Date biografice
Data numirii în funcție: 15 martie 2017
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1604-IX din 30 august 2024, numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Potrivit Hotărârea nr. 376/24 din 01 iulie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului (în vigoare până la 26 august 2022), art. II alin. (2) și (4) din Legea nr. 47 din 10 martie 2022, art. 4, 17, 19, 24 și 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art. 191 alin. (5) și 209 alin. (1) din Codul administrativ, acceptă cererea judecătorului Angela Vasilenco de la Judecătoria Chișinău, privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă și propune, repetat, Președintelui Republicii Moldova, numirea acesteia în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Conform Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnată judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 1 ianuarie 2019.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017, a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani.
Conform Hotărârii nr. 29/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Vasilenco Angela, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.
Instruire/Diplome
A susţinut examenul de capacitate la Institutul Naţional de Justiţie obţinând media generală de 8,10
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1992 – 2002 translator, secretar dactilograf, inspector superior în cancelaria procuraturii raionului Rezina
2003 ajutor- interimar al procurorului sectorului Rezina
11.10.2004 transferată la procuratura raionului Ialoveni
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 81 769 lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază, IGP 83 721 lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2007 ) comodat dn anul 2013
Active financiare
Cont de card salarial deschis în anul 2014
Cont de card salarial deschis în anul 2014
Datorii
Datorie în sumă de 35 000 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2015
Datorie în sumă de 93 750 lei, contractată în anul 2014 cu rata dobânzii 13%, scadentă în anul 2019
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 78 341 lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază, IGP 91 734 lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2007 ) comodat dn anul 2013
Active financiare
Cont de card salarial deschis în anul 2015
Cont de card salarial deschis în anul 2015
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni a cîte 3 lei
Datorii
Datorie în sumă de 35 000 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2016
Datorie în sumă de 93 750 lei, contractată în anul 2014 cu rata dobânzii 13%, scadentă în anul 2019
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 329 270 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 149 221 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 121,1 m.p., în valoare de 824 883 Lei, 1/4 cotă-parte, Act de predare primire a imobilului Nr.15 din 18.10.2016
3. Casă de locuit cu suprafața de 198 m.p., în valoare de 877 550 Lei, 1/2 cotă-parte, Contract de donație
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2007 ) comodat dn anul 2013
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 171 938 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 276 094 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 121,1 m.p., în valoare de 824 883 Lei, 1/4 cotă-parte, Act de predare primire a imobilului Nr.15 din 18.10.2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Datorii
Datorie în sumă de 137 979 Lei, contractată în anul 2018, scadentă în anul 2021
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 240 652 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 179 849 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 121,1 m.p., în valoare de 824 883 Lei, 1/4 cotă-parte, Act de predare primire a imobilului Nr.15 din 18.10.2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Datorii
Datorie în sumă de 137 979 Lei, contractată în anul 2018, scadentă în anul 2021
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 224 643 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 98 777 Lei
3. Venitul obținut din alte surse legale: CNAS 35 257 Lei, contract de locațiune locațiune 18 000 Lei, deplasare 800 Lei, CNAS 1 471 Lei, MAI 86 400 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 121,1 m.p., în valoare de 824 883 Lei, 1/4 cotă-parte, Act de predare primire a imobilului Nr.15 din 18.10.2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Datorii
Datorie în sumă de 137 979 Lei, contractată în anul 2018, scadentă în anul 2021
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 234 009 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 202 419 Lei
3.NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 944 959 Lei
4. Venitul obținut din alte surse (total) 112 257 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2.NouCasă de locuit cu suprafața de 198 m.p., contract translativ de posesie și folosință din anul 2021
Bunuri mobile
Autoturism de model Hyundai Tucson (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază 285 177 Lei
2. Venit obținut de către soț la locul de muncă de bază 280 614 Lei
3. Venitul obținut din alte surse (total) 108 730 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 44,70 m.p., în valoare de 44 710 lei, 1/4 cotă-parte, contract de vânzare-cumpărare din anul 2004
2. Casă de locuit cu suprafața de 198 m.p., contract translativ de posesie și folosință din anul 2021
NouTeren intravilan cu suprafața de 0,3 ha, în folosință din anul 2021
Bunuri mobile
Autoturism de model Hyundai Tucson (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Venituri
1. Venitul obținut la locul de muncă de bază 306 208 Lei
2. Venitul obținut de către soț la locul de muncă de bază 13 454 Lei
NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 35 000 Euro
4. Venitul obținut din alte surse 121 776 Lei
Bunuri imobile
Casă de locuit cu suprafața de 198 m.p., contract translativ de posesie și folosință din anul 2021
Teren intravilan cu suprafața de 0,3 ha, în folosință din anul 2021
Bunuri mobile
Autoturism de model Hyundai Tucson (an. fab.2013) în valoare de 50 000 Lei, în proprietate din anul 2018
Active financiare
S.A. ”Hotel Chișinău” 2 acțiuni
Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 78/5 din 17 Iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Angela VASILENCO de la Judecătoria Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.
Hotărâri, sentințe şi încheieri menținute din cele contestate:
– în anul 2017 au fost contestate în total 37 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 29, ceea ce constituie 78,37%;
– în anul 2018 au fost contestate în total 99 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 84, ceea ce constituie 84,84%;
– în anul 2019 au fost contestate în total 76 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 65, ceea ce constituie 85,52%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
– în anul 2017, din 203 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,94%;
– în anul 2018, din 430 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,48%;
– în anul 2019, din 308 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 78/5 din 17 Iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Angela VASILENCO de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, atribuindu-i calificativul ”Foarte bine”.
Prin Hotărârea nr. 46/6 din 18 aprilie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Vasilenco Angela pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 269/12 din 07 aprilie 2015, materialele în privinţa doamnei Vasilenco Angela au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcţia de judecător.
Decret Nr. 1604-IX din 30 august 2024
Hotărârea nr. 376/24 din 01 iulie 2024
În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătoarei Angela Vasilenco nu au fost intentate proceduri disciplinare.
Prin Hotărârea nr. 95/4 din 12 Aprilie 2019, Completul de ехаmiпаrе a contestațiilor a respins сопtestația petițioпarului Frurză Ivaп împotriva deciziei Inspecției Judiciаге nr.231s – 183 p/m din 05 Martie 2019, emisă pe marginea acțiunilor judecătorilor Angela Vasilenco și Ion Pleșca, ca fiind neîntemeiată.
Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 3 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.
Șase magistrați au fost numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Un decret în acest sens semnat de președinta Maia Sandu a fost publicat joi, 9 septembrie, în Monitorul Oficial al R. Moldova. Judecătorii au fost respinși anterior de șefa statului, inclusiv din cauza unor sancțiuni disciplinare, însă în luna iulie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus din nou numirea acestora.
„Prezentul decret intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al R. Moldova”, se spune în document.
Lista celor șase magistrați numiți până la atingerea plafonului de vârstă:
Detalii despre activitatea celor șase judecători
Ion Chirtoacă – magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a ocupat din 2010 diverse funcții în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău în martie 2016. Acesta este printre magistrații a căror numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a fost refuzată de președinta Maia Sandu în toamna anului 2022.
Ulterior, magistratul a fost evaluat din nou, iar Comisia Pre-Vetting a constatat că acesta „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”. Judecătorul a fost audiat în ședință publică în cadrul evaluării reluate pe 13 martie, împreună cu părinții săi. Atunci, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a considerat că în procedura de evaluare au fost admise unele abuzuri. În replică, reprezentanții Comisiei au spus că însuși judecătorul a cerut audierea părinților lui.
Galina Ciobanu – activează în sistemul judecătoresc din ianuarie 2017, atunci când a fost numită în funcția de magistrată la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani. Din decembrie 2018 a activat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani. Conform magistrat.md, în 2023 judecătoarea a obținut un venit la locul de muncă de bază de 300 495 de lei.
Marcel Gandrabur – este magistrat al Judecătoriei Chișinău din martie 2017. În decembrie 2018 a fost desemnat judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani. Conform anticoruptie.md, Gandrabur face parte din galeria judecătorilor cu donații de la părinți. De exemplu, conform declarației sale de avere pentru 2017, el a indicat că a avut de la socriI săi 8.000 de euro.
Iurie Movilă – activează la Judecătoria Orhei din martie 2017. Magistrat.md scrie că în perioada 2012-2014 acesta a lucrat în calitate de consultant principal în Direcţia documentare şi evidenţă procesuală, Secţia documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale şi de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. În decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat pe numele lui Movilă un control cu privire la respectarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.
Victor Olărescu – este magistrat la Judecătoria Ialoveni. Anterior el a fost procuror.
Angela Vasilenco – este judecătoare la Judecătoria Chișinău din martie 2017. Anul trecut, magistrata a obținut un venit de la locul de muncă de bază în valoare de 306 208 de lei și 35 mii de euro din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile. Vasilenco a făcut parte din completul de magistrați care a examinat dosarul lui Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare.
În iulie 2024, CSM a propus președintei Maia Sandu numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a magistraților respectivi, respinși anterior de șefa statului.
Potrivit legii cu privire la statutul judecătorului, în redacția în vigoare din august 2023, preşedintele R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM pentru numirea în funcţia de judecător şi numai în cazul depistării unor circumstanțe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.
Sursa: zdg.md
Președinția a respins numirea unor magistrați în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Solicitată de ZdG, instituția prezidențială confirmă că un astfel de demers a fost expediat către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Președinția a expediat un demers către Colegiul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la respingerea candidaturilor a 13 judecători, dintr-un total de 40 de magistrați, privind numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Solicitat de ZdG, membrul CSM Anatolie Galben ne-a comunicat că CSM a recepționat demersul Președinției cu privire la respingerea candidaturilor celor 13 magistrați. Tot Anatolie Galben, care exercită atribuțiile președintelui interimar al CSM pe perioada în care președintele interimar Dorel Musteață se află în concediu, ne-a spus că cei 13 judecători pot depune la CSM cerere repetată pentru numirea în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă, iar a doua oară președinta R. Moldova nu mai poate respinge candidaturile acestora.
„Președinția s-a expus cu privire la o parte din judecători. În privința altor magistrați, Președinția a solicitat termen pentru verificare suplimentară. Așteptăm răspunsul Președinției pentru că termenul expiră. CSM a solicitat numirea până la atingerea de vârstă în privința a 40 de magistrați. Acum, în privința unor judecători a venit refuz și judecătorii din listă urmează să facă cunoștință cu scrisoarea dată și trebuie să depună cerere la CSM pentru numire repetată. Conform legii, Președinția nu poate respinge repetat”, a declarat președintele interimar al CSM, Anatolie Galben.
Lista celor 13 magistrați:
Victoria Hadîrcă, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Silvia Slobodzean, judecătoare la Judecătoria Strășeni
Lucia Bagrin, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Rodica Berdilo, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Lorina Ciubotaru, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Olga Ionașcu, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Victoria Sanduța, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Angela Vasilenco, judecătoare la Judecătoria Chișinău
Dragoș Crigan, judecător la Judecătoria Chișinău
Marcel Gandrabur, judecător la Judecătoria Chișinău
Veaceslav Martînenco, judecător la Judecătoria Chișinău
Serafim Vasilache, judecător la Judecătoria Chișinău
Iurie Movilă, judecător la Judecătoria Orhei
În demersul Președinției se menționează că, în principal, candidaturile celor 13 magistrați pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au fost respinse din motivul unor sancțiuni disciplinare aplicate în cazul unor magistrați.
O parte dintre magistrații care se regăsesc în listă au fost numiți în funcția de judecători la 15 martie 2017 prin decretul președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon.
Victoria Hadîrcă a fost anterior cercetată penal pentru acte de corupție. DETALII AICI
La 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătoarei Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.
La 25 Iunie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătoarei Lucia Bagrin, de la Judecătoria Chișinău. La 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat magistratei Lucia Bagrin de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine acumulând un punctaj de 77 puncte, transmite magistrat.md.
Rodica Berdilo este magistrata care a declarat nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase. Rodica Berdilo, magistrata care a decis nevalidarea alegerilor locale din mun. Chișinău câștigate de Andrei Năstase a fost numită în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti din luna mai 2016. Anterior, candidatura ei a fost aprobată de Colegiul pentru Cariera și Selecția Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în luna noiembrie 2015. DETALII AICI
Lorina Ciubotaru, Angela Vasilenco, Dragoș Crigan, Marcel Gandrabur, Veaceslav Martînenco, Serafim Vasilache și Iurie Movilă au fost numiți în funcția de judecători la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani, la 15 martie 2017.
În septembrie 2021, magistrata Olga Ionașcu de la Judecătoria Chișinău, oficiul Buiucani, a fost suspendată din funcția de judecătoare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce, potrivit deciziei CSM, s-a constatat că a comis abateri judiciare. Atunci, judecătoarea Olga Ionașcu a fost sancționată disciplinar de către CSM cu suspendarea din funcție, inclusiv pentru neîndeplinirea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora. În octombrie 2018, Olga Ionașcu, magistrată la Judecătoria Chișinău, a fost găsită vinovată de „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane”. Ionașcu este judecătoare din martie 2017. DETALII AICI
În iunie 2021, judecătoarea Victoria Sanduța a câștigat procesul intentat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care a cerut anularea hotărârii prin care, în martie 2019, a fost transferată, fără acordul ei, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat în materie civilă, la sediul Ciocana, specializat în materie contravențională şi activitatea judecătorului de instrucţie. O încheiere în acest sens a fost dictată de Curtea Supremă de Justiție, la 2 iunie 2021. DETALII AICI
Tot Victoria Sanduța este magistrata care anterior a ieșit de mai multe ori în fața presei și a criticat sistemul judecătoresc.
Preşedinta R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.
Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, președinta Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, președinta R. Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.
În aprilie 2022, 40 de magistrați au cerut numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au înaintat atunci președintei R. Moldova, Maia Sandu, lista judecătorilor pentru aprobare. CSM a propus președintei R. Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022.
Sursa: zdg.md
Письмом по судьям. Как Санду «обрубила» судейские мандаты, и что говорят юристы
В юридическом сообществе второй день обсуждают отказ президента Майи Санду продлить мандаты 13 судьям. В СМИ тем временем появилось письмо Санду в Высший совет магистратуры с объяснением причин отказа. В администрации президента подтвердили подлинность письма. NM рассказывает, почему президент не продлила судьям мандаты, и как на это отреагировало юридическое сообщество и судьи из «отказного списка».
Письмо Майи Санду в Высший совет магистратуры, где президент излагает аргументы, на основании которых она отказалась продлить мандаты 13 судьям, появилось в СМИ 1 июня. Накануне СМИ проинформировали об отказе Санду продлить мандаты этим судьям. Официальной информации об этом не было. Но оба раза в пресс-службе президента подтвердили подлинность обнародованной информации и письма. Кстати, к моменту публикации этого материала письмо Санду в ВСМ так и не опубликовано на сайте президента.
В беседе с NM пресс-секретарь президента Сорина Штефырцэ отметила, что дополнительной информации не будет, потому что все аргументы уже изложены в письме, которое Санду отправила в Высший совет магистратуры (ВСМ).
Письмо Санду в ВСМ занимает шесть страниц. В нем идет речь о том, что решение об отказе продлить мандаты приняли на основании информации, доступной президенту, и информации из журналистских расследований. В частности, президент отметила, что судьи Виктория Хадыркэ, Сильвия Слободзян, Лилия Багрин, Родика Бердило, Лорина Чуботару, Драгош Криган, Ольга Ионашко, Вячеслав Мартыненко, Серафим Василаке и Анжела Василенко владеют имуществом, которое превышает их доходы. Президент также указала, что некоторые судьи пытались скрыть доход, оформив его как «подозрительные донации от физических лиц». О каких именно судьях идет речь, Санду не уточнила.
Также она указала, что судьи Анжела Василенко, Родика Бердило, Лорина Чуботару и Марчел Гандрабур принимали сомнительные решения. Отметим, в 2018 году Родика Бердило отменила результаты выборов мэра Кишинева, а Анжела Василенко входила в судейскую коллегию, которая оправдала Вячеслава Платона.
Одним из первых на решение Санду отреагировал адвокат и правозащитник Вадим Виеру. Он отметил, что среди тех, кому отказали в продлении мандата, есть «одни из самых лучших судей». «Не думаю, что можно возразить что-то по поводу его неподкупности или профессионализма. Думаю, администрация президента должна внести ясность. Судьям (особенно коллегам из первой инстанции) и так достаточно стресса», — написал Виеру в своем Facebook.
Глава Центра юридических ресурсов Владислав Грибинча тоже отметил, что удивлен решением президента. «Надеюсь, у госпожи Санду есть достаточно доказательств того, что эти 13 судей не заслужили работать судьями […] Исключение по ошибке [из системы] одного честного судьи больше обескураживает честных судей, чем то, что в системе останутся пятеро со спорной репутацией», — написал он в Facebook. По словам Грибинчи, если администрация президента не представит убедительное обоснование своего решения, тогда следующий состав Высшего совета магистратуры сможет повторно предложить президенту кандидатуры этих судей.
Адвокат Дойна-Иоана Страистяну считает, что решение президента говорит о «введении коллективной ответственности». Она подчеркнула, что на основании своего более чем 20-летнего опыта работы адвокатом может сказать, что в списке есть судьи, к репутации которых нет вопросов. «Если мы говорим о справедливости и юстиции, должны быть ясные мотивы, по которым отклонили каждого кандидата», — написала она в Facebook.
Судья Ливия Митрофан тоже отметила, что хочет знать причины, по которым отклонили каждого из 13 судей. «Мы должны знать причины и доказательства. Такие немотивированные и непрозрачные решения вызывают недоверие и критику», —подчеркнула она. Также Ливия Митрофан напомнила, что один из судей, у которых истек пятилетний мандат, и который мог попасть в список на продление мандата, Валентин Ластавецкий умер 27 мая. «Умер мой коллега Валентин Ластавецкий. Правильный, честный и компетентный судья. Мы с ним каждый день говорили о том, как сложно работать в системе, когда ты становишься врагом всех просто потому, что ты — судья. Работать столько времени и подвергаться обвинениям. Как сильно его беспокоило продление мандата и то, что он не сможет жить с тем стыдом, если [его кандидатуру] отклонят. Он не успел узнать правду, он умер… его уничтожила юстиция», — написала Ливия Митрофан в Facebook.
Прокомментировал ситуацию и судья Ион Маланчук. В своем посте в Facebook он отметил Викторию Сандуцу, чей мандат тоже не продлили. «Ничего не понимаю. Ничего, как бы ни старался. Хотя это не совсем так. Одну вещь я все-таки понял. Ничего не меняется. Тех, кто пытается поднять голову и сказать, что что-то идет не так (даже если они в чем-то ошибаются, но делают это из благих намерений), как наказывали, так и продолжат с ними поступать», — написал он.
Список вызвал вопросы и у главы партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) Дину Плынгэу. «Речь идет о судьях, которых подозревают, и о судьях, на чью защиту встало все гражданское общество, которое следит за процессами в юстиции. Коллективная ответственность — это не тот механизм, который соответствует принципам правового государства», — отметил Плынгэу. Он также считает, что в список попали судьи, которые открыто говорили о проблемах в системе юстиции. «Кажется, не всем нравится, чтобы люди из системы говорили. Надеюсь, критика в адрес ВСМ не стала причиной наказания некоторых „разговорчивых“ судей», — написал Плынгэу в своем Facebook. Также у него возникли вопросы, почему власти не реагируют на действия судей, к репутации которых есть вопросы, «но наказывают судей, которые посмели появляться в [телевизионных] передачах».
NM пообщался с несколькими судьями, чьи кандидатуры отклонила президент. По словам Серафима Василаке, о том, что его мандат не продлили. он узнал из СМИ. После этого он получил от администрации президента письмо с решением. «Администрация президента не попросила ни одного объяснения/комментария. Дальше буду действовать в соответствии с законом, подам заявление о повторном предложении [продлить мандат]», — сказал Василаке.
Виктория Сандуца тоже сказала, что узнала о решении президента из СМИ и соцсетей. «Первое, о чем я подумала: может, это фейк? Потом прочитала, что прессе подтвердили информацию», — сказала она. Также Виктория Сандуца рассказала, что получила письмо из администрации президента 1 июня после обеда. «Я удивлена этим письмом и тем, как о нем сообщили обществу и тем, о ком в нем идет речь. Это говорит об отсутствии уважения к людям, этики и морали», — отметила Виктория Сандуца.
Она также подчеркнула, что не понимает причин, по которым ей не продлили мандат. По ее словам, никто из администрации президента не задавал ей никаких вопросов и не просил объяснений. Виктория Сандуца считает, что отказ продлить ей мандат «незаконный и противоречит Конституции». «Нельзя нарушать Конституцию под предлогом того, что мы „очищаем юстицию“. Если говорить о мотивировочной части отказа, то она стерильная, обобщающая и нейтральная. Другими словами, президент страны написала: по моему мнению, эти судьи нехорошие. Кто именно? Какая разница, все плохие! Почему? Потому что!», — сказала Сандуца.
Также она пояснила, что решение президента — не окончательное: «Теперь ВСМ должен решить, предложить ли мою кандидатуру еще раз или освободить меня от должности». Виктория Сандуца добавила, что оспорить в суде можно будет только окончательное решение. Она предположила, что решение будет принимать не действующий состав ВСМ, а новый, выборы которого должны произойти в 2022 году.
До 1 апреля 2022 года в Молдове судей назначали на должность на пять лет, а затем Высший совет магистратуры и президент решали, продлевать ли им мандат до достижения 65 лет. В сентябре 2021 года парламент принял поправки в Конституцию, согласно которым «испытательный пятилетний срок» исключили. Решение о продлении мандата 40 судей, чей пятилетний срок полномочий истек до 1 апреля 2022 года, должна была принять президент.
Как пояснил министр юстиции Сергей Литвиненко, окончательное решение об отставке судей должен будет принять новый состав Высшего совета магистратуры. Если 2/3 членов ВСМ решат повторно предложить президенту кандидатуры этих судей, то глава государства будет обязана подписать указ о продлении мандатов.
Плахотнюк, Шор, поддельные документы и ложный след. Почему суд согласился пересмотреть дело Платона
Решение прокуратуры и суда пересмотреть дело Вячеслава Платона вызвало неоднозначную реакцию в обществе. NM изучил решение об этом суда Буюкан и рассказывает, на каких основаниях дело решили пересмотреть, а также о том, как в 2017 году расследование направили по ложному следу, какие поддельные документы появились в деле, и какое отношение к этому имеют Владимир Плахотнюк и Илан Шор.
Суд сектора Буюканы 7 октября одобрил ходатайство Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью о пересмотре дела Вячеслава Платона, которого в 2017 году признали виновным в мошенничестве и отмывании денег, связанных с кражей миллиарда. Платона приговорили к 18 годам тюрьмы.
Из опубликованного на сайте суда решения о пересмотре дела следует, что во время ревизионной проверки прокуроры обнаружили сведения, которые не учел суд, рассматривая дело в 2017 году.
Например, в 2017 году прокуроры не проверили, что известно о компаниях, между которыми проводили транзакции и об администраторах этих компаний. Во время ревизионной проверки дела несколько свидетелей рассказали, что получили по €100-200 за то, что эти компании оформляли на них. Одна из таких свидетельниц отбывает срок за употребление и хранение героина. По ее словам, из-за нехватки денег ей пришлось согласиться подписать документы. Такую же фирму оформили и на ее сожителя. Он тоже подтвердил, что получил вознаграждение за то, что на него оформили одну из компаний. Свидетели сообщили, что подписывали документы в офисе на улице Тигина.
Ранее, отметим, NM писал о том, что документы на пять компаний, через которые вывели часть украденного миллиарда, оформили в офисе холдинга Илана Шора на улице Тигина, 12. Граждане, на которых оформили эти компании, тоже рассказали, что получили за это по €100-200.
Кроме того, во время ревизионной проверки несколько свидетелей подтвердили, что компанией Х, на счета которой перечислили $3 млн, руководил Илан Шор (в опубликованном решении суда о пересмотре дела засекречены большинство имен свидетелей, подозреваемых и названий компаний).
Другой свидетель, имя которого тоже скрыто, рассказал прокурорам, что он находился под арестом, когда дело Платона расследовали в первый раз, и прокуроры предложили перевести его под домашний арест, если он подпишет нужные им показания.
Во время ревизионной проверки прокуроры допросили 16 свидетелей. Кроме того, как отмечается в решении суда, прокуроры получили из Великобритании ответ на вопрос, кому на самом деле принадлежит компания Z****t. Судя по всему, речь идет о компании Zenit Managment. В период правления Демпартии прокуратура утверждала, что эта компания принадлежит Вячеславу Платону. Он, в свою очередь, настаивал, что конечные владельцы Zenit Managment — Шор и Плахотнюк.
Экс-лидер Демпартии Владимир Плахотнюк несколько раз упоминается в решении суда, кроме того, там говорится о «преступной группировке «Плахотнюк»».
В судебном решении также отмечается, что 10 ноября 2014 года компания Y с фискальным кодом 1013600020353 получила кредит 375.5 млн леев (это код компании Provolirom, которая, согласно отчету Kroll, входит в «группу Шора»). Затем, как указано в судебном решении, эти деньги перевели на счета других фирм, а 11 ноября на счета компании Y поступил кредит €2.7 млн, полученный в одном из молдавских банков.
Также, как отмечается в решении суда, есть обоснованные подозрения, что «заинтересованные лица» намеренно внесли правки в регистр нотариуса Ольги Бондарчук, «чтобы увести органы уголовного преследования по ложному следу и создать видимость», что компания Y (Zenit Managment) принадлежит Вячеславу Платону.
«Это сделали умышленно, чтобы скрыть реальных бенефициаров этих компаний», — цитируют судьи выводы прокуроров, проводивших ревизионную проверку дела. По информации прокуроров, правку в регистр нотариуса внесли после 2014 года. Прокуроры также отметили, что в регистре нотариуса были данные Плахотнюка, Платона и Шора, которые «можно было легко скопировать и поместить в свободных рубриках этого регистра». Эти махинации, по информации прокуратуры, расследуют в рамках отдельного уголовного дела.
Дело Платона рассмотрит судейская коллегия под председательством Ольги Беженарь. Докладчиком по делу выступит судья Анжела Василенко. Также в коллегию входит судья Татьяна Бивол. Эта же коллегия судей одобрила ходатайство прокуроров о пересмотре дела Платона.
Ольга Беженарь стала судьей в 2014 году. С 1 января 2019 года она специализируется на уголовных делах и работает в суде Буюкан. Осенью 2019 года ее назначили судьей до достижения 65 лет.
Беженарь получила известность в июне 2020 года, когда вынесла приговор по делу о драке со смертельным исходом с участием бойцов K1 Михаила Пыргару и Аурела Игната. Хотя обвинение просило для них по 18 лет лишения свободы, судья оправдала Пыргару, а Игнату назначила штраф 50 тыс. леев. Приговор возмутил гражданское общество, а министр юстиции Фадей Нагачевский потребовал, чтобы дисциплинарные органы проверили действия судьи и прокурора, которые вели это дело.
Согласно декларации о доходах, судья заработала в 2019 году 238 тыс. леев. Также ее семья получила пожертвование €3 тыс. и выручила €20 тыс. от продажи автомобиля. Кроме того, семья Беженарь получила денежный перевод €15 тыс. В декларации также указаны две квартиры площадью 51,5 кв.м. и 116 кв.м и дом.
Анжела Василенко работает судьей с 2017 года. В 2003 году работала помощником и.о. прокурора Резины. В 2004 году Василенко перевели работать в прокуратуру Яловен. Через некоторое время она стала прокурором района.
Согласно декларации о доходах, в 2019 году Василенко заработала 240,6 тыс. леев. У ее семьи есть две квартиры площадью 44,7 кв.м. и 121,1 кв.м. Официально на судью оформлены по ¼ каждой квартиры.
Татьяна Бивол с 2008 года работала адвокатом. В 2015 году стала судьей. В 2016 году Бивол взяла отвод по делу бывшего и.о. генпрокурора Андрея Пынти. (его обвиняли в том, что он передал в Россию уголовное дело, главным фигурантом которого был Григорий Карамалак). По информации realitatea.md, самоотвод был связан с тем, что ее отец был одним из адвокатов Карамалака.
Бивол входит в судейскую коллегию, к которой в 2019 году поступило на рассмотрение второе уголовное дело экс-премьера Владимира Филата. Его до сих пор рассматривает суд Буюкан.
Согласно декларации о доходах, в 2019 году Бивол заработала 240,8 тыс. леев. Также семья судьи получила €41 тыс. от продажи недвижимости. В 2019 году семья Бивол взяла два кредита — 600 тыс. леев и 1,5 млн. леев. Также в 2019 году семья судьи купила дом площадью 200 кв.м. за 1,5 млн леев. Кроме того, у семьи судьи есть квартира площадью 88 кв.м.
***
По уголовному делу, которое будет пересматривать суд, Вячеслава Платона обвиняют в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег (ст. 190 и 243 Уголовного кодекса РМ). Согласно первоначальной версии следствия, компании, которые Платон контролировал через своих людей, получали необеспеченные залогом кредиты, которые позже погашали за счет средств Banca de Economii. Речь шла о сумме примерно 800 млн леев. 20 апреля 2017 года Платона приговорили к 18 годам лишения свободы. 18 декабря 2017 Апелляционная палата оставила приговор в силе. В мае 2020 года подтвердила приговор и Высшая судебная палата.
А 20 мая 2020 генпрокурор Александр Стояногло сообщил, что по делу Платона проведут ревизионную проверку. Генпрокурор заявил, что прокуратура «изучила факты, которые раньше намеренно игнорировали», и пришла к выводу, что обвинение против Платона строилось на «искаженных показаниях» Илана Шора.
33 de magistrați, numiți în funcție. Șeful statului a semnat decretele
Șeful statului Igor Dodon a semnat astăzi decretele celor 33 de judecători noi la instanțele de font, care au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național de Justiției și vor activa la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de 27 de magistrați propuși pentru Judecătoria Chișinău și 6 – pentru 5 judecătoriile din raioane: câte doi magistrați la judecătoriile din Hâncești și Călărași, și câte unul la Ungheni și Criuleni.
La mijlocul lunii ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii a selectat 27 de magistrați noi pentru Judecătoria Chișinău, care au fost propuși șefului statului pentru numire. Aceștia sunt:
Valentin Lastavețchi,
Victoria Sanduța,
Olga Ionașcu,
Speranța Clima,
Angela Vasilenco,
Octavian Dvornic,
Natalia Stratan,
Vitalie Guțan,
Larisa Lavric,
Taisia Prutean,
Cristina Panfil,
Serafim Vasilache,
Georgeta Grozav,
Maria Frunze,
Veaceslav Martânenco,
Dragoș Crigan,
Galina Ciobanu,
Victor Sârbu,
Marcel Gandrabur,
Veaceslav Nicula,
Eugeniu Beșelea,
Irina Păduraru,
Alexei Paniș,
Lorina Ciubotaru,
Diana Tricolici.
La fel, șeful statului a acceptat transferul a două magistrate la Judecătoria Chișinău, de la Sângerei și Bălți. Este vorba de magistrata Cristina Cheptea, de la Judecătoria Sângerei, și magistrata Natalia Clevadî, de la Judecătoria Bălți.
Amintim că Judecătoria Chișinău a fost creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana. Instanța și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017
Sursa: bizlaw.md