Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Berdilă Tudor
Căutare avansată
foto: inj.md

Țurcanu Radu

Judecătoria Chișinău, Președinte

Date biografice

Data numirii în funcție: 27.11.2007

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, președintele Judecătoriei Chișinău domnul Radu Țurcan pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 187-VIII din 20 mai 2017, domnul Radu Țurcanu se numește în funcția de  președinte la Judecătoria Chișinău, pe un termen de patru ani.

Conform Hotărârii nr. 173/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Țurcanu Radu, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea CSM nr. 990/32 din  09 decembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, pentru perioada 09.12.2014 - 09.12.2017.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1028-VII din 10 martie 2014 numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, pe un termen de patru ani.

Data numirii în funcție: 27.11.2007

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, președintele Judecătoriei Chișinău domnul Radu Țurcan pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 187-VIII din 20 mai 2017, domnul Radu Țurcanu se numește în funcția de  președinte la Judecătoria Chișinău, pe un termen de patru ani.

Conform Hotărârii nr. 173/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Țurcanu Radu, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea CSM nr. 990/32 din  09 decembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, pentru perioada 09.12.2014 - 09.12.2017.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1028-VII din 10 martie 2014 numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, pe un termen de patru ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 376-VII din 31 octombrie 2012 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
07.12.2007 - 2014 - judecător, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

Publicații
Articol științific ”Constituirea servituții prin uzucapiune reglementată de codul Civil RM”, Revista Națională de Drept (nr. 8, pag. 51),  2003
Articol științific ”Considerații generale privind noțiunea dreptului de servitute”,  Revista Națională de Drept (nr. 7, pag. 42), 2004
Articol științific ”Consecințele supremației Dreptului comunitar și ale efectului direct pentru judecătorul național”, Revista Națională de Drept, ediție specială (pag. 54-55)

 

 

Potrivit Hotărârii nr. 436/20 din 27 iunie 2017, se reconfirmă Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, în calitate de reprezentant permanent pe segmentul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 40/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Țurcanu Radu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Savca c. Moldovei, hotărârea din 15/03/2016 - violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenției; violarea art. 5 § 1 CEDO – dentenție ilegală. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO, notând că condițiile proaste de detenție au fost constatate pentru anii 2008, 2009 și 2010 de către Raportorul Special pentru tortură şi alte tratamente crude,  inumane sau degradante, precum și de către Avocatul Parlamentar. Guvernul nu a prezentat probe că, în perioada următoare, au avut loc îmbunătățiri considerabile în penitenciarul respectiv. De asemenea, Curtea a constatat, violarea articolului 5 din Convenție, notând că potrivit prevederilor articolului 25 alin. (4) din Constituţie, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. 

Conform Hotărârii nr. 16/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Țurcanu Radu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, contestate 168 hotărâri/sentinţe/încheieri,  menţinute 107 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 63,69%;
2014, contestate 89 hotărâri/sentinţe/încheieri, menţinute 53 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 59,55%;
2015, contestate 38 hotărâri/sentinţe/încheieri, menţinute 22 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 57,89%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 958 cauze examinate, 61 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,36%;
2014, din 625 cauze examinate, 36 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,76%;
2015, din 1097 cauze examinate, 16 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,45%.

Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010 -2012) este de 86,77%, respectiv din 110 hotărâri contestate 41 au fost casate. Pe cauze penale, au fost casate 10 sentințe din 36 contestate - 71,85%. Cauze contravenționale, au fost casate 24 de hotărâri din 81 contestate - 75,06%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 397/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cea de-a 13-a Reuniune plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) la Strasbourg, Franța, în perioada 09–11 octombrie 2018.

Prin Hotărârea nr. 274/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la atelierul de lucru ”Consolidarea capacităților pentru cooperare transfrontalieră efectivă în domeniul justiției penale și mecanismele naționale de raportare, referire și coordonare în combaterea traficului de persoane” ce se va desfăşura în perioada 5-7 iunie 2018 în incinta hotelului ”Aria”, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 109/6 din 20 februarie 2018, se autorizează delegarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cursul de formare ”Combaterea Traficului de Ființe Umane”, ce se va desfăşura în perioada 16-20 aprilie 2018 la Budapesta, Ungaria.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr.719/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, în vederea participării cea de-a 60-ea reuniune anuală a Asociaţiei Internaționale a Judecătorilor, care va avea loc în perioada 10-17 noiembrie 2017, la Santiago del Chile, Chile. 

Prin Hotărârea nr. 587/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cea de-a 12-a Reuniune plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), la Kristiansand, Norvegia, în perioada 05 – 07 septembrie 2017.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Radu Țurcanu (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

Prin Hotărârea nr. 689/29 din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Radu Țurcanu, vicepreședintele Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pentru participare la cea de-a 17-a reuniune plenară a Consiliului consultativ al judecătorilor europeni al Consiliului Europei, în calitate de expert titular în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va avea loc în perioada 8-10 noiembrie 2016, la Strasbourg, Franța.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibil cu interesele funcției de judecător, Țurcanu Radu Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 121/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului ŢURCANU Radu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 40/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 90 de puncte.

Prin Hotărârea  nr. 16/2 din 26 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88,4 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 64/10 din 26 decembrie 2013, s-a admis judecătorul Țurcanu Radu la concurs, pentru numirea în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Botanica mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 586/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu.

Potrivit Hotărârii nr. 604/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersul şefului adjunct al secretariatului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, cu prilejul sărbătorilor naționale ”Ziua independenței” și ”Limba Noastră”.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Potrivit Hotărârii nr. 436/20 din 27 iunie 2017, se reconfirmă Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, în calitate de reprezentant permanent pe segmentul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 40/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Țurcanu Radu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Savca c. Moldovei, hotărârea din 15/03/2016 - violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenției; violarea art. 5 § 1 CEDO – dentenție ilegală. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 CEDO, notând că condițiile proaste de detenție au fost constatate pentru anii 2008, 2009 și 2010 de către Raportorul Special pentru tortură şi alte tratamente crude,  inumane sau degradante, precum și de către Avocatul Parlamentar. Guvernul nu a prezentat probe că, în perioada următoare, au avut loc îmbunătățiri considerabile în penitenciarul respectiv. De asemenea, Curtea a constatat, violarea articolului 5 din Convenție, notând că potrivit prevederilor articolului 25 alin. (4) din Constituţie, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. 

Conform Hotărârii nr. 16/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Țurcanu Radu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, contestate 168 hotărâri/sentinţe/încheieri,  menţinute 107 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 63,69%;
2014, contestate 89 hotărâri/sentinţe/încheieri, menţinute 53 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 59,55%;
2015, contestate 38 hotărâri/sentinţe/încheieri, menţinute 22 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 57,89%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 958 cauze examinate, 61 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,36%;
2014, din 625 cauze examinate, 36 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,76%;
2015, din 1097 cauze examinate, 16 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,45%.

Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010 -2012) este de 86,77%, respectiv din 110 hotărâri contestate 41 au fost casate. Pe cauze penale, au fost casate 10 sentințe din 36 contestate - 71,85%. Cauze contravenționale, au fost casate 24 de hotărâri din 81 contestate - 75,06%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 397/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cea de-a 13-a Reuniune plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) la Strasbourg, Franța, în perioada 09–11 octombrie 2018.

Prin Hotărârea nr. 274/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la atelierul de lucru ”Consolidarea capacităților pentru cooperare transfrontalieră efectivă în domeniul justiției penale și mecanismele naționale de raportare, referire și coordonare în combaterea traficului de persoane” ce se va desfăşura în perioada 5-7 iunie 2018 în incinta hotelului ”Aria”, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 109/6 din 20 februarie 2018, se autorizează delegarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cursul de formare ”Combaterea Traficului de Ființe Umane”, ce se va desfăşura în perioada 16-20 aprilie 2018 la Budapesta, Ungaria.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr.719/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, în vederea participării cea de-a 60-ea reuniune anuală a Asociaţiei Internaționale a Judecătorilor, care va avea loc în perioada 10-17 noiembrie 2017, la Santiago del Chile, Chile. 

Prin Hotărârea nr. 587/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru participare la cea de-a 12-a Reuniune plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), la Kristiansand, Norvegia, în perioada 05 – 07 septembrie 2017.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Radu Țurcanu (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

Prin Hotărârea nr. 689/29 din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Radu Țurcanu, vicepreședintele Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pentru participare la cea de-a 17-a reuniune plenară a Consiliului consultativ al judecătorilor europeni al Consiliului Europei, în calitate de expert titular în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va avea loc în perioada 8-10 noiembrie 2016, la Strasbourg, Franța.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibil cu interesele funcției de judecător, Țurcanu Radu Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 121/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului ŢURCANU Radu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 40/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 90 de puncte.

Prin Hotărârea  nr. 16/2 din 26 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88,4 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 64/10 din 26 decembrie 2013, s-a admis judecătorul Țurcanu Radu la concurs, pentru numirea în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Botanica mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 586/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu.

