Новости

• Doi procurori și un judecător, acționați în ordine de regres. Cine sunt și câți bani cere Ministerul Justiției

  Ministerul Justiţiei a depus cerere de chemare în judecată împotriva a doi procurori și a unui judecător, cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei de 419.240 lei. Este vorba de procurorul Igor Lambă, care în prezent activează în Procuratura Generală, Aurel Burlacu, acuzator de stat în Procuratura terirorială Anenii-Noi și magistratul Vitalie Cotorobai, care activează la Curtea de Apel Chișinău, fiind promovat în această funcție de la Judecătoria Hâncești. Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO și a achitat, după cum scrie presa, cea mai mare despăgubire, de 20 de mii de euro, după ce procurorii și judecătorul nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

  Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Ministerul Justiţiei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

  Подробнее

  Ministerul Justiţiei a depus cerere de chemare în judecată împotriva a doi procurori și a unui judecător, cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei de 419.240 lei. Este vorba de procurorul Igor Lambă, care în prezent activează în Procuratura Generală, Aurel Burlacu, acuzator de stat în Procuratura terirorială Anenii-Noi și magistratul Vitalie Cotorobai, care activează la Curtea de Apel Chișinău, fiind promovat în această funcție de la Judecătoria Hâncești. Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO și a achitat, după cum scrie presa, cea mai mare despăgubire, de 20 de mii de euro, după ce procurorii și judecătorul nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

  Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Ministerul Justiţiei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

  Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău nu s-a dat curs apelului declarat de Ministerul Justiţiei, fiindu-i comunicat faptul că trebuie să prezinte apelul motivat. Instanța i-a explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită. Reprezentanții Ministerului Justiţiei au depus cerere de apel motivată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău cauza a fost ridicată de la examinare în ordine de apel pentru soluţionarea chestiunii privind strămutarea cauzei în altă instanţă de judecată de acelaşi grad, pe motiv că pârâtul Vitalie Cotorobai activează în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

  Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a admis demersul și a decis strămutarea cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat. Magistrații CSJ au considerat întemeiat motivul invocat de instanța de apel, precum că examinarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău ar pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea magistraţilor, întrucât unul dintre pârâți activează în instanța de apel.

  Amintim că, Republica Moldova a pierdut la CtEDO în 2015, după ce o femeie s-a adresat la Curte și a invocat că instanțele naționale nu au investigat eficient un accident rutier, în urma căruia soțul său a decedat, iar celalalt conducător a scăpat nepedepsit. Statul a achitat despăgubiri de 20 de mii de euro.
  sursa: bizlaw.md 

• Trei judecători noi la Curtea de Apel Chișinău

  Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

  Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

  Подробнее

  Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

  Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

  Anterior, unul dintre candidați, Iurie Potângă, de la Judecătoria Chișinău, a fost sancționat de către Colegiul disciplinar cu avertizare, pentru că ar fi folosit un limbaj neadecvat în instanță și nu a purtat mantia de judecător în timpul procesului. Acesta a contestat decizia Colegiului disciplinar, iar CSM a casat-o.

  Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la Curtea de Apel și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție este reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la Curte.

  De la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la Curtea de Apel Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al Capitalei.
  sursa: bizlaw.md

• Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor

  Aproape 100 de mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. Atât va încerca Minis­te­rul Jus­ti­ţiei să recu­pe­reze de la 34 de jus­ti­ţi­a­bili, din­tre care 27 actu­ali sau foşti jude­că­tori şi şapte pro­cu­rori, dar şi doi fun­cţio­nari, con­si­de­raţi res­pon­sa­bili de fap­tul că, în ulti­mii ani, R. Mol­dova a pier­dut 11 dosare în faţa Curţii Euro­pene a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Cea mai mare des­pă­gu­bire, de 20 mii de euro, ar urma s-o achite un jude­că­tor şi doi pro­cu­rori din rai­oane, după ce nu au inves­ti­gat efi­cient un acci­dent rutier, sol­dat cu dece­sul unui băr­bat.

  Vla­di­mir Cebo­tari, minis­trul Jus­ti­ţiei, anu­nţa mier­curi, 27 ianu­a­rie 2016, că R. Mol­dova dema­rează în pre­mieră o serie de acţiuni care „vin să spo­rească res­pon­sa­bi­li­ta­tea acto­ri­lor atât în dome­niul jus­ti­ţiei, cât şi a între­gu­lui dome­niu public, în res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor şi inte­re­se­lor legale ale per­soa­ne­lor, şi să spo­rească res­pon­sa­bi­li­za­rea per­so­nală”. Tot atunci Minis­te­rul Jus­ti­ţiei (MJ) anu­nţa şi o listă de 36 de jude­că­tori, pro­cu­rori şi alţi fun­cţio­nari cu fun­cţie de răs­pun­dere care vor fi acţio­naţi în jude­cată prin acţiune de regres de către insti­tu­ţie. ZdG a soli­ci­tat şi a pri­mit de la MJ nu doar lista fun­cţio­na­ri­lor care urmează să-şi jus­ti­fice deci­zi­ile luate, dar şi dosa­rele din cauza cărora R. Mol­dova a fost con­dam­nată la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Ast­fel am des­co­pe­rit că cei 36 de ofi­ci­ali, din­tre care 27 de jude­că­tori, şapte pro­cu­rori şi doi fun­cţio­nari publici, urmează să plă­tească pen­tru 11 dosare pier­dute, în valoare totală de 97 mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. În urma aces­tei ana­lize se con­stată că cea mai mare sumă de bani, 20 mii de euro, ar urma să fie achi­tată din buzu­na­rele a trei jus­ti­ţi­a­bili din Hân­ceşti şi Ane­nii Noi, deşi marile dosare, dar şi marile erori din jus­ti­ţie sunt, de fapt, în Chi­şi­nău.

  Подробнее

  Aproape 100 de mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. Atât va încerca Minis­te­rul Jus­ti­ţiei să recu­pe­reze de la 34 de jus­ti­ţi­a­bili, din­tre care 27 actu­ali sau foşti jude­că­tori şi şapte pro­cu­rori, dar şi doi fun­cţio­nari, con­si­de­raţi res­pon­sa­bili de fap­tul că, în ulti­mii ani, R. Mol­dova a pier­dut 11 dosare în faţa Curţii Euro­pene a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Cea mai mare des­pă­gu­bire, de 20 mii de euro, ar urma s-o achite un jude­că­tor şi doi pro­cu­rori din rai­oane, după ce nu au inves­ti­gat efi­cient un acci­dent rutier, sol­dat cu dece­sul unui băr­bat.

  Vla­di­mir Cebo­tari, minis­trul Jus­ti­ţiei, anu­nţa mier­curi, 27 ianu­a­rie 2016, că R. Mol­dova dema­rează în pre­mieră o serie de acţiuni care „vin să spo­rească res­pon­sa­bi­li­ta­tea acto­ri­lor atât în dome­niul jus­ti­ţiei, cât şi a între­gu­lui dome­niu public, în res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor şi inte­re­se­lor legale ale per­soa­ne­lor, şi să spo­rească res­pon­sa­bi­li­za­rea per­so­nală”. Tot atunci Minis­te­rul Jus­ti­ţiei (MJ) anu­nţa şi o listă de 36 de jude­că­tori, pro­cu­rori şi alţi fun­cţio­nari cu fun­cţie de răs­pun­dere care vor fi acţio­naţi în jude­cată prin acţiune de regres de către insti­tu­ţie. ZdG a soli­ci­tat şi a pri­mit de la MJ nu doar lista fun­cţio­na­ri­lor care urmează să-şi jus­ti­fice deci­zi­ile luate, dar şi dosa­rele din cauza cărora R. Mol­dova a fost con­dam­nată la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Ast­fel am des­co­pe­rit că cei 36 de ofi­ci­ali, din­tre care 27 de jude­că­tori, şapte pro­cu­rori şi doi fun­cţio­nari publici, urmează să plă­tească pen­tru 11 dosare pier­dute, în valoare totală de 97 mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. În urma aces­tei ana­lize se con­stată că cea mai mare sumă de bani, 20 mii de euro, ar urma să fie achi­tată din buzu­na­rele a trei jus­ti­ţi­a­bili din Hân­ceşti şi Ane­nii Noi, deşi marile dosare, dar şi marile erori din jus­ti­ţie sunt, de fapt, în Chi­şi­nău.

  20 mii de euro de la doi procurori şi un judecător din raion

  Pro­cu­ro­rii Igor Lamba şi Aurel Bur­lacu, dar şi jude­că­to­rul Vita­lie Coto­ro­bai urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru un dosar pier­dut de R. Mol­dova la CtEDO în luna febru­a­rie 2015. Recla­mantă a fost Vero­nica Cio­banu, o tânără care s-a adre­sat la Îna­lta Curte pen­tru drep­tate după ce oame­nii legii din R. Mol­dova nu au inves­ti­gat efi­cient şi sub toate aspec­tele un acci­dent rutier din 6 apri­lie 2006, când soţul său, taxi­me­trist, aflându-se la vola­nul unui auto­mo­bil LADA, s-a cioc­nit, mor­tal, cu un BMW Seria 5, şofe­rul căruia nu a fost găsit res­pon­sa­bil de jus­ti­ţia din R. Mol­dova. Cur­tea a decis ca sta­tul să-i plă­tească recla­man­tei 20 mii de euro, drept pre­ju­di­ciu moral, plus orice taxă care poate fi per­ce­pută. Cur­tea a con­si­de­rat că „modul în care auto­ri­tă­ţile naţio­nale au desfă­şu­rat inves­ti­ga­ţia îi poate crea impre­sia unui obser­va­tor inde­pen­dent că ele nu au încer­cat cu ade­vă­rat să elu­ci­deze cir­cum­stanţele cau­zei şi să des­co­pere ade­vă­rul”. Igor Lamba, fost pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Hân­ceşti, actu­al­mente dele­gat la Pro­cu­ra­tura Gene­rală, dar şi Aurel Bur­lacu, actu­a­lul pro­cu­ror al r. Ane­nii Noi, fost pro­cu­ror la Hân­ceşti, au fost acu­za­to­rii de stat care au ges­tio­nat acel dosar. Împre­ună cu Vita­lie Coto­ro­bai, jude­că­tor de instru­cţie la Jude­că­to­ria Hân­ceşti, cei trei urmează să plă­tească, în total, 20 mii de euro.

  Pro­cu­ro­rul Aurel Bur­lacu susţine că nu a fost infor­mat până acum des­pre dosa­rul pen­tru care urmează să fie acţio­nat în jude­cată. „Între­ba­rea e dacă am banii ăştia (zâm­beşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cere­rea. Legea cu pri­vire la agen­tul guver­na­men­tal a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţio­nează că se trage la răs­pun­dere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are impor­tanţă când a avut loc încăl­ca­rea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică pro­cu­ro­rul. Acesta susţine că nu a vor­bit cu cele­lalte două per­soane impli­cate în acest dosar, dar pasează vina spre jude­că­to­rul de instru­cţie, Vita­lie Coto­ro­bai. „El a luat ultima deci­zie pe caz”, susţine Bur­lacu, pre­ci­zând că lista cu fun­cţio­na­rii acţio­naţi în jude­cată ar fi una „făcută selec­tiv”. Jude­că­to­rul Coto­ro­bai a evi­tat să dis­cute cu noi, deşi i-am lăsat gre­fi­e­rei aces­tuia un număr de con­tact, la care urma să ne ape­leze.

  17150 de euro pentru violenţă domestică

  Magis­tra­ţii Liuba Pru­teanu şi Ser­giu Lazări de la Jude­că­to­ria Buiu­cani, dar şi pro­cu­ro­rii Daniela Chi­r­iac, Igor Cer­chez şi Ale­xei Axen­tiev, foşti sau actu­ali anga­jaţi ai Pro­cu­ra­tu­rii sect. Buiu­cani, urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru un pre­ju­di­ciu de 17150 de euro adus R. Mol­dova în urma unei hotă­râri a CtEDO din 28 ianu­a­rie 2014. Cei cinci jus­ti­ţi­a­bili urmează să răs­pundă după ce două femei, TM şi MC, mamă şi fiică, s-au plâns la orga­nele de drept că sunt mal­tra­tate de soţul şi, res­pec­tiv, tatăl aces­tora. Recla­man­tele au invo­cat în faţa jude­că­to­ri­lor de la Stra­s­bo­urg fap­tul că auto­ri­tă­ţile nu au exe­cu­tat ordo­nanţa de pro­te­cţie emisă de instanţa de jude­cată şi ast­fel nu le-au acor­dat pro­te­cţie efec­tivă împo­triva vio­lenţei domes­tice. Cur­tea a con­sta­tat că instanţele de jude­cată şi Pro­cu­ra­tura au luat în acest caz deci­zii con­tra­dic­to­rii sau cu întâr­zi­ere.

  Cauza „Dra­gos­tea Copi­i­lor”, ini­ţi­ată printr-o cerere depusă la 13 mai 2008 con­tra R. Mol­dova de către între­prin­de­rea „Dra­gos­tea Copi­i­lor – Petro­vschi – Nagor­nîi”, a avut o fina­li­tate la data de 20 mai 2014, când Cur­tea a decis, în şedinţă închisă, ca sta­tul să plă­tească repre­zen­tanţi­lor fir­mei 6300 de euro. Com­pa­nia recla­mantă a susţi­nut că, în urma ero­ri­lor din jus­ti­ţia R. Mol­dova, şcoala pe care o ges­tiona a fost nevo­ită să-şi înce­teze acti­vi­ta­tea, iar con­si­liul de admi­nis­tra­ţie a sufe­rit pre­ju­di­cii grave. Pen­tru acest dosar, MJ i-a găsit res­pon­sa­bili pe Vera Macin­skaia, fostă jude­că­toare la CSJ, dar şi pe Galina Stra­tu­lat şi Tatiana Vieru, actu­ale magis­trate în cadrul aces­tei instanţe.

  Jude­că­to­rii Vic­tor Pru­teanu, Ana Panov şi Ana­to­lie Min­ciună, toţi de la CA Chi­şi­nău, urmează, dacă demer­sul MJ va fi apro­bat, să achite 10800 de euro pen­tru dosa­rul lui Radu Bote­zatu, pe care l-au exa­mi­nat. Recla­man­tul este ofi­ţe­rul de poli­ţie Radu Bote­zatu, care s-a plâns la CtEDO că o deci­zie de repar­ti­ţie a unui apar­ta­ment care i se cuve­nea a sur­ve­nit tar­div, iar ulte­rior, instanţele naţio­nale i-au acor­dat „com­pen­sa­ţii insu­fi­ciente pen­tru această încăl­care”.

  3700 de euro de la o judecătoare decedată

  Ion Muru­ianu (fost preşe­dinte al CSJ) şi Nina Cer­nat, actu­al­mente jude­că­tori la CA Chi­şi­nău, împre­ună cu Con­stan­tin Gurschi şi Valen­tin Barbă, foşti jude­că­tori la CSJ, urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru dosa­rul „Ken­zie Glo­bal Limi­ted LTD”, pier­dut de R. Mol­dova la Curte în apri­lie 2014. Acest SRL a acu­zat fap­tul că, având un liti­giu, nu a fost citat de CSJ pen­tru a se pre­zenta la pro­ces şi, res­pec­tiv, a fost pri­vat de drep­tul de a-şi expune punc­tul de vedere. CtEDO a decis ca R. Mol­dova să plă­tească aces­tei firme, cu sediul în Rega­tul Unit al Marii Bri­ta­nii şi Irlan­dei de Nord, suma de 5100 de euro.

  Olga Adam, fostă jude­că­toare la CSJ, dece­dată între timp, Mihail Macar, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Hân­ceşti, Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, şi Tudor Popo­vici, fost jude­că­tor în cadrul instanţei supreme, vor plăti, dacă vor fi găsiţi vino­vaţi, 3700 de euro din cauza exa­mi­nă­rii defec­tu­oase a dosa­ru­lui Sve­tla­nei Beş­liuc, recla­mantă care s-a plâns de durata exce­sivă a pro­ce­du­ri­lor penale împo­triva sa.

  Pen­tru cauza „Dănă­lachi c. Mol­do­vei”, pro­nu­nţată în sep­tem­brie 2013 şi în urma căreia sta­tul a fost obli­gat de CtEDO să achite recla­man­tei Angela Dănă­lachi 5 mii de euro, urmează să plă­tească, con­form Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei, trei per­soane: Galina Vavrin, acum preşe­dinte inte­ri­mar la CA Cahul, Dumi­tru Che­bac şi Tudor Chircu, foşti jude­că­tori din cadrul aces­tei instanţe. Angela Dănă­lachi, printr-o hotă­râre jude­că­to­rească, care a deve­nit defi­ni­tivă în noiem­brie 2008, a fost con­dam­nată, pen­tru dela­pi­dare, la plata unei amenzi. La 20 febru­a­rie 2009, instanţa a înlo­cuit amenda pe care nu a reu­şit să o plă­tească cu pedeapsa cu închi­soa­rea pe un ter­men de 12 luni şi ea a fost în ace­eaşi zi reţi­nută. La 12 mar­tie 2009, hotă­rârea a fost anu­lată de către Cur­tea de Apel în cadrul unei pro­ce­duri în care doamna Dana­lachi nu a fost repre­zen­tată de un avo­cat, se spune în hotă­rârea CtEDO.

  Expli­ca­ți­ile minis­te­ru­lui
  Minis­te­rul Jus­ti­ției, într-un răs­puns remis ZdG, anunță că inten­ta­rea acțiu­ni­lor civile în regres a deve­nit posi­bilă după intra­rea în vigoare a noii legi cu pri­vire la Agen­tul guver­na­men­tal, din 30 iulie 2015. Insti­tu­ția pre­ci­zează că, la indi­ca­ția minis­tru­lui Jus­ti­ției, au fost cre­ate două gru­puri de lucru: pri­mul grup urma să iden­ti­fice o listă pre­a­la­bilă de per­soane con­tra cărora MJ intenţio­nează să depună acţiuni în regres, iar cel de al doi­lea grup – să ela­bo­reze aceste acţiuni şi să le depună în instanţele de jude­cată. „Ca urmare a unei ana­lize teme­i­nice a tutu­ror cazu­ri­lor în care R. Mol­dova a fost obli­gată de CtEDO să achite nişte pre­ju­di­cii morale, mate­ri­ale şi chel­tu­ieli recla­manţi­lor şi ţinând cont de ter­me­nul de pre­scri­pţie pre­vă­zut de legea cu pri­vire la Agen­tul guver­na­men­tal, pri­mul grup de lucru a iden­ti­fi­cat o listă pre­a­la­bilă de 11 cazuri”. MJ anunță că aceste cauze au fost alese ținându-se cont de ter­me­nul de pre­scrip­ție (cau­zele în care R. Mol­dova a achi­tat pre­ju­di­cii morale, mate­ri­ale și chel­tu­ieli recla­man­ți­lor în urma hotă­râri­lor CtEDO, dar nu au o peri­oadă mai mare de 3 ani din momen­tul achi­tă­rii sume­lor men­țio­nate), de fap­tul că ele ar putea crea pre­ce­dente pen­tru jus­ti­ție, dar și de încăl­că­rile comise de func­țio­nari.

  Doi procurori din Străşeni şi Călăraşi, somaţi să achite 17150 de euro

  Cauza Lebe­din­schi (Adrian Lebe­din­schi, avo­cat, actual depu­tat pe lis­tele PSRM) va face şi ea obiec­tul unui pro­ces de jude­cată din­tre MJ şi patru foşti sau actu­ali jude­că­tori: Ana Gavri­liţă de la CA Chi­şi­nău, Galina Stra­tu­lat şi Sve­a­to­slav Mol­do­van de la CSJ şi Sve­tlana Novac, fostă anga­jată a instanţei supreme. MJ con­si­deră că aceşti jude­că­tori sunt res­pon­sa­bili de fap­tul că sta­tul a fost obli­gat de CtEDO să achite 5500 de euro recla­man­tu­lui, care s-a plâns că instanţele naţio­nale i-au sta­bi­lit o indem­ni­za­ţie unică mai mică decât cea legală, după ce a sufe­rit un acci­dent fiind la ser­vi­ciu (poli­ţist), în urma căruia şi-a pier­dut capa­ci­ta­tea de muncă.

  Şase jude­că­tori, Djeta Chis­tol de la Jude­că­to­ria Cen­tru, Vale­riu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cim­poi şi Galina Stra­tu­lat de la CSJ, dar şi un fun­cţio­nar din cadrul Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii (MS), Adela Gla­van, mama minis­trei Sănă­tă­ţii, tot ea, şefa Aso­ci­a­ţiei medi­cale Cen­tru din Chi­şi­nău, vor fi jude­caţi pen­tru a returna sta­tu­lui 5960 de euro, după hotă­rârea Radu c. Mol­do­vei, din apri­lie 2014. Recla­manta Lili­ana Radu a recla­mat în faţa jude­că­to­ri­lor de la Stra­s­bo­urg că jude­că­to­rii şi fun­cţio­nara de la MS nu i-au asi­gu­rat drep­tul „la res­pec­ta­rea vieţii pri­vate”, fiind făcute publice infor­ma­ţii din dosa­rul său medi­cal.

  Igor Chi­r­iac, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura Călă­raşi, şi Ion Teţcu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Stră­şeni, vor fi acţio­naţi în jude­cată pen­tru cauza „Ere­mia c. Mol­do­vei”. Recla­man­tele, Lilia Ere­mia şi fii­cele ei, Doina şi Mari­ana Ere­mia, s-au plâns la CtEDO de fap­tul că auto­ri­tă­ţile au fost inac­tive în vede­rea pro­te­jă­rii împo­triva vio­lenţei domes­tice şi tra­ge­rii la răs­pun­dere a făp­tu­i­to­ru­lui. Jude­că­to­rii de la Stra­s­bo­urg au decis ca sta­tul să le achite celor trei nu mai puţin de 17150 de euro, bani pe care acum MJ va încerca să-i recu­pe­reze de la cei doi pro­cu­rori.

  900 de euro MJ va încerca să recu­pe­reze de la Vla­di­mir Coteţ, vice­pri­mar de Chi­şi­nău, după hotă­rârea „Chi­rica c. Mol­do­vei”, în care recla­man­tul, Gri­gore Chi­rica, pe atunci anga­jat al Minis­te­ru­lui Apă­ră­rii, s-a plâns de fap­tul exe­cu­tă­rii tar­dive de către auto­ri­tă­ţile locale a unei hotă­râri de jude­cată prin care aces­tuia îi fusese repar­ti­zat un apar­ta­ment.
  sursa: zdg.md

• Timofti a numit în funcție 13 judecători noi

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 23 mai, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători, informează UNIMEDIA cu referire la un comunicat al președinției. Judecătorii au fost convocați în prealabil la Reședința de stat, unde au avut o întrevedere cu șeful statului. Nicolae Timofti a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat. Șeful statului le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției. Timofti a subliniat importanța reformei sistemului judecătoresc, fapt care va permite eradicarea corupției.

  Подробнее

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat astăzi, 23 mai, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători, informează UNIMEDIA cu referire la un comunicat al președinției. Judecătorii au fost convocați în prealabil la Reședința de stat, unde au avut o întrevedere cu șeful statului. Nicolae Timofti a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat. Șeful statului le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției. Timofti a subliniat importanța reformei sistemului judecătoresc, fapt care va permite eradicarea corupției.

  La reuniune a participat Nichifor Corochii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. „Deoarece am prerogativa de a numi în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a spus Nicolae Timofti.

• Убийца Деда Мороза вновь взят под арест, или коллизии судебной системы Молдовы

  «Апелляционная палата Кишинева удовлетворила протест хынчештской прокуратуры  и отменила решение судьи Виталия Которобай, выпустившего в конце минувшей недели под домашний арест убийцу односельчанина, переодетого в Деда Мороза. Преступление было совершено в селе Кэрпинень накануне Нового года», - сообщил агентству «НОВОСТИ-МОЛДОВА» заместитель прокурора Хынчештского  района Виктор Бундуки. Он сказал, что подозреваемый Валериу Фрунзэ, которого судья по уголовному преследованию города Хынчешть Виталий Которобай, после истечения месячного срока задержания, 26 января текущего года выпустил под домашний арест, вновь взят под стражу на 30 дней.

  Подробнее

  «Апелляционная палата Кишинева удовлетворила протест хынчештской прокуратуры  и отменила решение судьи Виталия Которобай, выпустившего в конце минувшей недели под домашний арест убийцу односельчанина, переодетого в Деда Мороза. Преступление было совершено в селе Кэрпинень накануне Нового года», - сообщил агентству «НОВОСТИ-МОЛДОВА» заместитель прокурора Хынчештского  района Виктор Бундуки. Он сказал, что подозреваемый Валериу Фрунзэ, которого судья по уголовному преследованию города Хынчешть Виталий Которобай, после истечения месячного срока задержания, 26 января текущего года выпустил под домашний арест, вновь взят под стражу на 30 дней.

  «За это время следствие должно завершить судебно-психиатрическую экспертизу подозреваемого, ряд следственных действий  и передать дело, вызвавшее большой общественный резонанс, в суд», - сказал Бундуки. Напомним, что трагедия произошла 28 декабря: приехавший на каникулы мигрант застрелил переодетого в Деда Мороза односельчанина, когда тот отказался пойти к нему домой и поздравить его детей с Новым годом. Причем сделал это с хладнокровием и расчетом бывалого киллера. После отказа Деда Мороза прервать свою работу, Фрунзэ зарядил ружье, вернулся на место, где шло новогоднее празднество, и спокойно выстрелил прямо в свою жертву.

  Полиция сразу же арестовала 49-летнего Фрунзэ, который, как выяснилось позже, незаконно хранил у себя охотничье ружье. Все улики и очевидцы преступления свидетельствовали о его тяжкой вине – лишении жизни невинного человека. Убийство Деда Мороза вызвало общественный резонанс не только в районе, но и во всей республике. Граждане ждали соответствующего судебного решения за  жестокую расправу с невинным человеком. Но, судья, мотивировавший свои действия заботой о правах человека, через месяц назначил  подозреваемому в одном из тягчайших преступлений – убийстве, домашний арест.

• Правосудие по-хынчештски

  Пути судейские, почти как и господни, неисповедимы. Например, чем объясняются действия судьи по уголовному преследованию города Хынчешть Виталия Которобай, который 26 января текущего года, после истечения месячного срока под арестом, не продлил его действие по отношению к Валериу Фрунзэ. Подозреваемый накануне нового года застрелил односельчанина, переодетого в Деда Мороза.Мотивируя свои действия презумпцией невиновности и европейскими нормами защиты прав человека, судья выпустил его на свободу под домашний арест.

  Подробнее

  Пути судейские, почти как и господни, неисповедимы. Например, чем объясняются действия судьи по уголовному преследованию города Хынчешть Виталия Которобай, который 26 января текущего года, после истечения месячного срока под арестом, не продлил его действие по отношению к Валериу Фрунзэ. Подозреваемый накануне нового года застрелил односельчанина, переодетого в Деда Мороза.Мотивируя свои действия презумпцией невиновности и европейскими нормами защиты прав человека, судья выпустил его на свободу под домашний арест.

  Напомним, что трагедия произошла в селе Кэрпинень 28 декабря: приехавший на каникулы гастрабайтер застрелил переодетого в Деда Мороза односельчанина, когда тот отказался поздравить его детей с Новым годом. Причем сделал это с хладнокровием и расчетом бывалого киллера. После отказа Деда Мороза навестить его дом Фрунзэ отправился туда сам, зарядил ружье, вернулся на место, где шло новогоднее празднество, и спокойно выстрелил прямо в свою жертву. Полиция сразу же арестовала 49-летнего Фрунзэ, который, как выяснилось позже, незаконно хранил у себя охотничье ружье. Убийство невинного человека вызвало общественный резонанс не только в районе, но и во всей республике.

  Граждане ждали соответствующего судебного решения за жестокую расправу с невинным человеком. Но, видимо, не скоро дождутся, потеряв при этом надежду, что вечный нравственный постулат «зло должно быть наказано» стал руководством для всех служителей Фемиды.«Я не помню подобного судебного казуса, когда подозреваемого в тяжком преступлении отпускают под домашний арест. К тому же у него попросту нет постоянного места жительства, он давно находится на заработках в Италии и имеет вид на жительство в этой стране. Где гарантии, что он не попытается скрыться за рубежами Молдовы после такого судебного вердикта? Поэтому мы опротестовали решение судьи в Апелляционной палате Кишинева. Надеемся, что в течение трех дней будет принято верное решение по этому громкому делу», - сказал агентству «НОВОСТИ-МОЛДОВА» прокурор Хынчештского района Аурел Бурлаку.Попытки редакции подробнее разузнать мотивы такого «гуманного» отношения хынчештского судьи к человеку, подозреваемому в самом тяжком преступлении – убийстве, не увенчались успехом. Нам ответили, что «подобная информация для СМИ не представляется». Хотя по тем же европейским нормам и стандартам, именно через средства массовой информации граждане могут проследить за исходом практически всех резонансных уголовных дел. И нашим судьям пора бы также научиться не просто принимать решения, но и отвечать перед законом и общественностью за их последствия. Иначе в родной стране мы рискуем попасть в такую ситуацию, когда сотрудники правоохранительных органов, выполняя свой служебный долг, задерживают убийц, а суды, проявляя псевдо-«европейское» рвение в защите прав человека, отпускают их… под домашний арест!Не хочется думать, что судья получил «предложение», от которого не мог отказаться. Все в недоумении, как мог человек, поставленный на службу закона, освободить убийцу в тот самый редкий случай, когда все улики сразу указали на преступника? Но и эти факты не повлияли на судью, который вынес решение, далекое от закона. «Интересно, что еще нужно совершить человеку, чтобы взгляд данного судьи остановился на жестоком преступлении?» - задал нам вопрос житель Хынчешть Алексей, не пожелавший назвать свою фамилию. И, наверное, правильно сделал. А вдруг еще какой-нибудь убийца, поощренный безнаказанностью своего «коллеги» по беспределу, обидится, да и пульнет в другого односельчанина.Он ведь знает, найдутся другой добрый дядя или сердобольная тетя, которые во имя «высшего» осознания прав человека отпустят на все четыре стороны этого очередного убийцу. В редакцию поступило множество звонков от граждан из Хынчешть и других городов республики. Они интересуются ходом расследования происшествия, вызвавшего громкий общественный резонанс, ждут объяснений неординарного решения судьи, желают узнать, как отреагировала на него система правосудия страны, которая имеет все права на деле доказать, что является независимой ветвью власти. Но, увы, находясь в таком же неведении, как и они, редакция не может удовлетворить их законные права на получение объективной и оперативной информации о происшествии, вызвавшем громкий общественный резонанс. Напомним, что если суд признает Фрунзэ виновным в умышленном убийстве, согласно статье 145 Уголовного кодекса, он будет осужден на срок от 20 лет до пожизненного заключения. Общественность уверена, что на этот раз убийца понесет законное наказание в полном объеме. А судья? Вот тут-то никто ни в чем не уверен. Формулу «честь мундира» как раз могут понять наоборот.

Оставь комментарий