente resurse pentru a  lupta cu sistemul. Este cazul recent al unei victime minore ale violului, în care judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei a pronunțat o sentință prin care de fapt a exonerat de la răspundere doi agresori în timp ce al treilea a fost pedepsit simbolic. Cazul a fost reprezentat în instanță de procurorul Vadim Machidon.

  Potrivit declarațiilor victimei în decembrie 2014, aceasta a fost privată de libertate de către trei indivizi, într-o locuință din orașul Orhei, unde a fost obligată să consume alcool și să întrețină relații sexuale împotriva voinței sale. În momentul săvârșirii infracțiunii, victima era minoră și susține că a fost ademenită în locuință de către o cunoscută, sub pretextul unei petreceri. După săvârșirea violului, victima a reușit să fugă și a fost găsită de mama acesteia în stare de șoc.

  Conform probelor din dosar, Poliția a găsit la locul infracțiunii mai multe sticle de alcool și substanțe narcotice (canabis) precum și o parte din hainele victimei. Cu toate acestea, Procuratura Orhei a admis versiunea inculpaților, potrivit căreia victima minoră a întreținut relațiile sexuale benevol, chiar dacă însuși victima a negat acest fapt. În cadrul urmăririi penale nu a fost verificat în nici un fel consimțământul minorei la raportul sexual, invocat de inculpați și nici nu s-a ținut cont de alte circumstanțe cum ar fi: starea de neputință a victimei, vârsta acesteia, consumul de alcool și substanțe narcotice de către inculpați, leziunile corporale depistate pe corpul victimei și starea de șoc în care a fost găsită.

  Judecătoria Orhei a emis o sentință prin care doar unul din inculpați urmează să petreacă următorii 2 ani în închisoare, pentru privare de libertate dar fără a fi tras la răspundere penală pentru viol, deși a recunoscut că a întreținut relații sexuale.

  Avocatului victimei, Dumitru Sliusarenco susține că:  „Victimele minore ale violului nu beneficiază de o investigație și protecție eficientă din partea autorităților. Se ajunge la situații paradoxale, când din investigația Procuraturii rezultă că victima ar fi întreținut relații sexuale benevol în timp ce era privată forțat de libertate. În concluzie, se conturează o practică vicioasă de examinare a infracțiunilor sexuale, infractorii nu sunt atrași la răspundere, iar victimele sunt supuse revictimizării. Ca efect, victimele trec prin suferințe emoționale continue, sunt stigmatizate și pierd încrederea în sine și în sistemul de justiție”.

  Sursa: Politik.md

   

• Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

  Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei […]

  Citiţi mai departe

  Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.
  Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

   

• EXCLUSIV // Trei JUDECĂTORI au PUNCTAJ INSUFICIENT la testarea performanțelor. Cine sunt aceștia

  Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md.Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea […]

  Citiţi mai departe

  Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md.Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea calificativului ”insuficient” au fost tergiversarea examinării dosarelor, faptul că mai multe hotărâri nu au fost argumentate clar, lipsa de disciplină și numărul mare de ”reclamații negative din partea societății și printre judecători”.

  Judecătorului i-a fost acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată. Printre restanțierii sistemului judecătoresc se numără și judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei. Și acesteia de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul ”insuficient”, acumulând un total de 59 de puncte. Potrivit CSM, punctajul scăzut este cauzat de faptul că în perioada de evaluare judecătoarea Buzu a încălcat cu până la 6 luni termenele procesuale de redactare a hotărârilor judecătorești, dar și de organizarea insuficientă a activității profesionale. Judecătoarei i-a fost acordat un termen de 12 luni pentru evaluarea repetată. Și activitateajudecătorului Curții de Apel, Mihail Ciugureanu, a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare de către Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Pentru neafișarea la timp a listei ședințelor de judecată și lipsa de claritate în hotărârile emise, dar și alte abateri, judecătorul a acumult 56,7 puncte, obținând calificativul ”insuficient”. Mai mult decât atât, potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Mihai Ciugureanu, au fost obiect de examinare la CtEDO. Între timp, acesta a fost reevaluat de CSM în data de 21 noiembrie, însă hotărârea încă nu a fost făcută publică.

• Каталог статей адвокат молдова кишинев

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в […]

  Citiţi mai departe

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в процессе.

  Но возьмем ситуацию, когда предположим, к адвокату обращается гражданин Антарктиды, некий пингвин, у которого возник вопрос, скажем связанный с наследством в Молдове, в связи с чем, надо обратиться в суд, к примеру, для продления срока принятия наследства.  Приплыть в Молдову пингвин не может, даже если постарается, то максимум заплывет в Днестр или в Прут, и то наверняка с риском для жизни. Что остается бедному пингвину делать.

  Естественно, обратиться к своему пингвиньему нотариусу для оформления соответствующей доверенности. Но пингвиний нотариус говорит, что доверенность оформить не может, так как, согласно молдавским законам, пингвины не обладают юридической ни правоспособностью, ни дееспособностью, и советует ему оставить эту затею. Но пингвин не успокаивается, он советуется с адвокатом в Молдове, и адвокат ему говорит, что фигня это все, в Молдове это не проблема. Он присылает ему мандат, где на обратной стороне есть надпись подпись клиента, там пингвин расписывается (думаю, ставит отпечаток лапы и разбивает яйцо) и шлет его адвокату в Молдове, который на его основании, составляет иск, подает в суд, и вот пингвин получает нужное ему решение.

• Деньги для судей

   Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев […]

  Citiţi mai departe

   Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев в этом году. Бюджет ВСМ на будущий год достигает 3,7 миллиона леев, что примерно на 300 тысяч леев …

  Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев в этом году. Бюджет ВСМ на будущий год достигает 3,7 миллиона леев, что примерно на 300 тысяч леев больше, чем в нынешнем году.

• Poalelungi vs. Muruianu in batalia pentru CSJ

   Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. […]

  Citiţi mai departe

   Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. Sefa Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ecaterina.

  Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. Sefa Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ecaterina Buzu, a declarat, pentru StireaZilei.md, ca soarta candidatilor va fi decisa cel mai probabil saptamana viitoare.

• Şedinţe „mai moi“ la Consiliul Superior al Magistraturii

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales de câteva săptămâni cu fotolii mai comode şi computere de ultima generaţie. Este cea mai mare achiziţie de mobilă şi tehnică de când există instituţia. Membrii CSM spun că se simt acum în rând cu miniştrii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii spun că şedinţele de marţi, atunci când se adună pentru a […]

  Citiţi mai departe

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales de câteva săptămâni cu fotolii mai comode şi computere de ultima generaţie. Este cea mai mare achiziţie de mobilă şi tehnică de când există instituţia. Membrii CSM spun că se simt acum în rând cu miniştrii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii spun că şedinţele de marţi, atunci când se adună pentru a discuta problemele instanţelor de judecată, trec mai repede acum. Computerele noi şi fotoliile ortopedice, asemănătoare cu cele ale miniştrilor, le-au uşurat munca. „Mă simt destul de normal şi pe picior de egalitate cu ceilalţi oficiali. De ce să lucreze confortabil doar miniştrii?

  Fiecare membru CSM trebuie să lucreze la computer şi să se simtă bine la şedinţe”, a spus Dumitru Visterniceanu, fostul preşedinte al CSM. Succesorul său actual, Nicolae Timofti, declară că membrii CSM vor să fie în pas cu noile tendinţe. „ Este foarte comod să lucrăm aşa, la computere noi şi în fotolii moi. Este normal să ţinem pasul cu timpul şi să ne adaptăm cerinţelor”, afirmă Nicolae Timofti.

• Судьи и депутаты, обходящие закон

  Судьи из Молдовы не опубликовали свои декларации о доходах и имуществе, как того предусматривает статья 13 Закона №1264 от 19 июля 2002 г. «О декларировании и контроле за доходами и имуществом государственных деятелей, судей, прокуроров, госслужащих и некоторых руководящих работников». Несмотря на то, что крайний срок опубликования деклараций на официальных сайтах истек еще 3 марта 2011 г., они не были […]

  Citiţi mai departe

  Судьи из Молдовы не опубликовали свои декларации о доходах и имуществе, как того предусматривает статья 13 Закона №1264 от 19 июля 2002 г. «О декларировании и контроле за доходами и имуществом государственных деятелей, судей, прокуроров, госслужащих и некоторых руководящих работников». Несмотря на то, что крайний срок опубликования деклараций на официальных сайтах истек еще 3 марта 2011 г., они не были обнародованы на сайте Высшего совета магистратуры (ВСМ).

  По словам главы аппарата ВСМ Екатерины Бузу, «судьи не нарушают закон, так как декларации поступили от Центральной контрольной комиссии только в понедельник, 4 апреля». «Декларации будут обработаны, так как мы не будем их публиковать полностью, в сканированной форме, а исключим некоторые личные данные. Это продлится еще 2-3 недели», – отметила Екатерина Бузу. Что касается депутатов, до настоящего времени на сайте парламента не опубликованы декларации о доходах и имуществе девяти из них: Юрия Апостолаки, Виктора Бодю, Юрия Чореску, Семена Грищука, Марии Нашу, Георгия Брашовского, Стеллы Жантуан, Олега Сырбу и Владимира Сахарняну. Единственная опубликованная на сайте декларация принадлежит депутату Елене Фрумосу. www.parlament.md

  Таким образом, только 92 народных избранника подчинились закону, который обязывает опубликовать декларацию о доходах и имуществе. Остальные депутаты утверждают, что отправили свои декларации для опубликования на сайте парламента, однако этого не произошло. «Я передал коллеге декларацию для опубликования на сайте, но по неизвестным мне причинам она не была опубликована. Больше я не проверял. Я был назначен на депутатскую должность только в середине февраля и не знаю, кто несет ответственность за размещение декларации на сайт», – уточнил депутат от ЛДПМ Юрий Апостолаки. Аналогичный ответ дал его коллега по партии Юрий Чореску, а также Валерий Сахарняну от ЛП и Стелла Жантуан от ДПМ. «Я не знаю, почему моей декларации нет на сайте, так как я ее уже отправила. Информационное управление парламента ответственно за публикацию», – уточнила Стела Жантуан. В свою очередь, представители Информационно-аналитического управления парламента отметили, что декларации вышеназванных девяти депутатов еще не поступили от Центральной контрольной комиссии.

• Judecator prins cu mita

  Consiliul Superior al Magistraturii a deschis o ancheta interna in posibilul caz de luare de mita de catre un judecator Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organul suprem de conducere al judecatorilor, s-a autosesizat in urma stirii UNIMEDIA “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?” si a deschis o ancheta interna referitor la acest caz. In cazul in care […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii a deschis o ancheta interna in posibilul caz de luare de mita de catre un judecator Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organul suprem de conducere al judecatorilor, s-a autosesizat in urma stirii UNIMEDIA “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?” si a deschis o ancheta interna referitor la acest caz. In cazul in care se va demonstra actul de luare de mita, Liliana Andrias, judecatoare la Judecatoria Economica din Chisinau, risca sa fie eliberata din functie, inclusiv sa achite o amenda intre 20 – 60 mii de lei sau sa fie pedepsita cu privatiunea de libertate intre 3 si 7 ani de inchisoare.

  Potrivit Ecaterinei Buzu, sef de sectie in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procedura disciplinara a fost intentata de catre Nicolae Clima, presedinte CSM, in urma publicarii de catre UNIMEDIA a stirii “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?”. Sursa citata a mai precizat ca la 29 mai va avea loc o sedinta, in cadrul careia va fi analizat posibilul caz de luare de mita. Solicitat de UNIMEDIA sa precizeze ce pedeapsa i-ar putea fi aplicata judecatoarei in cazul in care ii va fi demonstrata vinovatia, avocatul Sergiu Bucataru a declarat: “Judecatoarea risca sa fie eliberata din functie, iar potrivit art. 324 al Codului Penal, aceasta risca sa achite o amenda intre 20 – 60 mii de lei sau sa fie pedepsita cu privatiunea de libertate intre 3 si 7 ani de inchisoare, cu privarea de a ocupa functii de raspundere pentru o perioada intre 2 si 5 ani”. “E posibil si cazul in care Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii va constata ca nu exista nicio infractiune, iar judecatoarea sa nu fie pedepsita”, a mai adaugat avocatul Bucataru. Amintim ca la redactia UNIMEDIA a fost expediat un material video, in care se vede cum un cetatean transmite o suma de bani Lilianei Andrias, judecatoare la Judecatoria Economica din Chisinau. Procesul de transmitere a banilor, inclusiv modul in care judecatoarea ascunde banii, pare a fi o actiune de luare de mita. Reiesind din principiul prezumtiei nevinovatiei, UNIMEDIA nu a acuzat pe nimeni, dar a solicitat organelor de urmarire penala sa investigheze aceste caz. Invitam vizitatorii sa expedieze la redactie si alte materiale interesante, utilizand acest formular, care pot deveni subiectul unei stiri pe UNIMEDIA.

• Dinastii de judecători

  Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie […]

  Citiţi mai departe

  Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie faţă de instituţiile de stat care i-au promovat la studii fără contract. Din mai 2008 până la mijlocul verii, CSM a adoptat opt hotărâri prin care propune înmatricularea la studii în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Universităţii de Stat „Alecu Russo” din or. Bălţi, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) şi scutirea de taxe a unor copii ai judecătorilor.