База данных судей Республики Молдовa
Пример: Buzu Ecaterina
Расширенный поиск
Foto: presedinte.md

Негру Вероника

Апелляционная Палата Кишинэу,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 26.11.2002 г.

Декретом Президента РМ №1446-VII от 4 февраля 2015 г. назначена на должность судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
26 ноября 2002 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда Рышкань, мун. Кишинэу (Декрет №978-III)
26 сентября 2007 г.  - назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста (Декрет №1310-IV)

Публикации
Научная статья ”Прецедент в континентальном праве”, Revista Națională de Drept, май 2014 г.

Дата назначения на должность: 26.11.2002 г.

Декретом Президента РМ №1446-VII от 4 февраля 2015 г. назначена на должность судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
26 ноября 2002 г. назначена на пятилетний срок, на должность судьи Суда Рышкань, мун. Кишинэу (Декрет №978-III)
26 сентября 2007 г.  - назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста (Декрет №1310-IV)

Публикации
Научная статья ”Прецедент в континентальном праве”, Revista Națională de Drept, май 2014 г.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №35/3 от 21 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Негру Вероники не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных дел 97, оставленных в силе 74 - 76,28%
2012 г. - опротестованных  дел 133, оставленных в силе 81 - 60,90%
2013 г. - опротестованных  дел 206, оставленных в силе 133 - 64,56%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 597, отмененных 23 - 3,97%
2012 г. - рассмотренных дел 635, отмененных 52 - 8,18%
2013 г. - рассмотренных дел 680, отмененных 74 - 10,88%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №17/4 от 13 мая 2014 г. была утверждена кандидатура судьи суда Рышкань, мун. Кишинэу, Негру Вероники, для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Решением №35/3 от 21 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №99/5 от 02 апреля 2009 г., Высший Совет Магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №35/3 от 21 марта 2014 г. Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Негру Вероники не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2011 г. - опротестованных дел 97, оставленных в силе 74 - 76,28%
2012 г. - опротестованных  дел 133, оставленных в силе 81 - 60,90%
2013 г. - опротестованных  дел 206, оставленных в силе 133 - 64,56%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 597, отмененных 23 - 3,97%
2012 г. - рассмотренных дел 635, отмененных 52 - 8,18%
2013 г. - рассмотренных дел 680, отмененных 74 - 10,88%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №17/4 от 13 мая 2014 г. была утверждена кандидатура судьи суда Рышкань, мун. Кишинэу, Негру Вероники, для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи Апелляционной палаты Кишинэу.

Решением №35/3 от 21 марта 2014 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Очень хорошо с 77 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №99/5 от 02 апреля 2009 г., Высший Совет Магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертого) квалификационного класса судьи.

Решение №119/14 от 10.11.2017 г.

Решение №804/35 от 05.12.2017 г.

Решение №35/3 от 21.03.2014 г.

Решение №17/4 от 13.05.2014 г.

Решение №99/5 от 02 апреля 2009 г.

В соответствии с  Решением Коллегии по оценке деятельности судей №35/3 от 21.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда Рышкань Негру Вероники».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 11 жалоб, все признанные необоснованными.

В соответствии с  Решением Коллегии по оценке деятельности судей №35/3 от 21.03.2014 г., «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи суда Рышкань Негру Вероники».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в период 2010-2014 гг. в отношении судьи было подано 11 жалоб, все признанные необоснованными.

Решение №47/5 от 24.05.2019 г.

Решение №31/1 от 25.01.2019 г.

Решение №12/6 от 22.06.2018 г.

Решение №108/9 от 15.04.2016 г.

Решение №186/16 от 22 июля 2016 г.

Новости
  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

  • Fina lui Avornic şi o judecătoare din lista neagră a justiţiei din RM, promovate la Curtea de Apel

    Şi din nou rudele din justiţia moldovenească sunt avansate în funcţii. Fina de cununie a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic, dar şi o controversată judecătoare de la instanţa sectorului Buiucani din capitală au fost promovate la Curtea de Apel.
    După ce la sfârşitul anului trecut CSM le-a propus şefului statului spre avansare la Curtea de Apel Chişinău, astăzi Nicolae Timofti a semnat decretul de numire în funcţie.Fina lui Avornic, Veronica Negru, a fost anterior magistrat la Judecătoria sectorului Râşcani. Ea a fost promovată în funcţie deşi, în comparaţie cu ceilalţi şapte candidaţi care au participat la concurs, a avut cel mai mic punctaj acordat de Colegiul de Selecţie.

    Şi din nou rudele din justiţia moldovenească sunt avansate în funcţii. Fina de cununie a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic, dar şi o controversată judecătoare de la instanţa sectorului Buiucani din capitală au fost promovate la Curtea de Apel.
    După ce la sfârşitul anului trecut CSM le-a propus şefului statului spre avansare la Curtea de Apel Chişinău, astăzi Nicolae Timofti a semnat decretul de numire în funcţie.Fina lui Avornic, Veronica Negru, a fost anterior magistrat la Judecătoria sectorului Râşcani. Ea a fost promovată în funcţie deşi, în comparaţie cu ceilalţi şapte candidaţi care au participat la concurs, a avut cel mai mic punctaj acordat de Colegiul de Selecţie.

    Cât despre Natalia Simciuc, aceasta a fost inclusă în varianta moldovenească a Listei Magnitsky pentru implicare în atacurile raider din sistemul financiar-bancar, comise în perioada 2010 – 2011. Tot Natalia Simciuc l-a condamnat pe omul de afaceri Viorel Ţopa la opt ani de privaţiune de libertate, într-un dosar intentat a doua zi după declaraţiile publice făcute de acesta împotriva elementelor mafiote din structurile de stat, în special împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc. Atunci, avocatul lui Viorel Ţopa a declarat că judecătoarea a acţionat la comanda lui Plahotniuc, acuzaţii pe care Natalia Simciuc nu le-a comentat.

     

  • Президент подписал указы о назначении на должность восьми судей

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

     

  • Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a opt magistrați

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.
     

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

    Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.
     

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

    Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.

    Pe un termen de 5 ani au fost numiți în funcție următorii magistrați:
     

    Domnul Mihai Morguleț - judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;

    Domnul Victor Sandu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău;

    Doamna Svetlana Tizu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
     

    Totodată, prin decret prezidențial domnul Vasile Taban a fost eliberat din funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești în legătură cu comiterea unor abateri disciplinare.

     

Infografice
Оставь комментарий