Potrivit Hotărârii nr. 604/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersul şefului adjunct al secretariatului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, cu prilejul sărbătorilor naționale ”Ziua independenței” și ”Limba Noastră”.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 586/27 din 11 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 397/20 din 02 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 274/13 din 22 mai 2018

Hotărârea nr. 109/6 din 20 februarie 2018

Hotărârea nr. 806/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr.719/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 604/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 587/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr. 525/24 din 01 august 2017

Hotărârea nr. 436/20 din 27 iunie 2017

Hotărârea nr. 689/29 din 18 octombrie 2016

Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 121/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 40/3 din 03 iunie 2016

Cauze CtEDO Țurcanu Radu

Hotărârea nr. 64/10 din 26 decembrie 2013

Hotărârea nr. 16/2 din 26 aprilie 2013

Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/3 din 03 iunie 2016"în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Radu Ţurcanu".

Prin Hotărârea nr. 64/6 din 21 Iunie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Rudomiotov Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 83/3 din 22 martie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Central), Ţurcanu Radu.

Conform Hotărârii nr. 83/3 din 22 Martie 2019, Completul de ехаmiпаrе а contestațiiloг a respins coпtestația petiționarului Veaceslav Rudomiotov împotriva deciziei Inspecâiei judiciare пr.1202s-1515р/m din 07 decembrie 2018, еmisă ре mаrginеа acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Сепtrаl - Radu Turcanu, ca fiind neîntemeiată. 

Prin Hotărârea nr. 49/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Gгаtе Vlаdimiг și a menținut Hotărârea Nr. 16/1 din 25 Iапuаriе 2019 а Completului de ехаmiпаге а contestațiiloг Nr. 1, emisă în privința acțiunilor judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica și sediul Сепtru, Тuгсапu Radu și Badan-Melnic Еlеоnоrа.

La data de 24.05.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău Radu Țurcanu în baza art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului și anume: încălcarea din motive imputabile a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației. Prin Hotărârea nr. 24/9 din 05 iulie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 756/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 24/9 din 05 iulie 2013.

La 25.07.2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău Radu Țurcanu în baza art.15 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit căruia judecătorii sunt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției. Prin Hotărârea nr. 45/12 din 07 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 22/2 din 17 ianuare 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 45/12 din 07 octombrie 2011. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii  în perioada anilor 2013 - 2015, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 40/3 din 03 iunie 2016"în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Radu Ţurcanu".

Prin Hotărârea nr. 64/6 din 21 Iunie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Rudomiotov Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 83/3 din 22 martie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Central), Ţurcanu Radu.

Conform Hotărârii nr. 83/3 din 22 Martie 2019, Completul de ехаmiпаrе а contestațiiloг a respins coпtestația petiționarului Veaceslav Rudomiotov împotriva deciziei Inspecâiei judiciare пr.1202s-1515р/m din 07 decembrie 2018, еmisă ре mаrginеа acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Сепtrаl - Radu Turcanu, ca fiind neîntemeiată. 

Prin Hotărârea nr. 49/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Gгаtе Vlаdimiг și a menținut Hotărârea Nr. 16/1 din 25 Iапuаriе 2019 а Completului de ехаmiпаге а contestațiiloг Nr. 1, emisă în privința acțiunilor judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica și sediul Сепtru, Тuгсапu Radu și Badan-Melnic Еlеоnоrа.

La data de 24.05.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău Radu Țurcanu în baza art. 22 alin. (1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului și anume: încălcarea din motive imputabile a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației. Prin Hotărârea nr. 24/9 din 05 iulie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 756/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 24/9 din 05 iulie 2013.

La 25.07.2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chișinău Radu Țurcanu în baza art.15 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit căruia judecătorii sunt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției. Prin Hotărârea nr. 45/12 din 07 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 22/2 din 17 ianuare 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 45/12 din 07 octombrie 2011. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii  în perioada anilor 2013 - 2015, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 64/6 din 21 Iunie 2019

Hotărârea nr. 83/3 din 22 Martie 2019

Hotărârea nr. 49/5 din 24 Mai 2019

Hotărârea nr. 24/9 din 05 iulie 2013

Hotărârea nr. 45/12 din 07 octombrie 2011

Hotărârea nr. 756/32 din 22 octombrie 2013

Hotărârea nr. 22/2 din 17 ianuarie 2012

Știri
  • Ultima oră: Șefii de la CSJ și Judecătoria Chișinău revin în funcții. Instanța de apel a anulat hotărârea CSM

    Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

    Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

    Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

    Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

    Hotărârea CSM a fost anulată de completul de judecată format din magistrații Angela Bostan, Anatol Pahopol și Veronica Negru. Anatol Pahopol este de ieri, prin decizia CSM, președinte interimar al CA Chișinău.

    Completul de la CA Chișinău a luat hotărârea în lipsa reprezentanților CSM, care au depus în dimineața zilei de astăzi o cerere de amânare a ședinței.

    În ședința de ieri a CSM, președintele interimar, Dorel Musteață, a declarat că la dosarul aflat la CA Chișinău în examinare a fost anexată scrisoarea Procuraturii Generale în care spune că organul de urmărire penală nu va examina în informațiile indicate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă.

    La 25 iunie 2019, CSM-ul a decis „înlăturarea” din funcțiile administrative a șapte magistrați, inclusiv președinții Judecătoriei Chișinău și CSJ, și revocarea unui membru al Colegiului de evaluare, după o Notă informativă a lui Mihai Murguleț, care activează la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău.

    În Nota informativă, Mihai Murguleț susține că între 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea șefiei Judecătoriei Chișinău și a Curții Supreme de Justiție, după ce ar fi respins câteva tentative ale acestora de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției.

    La 2 iulie, CSM a decis să sesizeze Procuratura Generală pentru a investiga informațiile expuse de Mihai Murguleț în Nota informativă. Între timp, președintele CSJ, Ion Druță, și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, au contestat la CA Chișinău hotărârea CSM prin care au fost „înlăturați” din funcții.

    Printr-un răspuns din 19 iulie 2019, semnat de procurorul general interimar Igor Popa, PG informa CSM-ul că nu va verifica faptele invocate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă pentru că aceasta „nu corespunde cerințelor de formă și de conținut ale unei sesizări despre săvârșirea unei infracțiuni” și pentru că din „alegațiile expuse în Nota informativă” nu rezultă nicio bănuială rezonabilă că ar fi comisă infracțiunea prevăzută de art. 303, Cod penal, adică amestecul în înfăptuirea justiţiei.
    Sursa: ZDG. MD

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

    De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

    Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

    Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • (VIDEO) Salariile judecătorilor din Chișinău, mutarea magistraților și încrederea în justiție. Ce spune președintele Judecătoriei Chișinău

    Reorganizarea hărții instanțelor judecătorești a adus numai beneficii. O spune președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care a precizat că au fost reduse costurile per instanță și per dosar. Mai mult, magistratul a vorbit și despre mutarea judecătorilor din muncipiul Chișinău într-un sediu unic. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, întrucât în clădirea fostului Minister al Agriculturii nu încap cei 750 de angajați ai instanței.

    Reorganizarea hărții instanțelor judecătorești a adus numai beneficii. O spune președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care a precizat că au fost reduse costurile per instanță și per dosar. Mai mult, magistratul a vorbit și despre mutarea judecătorilor din muncipiul Chișinău într-un sediu unic. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, întrucât în clădirea fostului Minister al Agriculturii nu încap cei 750 de angajați ai instanței.

    Cum vede activitatea de mai departe a Judecătoriei Chișinău, cum a fost gestionată situația în privința transferului dosarelor de insolvabilitate și dacă este mulțumit de salariile care se acordă, aflați din interviu.
    Sursa: bizlaw.md

  • Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    Nina Cernat, membrul CSM;
    Dorel Musteață, membrul CSM;
    Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
    Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
    Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
    Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
    Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
    Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
    Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
    Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

    Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

    Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
    sursa: bizlaw.md

  • Şefi noi cu „păcate” vechi la Judecătoria Chişinău

    Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc, magistraţi implicaţi în luarea unor decizii dubioase, au fost numiţi de preşedintele Igor Dodon, fără rezerve şi după prima solicitare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţii de conducere la Judecătoria Chişinău. Ţurcanu a fost desemnat pentru un mandat de patru ani la şefia celei mai mari instanţe de fond din ţară, iar Pavliuc s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte. Consilierul preşedintelui pe probleme juridice a argumentat decizia şefului statului prin faptul că toate instituţiile statului abilitate cu verificarea integrităţii judecătorilor nu au găsit probleme în activitatea acestora.

    Vineri, într-un anonimat total, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul privind numirea lui Radu Ţurcanu în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, formată la 1 ianuarie 2017 prin unificarea celor cinci instanţe teritoriale din capitală, precum şi decretul prin care magistratul Ghenadie Pavliuc a fost instalat în una din cele 5 funcţii de vicepreşedinte al acestei instanţe. Deşi numirile sunt importante, vizând cea mai numeroasă instanţă din ţară, ele nu au fost însoţite de un anunţ oficial din partea Preşedinţiei, aşa cum se obişnuia cu alte ocazii similare.

    Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc, magistraţi implicaţi în luarea unor decizii dubioase, au fost numiţi de preşedintele Igor Dodon, fără rezerve şi după prima solicitare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţii de conducere la Judecătoria Chişinău. Ţurcanu a fost desemnat pentru un mandat de patru ani la şefia celei mai mari instanţe de fond din ţară, iar Pavliuc s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte. Consilierul preşedintelui pe probleme juridice a argumentat decizia şefului statului prin faptul că toate instituţiile statului abilitate cu verificarea integrităţii judecătorilor nu au găsit probleme în activitatea acestora.

    Vineri, într-un anonimat total, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul privind numirea lui Radu Ţurcanu în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, formată la 1 ianuarie 2017 prin unificarea celor cinci instanţe teritoriale din capitală, precum şi decretul prin care magistratul Ghenadie Pavliuc a fost instalat în una din cele 5 funcţii de vicepreşedinte al acestei instanţe. Deşi numirile sunt importante, vizând cea mai numeroasă instanţă din ţară, ele nu au fost însoţite de un anunţ oficial din partea Preşedinţiei, aşa cum se obişnuia cu alte ocazii similare.

    Consilierul preşedintelui: „Este şi cumătrul lui Andrei Năstase”

    „Radu Ţurcanu este şi cumătrul lui Andrei Năstase. Şi asta nu cred că este un temei pentru a-i refuza numirea în funcţie, chiar dacă sunt foşti colegi şi aşa mai departe. Aspectul politic nu are nicio legătură”, îşi începe argumentarea deciziei preşedintelui Igor Dodon consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale din cadrul Preşedinţiei R. Moldova, Maxim Lebedinschi.

    „Nu ne putem expune asupra articolelor din presă. Sunt organele specializate, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care ne dau informaţii dacă ceva s-a adeverit sau nu. Doar în cazul în care se constată prin informaţia acestor organe specializate că judecătorul a depăşit cadrul legal, preşedintele poate refuza numirea în funcţie. În aceste cazuri, nu doar SIS-ul a dat aviz pozitiv. Chiar dacă legea prevede doar avizarea de către SIS, dl preşedinte insistă şi pe avizarea de la celelalte organe, inclusiv CNA, MAI şi Procuratura”, explică Maxim Lebedinschi.

    Năstase: „E primul pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor”

    „E primul dintre judecătorii raider pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor dacă aş fi procuror”, zice Andrei Năstase, liderul Partidului Demnitate şi Adevăr, solicitat să se pronunţe pe marginea afirmaţiilor lui Maxim Lebedinschi despre relaţiile sale cu judecătorul Radu Ţurcanu. „Dacă ajungeam preşedinte, azi aveam un procuror liber, care s-ar fi ocupat şi de Plahotniuc, şi de Dodon, dar şi de Ţurcanu, Pavliuc, Dulghieru sau Simciuc”, susţine Năstase. Pe o reţea de socializare, colegul său de partid, Chiril Moţpan, a scris, la subiect, că „pe unul dintre cei doi (judecători numiţi în funcţie de Igor Dodon, n.r.) Andrei Năstase l-a avut coleg de facultate, doi ani împărţind chiar aceeaşi odaie. Dar, mai ştiu că, azi, n-ar ezita nicio clipă să-l demaşte, dacă acesta ar încălca legea, drepturile şi libertăţile omului”.

    Deşi au fost numiţi în funcţii în aceeaşi zi, Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc au avut trasee diferite. Candidatura lui Ghenadie Pavliuc, care este judecător de instrucţie în cadrul Judecătoriei Chişinău, i-a fost propusă preşedintelui Dodon de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în urma şedinţei din 31 ianuarie 2017, acesta fiind singurul candidat la fotoliul de vicepreşedinte. Astfel, Pavliuc a aşteptat aproape patru luni decizia şefului statului.

    În schimb, candidatura lui Radu Ţurcanu i-a fost propusă lui Dodon de către CSM la începutul lunii martie, el fiind, la fel, singurul candidat pentru postul de preşedinte al Judecătoriei Chişinău. Ţurcanu a fost propus de CSM după ce concursul pentru suplinirea acestei funcţii a fost amânat de câteva ori, iar primul dintre ele a fost chiar anulat, după ce Ţurcanu nu a obţinut numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat. Şi în primul concurs, şi în al doilea, Radu Ţurcanu a fost singurul aspirant la acest fotoliu.

    Procedurile disciplinare clasate ale judecătorului Ţurcanu

    Cei doi judecători au însă în spate şi repere comune, ambii fiind, de-a lungul anilor, implicaţi în luarea unor decizii catalogate ulterior drept dubioase. Radu Ţurcanu, de exemplu, care este judecător din anul 2007, activând în toată această perioadă doar la Judecătoria sect. Botanica, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către consiliul de administraţie al societăţii pe acţiuni. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate de fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cadrul cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu în special pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi actualul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul societăţii pe acţiuni. Baleca este considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a iniţiat intentarea unei proceduri disciplinare pe numele judecătorului, procedură care însă a fost clasată de membrii Colegiului Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

    În 2013, fostul membru al CSM Dina Rotarciuc intenta o altă procedură disciplinară pe numele lui Ţurcanu, după o plângere a ÎS „Moldtranselectro”, însă şi aceasta a fost clasată. Tot în acel an, avocatul Vasile Leu reclama şi el la CSM acţiunile judecătorului Radu Ţurcanu într-un litigiu financiar, însă Inspecţia Judiciară stabilea că proaspătul preşedinte al Judecătoriei Chişinău nu a încălcat legislaţia.

    Decizia din atacul raider asupra „Asito” şi averea declarată de Radu Ţurcanu

    Numele lui Radu Ţurcanu apare şi în aşa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”, tot din anul 2011. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,8% din acţiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la „Asito” şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie. Presa a scris atunci că persoanele care au fost deposedate de acţiunile de la „Asito” sunt Victor şi Viorel Ţopa. Conform unui document al CSM din iunie 2016, hotărârile judecătorului Radu Ţurcanu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă, o hotărâre a completului de judecată din care a făcut parte judecătorul Ţurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2014, Radu Ţurcanu a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău. Acesta a câştigat concursul deşi a obţinut doar 74 de puncte în urma evaluării, în timp ce adversara sa, Svetlana Garştea-Bria, obţinea 88 de puncte. Conform declaraţiei de avere şi interese personale pentru anul 2016, Radu Ţurcanu a obţinut anul trecut din salariul de judecător şi lector la ASEM aproape 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar), iar 2910 euro au intrat în conturile sale de la Consiliul Europei, el fiind membru al Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni. Noul preşedinte al Judecătoriei Chişinău este proprietarul a două apartamente în capitală, obţinute în perioada 2010-2017, dar şi a doua automobile: un Mercedes Benz fabricat în 2010 (evaluat la doar 135 mii de lei) şi o Toyota Corolla (evaluată la doar 6,7 mii de lei), din acelaşi an. În această declaraţie, judecătorul susţine că familia sa este proprietara a 50% din capitalul social al firmei „ExpertPropartner”, companie care însă nu se regăseşte în baza de date a firmelor din R. Moldova. Solicitat de ZdG pentru a se pronunţa pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat, dar şi pentru a ne vorbi despre planurile sale din postura de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu ne-a spus că nu o poate face, fiind într-o şedinţă, iar ulterior nu a răspuns la apeluri.

    Deciziile controversate, averea şi explicaţiile lui Pavliuc

    ZdG a făcut „portretul” celuilalt judecător numit în funcţie de Igor Dodon, Ghenadie Pavliuc, atunci când candidatura sa a fost propusă de CSM. Menţionam atunci că Pavliuc, care locuieşte într-o casă de milioane din capitală, este cel care l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, dar şi cel care l-a eliberat din arestul la domiciliu pe Ilan Şor, pentru ca aceasta să poată candida, în 2015, pentru funcţia de primar al oraşului Orhei. „Nu putem să vorbim despre decizii controversate atâta timp cât fiecare hotărâre judecătorească a fost menţinută de către instanţa ierarhic superioară. De altfel, noi putem să discutăm că absolut toate deciziile tuturor judecătorilor sunt controversate. Mulţi pot spune că nu le place o soluţie luată şi o cataloghează drept controversată. Dar nu e chiar corect”, preciza, anterior, Pavliuc, pentru ZdG.

    Cât despre casa în care locuieşte, judecătorul a menţionat că „să faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e chiar imposibil. Am fost şi executor judecătoresc. Am avut şi o susţinere permanentă din partea părinţilor soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la imobilul meu? Este o casă mică de tot. Eu nu cred că un apartament cu patru odăi costă mai ieftin decât casa mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi doar prin credite… Nu cunoaşteţi câte credite eu am luat şi cum eu le restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi vine la sfârşit de lună gazul… Nu e atât de uşor”, explica Ghenadie Pavliuc, în luna ianuarie 2017.

    În declaraţia de avere şi interese personale pentru 2016, Ghenadie Pavliuc a indicat, pe lângă salariul său şi al soţiei, medic de profesie, o donaţie de 35 mii de lei „de la rudele apropiate (părinţi, soră, fini, nănaşi) la naşterea copilului”. El a vândut, în 2016, un automobil Skoda Fabia cu 10 mii de euro, cumpărându-şi în schimb un BMW 525D, fabricat în 2012, cu 21,5 mii de euro, echivalentul a 467,7 mii de lei, conform contractului de leasing, pe care magistratul trebuie să-l achite până în 2021.

    În funcţiile de vicepreşedinţi ai Judecătoriei Chişinău activează deja Dorin Dulghieru, Luiza Gafton şi Victor Burduh, un fotoliu fiind vacant, după ce preşedintele a respins candidatura lui Oleg Melniciuc, iar ulterior CSM a refuzat să-l propună repetat pentru acest post.
    sursa: zdg.md

  • MAGISTRATUL CARE NU DECLARĂ PREȚUL MAȘINILOR SALE, PROPUS PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI CHIȘINĂU

    Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.

    Până acum, Radu Țurcanu a fost vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. El candidează pentru a doua oră la funcția de președinte al Judecătoriei muncipiului Chișinău. Prima dată, la concursul din luna noiembrie 2016, Țurcanu a fost singurul candidat și nu a acumulat numărul necesar de voturi, de aceea CSM a anunțat un nou concurs, în care judecătorul, din nou, nu a avut contracandidați.

    Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.

    Până acum, Radu Țurcanu a fost vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. El candidează pentru a doua oră la funcția de președinte al Judecătoriei muncipiului Chișinău. Prima dată, la concursul din luna noiembrie 2016, Țurcanu a fost singurul candidat și nu a acumulat numărul necesar de voturi, de aceea CSM a anunțat un nou concurs, în care judecătorul, din nou, nu a avut contracandidați.

    Prețul mașinilor sale, secret comercial

    Radu Țurcanu a devenit judecător în anul 2007. Potrivit declarațiilor de venituri și proprietăți, depuse în anii 2012-2015, magistratul deține două autoturisme: un Mercedes Benz și o Toyota Corola. Judecătorul nu a declarat însă valoarea acestora, deși legea îl obligă să facă acest lucru. Solicitat anterior de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat, apoi a spus că putem deschide site-urile de anunțuri ca să vedem cât costă astfel de mașini. „Păi este și secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care eu le fac publice și mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere tot absolut am indicat, de-a fir-a-păr. Și puteți verifica absolut totul. Declarația este publică, este pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și o să vedeți cât valorează astăzi așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul.  

    Autoturism care valorează mai mult decât două salarii anuale ale judecătorului 

    Pe portalul de anunțuri la care s-a referit judecătorul, 999.md, un Mercedes E Class, fabricat în anul 2010, se vindea în toamna anului 2016, adică la momentul în care am discutat cu magistratul, 18 499 de euro, adică aproximativ 388 479 de lei, sumă ce depășea atunci salariul pentru doi ani al vicepreședintelui Judecătoriei Botanica. Radu Țurcanu nu a precizat în declarația de avere modelul automobilului său.

    Radu Țurcanu deține un apartament cu 3 camere în municipiul Chișinău și un altul, cu suprafața de 87 de metri pătrați, dobândit la preț preferențial într-un bloc construit recent special pentru judecători, pe strada Vasile Alecsandri din capitală. 

    sursa: moldovacurata.md
  • A fost desemnat candidatul la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Cine este acesta

    Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe magistratul Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Asta după ce, la primul concurs, acesta nu a obținut numărul necesar de voturi. Și de această dată, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la funcția de președinte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă șefului statului Igor Dodon pentru numirea în funcție.

    În cadrul ședinței de astăzi, membrii CSM au examinat singura candidatură pentru funcția de președinte al instanței din Chișinău, care a fost creată la 1 ianuarie. Candidatul Radu Țurcanu a fost apreciat cu calificativul ”foarte bine” de către Colegiul de evaluare. Acesta a declarat că nu are sancțiuni disciplinare, iar în activitatea sa nu a fost influențat pentru luarea unor decizii și s-a condus doar de lege.

    Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe magistratul Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Asta după ce, la primul concurs, acesta nu a obținut numărul necesar de voturi. Și de această dată, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la funcția de președinte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă șefului statului Igor Dodon pentru numirea în funcție.

    În cadrul ședinței de astăzi, membrii CSM au examinat singura candidatură pentru funcția de președinte al instanței din Chișinău, care a fost creată la 1 ianuarie. Candidatul Radu Țurcanu a fost apreciat cu calificativul ”foarte bine” de către Colegiul de evaluare. Acesta a declarat că nu are sancțiuni disciplinare, iar în activitatea sa nu a fost influențat pentru luarea unor decizii și s-a condus doar de lege.

    Radu Țurcan este judecător din 2007, a fost vicepeședinte al Judecătoriei Botanica, iar în prezent îndeplinește atribuțiile judecătorului de instrucție, în cadrul aceleiași instanțe. Întrebat despre programul integrat de gestionare a dosarelor, judecătorul a spus: ”Urmează să discutăm despre PIGD, întrucât există o problemă cu softul. Vom discuta cu partenerii, inclusiv cu Ministerul Justiției și CSM”. La fel, Radu Țurcanu a declarat că pentru a face față volumului mare de lucru de la Judecătoria Chișinău este nevoie de suplinirea funcțiilor de judecător, delegarea jduecătorilor de instrucție, specializarea magistraților.

    Amintim că, primul concurs de desemnarea a președintelui Judecătoriei Chișinău a avut loc la sfârșitul anului trecut. Și atunci, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la această funcție.

    sursa: bizlaw.md

  • Câte un singur candidat la concursurile pentru funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. Ce decizii controversate au luat magistraţii de-a lungul anilor

    La funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău candidează doar câte un magistrat. Radu Ţurcanu, care a fost vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Botanica, vrea să ocupe fotoliul de preşedinte al noii instanţe, iar Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Buiucani, unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte. Ambele concursuri sunt repetate şi se vor desfăşura în cadrul şedinţei de marţi, 31 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  

    Radu Țurcanu a participat și la primul concurs pentru funcția de preşedinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi, CSM anunţând un nou concurs. Și de această dată Radu Țurcanu este singurul candidat înscris în cursă. 

    La funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău candidează doar câte un magistrat. Radu Ţurcanu, care a fost vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Botanica, vrea să ocupe fotoliul de preşedinte al noii instanţe, iar Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Buiucani, unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte. Ambele concursuri sunt repetate şi se vor desfăşura în cadrul şedinţei de marţi, 31 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  

    Radu Țurcanu a participat și la primul concurs pentru funcția de preşedinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi, CSM anunţând un nou concurs. Și de această dată Radu Țurcanu este singurul candidat înscris în cursă. 

    Ziarul de Gardă a scris anterior că el este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

    Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

    Totodată, portalul Moldova Curată a relatat că vicepreședintele fostei Judecătorii a sectorului Botanica refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul a declarat jurnaliştilor că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, a afirmat că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

    Deocamdată, interimatul funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău este asigurat de Dorin Dulghieru, preşedintele fostei Judecătorii Buiucani, promovat de şeful statului Igor Dodon. Tot Dorin Dulghieru, magistratul care l-a achitat pe fostul ministru Vladimir Molojen, va ocupa unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte al instanţei. 

    Alte două funcţii de vicepreşedinte vor fi ocupate de Luiza Gafton şi Victor Burduh, la fel acceptaţi de către Igor Dodon. Totodată, şeful statului a respins candidatura lui Oleg Melniciuc, preşedintele fostei Judecătorii a sectorului Râşcani, propus la unul dintre cele cinci posturi de către CSM. 

    La noul concurs candidează doar Ghenadie Pavliuc. Şi el a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial
    sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați cu probleme de integritate, numiți la conducerea unor judecătorii. Membru CSM: „Credeți că aveți dreptul moral să candidați?”

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Inițial, Melniciuc a optat pentru funcția de președinte al viitoarei Judecătorii Chișinău, dar s-a retras ulterior din cursă. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc. Astăzi, 29 noiembrie, portalul Anticoruptie.md, publică o nouă investigație despre averile lui Oleg Melniciuc.

    Tot în funcția de vicepreședinte al viitoarei Judecătorii Chișinău au fost votați Luiza Gafton, președinta Judecătoriei Botanica, Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei Buiucani,  și Victor Burduh, președintele Judecătoriei Ciocana. Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    Un alt candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ion Țurcan, fost președinte al Judecătoriei sectorului Centru, a fost luat la rost de membrii CSM. „Dvs. considerați că puteți candida pentru această funcție după toate scandalurile în care ați fost implicat? Și nu mă refer tocmai la hotărârile de judecată pe care le-ați adoptat. Credeți că aveți acest drept moral?”, l-a întrebat membra CSM Tatiana Răducanu. În replică, Țurcan a răspuns că i se pare că are tot dreptul să candideze.

    CSM nu a ales astăzi și un nou președinte al acestei instanțe. Singurul candidat, Radu Țurcan, judecător la Judecătoria Botanica, nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât Consiliul a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Concursuri noi pentru funcția de președinte de instanță vor mai avea loc și la Judecătoriile Anenii Noi și Edineț.

    În schimb, alte zece instanțe naționale de fond s-au ales cu președinți noi. Astfel, președinte al Judecătoriei Bălți a fost ales Dumitru Gherasim, președinte al Judecătoriei Cahul – Dmitri Fujenco, președinte al Judecătoriei Cimișlia – Gheorghe Burdujan, președinte al Judecătoriei Drochia – Vitalie Zaporojan, președinte al Judecătoriei Strășeni – Sergiu Osoianu, președinte al Judecătoriei Ungheni – Vasile Șchiopu, președinte al Judecătoriei Hâncești – Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea și președinte al Judecătoriei Soroca – Marcel Sofciuc.

    De asemenea, mai multe instanțe naționale s-au ales cu noi vicepreședinți. La Bălți a fost votat Valeriu Pădurari, la Căușeni – Ion Nașco, la Judecătoria Anenii Noi – Maria Chiperi, Comrat – Igor Botezatu, Drochia – Ion Rusu, Ungheni – Alexandru Parfene.
    sursa: anticoruptie.md

  • Începe selectarea președinților judecătoriilor formate după reorganizarea instanțelor

    Consiliul Superior al Magistraturii va examina, în cadrul ședinței de mâine, candidaturile propuse pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte în judecătoriile care vor trece procedura de comasare și vor continua să activeze din 1 ianuarie 2017. Este vorba de 15 judecătorii care vor rămâne să activeze, din totalul de 44 existente acum. Până la 1 ianuarie, atunci când încetează mandatele de drept ale actualilor președinți și vicepreședinți, trebuie să fie desemnată noua conducere pentru fiecare instanță.

    Astfel, pentru judecătoria Chișinău, formată prin comasarea judecătoriilor sectorului Centru, sectorului Buiucani, sectorului Râşcani, sectorului Botanica şi sectorului Ciocana, și-a depus candidatura o singură persoană. Este vorba de Radu Țurcan, care în prezent este judecător la Judecătoria Botanica din mun. Chișinău. Comisia de evaluare a apreciat activitatea acestuia cu calificativul „foarte bine”.

    Consiliul Superior al Magistraturii va examina, în cadrul ședinței de mâine, candidaturile propuse pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte în judecătoriile care vor trece procedura de comasare și vor continua să activeze din 1 ianuarie 2017. Este vorba de 15 judecătorii care vor rămâne să activeze, din totalul de 44 existente acum. Până la 1 ianuarie, atunci când încetează mandatele de drept ale actualilor președinți și vicepreședinți, trebuie să fie desemnată noua conducere pentru fiecare instanță.

    Astfel, pentru judecătoria Chișinău, formată prin comasarea judecătoriilor sectorului Centru, sectorului Buiucani, sectorului Râşcani, sectorului Botanica şi sectorului Ciocana, și-a depus candidatura o singură persoană. Este vorba de Radu Țurcan, care în prezent este judecător la Judecătoria Botanica din mun. Chișinău. Comisia de evaluare a apreciat activitatea acestuia cu calificativul „foarte bine”.

    Și la judecătoriile din Bălți și Cahul și-au depus candidaturile la funcția de președinte câte o singură persoană. La Bălți va fi discutată candidatura judecătorului Dumitru Gherasim, activitatea căruia a fost evaluată de Comisie cu calificativul „excelent”, iar la Cahul – candidatura lui Dmitrii Fujenco, care a primit de la Comisia de evaluare „foarte bine”.

    De asemenea, CSM va examina candidaturile la funcțiile de conducere a instanțelor din Cimișlia, Drochia, Strășeni, Anenii Noi, Edineț, Hâncești, Orhei, Criuleni, Căușeni, Soroca, Ungheni și Comrat. Totodată, urmează să fie discutate și candiaturile la funcțiile de vicepreședinte pentru cele 15 instanțe.

    Amintim că reorganizarea instanțelor judecătorești va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie. În total, din cele 44 de judecătorii câte sunt în prezent, vor rămâne 14 judecătorii în teritoriu și una în Chișinău. Magistrații vor activa din sediile vechi, până va avea loc contopirea sediilor – lucru care urmează să se întâmple până în 2027.

    Tot mâine, membrii CSM vor decide asupra demisiilor din funcția de judecător a magistraților Gheorghe Scutelnic și Ana Albu, de la Curtea de Apel Bălți, și a magistraților Ana Gavrilița și Ala Nogai, de la Curtea de Apel Chișinău.
    sursa: bizlaw.md

  • VICEPREȘEDINTELE JUDECĂTORIEI BOTANICA NU DIVULGĂ PREȚUL MAȘINILOR SALE. „POATE SĂ VĂ SPUN ȘI CE AM MÂNCAT ASEARĂ?”

    Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

    Radu Țurcanu este vicepreședinte al Judecătoriei Botanica din luna martie 2014

    În declarațiile sale de avere publicate pe site-urile Comisiei Naționale de Integritate și al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru anii 2012-2015, Radu Țurcanu indică faptul că deține două autoturisme: un Mercedes Benz și oToyota Corola. Deși legea îi obligă pe subiecții declarării să indice valoarea bunurilor pe care le dețin, iar formularul declarației conține un câmp special pentru asta, magistratul nu a indicat prețurile mașinilor sale. Solicitat de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat: „Nu am declarat prețul mașinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleași mașini, valoarea fiind deja indicată o dată”. 

    Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

    Radu Țurcanu este vicepreședinte al Judecătoriei Botanica din luna martie 2014

    În declarațiile sale de avere publicate pe site-urile Comisiei Naționale de Integritate și al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru anii 2012-2015, Radu Țurcanu indică faptul că deține două autoturisme: un Mercedes Benz și oToyota Corola. Deși legea îi obligă pe subiecții declarării să indice valoarea bunurilor pe care le dețin, iar formularul declarației conține un câmp special pentru asta, magistratul nu a indicat prețurile mașinilor sale. Solicitat de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat: „Nu am declarat prețul mașinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleași mașini, valoarea fiind deja indicată o dată”. 

    „Păi este și secret comercial, nu? Deschideți site-ul 999.md și vedeți cât valorează o astfel de mașină pe piață”

    I-am explicat magistratului că totuși în declarația sa pe 2014 - anul cumpărării celei de-a doua mașini - nu găsim valoarea autoturismului, de aceea l-am solicitat să ne spună cât a costat Mercedesul. „Păi este și secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care eu le fac publice și mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere tot absolut am indicat, de-a fir-a-păr. Și puteți verifica absolut totul. Declarația este publică, este pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și o să vedeți cât valorează astăzi așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul.  

    Mașină care valorează mai mult decât două salarii anuale ale judecătorului

    Pe portalul de anunțuri la care s-a referit judecătorul, 999.md, un Mercedes E Class, fabricat în anul 2010, este scos în vânzare în prezent la prețul de 18 499 de euro, adică aproximativ 388 479 de lei, sumă ce depășește salariul pentru doi ani al vicepreședintelui Judecătoriei Botanica. Radu Țurcanu nu a precizat în declarația de avere modelul automobilului său.

    Potrivit Legii cu privire la declararea veniturilor și proprietăților, în vigoare la data la care judecătorul a depus declarația de avere, funcționarii sunt obligați să indice valoarea bunurilor deținute. Art 4. al. 3 prevede: „Evaluarea proprietăţii se efectuează, conform legislaţiei, prin indicarea valorii (costului) menţionate în documentul care certifică provenienţa proprietăţii (înstrăinare, schimb, donaţie, moştenire, privatizare etc.)”.

    Al doilea apartament, în condiții avantajoase

    Radu Țurcanu locuiește împreună cu familia, soția și doi copii, într-un apartament cu 3 camere, pe care Primăria Chișinău i l-a repartizat în anul 2010, după ce magistratul a dat municipalitatea în judecată pentru că refuza să îi ofere spațiu locativ. Ulterior, în anul 2013, judecătorul a fost inclus pe lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial, în baza unui acord al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o firmă de construcții. Asta chiar dacă Regulamentul stabilit tot de CSM prevede că astfel de locuințe pot solicita doar magistrații care nu dispun de spațiu locativ în municipiul Chișinău. Astfel, potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Radu Țurcanu a achitat deja costul unui apartament de 87 de metri pătrați, care urmează să fie dat în exploatare pe strada Vasile Alecsandri din Chișinău. Locuința a costat 302 866 de lei. „Nu le-aș spune condiții preferențiale, ci avantajoase, condiții în care au depus toți judecătorii. Eu vreau să vă spun că am doi copii și mă gândesc și la viitorul lor. Iar acum suprafața apartamentului meu chiar este sub limită, 60 de metri pătrați. Am explicat de atâtea ori”, ne-a declarat Radu Țurcanu. 

    El afirmă că, deși în anii 2014 și 2015 a fost, practic singurul finanțator al familiei, întrucât soția sa a făcut studii de masterat și nu a muncit, cheltuielile pentru mașină și noul apartament, care, aparent, depășesc veniturile sale, au fost acoperite din surse legale: „Fiți atenți, vă rog frumos, și la alte resurse pe care le am eu, sunt lector de 10 ani de zile și conferențiar universitar la Academia de Studii Economice. De asemenea, soția mea a lucrat anterior la o firmă privată”.

    Salariul pentru anul trecut al magistratului a constituit 173 217 lei, adică aproximativ 10 mii de lei lunar. La acestea se adaugă peste 40 de mii de lei din activitatea de profesor la ASEM și alte 1 232 de lei câștigați de la Institutul Național al Justiției. Radu Țurcanu a indicat, de asemenea, faptul că soția sa deține jumătate din capitalul social al unei firme de consultanță, însă ne-a declarat că firma nu activează de 7 ani. „Activitatea firmei este suspendată. Deja a perfectat toate actele la Camera Înregistrării de Stat privind înstrăinarea cotei-părți, fiindcă firma nu activează. Nu activează și nu are niciun venit, mai mult ca atât, i s-a stabilit și o amendă în legătură cu neprezentarea dărilor de seamă…”, a precizat magistratul. 

    Potrivit portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a devenit judecător în anul 2007. În anul 2012, prin decret prezidențial, a fost confirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în luna martie 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica, pe un termen de 4 ani. 
    sursa: moldovacurata.md

  • Judecători la bloc

    Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.

    Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

    Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.

    Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

    Preț cu 40% mai mic decât cel de piață
    În martie 2013, CMC a pus la dispoziția CSM un teren în zona istorică a capitalei, pe str. V. Alecsandri, și altul în sect. Râșcani, pe str. Ceucari, unde „Basconslux” SRL construiește cinci blocuri (Detalii, AICI). Aproape jumătate din numărul total de apartamente, 133 de locuințe, le-au revenit angajaților din sistemul judiciar, 41 dintre care sunt judecători. Magistrații vor plăti companiei doar 360 euro/m.p., diferența de preț fiind „acoperită” de terenurile puse la dispoziție de CSM. Detalii, AICIAICI și AICI

    Astfel, unui judecător îi revine, în medie, un apartament de 70 m.p. la un preț de 25 000 de euro. Însă lucrurile stau radical diferit în cazul muritorilor de rând care, „pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil”, cum încearcă „Basconslux” SRL să-și atragă clienții, va trebui să scoată din buzunar, pentru un apartament similar, ceva mai mult de 43 000 de euro.

    „Nu avem judecători care trăiesc sub garduri”
    În august 2013, o comisie a CSM a stabilit că pot cere un apartament la preț preferențial doar magistrații din capitală „care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară”. O lună mai târziu, comisia a lărgit aria de manevră a judecătorilor, completând vechile prevederi. Astfel au devenit eligibili și cei care „dispun de un spaţiu locativ insuficient” sau „nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă”. Detalii, AICI și AICI

    Victor Micu, președintele CSM: Solicitanți au fost mai mulți, dar nu la toți le-au fost alocate (apartamente – n.r.). S-a luat în considerație cei care au cotă parte în apartamentul părinților, dar în realitate nu e apartamentul lor și, dacă mai are familie, normal că beneficiază. Nu avem judecători care trăiesc sub garduri, fiecare trăiește unde trăiește.

    Stau la curte și vor la bloc
    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sect. Buiucani urmează să devină proprietarul unui apartament de 67 m.p. în blocul de pe str. Ceucari. Magistratul deține o casă cu două nivele care, în actele cadastrale figurează cu 72 m.p.(!), iar în declarația de avere a magistratului cu 155 m.p., și este amplasat pe str. Ginta Latină, într-o zonă de elită din sect. Ciocana al capitalei. De curând, judecătorul Pavliuc a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 m.p. situată în r. Dondușeni. Detalii, AICI și AICI
     

    Judecătoarea Svetlana Caitaz, transferată anul trecut de la Curtea de Apel Chișinău (CA Chișinău) la Judecătoria Cantemir, a beneficiat de un apartament de 87 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Caitaz este proprietara unei case de 187 m.p., cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90. Tot în or. Cantemir magistrata a avut și un apartament de 62 m.p., pe care însă l-a donat la finele anului 2004. Detalii, AICI și AICI

    În noiembrie 2007, pe când Svetlana Caitaz activa la CSJ, „pentru activitate prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept”, președintele de atunci Vladimir Voronin i-a conferit medalia „Meritul Civic”.

    „Cu chirie” în ograda părinților
    Și Oxana Robu de la CA Chișinău se numără printre magistrații care vor primi apartamente la preț preferențial. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. Detalii, AICI

     

    Am încercat s-o contactăm pe Oxana Robu, însă grefiera acesteia ne-a anunțat că judecătoarea va fi în concediu de odihnă până pe 7 septembrie și că, la moment, aceasta este plecată din țară.

    Ecaterina Bumbu, mama Oxanei Robu: Ea locuiește la mine, casa e a mea. Eu asta (casa în care locuiește – n.r.) am cumpărat-o, dar era avariată și mi-am construit altă casă. Casa e nouă, e construită de… încă nu e terminată. Eu sunt mama ei și casa e înregistrată după mine.

    Judecătorul Stelian Teleucă, transferat anul trecut de la Judecătoria sect. Botanica la CA Chișinău, a devenit, în 2007, proprietarul apartamentului părinților săi, însă, deja peste un an, imobilul de 53 m.p. a trecut în posesia mamei sale, Valentina, în urma unui acord de revocare a contractului de vânzare-cumpărare. Detalii, AICI

    Deși a declarat pentru anul trecut un venit total de aproape 180 000 de lei, Teleucă se numără printre cei câțiva judecători care au obținut un apartament cu cel mai mare metraj posibil în blocul de pe str. Ceucari – 91 m.p., lucru care îl va costa circa 700 000 de lei. În paralel, după ce în aprilie 2014 a obținut autorizație de la primărie, magistratul a început construcția unei case de locuit individuale pe str. Dragomirna din sect. Centru al capitalei. Imobilul, cu o arhitectură neobișnută, se află încă în plin proces de construcție și are, la moment, două nivele. Terenul de 7 ari pe care este amplastă casa, obținut de familia Teleucă în 2012, a fost ipotecat anul trecut contra sumei de 300 000 de lei. Detalii, AICI șiAICI

    Stelian Teleucă: La momentul când am solicitat apartament nu aveam spațiul locativ și din acest motiv am întrunit condițiile referitor la acestă „ofertă” cu apartamentele. Nici la moment nu am un spațiu locativ. În declarația de venit este menționat că am luat și un credit de 300 de mii lei pentru o perioadă de 25 de ani. Iar ce ține de sursele de achitare a ratelor o să declar toate informațiile în declarația de avere.

    Numele magistratului figurează într-o încheiere din septembrie 2014 prin care au fost legalizate rezultatele unei licitații desfășurată de un executor judecătoresc și, astfel, mai multe terenuri publice au ajuns în proprietate privată a câtorva companii. Detalii, AICI

    Magistraţi asiguraţi cu locuinţă de primărie, în lista CSM
    Unii dintre judecătorii selectaţi de CSM pentru achiziţionarea unui apartament la preţ redus se regăsesc şi în lista magistraţilor cărora primăria le-a oferit deja, pe gratis, spaţiu locativ. S-a întâmplat în perioada în care Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995 obliga autoritățile locale să-i asigure pe aceștia cu locuință, prevedere care a fost abrogată abia în decembrie 2009.

    În mai 2008, Radu Ţurcanu, actualmente vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica, obţinea o hotărâre a CA Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bd. Traian din capitală. (Detalii, AICI şi AICI) În blocul judecătorilor de pe str. V. Alecsandri, vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica va intra în posesia unui apartament de 87 m.p..

    Și magistratul Sergiu Daguţa de la Judecătoria sect. Centru a obţinut un apartament, urmând aceeaşi cale. Astfel, ca urmare a unei hotărâri de judecată, în martie 2014, Consiliul Municipal Chişinău îi acordă magistratului un apartament cu două camere pe str. P. Zadnipru din capitală (Detalii, AICI). Daguţa mai figurează în calitate de co-proprietar al unui apartament de 42 m.p. de pe str. M. Costin din Chişinău, iar în 2016 acesta va intra şi în proprietatea unui apartament de 67 m.p. din blocul „preferenţial” de pe str. Ceucari. Detalii, AICI

    Apartamente „cu reduceri” şi pentru magistraţii cu titluri executorii
    Dacă Ţurcanu şi Daguţa au reuşit să obţină câte un apartament de la primărie, atunci unii colegi de-ai lor încă aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut şi ei hotărâri definitive în acest sens. Printre ei se numără Igor Mânăscurtă şi Ina Dutca de la Judecătoria sect. Ciocana, Ecaterina Palanciuc, vicepreşedinta Judecătoriei sect. Centru, şi Mihail Buruian de la CA Chişinău. Detalii, AICI

    Aşteptarea magistraţilor, însă, nu a fost întru totul pasivă. În aprilie 2013, la aproape un an de când CA Chişinău a obligat CMC s-o asigure pe Ecaterina Palanciuc cu spaţiu locativ, Igor Doroftei, executorul judecătoresc pe cazul magistratei, a aplicat sechestru pe 100 m.p. dintr-o casă de locuit situată în regiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Deşi imobilul se afla în gestiunea Inspectoratului Fiscal de Stat, iar în calitate de proprietar figura „Republica Moldova”, şi Judecătoria sect. Râşcani, şi CA Chişinău, a considerat de cuviinţă să menţină sechestrul, acesta fiind ridicat abia peste un an. Detalii,AICI şi AICI

    Elena Ienache, șef interimar al Secției locative din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a CMC: Judecătorii pun sechestru la depistarea adresei libere, în baza hotărârii de judecată pe care o deţin. La fiecare pretură (de sector – n.r.) sunt câte trei-patru mii de persoane din păturile social-vulnerabile care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Dacă judecătorii nu depistează acel loc liber înaintea Primăriei, atunci îl oferim păturilor vulnerabile.

    În loc de apartament a solicitat peste jumătate de milion de lei
    Spre deosebire de Palanciuc, Mihail Buruian, demis, între timp, în urma unui decret prezidenţial, după ce a obținut o hotărâre privind asigurarea cu spațiu locativ, a solicitat schimbarea modului de executare a acesteia, prin încasarea sumei de 670 000 lei – echivalentul unei locuinţe cu trei camere. Ulterior, Buruian a mai înaintat o cerere de schimbare a modului de executare a hotărârii judecătoreşti prin acordarea, în schimbul spaţiului locativ, a unui teren din zona istorică a Chișinăului. După câțiva ani buni de procese, colegii de breaslă ai lui Buruian i-au respins cererile, hotărârea de asigurare cu spațiu locativ, însă, rămânând în vigoare. Detalii, AICI

    A uitat să declare firmele soției
    Deși vizual pare modestă, casa familiei Buruian de pe str. I. Iakir din or. Anenii Noi are peste 120 m.p., detaliu nemenționat de fostul magistrat în declarațiile de avere. (Detalii,AICI și AICI) Un alt lucru pe care Mihail Buruian a uitat să-l treacă în declarație sunt cele două firme în care soția sa, Nelli, șefa Centrului Medicilor de Familie din oraș, figurează în calitate de fondator. La „Carfina” SRL (2008), firmă specializată în producția și comercializarea cărnii, Nelli Buruian deține doar 33% din capital. În „Buruian Comerț” SRL (2011), companie care are drept obiective de activitate declarate comerțul cu echipament sanitar, materiale lemnoase și de construcție etc., soția fostului judecător deține 70% din capitalul social, restul 30% revenindu-i fiicei Alexandrina. Detalii, AICI șiAICI

    În anii 2012 și 2012 firma era prezentată de Serviciului Vamal din Ucraina drept agent economic din Republica Moldova care transporta bunuri prin intermediul porturilor Odesa și Ilyichevsk. Detalii, AICI

    Mihail Buruian: „Buruian Comerț” SRL a fost deschisă de familia mea, dar activitatea e suspendată de prin 2011 și nu activează. „Carfina” a fost deschisă de fiul meu, împreună cu niște colegi, dar ea tot nu activează. S-au despărțit ei chiar atunci pe loc, că nu li s-a primit nimic.

    Încă un teren, tot pentru judecători
    La finele anului 2014, CMC a alocat un al treilea teren CSM-ului. Acesta este situat pe bd. Mircea cel Bătrân din sect. Ciocana al capitalei, are aproape 80 de ari și va fi folosit tot pentru construcția blocurilor locative pentru judecători. Detalii, AICI

    Victor Micu, președintele CSM: Se presupune că va fi pentru judecătorii care nu activează în Chișinău. Noi am anunțat toți președinții de judecătorii despre acest teren. O să întrunim o comisie și se va vedea cine merită și cine nu. Chiar dacă un judecător are un an de muncă, iar grefierul are 10 ani de lucru în sistem, păi atunci o să beneficieze grefierul. Totul va fi transparent.

    Ion Carpov, șeful Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a CMC: Motivarea (CSM-ului – n.r.) este că ceea ce se cere se face pentru angajații sistemului și vor aparține acestora. […] De câte terenuri au nevoie (judecătorii – n.r.) nu vă pot spune, că nu ține de competența mea. În momentul în care cererea ajunge la noi, o examinăm și vedem care ar putea fi propunerile. Dar dacă mai au nevoie sau sunt prea multe terenuri, nu eu stabilesc. Ei poate să solicite la nesfârșit terenuri.

    sursa: rise.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

  • В Молдове обновляется судейский корпус

    Значительно изменился и руководящий состав судебных инстанций. По собственному желанию отказались от судейской мантии Михаил Гаврилицэ, занимавший должность председателя суда Стрэшень и Георге Ульяновски, возглавлявший Апелляционную палату Комрата. С другой стороны, целый ряд судей по предложению Высшего совета магистратуры получили руководящие полномочия. Председателем суда сектора Ботаника Кишинева стала Луиза Гафтон, должность ее заместителя получил Раду Цуркану.

    Значительно изменился и руководящий состав судебных инстанций. По собственному желанию отказались от судейской мантии Михаил Гаврилицэ, занимавший должность председателя суда Стрэшень и Георге Ульяновски, возглавлявший Апелляционную палату Комрата. С другой стороны, целый ряд судей по предложению Высшего совета магистратуры получили руководящие полномочия. Председателем суда сектора Ботаника Кишинева стала Луиза Гафтон, должность ее заместителя получил Раду Цуркану.

    Суд столичного сектора Буюкань возглавил Дорин Долгиеру, место заместителя председателя суда сектора Чокана занял Владислав Клима. Серия назначений на должности вице-председателей прошла в районных судебных инстанциях: Людмила Барбос (суд Яловень), Валентина Крючкова (суда Кэлэрашь), Виорика Урсу (суд Криулень).

  • Directoarea Liceului „Nicolae Iorga” a fost condamnată pentru mită de 600 euro la 5 ani de puşcărie

    Va face cinci ani de închisoare, nu va mai avea dreptul să lucreze în învăţământ timp de doi ani si va trebui sa achite o amenda de 20 mii de lei. Directoarea liceului Nicolae Iorga a fost găsită vinovată de instanţa de judecată pentru corupere pasivă. Procurorii au convins judecătorul că în august 2013 Valentina Iurco ar fi cerut şi ar fi luat mită de 600 euro de la un părinte ca să îi fie admis copilul la studii prin transfer.
    Sentinţa a fost pronunţată la Judecătoria Botanica. Directoarea Valentina Iurco insistă că dosarul a fost fabricat cu scopul de a o înlătura de la conducerea liceului „Nicolae Iorga” şi că avocatul garantat de stat propus de Centrul Naţional Anticorupţie i-ar fi promis libertatea în schimbul cererii de demisie.

    Va face cinci ani de închisoare, nu va mai avea dreptul să lucreze în învăţământ timp de doi ani si va trebui sa achite o amenda de 20 mii de lei. Directoarea liceului Nicolae Iorga a fost găsită vinovată de instanţa de judecată pentru corupere pasivă. Procurorii au convins judecătorul că în august 2013 Valentina Iurco ar fi cerut şi ar fi luat mită de 600 euro de la un părinte ca să îi fie admis copilul la studii prin transfer.
    Sentinţa a fost pronunţată la Judecătoria Botanica. Directoarea Valentina Iurco insistă că dosarul a fost fabricat cu scopul de a o înlătura de la conducerea liceului „Nicolae Iorga” şi că avocatul garantat de stat propus de Centrul Naţional Anticorupţie i-ar fi promis libertatea în schimbul cererii de demisie.

    Valentina Iurco, Directoarea Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”: «Echipamentul tot a fost acolo aruncat, de la Anticorupţie şi banul şi tot.
    Nu am pus mâna , nu am pus mâna, când s-a pus problema pe bani să facă amprenetele, domnul procuror a spsu că nu se poate de luat amprentele la noi în ţară.

    Este o provocare, o înţelegere pentru că cineva tinde la locul meu, eu nu am nevoie de loc.
    Mi s-a spus clar doamnă scrieţi cerere, locul dvs este cumpărat».

    Roman Statnîi, Procuror,  Procuratura Anticorupţie: «Într-adevăr în cadrul Centrului Naţional a depus plângere, în cadrul Procuraturii Anticorupţie se desfăşoară o cauză penală pentru a stabili toate circumstanţele.

    Banii au fost puşi pe masă după care dumenaei, se vede pe video, ia telefonul fix şi plasează telefonul peste bani pentru a ascunde în eventualitatea în care intră cineva să nu îi vadă şi ulterior banii au fost depistaţi şi dumenaei personal, benevol i-a predat».

    Instanţa a emis o hotărâre de condamnare, cu drept de atac, iar directoarea a fost arestată.
    Radu Ţurcanu, Judecător, Judecătoria Botanica: «A o condamna cu pedeapsă cu închisaore pe un termen de cinci ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiânchis pentru femei, cu amendă în mărime de 1000 u.c. ceea ce cosntituie 20 mii de lei şi cu privarea de dreptul de a exercita activitate didactică pe un termen de doi ani».

  • Judecătoria Botanica are un nou președinte. Timofti a semnat decretul

    Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

    Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

    Luiza Gafton va conduce Judecătoria Botanica în locul magistratului Ion Druță care a fost transferat, în septembrie 2013, la Curtea Supremă de Justiție.

    Tot astăzi, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a vicepreședintelui Judecătoriei Botanica Radu Țurcanu. De asemenea, Ludmila Ursu a fost numită judecător la Judecătoria sectorului Râșcani, iar Angela Braga – la Judecătoria Botanica.

    „În perioada de reformare a sistemului judecătoresc vor fi confirmați în funcție sau promovați doar magistrații care au dat dovadă de o ținută morală impecabilă și calități profesionale remarcabile”, a precizat președintele Nicolae Timofti.

  • Назначен новый председатель суда столичного сектора Ботаника

    Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
    Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.

    Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
    Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.

    «В ходе реформы судебной системы будут назначаться или продвигаться только те судьи, которые абсолютно безупречны в моральном плане и обладают выдающимися профессиональными качествами», - отметил президент Николай Тимофти.

     

  • Controversaţi, dar promovaţi

    Promovări în lanţ la Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mulţi judecători, inclusiv cu reputaţie controversată, au fost propuşi şefului statului pentru a fi numiţi în funcţii mai înalte. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. După ce de trei ori nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a reveni în CSM, Corochii aspiră la un fotoliu în Curtea de Apel Chişinău. Şi Radu Ţurcanu, supranumit în presă „judecător raider”, a fost înaintat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica.

    La postul vacant din Curtea de Apel Chişinău au aspirat doi magistraţi: Nichifor Corochii şi Oxana Robu de la Judecătoria Ciocana. CSM a decis să-l propună pe Corochii pentru promovare.

    Promovări în lanţ la Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mulţi judecători, inclusiv cu reputaţie controversată, au fost propuşi şefului statului pentru a fi numiţi în funcţii mai înalte. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. După ce de trei ori nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a reveni în CSM, Corochii aspiră la un fotoliu în Curtea de Apel Chişinău. Şi Radu Ţurcanu, supranumit în presă „judecător raider”, a fost înaintat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica.

    La postul vacant din Curtea de Apel Chişinău au aspirat doi magistraţi: Nichifor Corochii şi Oxana Robu de la Judecătoria Ciocana. CSM a decis să-l propună pe Corochii pentru promovare.

    Fostul şef al CSM, care anterior a fost magistrat la Edineţ, susţine că a decis să rămână în capitală pentru că la Curtea de Apel Bălţi nu ar exista locuri vacante. Corochii nu exclude nici posibilitatea că va participa din nou la concursul pentru un fotoliu în CSM. 

  • Bătălie la judecătoria de la Botanica

    Celălalt candidat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica este Radu Ţurcanu. El a devenit judecător cu şase ani în urmă şi a fost apreciat cu una din cele mai bune note.
    „Mi-am propus să îmi înaintez candidatura la funcția de vicepreședinte pentru că consider că în cazul în care a plecat un vicepreședinte, povara sarcinii căzută pe umerii președintelui este destul de mare. Cineva trebuie să o facă. Doamna Garștea are o vechime destul de mare în domeniul jurisprudenței. Nu-mi rămâne decât să îi doresc succese și chiar îmi doresc să câștige cel mai puternic”, a declarat Radu Țurcan.

    Celălalt candidat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica este Radu Ţurcanu. El a devenit judecător cu şase ani în urmă şi a fost apreciat cu una din cele mai bune note.
    „Mi-am propus să îmi înaintez candidatura la funcția de vicepreședinte pentru că consider că în cazul în care a plecat un vicepreședinte, povara sarcinii căzută pe umerii președintelui este destul de mare. Cineva trebuie să o facă. Doamna Garștea are o vechime destul de mare în domeniul jurisprudenței. Nu-mi rămâne decât să îi doresc succese și chiar îmi doresc să câștige cel mai puternic”, a declarat Radu Țurcan.

    Reputaţia lui Ţurcanu nu este însă una dintre cele mai imaculate. Ziarul de Gardă l-a inclus anterior în lista celor 12 judecători raider. Publicaţia a scris că magistratul a emis ordonanţa prin care o companie off-shore a devenit proprietara unui pachet de acţiuni de la compania de asigurări ASITO.
    După ce Consiliul Superior al Magistraturii se va expune pe marginea contestării, dosarele celor doi judecători vor fi examinate de Colegiul de selecţie, pentru ca ulterior CSM să înainteze şefului statului candidatura la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica. 

  • Atac raider la o fermă de vaci

    La 4 februarie curent, judecătorul Radu Ţurcanu, fără a verifica dacă vitele de la fermă îi aparţin cu drept de proprietate, a emis o încheiere de a aplica sechestru pe bunurile ce ar aparţine „Unu” SRL, şi anume „pe 279 de vite, care au fost în 2008 înregistrate conform sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor pe numele acestei firme”. A doua zi, pe 5 februarie, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a dispus aplicarea sechestrului pe vitele fermierilor din Bezida, ba mai mult, ridicarea acestora şi transmiterea spre păstrare noilor proprietari (deşi aceştia locuiesc în mun. Chişinău şi n-au fermă) până la examinarea cauzei în fond.

    La 4 februarie curent, judecătorul Radu Ţurcanu, fără a verifica dacă vitele de la fermă îi aparţin cu drept de proprietate, a emis o încheiere de a aplica sechestru pe bunurile ce ar aparţine „Unu” SRL, şi anume „pe 279 de vite, care au fost în 2008 înregistrate conform sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor pe numele acestei firme”. A doua zi, pe 5 februarie, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a dispus aplicarea sechestrului pe vitele fermierilor din Bezida, ba mai mult, ridicarea acestora şi transmiterea spre păstrare noilor proprietari (deşi aceştia locuiesc în mun. Chişinău şi n-au fermă) până la examinarea cauzei în fond.

     

  • Se plânge că judecătorul nu respectă prevederile

    Ecaterina Romanciuc a solicitat recuzarea judecătorului Radu Ţurcan de la jud.Botanica, spunând că acesta nu respectă prevederile legii. Cererea de recuzare a judecătorului a fost examinată de jud. Ecaterina Silvestru, care a respins acest demers. Cauza a fost expediată spre examinare aceluiaşi judecător Ţurcan

    Ecaterina Romanciuc a solicitat recuzarea judecătorului Radu Ţurcan de la jud.Botanica, spunând că acesta nu respectă prevederile legii. Cererea de recuzare a judecătorului a fost examinată de jud. Ecaterina Silvestru, care a respins acest demers. Cauza a fost expediată spre examinare aceluiaşi judecător Ţurcan

  • Cei 12 „judecători raider”

    Marţi, 24 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea provizorie a judecătorilor Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), şi Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râşcani. Suspendările au venit în urma solicitării lui Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, pe motiv că cei doi sunt urmăriţi penal pentru deciziile luate în cazurile aşa-ziselor „atacuri raider” de la Moldova Agroindbank şi Moldasig. Ce se întâmplă însă cu judecătorii care au emis hotărâri în celelalte cazuri despre care s-a spus că a fost vorba de „atac raider”:

    Banca de Economii, Asito, Victoriabank, Universalbank sau Registru? De ce, până acum, doar doi dintre ei au fost pedepsiţi public? În vara lui 2010, presa afla despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la Compania de Asigurări „Moldasig”, tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din r-nul Râşcani. La 5 august 2011, premierul Vladimir Filat a făcut publice 5 tentative de ”atac raider”: Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Moldova Agroindbank — 27,5%, Banca de Economii — 16%, Victoriabank — 5% şi compania internaţională de asigurări „Asito” — 40%.

    Marţi, 24 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea provizorie a judecătorilor Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), şi Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râşcani. Suspendările au venit în urma solicitării lui Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, pe motiv că cei doi sunt urmăriţi penal pentru deciziile luate în cazurile aşa-ziselor „atacuri raider” de la Moldova Agroindbank şi Moldasig. Ce se întâmplă însă cu judecătorii care au emis hotărâri în celelalte cazuri despre care s-a spus că a fost vorba de „atac raider”:

    Banca de Economii, Asito, Victoriabank, Universalbank sau Registru? De ce, până acum, doar doi dintre ei au fost pedepsiţi public? În vara lui 2010, presa afla despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la Compania de Asigurări „Moldasig”, tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din r-nul Râşcani. La 5 august 2011, premierul Vladimir Filat a făcut publice 5 tentative de ”atac raider”: Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Moldova Agroindbank — 27,5%, Banca de Economii — 16%, Victoriabank — 5% şi compania internaţională de asigurări „Asito” — 40%.

    Recent, tot Filat a afirmat că şi întreprinderea de stat „Cris Registru” a fost supusă unui „atac raider”. S-a spus în nenumărate rânduri că aceste atacuri nu ar fi fost posibile fără implicarea mai multor judecători, care urmau să fie depistaţi şi pedepsiţi pentru faptele lor. Deşi a trecut aproape jumătate de an, doar 2 magistraţi implicaţi în acele aşa-zise „atacuri raider” au fost pedepsiţi.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU