Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Пулбере Руксанда
Căutare avansată

Puica Viorica

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 26.11.2002

Prin Hotărîrea nr. 750/29 din 13 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, Puica Viorica, cu remiterea materialelor în privinţa candidaturii sale la Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi la Colegiul de selecţie pentru realizarea procedurilor de rigoare în vederea suplinirii prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul nașterii: 1971

Instruire/Diplome
1987 - 1991 Şcoala pedagogică ,,A.S.Makarenko" din or.Cahul, specialitatea învăţătoare de clasele primare
1991 - 1996 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea drept, profilul juridica, specializarea dreptul
1997 Universitatea Europeană Centrală din or. Budapesta, Ungaria, studii pentru ridicarea calificării lectorilor care predau în instituţiile superioare
2000 Universitatea de Stat din Moldova, obţinerea titlului de magistru în profilul drept privat

Data numirii în funcție: 26.11.2002

Prin Hotărîrea nr. 750/29 din 13 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, Puica Viorica, cu remiterea materialelor în privinţa candidaturii sale la Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi la Colegiul de selecţie pentru realizarea procedurilor de rigoare în vederea suplinirii prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul nașterii: 1971

Instruire/Diplome
1987 - 1991 Şcoala pedagogică ,,A.S.Makarenko" din or.Cahul, specialitatea învăţătoare de clasele primare
1991 - 1996 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea drept, profilul juridica, specializarea dreptul
1997 Universitatea Europeană Centrală din or. Budapesta, Ungaria, studii pentru ridicarea calificării lectorilor care predau în instituţiile superioare
2000 Universitatea de Stat din Moldova, obţinerea titlului de magistru în profilul drept privat

2006, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013: Institutul Naţional al Justitiei în parteneriat cu Uniunea Europeana, Consiliul Europei, UNICEF, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite, Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională în Moldova, studii pentru formare formator, tematica: ,,AbiIităţi metodologice de predare pentru judecători şi procurori", ,,Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului", ,,Standarde cu privire la combaterea relelor tratamente şi impunităţi ale CEDO şi ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Inumane şi Degradante", ,,Şcolarizarea formatorilor în sistemul de instruire la distanţă pentru platforma INJ", ,,Drept contravenţional: aspecte materiale şi procesuale privind statutul juridic al străinilor", ,,Cadrul juridic internaţional şi naţional în domeniul azilului şi apatridei", ,,Justitia juvenila".

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1996 - Ministerul Justiției al RM, stagiar la Judecătoria Centru mun.Chisinau
1996 - 2000 - Tribunalul Chişinău, consultant, şeful secţiei generalizare a practicii judiciare şi analiza  statisticii judiciare
2000 - 2002 - Biroul de avocaţi „ Facultatea de drept", avocat
2002 - prezent,  Judecator, Judecatoria Botanica mun.Chisinau
02.03.2011 - 03.09.2012 - Conform hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 94/7 din 02.03.2011, detaşată la INJ în funcţia de şef Direcţie instruire judecători şi procurori
1996 - 2007 - Universitatea de Stat din Moldova, lector universitar, catedra Drept procesual civil
2009 - prezent  Formator la Institutul Naţional al Justiţiei

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Viorica Puica nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Viorica Puica nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 34/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Puica Viorica nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 89 de hotărîri/sentințe/încheieri, find menținute 58 - 65,16%;
2014 au fost contestate 162 hotărîri/sentințe/încheieri, find menținute 110 - 67,90%;
2015 (9 luni) au fost contestate 72 hotărîri/sentințe/încheieri, find mentinute 60 - 83,33%;
2015 (2 luni) au fost contestate în total 26 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 18 ceea ce constituie 69,23%;
2016 au fost contestate în total 43 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 88,37%;
2017 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 47, ceea ce constituie 83,92%;
2018 (9 luni) au fost contestate în total 30 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26, ceea ce constituie 86,66%.
Hotăririle/sentințele/încheierile casate din cele examinate este urmatoarea:
2013, din 922 cauze examinate, 10 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 1,08%;
2014, din 734 cauze examinate, 25 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,40%;
2015 (9 luni), din 411 cauze examinate, 9 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 2,18%;
2015 (2 luni), din 143 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,59%;
2016, din 535 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,93%;
2017, din 446 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,01%;
2018 (9 luni), din 317 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,26%.

Procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010 - 2012 este de 86,65%, respectiv 11 hotărîri casate din 68 contestate. Pe cauze penale, au fost casate 4 sentințe din 13 contestate - 86,66%. Ce ține de cauze contravenționale procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate constituie 47,22%, astfel din 20 de hotărîri contestate 13 au fost casate.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea Nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Excelent, acumulând un total de 89 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 2/2 din 15 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor  a admis candidatura judecătorului Puica Viorica, pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare funcției de judecător la Curții Supreme de Justiție.

Conform Hotărîrii nr. 61/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de evaluare a admis cererea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Viorica Puica, cu privire la corectarea erorii de calcul admisă în hotărîrea Colegiului de evaluare a performantelor judecatorilor nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 cu privire la pontajul indicatorului "Formarea profesionala a judecătorului" și a stabilit pontajul "9", iar în total — 91 de puncte, ce echivaleaza cu calificativul Excelent.

Prin Hotărîrea nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 36/5 din 12 iunie 2013 s-a admis candidatura doamnei Puica Viorica la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 34/3 din 31 mai 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 732/32 din 07 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii autorizează delegarea judecătorului Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău și judecătorului Dumitru Racoviță de la Judecătoria Ungheni în perioada 15-18 noiembrie 2017 la Viena, Austria, pentru participare la seminarul de instruire privind egalitatea de gen, diversitatea și accesul la justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 606/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători pentru participare la ședința de închidere a cursului-pilot de instruire la distanță cu genericul “Urmărirea penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, care va avea loc la 14 septembrie 2017, ora 10:00, precum urmează: 
- Maria Frunze, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Constantin Roșca, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Lilia Dașchevici, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central) ;
- Dumitru Racoviță, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central); 
- Mariana Stratan, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central); 
- Eugeniu Beșelea, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Central);
- Viorica Puică, judecător Judecătoria Chișinău (sediul Central).

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Viorica Puica nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Viorica Puica nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 34/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Puica Viorica nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 89 de hotărîri/sentințe/încheieri, find menținute 58 - 65,16%;
2014 au fost contestate 162 hotărîri/sentințe/încheieri, find menținute 110 - 67,90%;
2015 (9 luni) au fost contestate 72 hotărîri/sentințe/încheieri, find mentinute 60 - 83,33%;
2015 (2 luni) au fost contestate în total 26 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 18 ceea ce constituie 69,23%;
2016 au fost contestate în total 43 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 88,37%;
2017 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 47, ceea ce constituie 83,92%;
2018 (9 luni) au fost contestate în total 30 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26, ceea ce constituie 86,66%.
Hotăririle/sentințele/încheierile casate din cele examinate este urmatoarea:
2013, din 922 cauze examinate, 10 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 1,08%;
2014, din 734 cauze examinate, 25 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,40%;
2015 (9 luni), din 411 cauze examinate, 9 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 2,18%;
2015 (2 luni), din 143 cauze examinate, 8 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,59%;
2016, din 535 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,93%;
2017, din 446 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,01%;
2018 (9 luni), din 317 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,26%.

Procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010 - 2012 este de 86,65%, respectiv 11 hotărîri casate din 68 contestate. Pe cauze penale, au fost casate 4 sentințe din 13 contestate - 86,66%. Ce ține de cauze contravenționale procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate constituie 47,22%, astfel din 20 de hotărîri contestate 13 au fost casate.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea Nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Excelent, acumulând un total de 89 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 2/2 din 15 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor  a admis candidatura judecătorului Puica Viorica, pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare funcției de judecător la Curții Supreme de Justiție.

Conform Hotărîrii nr. 61/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de evaluare a admis cererea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Viorica Puica, cu privire la corectarea erorii de calcul admisă în hotărîrea Colegiului de evaluare a performantelor judecatorilor nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 cu privire la pontajul indicatorului "Formarea profesionala a judecătorului" și a stabilit pontajul "9", iar în total — 91 de puncte, ce echivaleaza cu calificativul Excelent.

Prin Hotărîrea nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 36/5 din 12 iunie 2013 s-a admis candidatura doamnei Puica Viorica la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 34/3 din 31 mai 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 90 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 732/32 din 07 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii autorizează delegarea judecătorului Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău și judecătorului Dumitru Racoviță de la Judecătoria Ungheni în perioada 15-18 noiembrie 2017 la Viena, Austria, pentru participare la seminarul de instruire privind egalitatea de gen, diversitatea și accesul la justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 606/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători pentru participare la ședința de închidere a cursului-pilot de instruire la distanță cu genericul “Urmărirea penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, care va avea loc la 14 septembrie 2017, ora 10:00, precum urmează: 
- Maria Frunze, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Constantin Roșca, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Lilia Dașchevici, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central) ;
- Dumitru Racoviță, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central); 
- Mariana Stratan, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central); 
- Eugeniu Beșelea, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Central);
- Viorica Puică, judecător Judecătoria Chișinău (sediul Central).

Hotărârea nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 732/32 din 07 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 606/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 608/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 61/7 din 18 decembrie 2015

Hotărârea nr. 2/2 din 15 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 36/5 din 12 iunie 2013

Hotărârea nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 34/3 din 31 mai 2013

Hotărârii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018pentru perioada de raportare (2015-2018), în privința judecătorului Viorica Puica nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013- 2015, în privința judecătorului Puica Viorica nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 34/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea  judecătoarei Puica Viorica".

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2018), au fost înregistrate 14 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii,  în perioada 2013 - 2014, în privința judecătorului nu a fost depusă nici o petiție, iar în anul 2015 a fost înregistrată o petiție, neîntemeiată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2013 în privinţa judecătoarei a fost depusă 1 petiţie neîntemeiată.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 113/13 din 30 Noiembrie 2018pentru perioada de raportare (2015-2018), în privința judecătorului Viorica Puica nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 53/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013- 2015, în privința judecătorului Puica Viorica nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 34/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea  judecătoarei Puica Viorica".

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2018), au fost înregistrate 14 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii,  în perioada 2013 - 2014, în privința judecătorului nu a fost depusă nici o petiție, iar în anul 2015 a fost înregistrată o petiție, neîntemeiată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2013 în privinţa judecătoarei a fost depusă 1 petiţie neîntemeiată.

Știri
  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • O magistrată din Chișinău, despre independența justiției: „Un judecător care se teme este unul periculos”

    Magistrata Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, afirmă că un judecător independent adoptă o hotărâre în sala de deliberare doar în baza probelor constatate în ședință, raportate la lege sau reieșind din prevederile legale, iar atunci când în deliberare se discută alte împrejurări ale procesului, rugăminți, solicitări sau amenințări, există o problemă gravă a independenței sistmeului judiciar. Viorica Puica a ținut un discurs la capitolul independența judecorilor în R. Moldova în cadrul conferinței anuală a actorilor din domeniul justiției: „Justiția în Republica Moldova: realizări, provocări și perspective”, care are loc astăzi, 29 iunie, în capitală.

    Magistrata Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, afirmă că un judecător independent adoptă o hotărâre în sala de deliberare doar în baza probelor constatate în ședință, raportate la lege sau reieșind din prevederile legale, iar atunci când în deliberare se discută alte împrejurări ale procesului, rugăminți, solicitări sau amenințări, există o problemă gravă a independenței sistmeului judiciar. Viorica Puica a ținut un discurs la capitolul independența judecorilor în R. Moldova în cadrul conferinței anuală a actorilor din domeniul justiției: „Justiția în Republica Moldova: realizări, provocări și perspective”, care are loc astăzi, 29 iunie, în capitală.

    Judecătoarea, care și anterior a avut discursuri critice privind sistemul judecătoresc din R. Moldova, susține că despre un sistem independent se poate vorbi doar când magistrații sunt selectați și promovați în funcții pe criterii de profesionalism integritate și meritocrație, când nu există pârghii de influență asupra judecătorilor, când sunt asigurate condițiile de bază pentru protecția efectivă și completă și când există garanții în privința apărării drepturilor fundamentale ale omului.

    Cu experiență de 16 ani în sistem, Viorica Puica afirmă că „un judecător care se teme  este un judecător periculos”. În acest sens, aceasta precizează că independența funcțională presupune că instanțele nu sunt influențate și supuse ingerințelor din partea puterii executive și legislative, iar independența personală reiese din statutul pe care-l are judecătorul.

    „În principiu, legislația RM asigură independența judecătorului: reglementarea strictă a procedurii, procedeul de numire, eliberare, temeiuri concrete de sancționare a unui judecător, secretul deliberării, și interzicerea divulgării lui, asigurarea resurselor materiale. Legea nu este perfectă, dar asigură garanții destule”, a declarat magistrata în cadrul evenimentului la care participă avocați, procurori și judecători, inclusiv șefii PG, PA, CSM și UAM.

    În același timp, magistrata s-a întrebat de ce în ultimul timp tot mai multe voci vorbesc despre faptul că justiția nu este independentă, iar credibilitatea cetățenilor este sub orice nivel. Aceasta a mai precizat că după ce au investit mijloace financiare importante pentru reforma sistemului judiciar din R. Moldova, partenerii de dezvoltate ai statului reproșează că încă mai așteaptă ca să fie garantată independența justiției.

    „Esențial, schimbarea depinde de fiecare judecător, indiferent de instanța în care activează”, a declarat magistrata, precizând totodată și importanța conștientizării rolului avocaților și procurorilor. Viorica Puica a sugerat Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor să fie „mai curajoși și mai vocali” și să se transfrome, într-adevăr, în organe care să garanteze „efectiv independența justiției”.

    „Să nu uităm că suntem puternici prin statut și nu avem nevoie de relații cu politicul sau cu oamenii de afaceri”, a declarat aceasta, citând îndemnul unui raportor al ONU: „Să fim independenți și să nu luăm instrucțiuni de la politiceni sau de la oameni bogați”.

    Magistrata a recunoscut că în cariera sa a existat un caz în care s-a încercat intimidarea sa pentru adoptarea unei anumite hotărâri pe un dosar. Viorica Puica susține că a fost telefonată, dar că drept răspuns i-a comunicat persoanei că are loc o imixtiune în activitatea sa și că va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, afirmă judecătoarea, a senunțat tentativa de intimidare a sa: „trebuie să vă recunosc, mi-a fost foarte greu, nu puteam dormi noaptea, am avut sentiment de empatie, mai ales pentru că printre ei a fost și un judecător. (….) De atunci, nimeni nu se mai apropie cu solicitări”.

    Magistrata susține că în ultimii ani, legiuitorul a încercat să atenteze la independența puterii judecătorești, dar că instanța Constituțională, la cererea plenului Curții Supreme de Justiție, a adoptat mai multe hotărâri prin care a apărat independența justiției. În acest sens, magistrata a enumerat, inclusiv, hotărârea CC care a  declarat neconstituțională pensia specială a judecătorilor, hotărârea din 27 iunie 2017 prin care obligația CSM-ului  de a verifica condițiile prevăzute de lege pentru ridicarea imunității judecătorului a fost declarată constituțională și hotărârea din 5 decembrie 2017 prin care verificarea judecătorilor de către SIS a fost declarată neconstituțională.

    În acest sens, magistrata și-a exprimat dezacordul, enunțat și anterior, față de excluderea din sistem a judecătoarei Domnica Manole doar în baza unui aviz consultativ al SIS, precizând că este un caz „grav”.

    În finalul discursului său, magistrata a îndemnat colegii săi din sistem să aibă un comportament ireproșabil: „Să înlăturăm orice suspiciuni ce afectează imaginea justiției”.

    Pe 29 iunie, la Chișinău are loc conferința anuală a actorilor din domeniul justiției „Justiția în Republica Moldova: realizări, provocări și perspective”. La discuții participă procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, și președintele Uniunii Avocaților din R. Moldova (UAM), Emanoil Ploșniță.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrat, candidat la funcția de membru CSM, anunță protest public: Se dorește răstignirea întregului sistem judecătoresc

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    La rândul său, judecătoarea Viorica Puică a subliniat că situația actuală cere ca în următoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși magistrați mai curajoși.   

    „Consider că în CSM trebuie să vină membri curajoși și mai vocali. Mi se creează impresia că cineva intenționat dorește să introducă frică în judecători ca să ne poată manipula. Nu este admisibil ca judecătorii să fie înregistrați la ce oră vin și la ce oră pleacă. Este o atentare la independența acestora. Regimul de lucru al unui judecător trebuie să fie unul flexibil, având în vedere caracterul intelectual al acestuia”, a declarat Puică.
    În replică, Petru Moraru, candidatul propus de Curtea Supremă de Justiție la funcția de membru CSM și-a îndemnat colegii să nu se comporte asemeni copiilor. 

    „Haideți să dăm dovadă de maturitate. Atunci când venim aici, să nu ne transformăm în copii. În Republica Moldova judecătorii sunt cei mai buni juriști. Copilăria s-a terminat, haideți să fim maturi”, a menționat Moraru. 

    De menționat că Viorica Puică și Gheorghe Balan sunt singurii magistrați care și-au depus portofoliile în concurs din inițiativă proprie. 

    Nu este prima dată când Gheorghe Balan vine cu astfel de mesaje critice în fața judecătorilor. În martie curent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor acesta a declarat că de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova sunt responsabili cei de la guvernare. Vezi video aici
    Sursa: agora.md

     

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Președintele CSM, Victor Micu, printre pretendenții la funcția de judecător la CSJ. Cine sunt ceilalți candidați

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Judecătoarea Viorica Puica activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Activitatea acesteia a fost evaluată cu calificativul ”excelent” și 80 de puncte. Viorica Puica este judecătoare din 2002, iar din 2009 este și formator la Institutul Naţional al Justiţiei.

    Cel de-al treilea candidat este Mihail Diaconu, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Acesta are cel mai mic punctaj dintre candidați – 72 de puncte și a fost evaluat cu calificativul ”foarte bine”. Diaconu este judecător din 2004. În 2014 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Buiucani, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017. Mihail Diaconu a apărut în vizorul presei încă din aprilie 2009, când a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). La fel, el este unul dintre judecătorii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul ”Spălătoria rusească” și a prelungit mandatul de arest al fostului premier Vlad Filat.
    sursa: bizlaw.md

  • Concurs // Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Mihail Diaconu a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliștii. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”.

    Tot în ședința din 28 martie, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să examineze cererile de demisie ale magistraților Gheorghe Muntean de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Mihail Ciugureanu de la Curtea de Apel Chișinău. Ultimul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la iveală schemele prin care mai multe terenuri din zone centrale ale Chișinău au ajuns în mâini private. 

    Potrivit jurnaliștilor, Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste şapte ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumentând că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei. 

    Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecătoarea Viorica Puica: „Procuratura nu este independentă şi aceasta este tragedia societăţii noastre”

     - Dacă nu aţi fi judecătoare, ci un cetăţean din afara sistemului, câtă încredere aţi avea în sistemul judiciar din R. Moldova, în cazul în care aţi ajunge cumva parte a vreunui dosar?
     - Eu am încredere în sistemul judiciar pentru că lucrez în acest sistem şi cunosc mulţi judecători dedicaţi acestei profesii nobile, care îşi exercită funcţia cu demnitate. Este adevărat, în sistemul judiciar din R. Moldova sunt probleme. Dar, totodată, ştiu că sistemul judecătoresc de la noi are şanse, cu aceşti judecători şi cu suportul Uniunii Europene, să devină unul în care cetăţenii să aibă încredere. Dacă nu aş fi crezut aşa, de mult aş fi plecat din R. Moldova. Sunt o persoană optimistă şi am speranţa că va veni o zi în care justiţia va recăpăta încrederea cetăţeanului. În sistemul judecătoresc sunt doar câţiva judecători care nu sunt integri, nu au curaj să adopte hotărâri adecvate şi pe care îi cunoaştem. Aceştia ne fac probleme. Locul lor nu este în justiţie. Ei trebuie să plece.

     - Dacă nu aţi fi judecătoare, ci un cetăţean din afara sistemului, câtă încredere aţi avea în sistemul judiciar din R. Moldova, în cazul în care aţi ajunge cumva parte a vreunui dosar?
     - Eu am încredere în sistemul judiciar pentru că lucrez în acest sistem şi cunosc mulţi judecători dedicaţi acestei profesii nobile, care îşi exercită funcţia cu demnitate. Este adevărat, în sistemul judiciar din R. Moldova sunt probleme. Dar, totodată, ştiu că sistemul judecătoresc de la noi are şanse, cu aceşti judecători şi cu suportul Uniunii Europene, să devină unul în care cetăţenii să aibă încredere. Dacă nu aş fi crezut aşa, de mult aş fi plecat din R. Moldova. Sunt o persoană optimistă şi am speranţa că va veni o zi în care justiţia va recăpăta încrederea cetăţeanului. În sistemul judecătoresc sunt doar câţiva judecători care nu sunt integri, nu au curaj să adopte hotărâri adecvate şi pe care îi cunoaştem. Aceştia ne fac probleme. Locul lor nu este în justiţie. Ei trebuie să plece.

    continuare: zdg.md

  • Judecătorii onești #Moldova

    Sistemul judecatoresc este considerat cel mai corupt din R.Moldova. Cu toate acestea, exista judecatori onesti si corecti care isi fac meseria asa cum scrie legea. Chiar daca pare de necrezut, acesti judecatori nu vin la serviciu in masini de lux si nu locuiesc in palate.

    Sistemul judecatoresc este considerat cel mai corupt din R.Moldova. Cu toate acestea, exista judecatori onesti si corecti care isi fac meseria asa cum scrie legea. Chiar daca pare de necrezut, acesti judecatori nu vin la serviciu in masini de lux si nu locuiesc in palate.

    //  Video: Reporter de GARDA, www.ZdG.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

    Judecătoarea Viorica Puică este implicată în calitate de formator la cursurile pentru avocații stagiari organizate de către ABA ROLI în colaborare cu Institutul Național de Perfecționare Juridică din Statele Unite ale Americii. Judecătoarea Puică a fost selectată pentru a fi membrul grupului de lucru creat de ABA ROLI pentru a dezvolta ghidul pentru judecători care analizează prevederile Codului Penal legate de condamnare și stabilirea pedepsei. De asemena, Doamna Puică a fost selectată pentru a participa la programul de schimb judiciar lansat de CEELI și INL/C pentru judecătorii instanțelor secundare și este membru al Rețelei Judiciare Europene Centrale și de Est creată de Institutul CEELI.

    Judecătoarea Viorica Puică este implicată în calitate de formator la cursurile pentru avocații stagiari organizate de către ABA ROLI în colaborare cu Institutul Național de Perfecționare Juridică din Statele Unite ale Americii. Judecătoarea Puică a fost selectată pentru a fi membrul grupului de lucru creat de ABA ROLI pentru a dezvolta ghidul pentru judecători care analizează prevederile Codului Penal legate de condamnare și stabilirea pedepsei. De asemena, Doamna Puică a fost selectată pentru a participa la programul de schimb judiciar lansat de CEELI și INL/C pentru judecătorii instanțelor secundare și este membru al Rețelei Judiciare Europene Centrale și de Est creată de Institutul CEELI.

  • На вакантные должности членов ВСМ претендует 13 судей

    На шесть вакантных должностей членов Высшего совета магистратуры (ВСМ), освобождающихся с 1 ноября, претендует 13 судей.

    Как передает агентство "Инфотаг" со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – Никифор Корокий, Григорий Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ и Мария Гервас.

    На шесть вакантных должностей членов Высшего совета магистратуры (ВСМ), освобождающихся с 1 ноября, претендует 13 судей.

    Как передает агентство "Инфотаг" со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – Никифор Корокий, Григорий Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ и Мария Гервас.

    Каждый из них должен будет в пятницу на Республиканском собрании судей изложить свое видение работы в ВСМ.

    Из числа претендентов лишь трое не из Кишинева.
    С ноября также становится вакантной должность главы ВСМ, которого должны избрать из своего состава 12 членов после их ротации. Сейчас ВСМ руководит судья из Единец Никифор Корокий, сменивший на этом посту Николае Тимофти, в марте 2012 года избранного парламентом президентом РМ.

    По новому закону "О статусе судей" в ВСМ избирается 12 членов. По трое назначаются от парламента из числа преподавателей права вузов и от правительства - генпрокурор, министр юстиции и председатель ВСП. Еще шесть избираются собранием судей от судейского сообщества, при этом они не проходят никаких дополнительных согласований ни с одной из ветвей власти.

    В Молдове 420 судей, при этом одна треть из них – женщины. Средний возраст судьи – 43 года.

     

  • Deplasări, dar nu pentru toți judecătorii

    Deplasările magistraţilor au devenit subiect de polemică în Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă de obicei membrii CSM aprobă fără obiecţii demersurile în acest sens, astăzi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, s-a arătat deranjat de faptul că Asociaţia Avocaţilor Americani i-a invitat la o conferinţă pe judecătorii Viorica Puica şi Igor Mînăscurtă.

    Masa rotundă, cu genericul „Consolidarea integrităţii sistemului judecătoresc şi eficientizarea activităţii instanţelor de judecată”, se va desfăşura în perioada 3-6 noiembrie, în oraşul Praga. Asociaţia Avocaţilor Americani, care va suporta toate cheltuielile, i-a invitat pe Viorica Puica, de la Judecătoria Botanica, şi pe Igor Mânăscurtă, de la Judecătoria Ciocana. CSM trebuia doar să aprobe demersul venit din partea ONG-ului, însă preşedintele Curţii Supreme de Justiţiei a avut obiecţii. Mihai Poalelungi a fost susţinut imediat de unii membri ai CSM, care au votat pentru excluderea celor doi din listă.

    Deplasările magistraţilor au devenit subiect de polemică în Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă de obicei membrii CSM aprobă fără obiecţii demersurile în acest sens, astăzi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, s-a arătat deranjat de faptul că Asociaţia Avocaţilor Americani i-a invitat la o conferinţă pe judecătorii Viorica Puica şi Igor Mînăscurtă.

    Masa rotundă, cu genericul „Consolidarea integrităţii sistemului judecătoresc şi eficientizarea activităţii instanţelor de judecată”, se va desfăşura în perioada 3-6 noiembrie, în oraşul Praga. Asociaţia Avocaţilor Americani, care va suporta toate cheltuielile, i-a invitat pe Viorica Puica, de la Judecătoria Botanica, şi pe Igor Mânăscurtă, de la Judecătoria Ciocana. CSM trebuia doar să aprobe demersul venit din partea ONG-ului, însă preşedintele Curţii Supreme de Justiţiei a avut obiecţii. Mihai Poalelungi a fost susţinut imediat de unii membri ai CSM, care au votat pentru excluderea celor doi din listă.

    „Mie mi-i interesant, de ce anume ăștia doi? Niciunul n-are nicio tangență cu chestia dată. Eu înțeleg dacă sunt membri ai CSM, membri ai Colegiului disciplinar, de evaluare sau chiar și de inspecție. Să înțeleg că organizațiile neguvernamentale au prieteni și îi numesc pe judecători? Eu asta am observat nu o singură dată deja”, a declarat președintele CSJ, Mihai Poalelungi, în cadrul ședinței de astăzi a CSM.

     

  • Общее собрание судей выберет еще 3 членов ВСМ

    Три постоянных члена Высшего совета магистратуры (ВСМ) будут избраны в пятницу, 22 ноября, во внеочередном Общем собрании судей. На три вакансии претендуют семь судей. Три других члена были избраны 18 октября, передает IPN.
    В состав ВСМ входят в целом 12 человек - шесть избираются Общим собранием судей, 3 входят автоматически (министр юстиции, генеральный прокурор и председатель ВСП), троих назначает парламент. Члены ВСМ меняются в связи с истечением мандата старого состава, избранного в 2009 году.
    Согласно информации, опубликованной на официальном сайте ВСМ, от судов на должность постоянного члена Высшего совета магистратуры зарегистрировались кандидаты: Никифор Короки, Григоре Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Виктор Мику, Владимир Брашовяну и Мария Гервас.

    Три постоянных члена Высшего совета магистратуры (ВСМ) будут избраны в пятницу, 22 ноября, во внеочередном Общем собрании судей. На три вакансии претендуют семь судей. Три других члена были избраны 18 октября, передает IPN.
    В состав ВСМ входят в целом 12 человек - шесть избираются Общим собранием судей, 3 входят автоматически (министр юстиции, генеральный прокурор и председатель ВСП), троих назначает парламент. Члены ВСМ меняются в связи с истечением мандата старого состава, избранного в 2009 году.
    Согласно информации, опубликованной на официальном сайте ВСМ, от судов на должность постоянного члена Высшего совета магистратуры зарегистрировались кандидаты: Никифор Короки, Григоре Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Виктор Мику, Владимир Брашовяну и Мария Гервас.

    В проекте повестки дня заседания включен и вопрос об избрании по одному кандидату в члены ВСМ из числа судей Высшей судебной палаты и апелляционных судов. От Высшей судебной палаты на должность кандидата в члены ВСМ зарегистрировался судья Ион Друцэ. От апелляционных судов записались Дина Ротарчук, Домника Маноле, Вера Тома, Аурелия Парпалак, Анатолие Минчуна, Ион Муруяну, Нина Чернат и Серджиу Фурдуй.

    18 октября в качестве членов Высшего совета магистратуры были избраны судьи Думитру Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Анатолие Цуркан.

    22 ноября внеочередного Общее собрание судей начнется в 10.00 и будет проходить в Доме праздника.

     

  • Viitorii membri ai CSM au case de milioane şi dosare pierdute la CtEDO

    Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM.

    Toţi aceştia deţin case de milioane, iar numele unora dintre ei figurează în lista dosarelor pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO. Potrivit Legii cu privire la CSM, Consiliul este format din 12 membri, dintre care trei sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul Justiţiei şi procurorul general. Alţii trei membri sunt numiţi de Parlament şi se aleg din rândul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament.

    Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM.

    Toţi aceştia deţin case de milioane, iar numele unora dintre ei figurează în lista dosarelor pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO. Potrivit Legii cu privire la CSM, Consiliul este format din 12 membri, dintre care trei sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul Justiţiei şi procurorul general. Alţii trei membri sunt numiţi de Parlament şi se aleg din rândul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament.

    Precizăm că membrii CSM din rândul profesorilor nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive. Iar ceilalţi 6 membri ai CSM sunt aleşi din rândul judecătorilor, prin vot secret, de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Prin Hotărârea din 9 iulie 2013, CSM a dispus convocarea la 18 octombrie 2013 a Adunării Generale a Judecătorilor. Una dintre chestiunile principale din agenda şedinţei este alegerea membrilor permanenţi şi supleanţi ai CSM. Tot pe 9 iulie curent, CSM a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de membru al CSM, iar până la termenul limită din 23 august curent şi-au depus candidaturile 13 judecători. Printre aceştia se numără: 4 actuali membri CSM — Nichifor Corochii, Dina Rotarciuc, Dumitru Visternicean şi Anatolie Ţurcan. 4 judecători de la Judecătoria Botanica — Ion Druţă, Gheorghe Balan, Viorica Puica şi Maria Ghervas. 2 judecători CA Chişinău — Anatolie Minciună şi Liliana Catan. Şi câte un judecător de la CA Bălţi — Vera Toma, Judecătoria Nisporeni — Grigore Şişcanu, CSJ – Tatiana Răducanu.

  • Cadrul juridic naţional şi internaţional în domeniul azilului şi apatridiei

    În zilele de 10 şi 11 mai, curent, Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova (UNHCR) în colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), a oprganizat un seminar de instruire (formare formatori) cu tema CADRUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN DOMENIUL AZILULUI ŞI APATRIDIEI.

    Evenimentul a fost realizat în scopul de a informa şi instrui un număr cât mai mare de persoane responsabile din domeniul dreptului, administraţiei publice şi societăţii civile privind domeniul azilului, în special în ceea ce priveşte drepturile solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară şi a apatrizilor; dar şi racordarea legislaţiei naţionale din domeniu la cea a statelor europene şi promovarea drepturilor omului în corespundere cu responsabilităţile asumate de către R. Moldova prin aderarea la o serie de acte şi convenţii internaţionale. La eveniment au participat şi colaboratorii Centrului de Drept al Avocaţilor.

    În zilele de 10 şi 11 mai, curent, Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova (UNHCR) în colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), a oprganizat un seminar de instruire (formare formatori) cu tema CADRUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN DOMENIUL AZILULUI ŞI APATRIDIEI.

    Evenimentul a fost realizat în scopul de a informa şi instrui un număr cât mai mare de persoane responsabile din domeniul dreptului, administraţiei publice şi societăţii civile privind domeniul azilului, în special în ceea ce priveşte drepturile solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară şi a apatrizilor; dar şi racordarea legislaţiei naţionale din domeniu la cea a statelor europene şi promovarea drepturilor omului în corespundere cu responsabilităţile asumate de către R. Moldova prin aderarea la o serie de acte şi convenţii internaţionale. La eveniment au participat şi colaboratorii Centrului de Drept al Avocaţilor.

    Seminarul a fost deschis de către PUICA Viorica, Judecător-detaşat, Şef Direcţie Instruire şi cercetare INJ, care a mulţumit Reprezentanţei UNHCR pentru frumoasa iniţiativă şi tuturor celor prezenţi pentru interesul arătat faţă de tema pusă în discuţie. Sunt sigură că în aceste două zile mulţi dintre noi îşi vor împrospăta cunoştinţele privind domeniul azilului şi apatridiei, unii vor afla lucruri noi şi pentru prima oară, dar cu siguranţă toţi împreună vom pleca de aici mai bogaţi sub aspectul informării, mai cu seamă, după ce vom audia comunicatele experţilor invitaţi din România şi a celor de la UNHCR, dar şi urmare a discuţiilor pe care urmează să le susţinem împreună – a menţionat dna Puica.

  • Судьи избирают Высший совет

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.
    Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут свою деятельность 12 ноября, когда истекает срок полномочий действующих членов. Согласно Закону о Высшем совете магистратуры, 5 из 12 членов избираются судьями, 4 – назначаются парламентом из рядов действительных профессоров, а остальные 3 являются членами по назначению – это министр юстиции, генеральный прокурор и председатель Высшей судебной палаты.

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.
    Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут свою деятельность 12 ноября, когда истекает срок полномочий действующих членов. Согласно Закону о Высшем совете магистратуры, 5 из 12 членов избираются судьями, 4 – назначаются парламентом из рядов действительных профессоров, а остальные 3 являются членами по назначению – это министр юстиции, генеральный прокурор и председатель Высшей судебной палаты.

    Согласно недавним изменениям, члены ВСМ не могут работать в судах в период исполнения своих полномочий. Они будут отстранены от должностей и будут постоянно работать в Совете. Вместе с тем лица, занимающие административные посты, лишатся их с избранием на посты членов Высшего совета магистратуры.

    Говоря о собрании судей, министр юстиции Александру Тэнасе заявил, что важно, чтобы в его ходе был подан ясный сигнал о переменах, к которым стремится руководство страны. "Мы не намерены превращать эти перемены в расправу с судьями. Считаем, что любые меры по реформированию и модернизации правосудия должны идти в рамках закона", — сказал Александру Тэнасе.

    Министр юстиции считает, что роль ВСП – "определяющая", поскольку этот орган ответственен за внедрение профессиональных и этических стандартов.

    Для проведения процедуры голосования судьи избрали сначала председателя (судья Высшей судебной палаты Константин Гурски) и секретаря собрания ( судья Суда сектора Чокана Людмила Черней), а также специальную комиссию из 5 членов (Вера Мачински, Ион Цуркану, Николае Горгилэ, Ион Друцэ и Домника Маноле).

    Хотя организаторы голосования настаивали на предложении о меньшем числе кандидатов, чтобы не рассредоточивать голоса, судьи предложили 15 кандидатур. Чтобы стать членом ВСМ, кандидат должен получить голоса более половины присутствующих на собрании. Каждый судья голосует за 5 из 15 кандидатур, включенных в избирательный бюллетень – Николае Тимофти, Ион Тимофей, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Андрей Плэмэдялэ, Тудор Попович, Алена Данилова, Анатол Цуркану, Юрие Иордан, Михай Гаврилицэ, Николае Клима, Дина Ротарчук, Светлана Гаитас, Никифор Гороки и Валентин Вережан.

    Процедура голосования началась в 13.45. Если не удастся избрать 5 членов в первом туре, будет организован второй тур, в этот же день, с участием тех же кандидатов, в убывающем порядке, согласно результатам первого тура. Последнее подобное собрание, состоявшееся в 2005 году, продолжалось почти до полуночи. 

     

     

     

    IPN
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU