Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Spoială Alexandru
Căutare avansată

Şova Nicolae

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 17.06.2005

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Nicolae Șova în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea CSM nr. 289/11 din 26 martie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica.

Data numirii în funcție: 17.06.2005

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Nicolae Șova în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea CSM nr. 289/11 din 26 martie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 124/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Nicolae Şova de la Judecătoria Chişinău (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 55/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Șova Nicolae nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 81, menținute 49 - 60,49%;
2012 - cauze contestate 61, menținute 37 - 60,65%;
2013 - cauze contestate 78, menținute 46 - 58,97%;
2016 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 66 ceea ce constituie 73,33%;
2017 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 84 ceea ce constituie 83,16%;
2018 au fost contestate în total 62 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52 ceea ce constituie 83,87%.
cauze de insolvabilitate şi lichidare:
2018 au fost contestate în total 77 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 62, ceea ce constituie 80,51%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 745, casate 32 - 4,29%;
2012 - cauze examinate 823, casate 24 - 2,91%;
2013 - cauze examinate 999, casate 31 - 3,1%;
2016, din 484 cauze examinate, 21 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,33%;
2017, din 262 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,48%;
2018, din 111 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9%.
cauze de insolvabilitate şi lichidare:
2018 din 321 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,67%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 49/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Nicolae Șova pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 50/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Nicolae Șova pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 69 (șaizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 62/6 din 16 Aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Plămădeală, Corina Albu, Lilia Lupașco, Nicolae Șova, Vitalie Stratan și Ion Malanciuc cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 124/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Nicolae Şova de la Judecătoria Chişinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 55/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 126/14 din 17 octombrie 2016Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului ŞOVA Nicolae pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Prin Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 116/10 din 13 martie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 124/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Nicolae Şova de la Judecătoria Chişinău (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 55/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Șova Nicolae nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 81, menținute 49 - 60,49%;
2012 - cauze contestate 61, menținute 37 - 60,65%;
2013 - cauze contestate 78, menținute 46 - 58,97%;
2016 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 66 ceea ce constituie 73,33%;
2017 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 84 ceea ce constituie 83,16%;
2018 au fost contestate în total 62 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52 ceea ce constituie 83,87%.
cauze de insolvabilitate şi lichidare:
2018 au fost contestate în total 77 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 62, ceea ce constituie 80,51%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 745, casate 32 - 4,29%;
2012 - cauze examinate 823, casate 24 - 2,91%;
2013 - cauze examinate 999, casate 31 - 3,1%;
2016, din 484 cauze examinate, 21 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,33%;
2017, din 262 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,48%;
2018, din 111 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9%.
cauze de insolvabilitate şi lichidare:
2018 din 321 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,67%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 49/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Nicolae Șova pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 50/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Nicolae Șova pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 69 (șaizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 62/6 din 16 Aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Plămădeală, Corina Albu, Lilia Lupașco, Nicolae Șova, Vitalie Stratan și Ion Malanciuc cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 124/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Nicolae Şova de la Judecătoria Chişinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 55/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 126/14 din 17 octombrie 2016Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului ŞOVA Nicolae pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Prin Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 116/10 din 13 martie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 49/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 50/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 123/13 din 01 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 62/6 din 16 Aprilie 2020

Hotărârea nr. 55/4 din 28 martie 2014

Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014

Hotărârea nr. 116/10 din 13 martie 2012

Hotărârea nr. 126/14 din 17 octombrie 2016

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Nicolae Şova nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 55/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătorei Botanica mun. Chișinău, Șova Nicolae".

Prin Hotărârea nr. 254/10 din 14 Noiembrie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Ghеоrghе Еșап, îmроtгivа deciziei Inspecției Judiciaгe din 25 septembrie 2019, adoptată în urmа examinării sesizăгii depuse de dînsul cu privire la faptele саrе pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Маriа Țurcan și judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul сеntrаl Nicolae Șova.

Prin Hotărârea nr. 224/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul (Cerempei) Marina împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 20 noiembrie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de Mițcul (Cerempei) Marina privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Șova Nicolai. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Nicolae Şova nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 55/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătorei Botanica mun. Chișinău, Șova Nicolae".

Prin Hotărârea nr. 254/10 din 14 Noiembrie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Ghеоrghе Еșап, îmроtгivа deciziei Inspecției Judiciaгe din 25 septembrie 2019, adoptată în urmа examinării sesizăгii depuse de dînsul cu privire la faptele саrе pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Маriа Țurcan și judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul сеntrаl Nicolae Șova.

Prin Hotărârea nr. 224/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul (Cerempei) Marina împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 20 noiembrie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de Mițcul (Cerempei) Marina privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Șova Nicolai. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 224/12 din 26 septembrie 2016

Hotărârea nr. 254/10 din 14 Noiembrie 2019

Știri
  • Comisia juridică a amânat examinarea subiectelor de numire a unor judecători și vicepreședinți la CSJ. Deputat: Coaliția PSRM-Șor încă nu a ajuns la consens

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Magistrații care Parlamentul urmează să le aprobe rapoartele de numire: Tamara Chișcă-Doneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală și Aliona Miron.

    Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecată în cazul „Gemenii”, care a dus la o condamnare la CEDO și plata de despăgubiri de peste 3,5 milioane de euro din partea statului. Republica Moldova a fost obligată să plătească 1,5 milioane de euro despăgubiri în cazul „Gemenii” și să asigure returnarea clădirii către reclamanți până la 18 mai 2020. În cazul în care spațiile comerciale nu vor fi întoarse reclamanților, statul va fi obligat să mai achite încă 2,1 milioane de euro. Astfel, suma despăgubirilor va depăși 3,5 milioane de euro.

    Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Citește și: O judecătoare care a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc, numită vicepreședintă a CSJ

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    Vezi și: Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Anatolie Minciună a participat, în 2012, la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună. În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției. Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.

    Nicolae Șova – anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Ghenadie Plămădeală – în prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Amintim că la 28 iulie, CSM i-a promovat pe Vladislav Clima (unul dintre judecătorii care a anulat alegerile din Chișinău din 2018) în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe Tamara Chișcă-Doneva (unul dintre magistrații responsabili de condamnarea de 70 de milioane de lei a Republicii Moldova în cazul „Gemenii”) și pe Nadejda Toma (a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate, printre care achitarea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, și a ex-comisarului de Chișinău din timpul evenimentelor din 9 aprilie, Vladimir Botnari) în funcțiile de vicepreședinte ale Curții Supreme de Justiție.

    Drept reacție, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a dat vina pe „corporatism” în cazul numirilor ai acestor judecători cu decizii controversate în fruntea unor înalte instanțe judecătorești.

    Stamate: Nu a fost corporatism, ci presiuni din partea PSRM

    Cu un comentariu a venit și fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, care nu a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la CSM a fost corporatism, menționând că „mai mulți membri ai CSM au declarat că au fost supuși presiunii de către reprezentanți ai PSRM”, a afirmat ea.
    Sursa: cotidianul.md

  • «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Анатолий Минчунэ

    Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

    В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

    В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

    Оксана Робу

    Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

    Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

    В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

    Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

    Геннадий Павлюк

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Раду Цуркану

    Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

    Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

    Александр Георгиеш

    Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

    Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

    В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

    Анжела Бостан

    Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

    Николай Шова

    Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

    Геннадий Плэмэдялэ

    Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

    Нелля Будэй

    Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

    В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

    В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

    Дмитрий Герасим

    Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

    Сергей Фурдуй

    Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

    Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

    Сергей Димитриу

    Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

    Виталий Стратан

    Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

    Дмитрий Фуженко

    Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

    Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

    Алена Мирон

    Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

    ***
    Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

    Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

  • (DOC) Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Judecătorii excluși sunt: Nelea Budăi, Dumitru Gherasim, Sergiu Furdui, Alexandru Gheorghieș, Angela Bostan, Radu Țurcanu, Serghei Dumitru, Vitalie Stratan și Dmitrii Jujenco.

    Cinci judecători noi la CSJ, promovați de CSM

     

    Anatolie Minciună a ajuns în organele magistraturii în anul 1991. Judecătorul, care în prezent activează la Curtea de Apel, a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare și a fost notat cu 78 de puncte de Colegiul de Selecție. Aceasta nu este prima încercare a magistratului de a ajunge în funcția de judecător la CSJ. În aprilie 2018, Minciună a dorit să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă fără succes.

    În anul 2012, Anatolie Minciună a participat la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună.

    În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției.

    Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.  Menționăm că Minciună a fost membru al completului de judecată al Curții de Apel care a luat decizia în cazul cererii lui Chișcă-Doneva împotriva CNAS.  Conform declarației de venit, în anul 2019, Minciună a câștigat 326,5 mii de lei și a primit pensie de 137 mii de lei. Astfel, venitul lunar al magistratului a constituit aproape 38,6 mii de lei.  În anul 2018, Minciună a cerut ca CNAS să-i recalculeze pensia. Pentru că nu a primit răspuns, s-a adresat în judecată. Decizia definitivă în acest caz trebuie să fie emisă de CSJ.

     

     

    Oxana Robu, potrivit magistrat.md, în luna mai 2004, a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Peste 5 ani, în 2019, aceasta a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Iar în anul 2014, prin decretul lui Nicolae Timofti, pe atunci președinte al R. Moldova, Robu a fost numită, din nou, în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Magistrata a primit calificativul „excelent” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 74 de puncte de Comisia de Selecție. Acum 2 ani, Oxana Robu a mai avut o încercare de a fi promovată în funcția de judecătoare la CSJ, însă nu a obținut punctajul necesar.

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 212/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Ghecianu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 14 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău, printre aceștia fiind și Oxana Robu.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința Oxanei Robu, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate. Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2013-2015, în privinţa, judecătoarei au fost depuse 22 petiţii sau sesizări, care nu s-au soldat cu nici un rezultat. Iar în anul 2013, conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa Oxanei Robu au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana, a fost obiect de examinare la CtEDO. Dosarul a fost pierdut, iar în consecință statul nostru a achitat prejudicii în sumă de 5.600 de euro.

    Conform declarației de venit, în anul 2019, judecătoarea Oxana Robu a câștigat peste 311 mii lei și a primit peste 41 de mii de lei din activitatea didactică de la USM și INJ. Alte aproximativ 42 de mii de euro, magistrata i-a câștigat din depuneri la instituțiile financiare.

    Peste jumătate de milion de lei, mai exact 573.962 de lei, Oxana Robu indică că i-a obținut din donații și moșteniri. Peste 294 de mii de lei, familia Robu i-a dobândit după ce au vândut două apartamente și un automobil.

    Magistrata își completează averea cu un teren pentru construcții cu suprafața de 0,015 ha, în valoare de 92 621,50 lei, 1/2 cotă-parte, dobândit în anul 2015 și cu o casă de locuit cu suprafața de 65 m.p., în valoare de 481 341 lei, primită donație în anul 2015.

    Familia Robu dețin în garaj 4 Mercedesuri – Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, Mercedes (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei,  Mercedes GLK (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei, Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, posesie din anul 2018.

     

     

    Ghenadie Plămădeală a ajuns în organele magistraturii în anul 1999. Puțin mai târziu, în 2004, acesta a numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Conform Hotărârii Plenului CSM nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, Plămădeală a fost transferat în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chişinău, începând cu 01 ianuarie 2017. Iar la 11 decembrie 2018, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27, a fost numit judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

    Magistratul a primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 72,5 de puncte de Comisia de Selecție.

    În prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Ghenadie Plămădeală a obținut un salariu anual de peste 255 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, iar soția acestuia a câștigat 320 de euro și 67.350 de lei din activitatea de avocat.

    Alte 2.500 de euro și peste 25 de mii de lei, judecătorul inidică că i-a obținut din donație. Cu 80 de mii de lei, acesta și-a completat averea în urma vânzării unui automobil. Familia Plămădeală este proprietara a mai multor terenuri extravilane și bunuri impobile, însă în declarația de avere acesta a indicat valoare 0.

    Judecătorul mai deține un autoturism de model BMW-740 i (an. fab. 2009) în valoare de 24 000 Euro, cumpărat în anul 2015, un autoturism de model BMW X3 XDrive (an. fab. 2013), în valoare de 140 000 Lei, dobândit în anul 2019, și o motocicletă de marca JAVA-350 (an. fab. 1990), în valoare de 10 mii de lei.

     

     

    Șova Nicolae a fost numit în calitate judecător în anul 2005. Mai târziu, în 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău. Acesta primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 69 de puncte de Comisia de Selecție.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Potrivit magistrat.md, judecătorul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO. În declarația de avere din 2018, Șova Nicolae a ridicat un salariu anual de peste 258 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău.

    Bunuri imobile
    1. Teren agricol extravilan cu suprafața de 2.0185 ha, 1/2 cotă-parte, moştenire din anul 2006;
    2. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    3. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    4. Teren cu suprafața de 0.12 ha, în valoare de 207 564 lei, 1,0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2012;
    5. Apartament cu suprafața de 51.4 m.p., în valoare de 244 584 lei, contract de donaţie nr. 6-2923 din 10.12.1996;
    6. Apartament cu suprafața de 72.2 m.p., în valoare de 525 278 Lei, Contract de investiții în construcții, în proprietate din anul 2017.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism (an. fab. 1982) în valoare de 5 000 lei, cumpărat în anul 1995;
    2. Autoturism (an. fab. 2006) în valoare de 120 000 lei, cumpărat în anul 2006;
    3. Autoturism (an. fab. 2002) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2009.

    Magistratul are și datorii în valoare totală de 850 de mii de lei. Șova are un credit în sumă de 250 000 lei, contractat în anul 2012 cu rata dobînzii de 10%, scadent în anul 2022 și o datorie în sumă de 600 000 lei, contractată în anul 2016 cu rata dobânzii 9,95%, scadentă în anul 2029.

     

     

    Aliona Miron a fost numită în calitate de judecătoare în anul 2009, la Judecătoria Rîșcani din Chișinău. Aliona Miron, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani, se arată în ancheta jurnalistică.

    La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, Miron a obținut un salariu anual în sumă de peste 305 mii lei, iar alte 7.800 de lei i-a câștigat din activitatea didactică la INJ.

    Bunuri imobile
    Familia magistratei are în proprietate mai multe terenuri agricole, două apartamente  în valoare de 270 772 de lei, și, respectiv în sumă de 26 280 Euro, un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei.

    Totodată, averea Alionei Miron se completează cu două case de locuit cu suprafaţa de 190 m.p și 131 m.p.+ 0,2587 ha teren aferent, iar valoarea totală a bunurilor fiind de peste 711 mii de lei.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism de model Mercedes-Benz E220 (an. fab. 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011;
    2. Motocicletă F 8505 T (an. fab. 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.
    Sursa: cotidianul.md

  • Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

    Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

    În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

    Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

    În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

    În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

    Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

    Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

    La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

    Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

    Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

    Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

    Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

    Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

    Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

    Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

    Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

    Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistratul Șova a anulat amenda pentru incidentul de la Institutul Mamei și Copilului

    Magistratul Nicolae Șova de la Judecătoria Botanica a anulat astăzi sancțiunea contravențională și a încetat procesul contravențional în privința jurnalistului Ghenadie Brega. Inițial, cauza a fost examinată timp de un an de magistrata Ecaterina Silvestru, care, după 13 ședințe de judecată, a plecat în concediu de maternitate.

    Magistratul Nicolae Șova de la Judecătoria Botanica a anulat astăzi sancțiunea contravențională și a încetat procesul contravențional în privința jurnalistului Ghenadie Brega. Inițial, cauza a fost examinată timp de un an de magistrata Ecaterina Silvestru, care, după 13 ședințe de judecată, a plecat în concediu de maternitate.

    sursa.curaj.tv

  • Judecătorul Șova menține amenda de 2 400 MDL

    Insul, în spirit sovietic sau de revanșă mafiotă pentru îndrăzneala de a cere socoteală, a respins azi contestația avocatei Oxana Hamureac în interesele mele, și a lăsat în vigoare amenda impusă de Ruslan Albot pentru un protest pașnic și legal din martie anul curent la Centrul Mamei și Copilului din Chișinău.
    E deja a doua oară cînd Șova îmi respinge contestația, prima oară hotărîrea lui a fost anulată de Curtea de Apel Chișinău ca fiind ilegală.
    Și de data asta vom contesta cu recurs împreună cu apărătoarea din oficiu.

    Insul, în spirit sovietic sau de revanșă mafiotă pentru îndrăzneala de a cere socoteală, a respins azi contestația avocatei Oxana Hamureac în interesele mele, și a lăsat în vigoare amenda impusă de Ruslan Albot pentru un protest pașnic și legal din martie anul curent la Centrul Mamei și Copilului din Chișinău.
    E deja a doua oară cînd Șova îmi respinge contestația, prima oară hotărîrea lui a fost anulată de Curtea de Apel Chișinău ca fiind ilegală.
    Și de data asta vom contesta cu recurs împreună cu apărătoarea din oficiu.

    sursa: curaj.tv

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • Viata este un teatru jucat de marionete, nu de oameni

    Asa s-a intamplat si azi cind am avut un proces contraventional la domnul judecator Sova Nicolae care, sincer, a avut un comportament de-a dreptul hilar. Din cate am auzit ca este profesor universitar (si ma intreb ce-i invata pe studenti: cum sa ia spaga sau mita?). Cum poti acuza un om fara ca sa ai dovezi? In plus, sustine ca a cautat si institutia unde lucrez eu si mi-a zis ca nu a gasit-o. L-am intrebat si daca o gasesc eu ce se va intampla? Oameni din astia judeca destinul omului? Nimeni nu are niciun control asupra ineptiilor pe care le scriu, nimeni nu-i controleaza.

    Asa s-a intamplat si azi cind am avut un proces contraventional la domnul judecator Sova Nicolae care, sincer, a avut un comportament de-a dreptul hilar. Din cate am auzit ca este profesor universitar (si ma intreb ce-i invata pe studenti: cum sa ia spaga sau mita?). Cum poti acuza un om fara ca sa ai dovezi? In plus, sustine ca a cautat si institutia unde lucrez eu si mi-a zis ca nu a gasit-o. L-am intrebat si daca o gasesc eu ce se va intampla? Oameni din astia judeca destinul omului? Nimeni nu are niciun control asupra ineptiilor pe care le scriu, nimeni nu-i controleaza.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU