Новости

• Doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău vor avea grijă de integritatea colegilor lor. Cine sunt aceștia și ce averi declară

  Magistrații Curții de Apel Chișinău, Negru Maria și Secrieru Ion, au fost desemnați judecători specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Ambii judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice, în care reporterii semnalau probleme de integritate.

  Maria Negru și-a început cariera de judecătoare în septembrie 2005 la Judecătoria Hâncești, fiind transferată în 2011 în Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. În decembrie 2014 este numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

  Подробнее

  Magistrații Curții de Apel Chișinău, Negru Maria și Secrieru Ion, au fost desemnați judecători specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Ambii judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice, în care reporterii semnalau probleme de integritate.

  Maria Negru și-a început cariera de judecătoare în septembrie 2005 la Judecătoria Hâncești, fiind transferată în 2011 în Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. În decembrie 2014 este numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

  Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Maria Negru a intrat anul trecut în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În declarația pentru anul 2018, magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2017, Maria Negru a procurat apartamentul respectiv 50.175 de euro, în 2012, în baza unui contract de investiții. În același document, magistrata a mai declarat că în iulie 2017 și-a procurat cu 664 de mii de lei o casă de locuit cu suprafața de 100,8 mii de lei. În același an, Maria Negru susține că a vândut o casă cu 700 de mii de lei. Ea mai raporta apartamentul din Chișinău și o casă de 152 de metri pătrați, evaluate la 449,5 mii, pe care a dat-o în exploatare la 31 martie 2014.

  Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri. Soțul judecătoarei este angajat la Regia Comunal-Locativă Cricova, fiind remunerat anul trecut cu 169,6 mii de lei, de două ori mai puțin decât soția sa.

  Ion Secrieru este în sistem din 1991, iar din iulie 2004 este magistrat la Curtea de Apel Chișinău. Secrieru este magistratul care s-a remarcat prin examinarea mai multor dosare de rezonanță. Acesta a făcut parte din completul de judecată care i-a achitat pe coloneii Dumitru Rusu și Petru Corduneanu, ultimul un apropiat de-al lui Igor Dodon, învinuiți de ex-deputata Valentina Cușnir că au maltratat-o în aprilie 2009.

  În aprilie 2009, Ion Secrieru a dat câștig de cauză Partidului Comuniștilor, aflat atunci la guvernare, refuzând opoziției să facă copii de pe listele alegătorilor, în contextul când se vehicula că alegerile ar fi fost fraudate.

  În anul 2015, Ion Secrieru și colegii săi Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă și Nina Traciuc au fost lipsiți de imunitate, iar CSM a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora. Cei cinci au fost învinuiți de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei cinci magistrați și-au reparat eroarea, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2019, Ion Secrieru deține în proprietate un apartament cu suprafața de 67,9 metri pătrați, în valoare de 503.846 de lei, dobândit în anul 2014, și un garaj cu suprafața de 17 metri pătrați, în valoare de 151.680 de lei, dobândint în anul 2016. Secrieru a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7 la sută.
  Sursa: anticoruptie.md

• Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

  Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

  Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

  Подробнее

  Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

  Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

  Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.
  
  La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

  Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

  Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

  Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

  900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

  Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

  În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

  Sursa: zdg.md

• Nici magistrații CAC nu au vrut să vadă probele video în cauza ex-deputatei Cușnir

  Chiar dacă figu­rea­ză în cau­za pri­vind mal­tra­ta­rea ex-deputatei Valen­ti­na Cuș­nir în noap­tea de 7 spre 8 apri­lie 2009, ima­gi­ni­le video nu a fost vizio­na­te nici la Cur­tea de Apel Chi­și­nău (CAC). Magis­tra­ții au moti­vat că ”din cau­ze teh­ni­ce, înre­gis­tră­ri­le nu pot fi vizio­na­te” și au tre­cut la eta­pa fina­lă de exa­mi­na­re a dosa­ru­lui. Cuș­nir decla­ră că instan­ța de jude­ca­tă este păr­ti­ni­toa­re.

  Pe 5 decem­brie, Cur­tea de Apel a exa­mi­nat cazul ex-deputatei Valen­ti­na Cuş­nir, împo­tri­va cola­bo­ra­to­ri­lor de poli­ţie Petru Cor­du­nea­nu şi Dumi­tru Rusu. În cadrul pro­ce­su­lui, Con­stan­tin Bosîi, avo­ca­tul acu­ză­rii, a soli­ci­tat instan­ței să fie vizio­na­te înre­gis­tră­ri­le video rea­li­za­te în noap­tea de 7 spre 8 apri­lie 2009 în Pia­ța Marii Adu­nă­ri Națio­na­le. Avo­ca­tul lui Cor­du­nea­nu a soli­ci­tat res­pin­ge­rea demer­su­lui și a argu­men­tat că, deși au încer­cat de mai mul­te ori, la pri­ma instan­ță pro­be­le res­pec­ti­ve tot nu au putut fi vizio­na­te. Com­ple­tul for­mat din magis­tra­ții Uli­a­no­vs­chi, Secri­e­ru și Vra­bie doar a con­stat că ima­gi­ni­le nu se des­chid, apoi, fără a che­ma un teh­ni­ci­an, fără a încer­ca să le des­chi­dă pe un alt com­pu­ter, au cerut pro­cu­ro­ru­lui să dea citi­rii pro­ce­su­lui ver­bal, pe care aces­ta l-a întoc­mit în 2010 la vizio­na­rea dis­cu­lui.

  Подробнее

  Chiar dacă figu­rea­ză în cau­za pri­vind mal­tra­ta­rea ex-deputatei Valen­ti­na Cuș­nir în noap­tea de 7 spre 8 apri­lie 2009, ima­gi­ni­le video nu a fost vizio­na­te nici la Cur­tea de Apel Chi­și­nău (CAC). Magis­tra­ții au moti­vat că ”din cau­ze teh­ni­ce, înre­gis­tră­ri­le nu pot fi vizio­na­te” și au tre­cut la eta­pa fina­lă de exa­mi­na­re a dosa­ru­lui. Cuș­nir decla­ră că instan­ța de jude­ca­tă este păr­ti­ni­toa­re.

  Pe 5 decem­brie, Cur­tea de Apel a exa­mi­nat cazul ex-deputatei Valen­ti­na Cuş­nir, împo­tri­va cola­bo­ra­to­ri­lor de poli­ţie Petru Cor­du­nea­nu şi Dumi­tru Rusu. În cadrul pro­ce­su­lui, Con­stan­tin Bosîi, avo­ca­tul acu­ză­rii, a soli­ci­tat instan­ței să fie vizio­na­te înre­gis­tră­ri­le video rea­li­za­te în noap­tea de 7 spre 8 apri­lie 2009 în Pia­ța Marii Adu­nă­ri Națio­na­le. Avo­ca­tul lui Cor­du­nea­nu a soli­ci­tat res­pin­ge­rea demer­su­lui și a argu­men­tat că, deși au încer­cat de mai mul­te ori, la pri­ma instan­ță pro­be­le res­pec­ti­ve tot nu au putut fi vizio­na­te. Com­ple­tul for­mat din magis­tra­ții Uli­a­no­vs­chi, Secri­e­ru și Vra­bie doar a con­stat că ima­gi­ni­le nu se des­chid, apoi, fără a che­ma un teh­ni­ci­an, fără a încer­ca să le des­chi­dă pe un alt com­pu­ter, au cerut pro­cu­ro­ru­lui să dea citi­rii pro­ce­su­lui ver­bal, pe care aces­ta l-a întoc­mit în 2010 la vizio­na­rea dis­cu­lui.

   

  Valen­ti­na Cuș­nir se ara­tă indig­na­tă de acest refuz voa­lat. ”au făcut tot posi­bi­lul ca să nu fie vizu­a­li­za­te aces­te înre­gis­tră­ri, care au fost ane­xa­te la dosar la faza urmă­ri­rii pena­le de către pro­cu­ror. ”Pro­cu­ro­ra Lili­a­na Ver­deş nu a inclus inten­țio­nat aces­te ima­gi­ni în lis­ta de pro­be. Moti­vul – aces­te CD-uri au fost retra­se din pri­ma instan­ță în baza unei scri­so­ri care nu era sem­na­tă (!!!), chi­pu­ri­le de la Pro­cu­ra­tu­ra Muni­ci­pa­lă, pen­tru a face copii. Con­si­der că înre­gis­tră­ri­le sunt alte­le şi sunt fal­si­fi­ca­te. Eu am cerut ca Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă să retra­gă dosa­rul ca să-şi înlă­tu­re fal­si­fi­că­ri­le de la urmă­ri­rea pena­lă, da ei au tri­mis plân­ge­rea mea în instan­ță și încă nu a fost dis­cu­ta­tă. La pro­ce­sul din 5 decem­brie tre­bu­ia să se expu­nă și nu au făcut acest lucru. ”, a comen­tat ex-deputata.
  La data de 01.04.2016, în cadrul pro­ce­su­lui a fost audi­at Ser­giu Dumi­ni­că, care ar fi decla­rat că în sea­ra de 7 spre 8 apri­lie, în PMAN, a văzut cum două per­soa­ne mal­tra­tau o doam­nă. ”Tare i-a deran­jat măr­tu­i­ria lui Dumi­ni­că, mai ales pen­tru că l-a recu­nos­cut pe Cor­du­nea­nu prin­tre agre­so­ri. (…) Pro­cu­ro­rul a con­sta­tat că nu m-ar fi găsit nici pe mine şi nici pe incul­pa­ți în ace­le înre­gis­tră­ri, dar, de fapt, sun­tem toți şi ne vedem foar­te clar. Aces­te înre­gis­tră­ri au fost publi­ca­te pe Inter­net şi eu le-am pri­vit. Le-am pri­vit ini­țial şi pe cele din dosar, dețin şi copi­i­le. Atun­ci se des­chi­deau CD-urile pen­tru vizu­a­li­za­re. Este o sfi­da­re din par­tea instan­ței de jude­ca­tă şi demon­strea­ză că instan­ța nu este impar­ți­a­lă.” mai dela­ră Valen­ti­na Cuș­nir.

  Cau­za Valen­ti­nei Cuș­nir se exa­mi­nea­ză la CAC din 24 noiem­brie 2014, iar în acești doi ani au avut loc 22 de ședin­țe, majo­ri­ta­tea fiind amâ­na­te din cau­za lip­sei unu­ia din­tre apă­ră­to­ri.
  sursa: zdg.md

• Schema din justiţie

  Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.

  Подробнее

  Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.

   

   

• Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială

  Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
  La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

  Подробнее

  Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
  La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

   

• Ei sunt cei 5 judecători din cauza cărora Moldova este țara cu cea mai coruptă justiție din lume?

  Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
  Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
  Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
  Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

  Подробнее

  Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
  Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
  Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
  Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

   

   

• FĂRĂ IMUNITATE. Cinci judecători ar putea fi CERCETAŢI PENAL

  Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
  Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Подробнее

  Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
  Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de închisoare. Acesta a mai adăugat faptul că a fost o discuție foarte aprinsă în ceea ce privește ilegalitatea celor 5 magistrați.
  Acum mingea este pe terenul Procuraturii. Judecătorii pot fi citați sau să depună depoziție. Dosarul va fi trimis în instanța de judecată. Sentința inculpaţilor nu este atât de dură, dar riscă de a nu mai exercita funcția de magistrat. Pedepsirea cât mai multor magistrați în ultimul an arată că sistemul se îmbunătățește", a precizat Cârnaţ.
  
  Expertul în Drept Constituțional, Vitalie Catană a spus că magistrații vinovați vor fi pedepsiți în funcție de gravitatea încălcării: "E devreme să vorbim de autopurificare, acum vorbim de un început, depinde de solidaritatea judecătorească. Pot să vă spun că din păcate, din ce în ce mai multe decizii sunt date după ureche. Lucrurile acestea se întâmplă foarte des".

   

• Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

  Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

  Подробнее

  Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

  O „coincidenţă” greu de neglijat de către nişte procurori integri, neîntâlnită în jurisprudenţa din R. Moldova, care, coroborată cu mai multe activităţi dubioase în dosare similare, ca şi trase la indigo, vine să confirme ipoteza unei făcături şi a unei conspiraţii împotriva contribuabililor statului nostru.

   

   

• Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală

  Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Подробнее

  Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au făcut abuz de serviciu și nu și-au respectat atribuțiile de serviciu", a spus membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaț.
  Magistraţii Curţii de Apel Chişinău sunt bănuiţi că au emis o decizie contrar prevederilor legale şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre un proces civil privind decăderea din drepturile părinteşti.
  Despre sancţionarea disciplinară a magistraţilor Curţii de Apel au discutat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar, deocamdată, nu au luată vreo decizie.
  sursa: www.publika.md

   

   

• Mihai Poalelungi cere sancționarea a cinci judecători de la Curtea de Apel! Li se aduc acuzații grave (DOC)

  Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
  În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

  Подробнее

  Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
  În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

  Potrivit președintelui CSJ, judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc şi Mihail Ciugureanu au întocmit o decizie, în care argumentarea motivării şi prevederile dispozitivului au un conţinut incompatibil şi care se exclud reciproc. Altfel spus, instanţa a pronunţat o soluţie despre existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente despre lipsa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti. Prin aceste acțiuni, magistrații au încălcat grav legea.

   

• Поезд репрессированных компанией медицинского страхования

  Адвокат сообщил, что решение судьи будет опротестовано в Апелляционной палате Кишинэу. 4 сентября апелляция была подана. По закону она должна быть рассмотрена максимум за три дня. Но это на бумаге. Ведь судьям закон не писан. Ходатайство адвоката о необходимости проведение заседания в установленные сроки судья Ион Секриеру, которому было передано дело на рассмотрение, игнорировал. Судебное заседание он назначил на 18 сентября, через две недели после подачи заявления. В этот день, в 10 часов утра, истекал срок заключения.

  Подробнее

  Адвокат сообщил, что решение судьи будет опротестовано в Апелляционной палате Кишинэу. 4 сентября апелляция была подана. По закону она должна быть рассмотрена максимум за три дня. Но это на бумаге. Ведь судьям закон не писан. Ходатайство адвоката о необходимости проведение заседания в установленные сроки судья Ион Секриеру, которому было передано дело на рассмотрение, игнорировал. Судебное заседание он назначил на 18 сентября, через две недели после подачи заявления. В этот день, в 10 часов утра, истекал срок заключения.

   

   

• Cauza Baştovoi, amânată

  Completul de judecători care urma să examineze cauza lui Andrei Baştovoi era format din Ion Secrieru, Mihail Buruian şi fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. Avocatul companiei ASCOM a cerut, însă, recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel şi strămutarea cauzei într-o altă instanţă. Procurorul a susţinut iniţiativa.

  Подробнее

  Completul de judecători care urma să examineze cauza lui Andrei Baştovoi era format din Ion Secrieru, Mihail Buruian şi fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. Avocatul companiei ASCOM a cerut, însă, recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel şi strămutarea cauzei într-o altă instanţă. Procurorul a susţinut iniţiativa.

   

   

• Дело Баштового рассмотрит другой состав суда

  Дело экс-вице-председателя „Ascom-Grup” Андрея Баштового, обвиняемого в краже в особо крупных размерах будет рассмотрено новым составом судей Апелляционного суда, отмечает IPN. Решение об отводе двух судей и назначении другого состава суда было принято после того, как прокурор и адвокат обвинения выступили с предложением направить дело в Высшую судебную палату из-за того, что судьи Апелляционного суда Ион Секриеру и Михаил Буруянэ участвуют в других судебных процессах, связанных с делом Баштового. Ходатайство об отводе было принято, а заседание Апелляционного суда было перенесено на более поздний срок.

  Подробнее

  Дело экс-вице-председателя „Ascom-Grup” Андрея Баштового, обвиняемого в краже в особо крупных размерах будет рассмотрено новым составом судей Апелляционного суда, отмечает IPN. Решение об отводе двух судей и назначении другого состава суда было принято после того, как прокурор и адвокат обвинения выступили с предложением направить дело в Высшую судебную палату из-за того, что судьи Апелляционного суда Ион Секриеру и Михаил Буруянэ участвуют в других судебных процессах, связанных с делом Баштового. Ходатайство об отводе было принято, а заседание Апелляционного суда было перенесено на более поздний срок.

   

   

• Judecători cu case „fără preţ” şi pământuri „fără valoare”

  Fără case şi terenuri
  Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilorIon Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

  Подробнее

  Fără case şi terenuri
  Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilorIon Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

   

   

• Decizia Curţii de Apel enunţată de I. Secrieru

• Суд запретил молдавской оппозиции снимать копии со списков избирателей

  Апелляционная палата Кишинева запретила представителям оппозиции снимать копии со списков избирателей, сообщил ИА "НОВОСТИ-МОЛДОВА" судья Ион Секриеру. "Это решение может быть обжаловано в вышестоящей судебной инстанции в течение 15 дней", - сказал судья Центризбирком разрешил оппозиции снимать копии со списков избирателей, однако правящая Партия коммунистов опротестовала это. При этом коммунисты выступали не против проверки оппозицией списков избирателей, а только против копирования списков, ...

  Подробнее

  Апелляционная палата Кишинева запретила представителям оппозиции снимать копии со списков избирателей, сообщил ИА "НОВОСТИ-МОЛДОВА" судья Ион Секриеру. "Это решение может быть обжаловано в вышестоящей судебной инстанции в течение 15 дней", - сказал судья Центризбирком разрешил оппозиции снимать копии со списков избирателей, однако правящая Партия коммунистов опротестовала это. При этом коммунисты выступали не против проверки оппозицией списков избирателей, а только против копирования списков, ...

   

   

Оставь комментарий