Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Бивол Гарри
Căutare avansată

Caraman Sergiu

Judecătorie Criuleni, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 19.10.2012

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 636-VIII din 12 martie 2018, domnul Sergiu Carman se numește, prin transfer, în funcția de judecător la  Judecătoria Criuleni.

Potrivit Hotărârea nr. 41/3 din 23 ianuarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a domnului Caraman Sergiu în funcția de judecător la Judecătoria Criuleni.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 420-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Sergiu Caraman se numește în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Data numirii în funcţie: 19.10.2012

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 636-VIII din 12 martie 2018, domnul Sergiu Carman se numește, prin transfer, în funcția de judecător la  Judecătoria Criuleni.

Potrivit Hotărârea nr. 41/3 din 23 ianuarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a domnului Caraman Sergiu în funcția de judecător la Judecătoria Criuleni.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 420-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Sergiu Caraman se numește în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 337-VII din 19 octombrie 2012 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Florești.

Instruire/Diplome
iulie 2004 - iulie 2008 Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne
2008 – 2009 Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, Drept, Masterat de cercetare, Programul de masterat/ Specializarea: Drept economic
octombrie 2010 – martie 2012 Institutul Național al Justiției, profil „judecător”

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
iulie 2008 – octombrie 2008 Comisariatul de Poliţie al s. Rîşcani al Ministerului Afacerilor Interne
octombrie 2008 – februarie 2009 Direcţia de Investigare a Fraudelor a Ministerului Afacerilor Interne
februarie 2009 – martie 2009 Comisariatul de Poliţie al s. Centru al Ministerului Afacerilor Interne
martie 2009 – octombrie 2010 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
octombrie 2012 – prezent Judecătoria Floreşti

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 91/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Florești, Caraman Sergiu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 60/6 din 27 septembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Florești, Caraman Sergiu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 au fost contestate în total 51 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 22, ceea ce constituie 43,13%;
2015 au fost contestate în total 49 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24, ceea ce constituie 48,97%;
2016 au fost contestate în total 46 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 15 ceea ce constituie 32,60%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile menţinute din cele contestate
2015 au fost contestate în total 25 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 15, ceea ce constituie 60%;
2016 au fost contestate în total 24 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 18 ceea ce constituie 75%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 17/02 din 05 Februarie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Sergiu Caraman pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative - vicepreședinte la Judecătoria Criuleni cu 67 (șaizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 54/09 din 24 August 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Caraman Sergiu pentru promovare în funcţie administrativă - vicepreședinte la Judecătoria Criuleni cu 43 (patruzeci și trei) puncte.

Prin Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Sergiu Caraman, Judecătoria Criuleni, sediul central, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovarea la o funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 795/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V de calificare judecătorului Sergiu Caraman de la Judecătoria Soroca (sediul Florești).

Conform Hotărârea nr. 134/23 din 07 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Caraman Sergiu pentru participare la concurs pentru transferul în funcția de judecător la o altă instanță de același nivel, judecătoria Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 748/33 din 14 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Sergiu Caraman cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în scopul realizării procedurilor de rigoare pentru numirea prin transfer la o instanță de același nivel.

Potrivit Hotărârii nr. 533/25 din 08 august 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor:
- Sergiu Caraman (Judecătoria Soroca);
- Nicolae Corcea (Judecătoria Bălți);
- Victoria Grosu (Judecătoria Hîncești), înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 51/9 din 18 decembrie 2013 s-a respins candidatura judecătorului Caraman Sergiu privind promovarea în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Florești.

Prin Hotărârea nr. 60/6 din 27 septembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 80 de puncte.

În urma adresării judecătorului Judecătoriei Floreşti, Sergiu Caraman referitor la apărarea drepturilor judecătorilor, asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorului, prin Hotărârea nr. 288/11 din 26 martie 2013 s-a decis a adopta Declaraţia privind apărarea independenţei sistemului judecătoresc, parte integrantă a prezentei hotărâri. 
 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 91/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Florești, Caraman Sergiu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 60/6 din 27 septembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Florești, Caraman Sergiu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014 au fost contestate în total 51 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 22, ceea ce constituie 43,13%;
2015 au fost contestate în total 49 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24, ceea ce constituie 48,97%;
2016 au fost contestate în total 46 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 15 ceea ce constituie 32,60%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile menţinute din cele contestate
2015 au fost contestate în total 25 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 15, ceea ce constituie 60%;
2016 au fost contestate în total 24 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 18 ceea ce constituie 75%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 17/02 din 05 Februarie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Sergiu Caraman pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative - vicepreședinte la Judecătoria Criuleni cu 67 (șaizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 54/09 din 24 August 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Caraman Sergiu pentru promovare în funcţie administrativă - vicepreședinte la Judecătoria Criuleni cu 43 (patruzeci și trei) puncte.

Prin Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Sergiu Caraman, Judecătoria Criuleni, sediul central, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovarea la o funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 795/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V de calificare judecătorului Sergiu Caraman de la Judecătoria Soroca (sediul Florești).

Conform Hotărârea nr. 134/23 din 07 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Caraman Sergiu pentru participare la concurs pentru transferul în funcția de judecător la o altă instanță de același nivel, judecătoria Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 748/33 din 14 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Sergiu Caraman cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în scopul realizării procedurilor de rigoare pentru numirea prin transfer la o instanță de același nivel.

Potrivit Hotărârii nr. 533/25 din 08 august 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a următorilor:
- Sergiu Caraman (Judecătoria Soroca);
- Nicolae Corcea (Judecătoria Bălți);
- Victoria Grosu (Judecătoria Hîncești), înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 51/9 din 18 decembrie 2013 s-a respins candidatura judecătorului Caraman Sergiu privind promovarea în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Florești.

Prin Hotărârea nr. 60/6 din 27 septembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 80 de puncte.

În urma adresării judecătorului Judecătoriei Floreşti, Sergiu Caraman referitor la apărarea drepturilor judecătorilor, asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorului, prin Hotărârea nr. 288/11 din 26 martie 2013 s-a decis a adopta Declaraţia privind apărarea independenţei sistemului judecătoresc, parte integrantă a prezentei hotărâri. 
 

 

Hotărârea nr. 17/02 din 05 Februarie 2019

Hotărârea nr. 54/09 din 24 August 2018

Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 355/18 din 24 iulie 2018

Hotărârea nr. 41/3 din 23 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 795/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 134/23 din 07 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 748/33 din 14 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 533/25 din 08 august 2017

Hotărârea Nr. 91/10 din 28 iulie 2017

Hotărârea nr. 60/6 din 27 septembrie 2013

Hotărârea nr. 51/9 din 18 decembrie 2013

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, Nr. 91/10 din 28 iulie 2017, „în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Sergiu Caraman nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 60/6 din 27 septembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Caraman Sergiu".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 12 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului a fost depusă o singură petiție.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, Nr. 91/10 din 28 iulie 2017, „în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Sergiu Caraman nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 60/6 din 27 septembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Caraman Sergiu".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 12 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului a fost depusă o singură petiție.

 

Știri
  • Patru judecători au primit undă verde pentru a deveni președinți sau vicepreședinți de instanță. Cine sunt aceștia

    Patru magistrați de la diferite instanțe din țară au fost admiși de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor pentru a participa la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Deciziile au fost publicate, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, undă verde pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a primit Ghenadie Mîțu. Magistratul a obținut 67 de puncte în urma evaluării. Ghenadie Mîțu a fost numit în funcția de judecător în anul 2003, iar pe parcursul anului 2017 a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie.

    Patru magistrați de la diferite instanțe din țară au fost admiși de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor pentru a participa la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Deciziile au fost publicate, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, undă verde pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a primit Ghenadie Mîțu. Magistratul a obținut 67 de puncte în urma evaluării. Ghenadie Mîțu a fost numit în funcția de judecător în anul 2003, iar pe parcursul anului 2017 a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie.

    De asemenea, se poate în scrie în concursurile de angajare a președintelui de instanță și Igor Botezatu. Acesta optează pentru funcția administrativă în Judecătoria Comrat. Igor Botezatu a fost numit în funcția de magistrat în anul 2011 la Judecătoria Vulcănești, iar din ianuarie 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Comrat. În urma evaluării, Igor Botezatu a primit 73 de puncte.

    Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a mai admis doi magistrați pentru a participa la concursurile de angajare a vicepreședinților instanțelor de prim nivel. Este vorba despre Sofia Aramă la Judecătoria Cimișlia și Sergiu Caraman la Judecătoria Criuleni. Aceștia au obținut câte 72 și, respectiv, 67 de puncte.

    Sofia Aramă are o experiență de activitate în funcția de magistrat de puțin peste patru ani, iar Sergiu Caraman peste șase ani. Ambii judecători nu au fost sancționați disciplinar în ultimii doi ani.
    Sursa: bizlaw.md

  • Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

    De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

    Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
    Sursa: bizlaw.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Interviu cu judecătorul Sergiu Caraman

    1. Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător si nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice?
    - După fire sunt carierist. Probabil anume reieşind din faptul că funcţia de judecător este în vîrful piramidei sistemului de drept, m-a motivat să aspir şi să devin judecător şi nu procuror, avocat, executor judecătoresc sau alte funcţii care implică cunoştinţe şi abilităţi juridice.
    2. Cît timp dedicați profesiei, familiei și dvs personal? Cum reușiți să îmbinați toate aceste priorități (utilul cu plăcutul)?
    - Din păcate, reieşind din realităţile existente dedic profesiei mai mult timp decît familiei. Dacă ar fi să împart pe ore activitatea mea zilnică, atunci aproximativ 11 ore le dedic profesiei şi restul le petrec alături de cei dragi. Puţinul timp care-mi mai rămîne este dedicat în mare parte, activităţilor ştiinţifice, de altfel sunt şi doctorant şi mai lucrez şi asupra tezei de doctor. Astfel, profesia, familia, activităţile extra, practic nu-mi lasă timp pentru alte activităţi (hobby-uri) care să-mi aducă o satisfacţie anume.

    1. Ce v-a determinat să accedeți în funcția de magistrat? Și de ce judecător si nu procuror, avocat sau executor judecătoresc, funcții care de asemenea implică cunoștințe și abilități juridice?
    - După fire sunt carierist. Probabil anume reieşind din faptul că funcţia de judecător este în vîrful piramidei sistemului de drept, m-a motivat să aspir şi să devin judecător şi nu procuror, avocat, executor judecătoresc sau alte funcţii care implică cunoştinţe şi abilităţi juridice.
    2. Cît timp dedicați profesiei, familiei și dvs personal? Cum reușiți să îmbinați toate aceste priorități (utilul cu plăcutul)?
    - Din păcate, reieşind din realităţile existente dedic profesiei mai mult timp decît familiei. Dacă ar fi să împart pe ore activitatea mea zilnică, atunci aproximativ 11 ore le dedic profesiei şi restul le petrec alături de cei dragi. Puţinul timp care-mi mai rămîne este dedicat în mare parte, activităţilor ştiinţifice, de altfel sunt şi doctorant şi mai lucrez şi asupra tezei de doctor. Astfel, profesia, familia, activităţile extra, practic nu-mi lasă timp pentru alte activităţi (hobby-uri) care să-mi aducă o satisfacţie anume.

    3. Cum v-ați acomodat cu această profesie care presupune multe abțineri, din punct de vedere moral, astfel încît să fiți un etalon pentru societate?
    - Probabil meritul cel mai mare în acomodarea mea cu profesia de judecător care presupune multe abţineri din punct de vedere moral, îl au părinţii mei care mi-au dat lecţia vieţii în cei 7 ani de acasă şi ulterior, iar pe fundalul faptului că sunt absolvent al Academiei Ştefan cel Mare a Ministerului Afacerilor Interne, care pe lîngă studii superioare juridice mai dă şi o învăţătură de viaţă, o şcoală de disciplină şi responsabilizare, nu a fost cumva complicată pentru mine această acomodare.
    4. Ce părere aveți despre implementarea noilor reforme în sistemul judecătoresc, și anume optimizarea hărții judecătorești, specializarea judecătorilor și instituirea instituției medierii? Cît de benefice ar fi acestea întru îmbunătățirea calității actului de justiție?
    - Cît priveşte optimizarea hărţii judecătoreşti, am o părere aparte despre acest fapt. Cu siguranţă am studiat toate recomandările, propunerile, avizele în acest sens. Sunt la curent şi cu recentul aviz dat de Consiliul Superior al Magitraturii proiectului respectiv de lege şi pot să vă spun că da, este o problema de incomoditate pentru justiţiabilii care pe alocuri pentru a ajunge la instanţa de judecată vor avea de parcurs chiar şi 100 km distanţă, este o problemă legată de lichidarea unor instanţe de judecată care au deja un sediu renovat, este o problemă legată şi de şomajul angajaţilor din aparatul auxiliar al judecătoriilor care urmează să fie lichidate, mai sunt şi alte probleme tehnice care se invocă, dar nu pot să nu observ că de fapt scopul principal al optimizării hărţii judecătoreşti constă în crearea unor instanţe de judecată cu un număr mai mare de judecători în care să fie posibilă specializarea acestora. Pornind de la ideea că specializarea judecătorilor, sunt sigur că va duce la sporirea calităţii actului de justiţie şi respectiv justiţiabilii vor avea parte de o justiţie mai calitativă şi respectiv echitabilă şi punînd pe cîntar acest beneficiu care-l vor obţine cetăţenii în raport cu toate cele menţionate supra, consider totuşi că calitatea actului de justiţie prevalează şi respectiv avînd în vedere că altfel nu prea înţeleg cum ar putea avea loc specializarea judecătorilor în instanţe unde sunt de la 3 la 8 judecători, sunt de acord cu optimizarea hărţii judecătoreşti şi specializarea judecătorilor. Cît priveşte instituţia medierii, în principiu pare a fi viabilă propunerea Centrului de reformă în justiţie, pentru ca medierea să fie efectuată de către un judecător la etapa incipientă a procesului, or odată ce un judecător ar spune încă de la etapa respectivă părţilor care ar fi soluţia pe caz, reieşind din materialele prezentate, părţile ar putea renunţa la litigiu, încă înainte ca acesta să înceapă şi în aşa mod ar urma să scadă numărul de cauze în instanţa de judecată, încărcătura judecătorilor, iar odată cu aceste fapte să crească calitatea actului de justiţie.
    5. Cum considerați, care sunt riscurile și beneficiile profesiei pe care o îmbrațișați?
    - Aş dori să pot spune că cel mai mare beneficiu pe care îl aduce profesia de judecător în RM, este acela de a avea încrederea cetăţenilor, stima şi respectul acestora, însă din păcate realitatea este cu totul alta, iar încrederea oamenilor în justiţie în general pare a fi la un prag minim. În aceste condiţii, cel mai mare beneficiu al funcţiei de judecător este, pentru mine, faptul că în permanenţă această funcţie mă obligă să lecturez, să studiez, să analizez, iar în aşa mod eu lucrez mult asupra mea. Ar mai fi un beneficiu salariul judecătorului, care comparativ cu salariul mediu pe economie este de 3 ori mai mare. La categoria riscuri aş indica pericolul pentru viaţă şi sănătate pe care îl aduce funcţia respectivă şi riscul denigrării reputaţiei profesionale. Nu voi spune nimic nou atunci cînd voi mențuiona că sunt cunoscute publicului cazurile de atentare la viaţa şi sănătatea judecătorului chiar în sala de judecată din partea părţilor participante la proces, spargerea geamului biroului judecătorului şi aruncarea unui inflamabil în birou, ceva mai devreme a mai fost şi un caz cînd anumite persoane au improvizat precum că un anumit judecător ar fi comis un accident rutier cu implicarea unui pieton şi că după aceasta ar fi fugit de la locul faptei, însă în realitate s-a dovedit că acele persoane au anexat numărul de înmatriculare a automobilului judecătorului şi au improvizat acel accident, înregistrîndu-l video după care s-au deplasat în curtea casei unde locuieşte judecătorul şi i-au deteriorat automobilul astfel încît să arate ca şi cum în rezultatul unui accident rutier şi au şi plasat în mass-media acea înregistrare a pretinsului accident rutier pentru a dicredita judecătorul.
    6. Care sunt motivele ce îngreunează munca judecătorului și duce la tergiversarea examinării cauzei?
    - Motivele care îngreunează munca judecătorului sunt volumul mare de muncă în primul rînd, iar cît mă priveşte pot să afirm că cauzele civile, penale şi contravenţionale care se examinează într-o perioadă mai îndelungată de timp, se datorează comportamentului participanţilor la proces. De aceea, motivul care duce la tergiversarea examinării cauzei sunt factorii precum, numirea expertizelor complexe care deseori se efectuează pe o perioadă mai lungă de timp, comportamentul participanţilor, care uneori înaintează cereri de amînare aparent întemeiate şi temeinicia acestora nu poate fi verificată sau pusă la îndoială, mă refer aici în special la cazuri de prezentare a certificatelor medicale conform cărora persoana este în imposibilitate de a se prezenta la data cînd este fixată şedinţa de judecată. Din aceste considerente, am să mă refer la un caz concret, am în examinare o cauză penală în care aproximativ 2 ani de zile inculpatul este bolnav, prezintă certificate medicale care atestă acest fapt şi respectiv şedinţele de judecată se amînă.
    7. Influențează mass-media opinia publică? Cît de des ați oferit comunicate de presă, atunci cînd ați avut dosare de rezonanță?
    - Da, cu siguranţă mass-media influenţează opinia publică. Personal sunt de acord cu faptul că rolul presei este de a informa publicul despre neregulile existente inclusiv în sistemul judecătoresc, pentru că cetăţeanul este în drept să cunoască toate încălcările comise de către judecători în activitatea lor şi starea de lucruri în sistemul judecătoresc per ansamblu. Presa nu trebuie privită ca fiind duşmanul sistemului judecătoresc şi trebuie înţeles faptul că inclusiv prin intermediul mijloacelor de informare în masă, poate fi sporită încrederea cetăţenilor în justiţie, doar că şi justiţia trebuie să prezinte informaţii, realizări concrete, care trebuie arătate publicului, astfel încît să se perceapă o reformă în esenţă a sistemului judecătoresc. Nu am oferit pînă la moment comunicate de presă pe cauzele de rezonanţă avute în procedură deoarece, pentru majoritatea dintre aceste cazuri sunt oferite comunicate de presă de către Procuratură, CNA, MAI şi am considerat că nu mai era cazul de dublat comunicatele.
    8. Cum credeți, care sunt cele mai frecvente dificultăți și probleme pe care le întîmpină un judecător în practică la examinarea unui litigiu, și care ar fi soluția de îmbunătățire în acest sens?
    - Cele mai frecvente dificultăţi şi probleme pe care le întîmpină un judecător în practică la examinarea unui litigiu, sunt probabil cele legate de interpretarea legislaţiei, care pe alocuri este ambiguă, neclară, fapt care dă naştere la păreri diferite şi care lasă de interpretat. Salutabil este faptul şi nu este de negat că Curtea Supremă de Justiţie, în ultimii ani a depus un efort mare în vederea uniformizării practicii judiciare, prin emiterea recomandărilor, avizelor consultative, fapt care în mare măsură a uşurat cumva povara judecătorilor. Indiferent de acest fapt, mai sunt anumite probleme de drept, pe marginea aplicării cărora nu sunt încă emise recomandări, avize consultative, hotărâri explicative, aplicarea cărora în realitate este mai complicată decît pare a fi la prima vedere, probabil aceste nuanţe şi crează dificultăţi în activitatea judecătorului. O altă problemă care există ar fi lipsa personalului calificat care asistă judecătorul la înfăptuirea justiţiei. Marea problemă este fluxul de cadre, în special ceea ce ţine de grefieri. Salariul mic raportat la volumul mare de lucru şi responsabilitatea pe care o implică funcţia de grefier determină de cele mai multe ori ca persoanele care deţin aceste funcţii, să renunţe la ele, iar judecătorul în permanenţă practic se ocupă de instruirea grefierilor noi, care nu prea cunosc specificul lucrului, fapt ce crează dificultăţi referitor la respectarea termenilor procedurali. Cît priveşte soluţiile de îmbunătăţire a problemelor existente, probabil ar fi implicarea judecătorilor în vederea solicitării emiterii de către CSJ a recomandărilor, avizelor consultative pe marginea problemelor care apar la punerea în aplicare a anumitor norme de drept şi remunerarea grefierilor în aşa mod încît deţinerea acestei funcţii să devină atractivă pentru a menţine persoanele profesioniste.
    9. Care ar fi aspirațiile dvs în 10 ani referitor la realizarea profesională?
    - Aspiraţiile mele profesionale în 10 ani privind realizarea profesională ar fi promovarea în funcţia de judecător la Curtea de Apel şi obţinerea titlului de doctor în drept.
    10. Ce mesaj ați transmite societății civile, inclusiv și mass-mediei pentru a spori încrederea în sistemul judecătoresc?
    - Societăţii civile şi mass-mediei transmit următorul mesaj: ”Nu v-oi spune nimic nou probabil dacă o să afirm că cea mai gravă problemă cu care se confruntă justiţia din RM în prezent este criza de imagine. De-a lungul timpului în presă au fost arătate problemele care au şi generat această încredere scăzută a cetăţenilor în sistemul judecătoresc şi anume pe alocuri calitatea scăzută a actului de justiţie, menţinerea sau chiar şi promovarea în funcţii a unor judecători compromişi, lipsa transparenţei la promovarea judecătorilor, precum şi aparenţa de implicare a politicului în justiţie, toate acestea cu siguranţă nu puteau decît să ştirbeze din imaginea sistemului, iar odată existente aceste fenomene cu siguranţă trebuiesc eradicate pentru ca justiţia să recapete încrederea societăţii. Mă declar optimist şi cred că în momentul apropiat actuala componenţă a CSM va întreprinde acţiuni concrete în vederea înlăturării acestor aparenţe, iar sistemul judecătoresc in corpore prin încheierile, hotărârile, deciziile, sentinţele pronunţate vor demonstra că fac parte dintr-un sistem judecătoresc reformat şi că la bază activităţii judecătorilor stă doar supremaţia legii.”
    sursa: csm.md

  • Un judecător de la Floreşti îl acuză pe premierul Vlad Filat că loveşte în Justiţie

    Magistratul Sergiu Caraman de la Judecătoria raionului Floreşti a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare prin care bate alarma după ce, în februarie, mass media a difuzat interceptările telefonice în care premierul în exerciţiu Vlad Filat i-ar da indicaţii şefului suspendat de la Fisc, Nicolae Vicol. Magistratul susţine că prim-ministrul subminează independenţa judecătorilor. „Exponentul puterii executive, în persoana premierului, consideră o hotărâre judecătorească drept irelevantă exclamând «şi ce dacă a depus cerere în judecată» şi «mâine să-mi raportezi că i-ai blocat conturile»“, constată Sergiu Caraman. În context, Sergiu Caraman se întreabă dacă „recenta excludere din Legea privind statutul judecătorului (imunitatea – n.r.) a avut ca scop crearea unui mecanism simplu pentru înlăturarea în caz de necesitate a unor judecători incomozi“.

    Magistratul Sergiu Caraman de la Judecătoria raionului Floreşti a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare prin care bate alarma după ce, în februarie, mass media a difuzat interceptările telefonice în care premierul în exerciţiu Vlad Filat i-ar da indicaţii şefului suspendat de la Fisc, Nicolae Vicol. Magistratul susţine că prim-ministrul subminează independenţa judecătorilor. „Exponentul puterii executive, în persoana premierului, consideră o hotărâre judecătorească drept irelevantă exclamând «şi ce dacă a depus cerere în judecată» şi «mâine să-mi raportezi că i-ai blocat conturile»“, constată Sergiu Caraman. În context, Sergiu Caraman se întreabă dacă „recenta excludere din Legea privind statutul judecătorului (imunitatea – n.r.) a avut ca scop crearea unui mecanism simplu pentru înlăturarea în caz de necesitate a unor judecători incomozi“.

    În concluzie, el cere Consiliului Superior al Magistraturii să expedieze în adresa Parlamentului şi Guvernului o cerere prin care „să se abţină de la declaraţii şi fapte ce lovesc în independenţa judecătorilor“, şi să întreprindă acţiuni prin care să le garanteze independenţa şi imparţialitatea. La mijlocul lunii februarie, după ce au fost publicate interceptările telefonice, premierul Vlad Filat, a refuzat să spună dacă a purtat astfel de discuţii cu Nicolae Vicol. „Nici nu am ascultat această mizerie şi nici nu am de gând să o fac. Dau indicaţii, dar la baza acestora sunt analize“, a declarat atunci Vlad Filat.

  • Filat, acuzat de subminarea independenţei judecătorilor

    Un judecător din raionul Floreşti susţine că premierul în exerciţiu, Vlad Filat, subminează independenţa judecătorilor. Declaraţia se conţine într-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, de către magistratul Sergiu Caraman de la Judecătoria raionului Floreşti. Drept argument, acesta aduce interceptările telefonice apărute în presă, în care premierul în exerciţiu Vlad Filat i-ar da indicaţii şefului suspendat de la Fisc, Nicolae Vicol. “Exponentul puterii executive, în persoana premierului, consideră o hotărâre judecătorească drept irelevantă exclamând “şi ce dacă a depus cerere în judecată” şi “mâine să-mi raportezi că i-ai blocat conturile”. Prin această expresie, Executivul nu doar că nu-şi exercită sarcina de a asigura independenţa judecătorilor, ci o subminează. Mă întreb cât de imparţială şi independentă pare a fi puterea judecătorească atunci când însuşi premierul dă indicaţii ca, indiferent de decizia unui magistrat, problema să fie soluţionată aşa cum vrea el”, scrie magistratul, citat de adevarul.md.

    Un judecător din raionul Floreşti susţine că premierul în exerciţiu, Vlad Filat, subminează independenţa judecătorilor. Declaraţia se conţine într-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, de către magistratul Sergiu Caraman de la Judecătoria raionului Floreşti. Drept argument, acesta aduce interceptările telefonice apărute în presă, în care premierul în exerciţiu Vlad Filat i-ar da indicaţii şefului suspendat de la Fisc, Nicolae Vicol. “Exponentul puterii executive, în persoana premierului, consideră o hotărâre judecătorească drept irelevantă exclamând “şi ce dacă a depus cerere în judecată” şi “mâine să-mi raportezi că i-ai blocat conturile”. Prin această expresie, Executivul nu doar că nu-şi exercită sarcina de a asigura independenţa judecătorilor, ci o subminează. Mă întreb cât de imparţială şi independentă pare a fi puterea judecătorească atunci când însuşi premierul dă indicaţii ca, indiferent de decizia unui magistrat, problema să fie soluţionată aşa cum vrea el”, scrie magistratul, citat de adevarul.md.

    În context, Sergiu Caraman se întreabă dacă „recenta excludere din Legea privind statutul judecătorului (imunitatea – n.r.) a avut ca scop crearea unui mecanism simplu pentru înlăturarea în caz de necesitate a unor judecători incomozi“.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU