Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Guțu Denis
Căutare avansată

Bleşceaga Stella

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 30.09.2008

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1481-IX din 10 iunie 2024, numită în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 220/10 din 05 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucție judecătorii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Stella Bleșceaga și Anatolie Galben, pe perioada 14.07.2016- 4.07.2017 și Serghei Papuha, pe perioada 05.04.2016- 05.04.2017.

Prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 594/19 din 01 iulie 2014 a fost propusă Preşedintelui Republicii Moldova, numirea în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 800-VII din 18 septembrie 2013 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2003 - profesor de Drept Administrativ, catedra de Drept Administativ și Constituțional, USM, Institutul de Științe Reale, USM
30 septembrie 2008 - numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Decret nr. 1863-IV)
18 septembrie 2013 - numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 800-VII)
Publicații
”Metodologia întocmirii actelor procedural contravenționale, suport de curs pentru audienții INJ”, Chișinău 2009
”Administrarea cauzelor contravenționale, suport de curs pentru audienții INJ”, Chișinău 2009
”Ghidul grefierului”, Chișinău 2010

Data numirii în funcție: 30.09.2008

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1481-IX din 10 iunie 2024, numită în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 220/10 din 05 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucție judecătorii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Stella Bleșceaga și Anatolie Galben, pe perioada 14.07.2016- 4.07.2017 și Serghei Papuha, pe perioada 05.04.2016- 05.04.2017.

Prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 594/19 din 01 iulie 2014 a fost propusă Preşedintelui Republicii Moldova, numirea în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 800-VII din 18 septembrie 2013 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2003 - profesor de Drept Administrativ, catedra de Drept Administativ și Constituțional, USM, Institutul de Științe Reale, USM
30 septembrie 2008 - numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Decret nr. 1863-IV)
18 septembrie 2013 - numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 800-VII)
Publicații
”Metodologia întocmirii actelor procedural contravenționale, suport de curs pentru audienții INJ”, Chișinău 2009
”Administrarea cauzelor contravenționale, suport de curs pentru audienții INJ”, Chișinău 2009
”Ghidul grefierului”, Chișinău 2010

 

 

 

Potrivit Raportului de evaluare al candidatei la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, Stella Besleaga, în baza informațiilor obținute și a celor prezentate de subiect, Comisia de evaluare propune ca dna Stela Bleșceaga să promoveze evaluarea externă efectuată în conformitate cu criteriile stabilite în articolul 11 din Legea nr. 65/2023. Prin Hotărârea nr. 142/13  din 02 aprilie 2024,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție Stella Bleșceaga și se constată promovarea evaluării.  

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Stella Bleșceaga care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Stella Bleșceaga a fost obiect de examinare la CtEDO.
CIOLACU contra Moldovei, Hotărârea din 04.09.2018, cererea nr. 22400/13 - Articolul 6 § 1 din Convenție și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de neexecutarea unei hotărâri definitive în favoarea sa și de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale. Curtea a constatat că a avut loc o violare a articolelor invocate din cauza neexecutării în termen rezonabil de către autoritățile statului a hotărârii judecătorești adoptate în favoarea reclamantului.

Conform Hotărârii nr. 58/5 din 19 iulie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Rîșcani, Bleșceaga Stella, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 - 77 contestate, menținute 71 - 92,20%;
2011 - 105 contestate, menținute 100 - 95,24%;
2012 - 105 contestate, menținute 97 - 92,38%;
2014 au fost contestate în total 193 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 147 ceea ce constituie 76,16%;
2015 au fost contestate în total 193 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 168, ceea ce constituie 87,04%;
2016 au fost contestate în total 279 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 231 ceea ce constituie 82,79%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 796 cauze examinate, 46 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,77%;
2015, din 929 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,69%;
2016, din 668 cauze examinate, 48 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,18%.
Judecător de instrucție:
2015, din 14 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 14,28%;
2016, din 7 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 54/04 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stella Bleșceaga pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Prin Hotărârea nr. 55/04 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stella Bleșceaga pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 61 (șaizeci și unu) puncte.

Prin Hotărârea nr. 605/28 din 18 decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Nina Arabadji și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) și a judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău (sediul central) privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovarea la o instanță ierarhic superioară.

Conform Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 804/35 din 05 decembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Craiu Nicolae Ion, Balmuș Svetlana Constantin, Negru Veronica Vasile, Bleșceaga Stella Mihail, Suciu Veaceslav Mihail și Pleșca Aurelia Grigore.

Prin Hotărârea nr. 58/5 din 19 iulie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 43/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătoarei Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Bleșceaga Stella, la concurs pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 536/37 din 11 octombrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul V (cinci) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 466/29 din 18 octombrie 2023, se deleagă pentru participare la vizita de lucru la Curtea de Apel Versailles, organizată în perioada 27.11.2023-02.12.2023, următoarele persoane: -Ioana Chironeț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
-Ghenadie Mîra, președinte interimar al Curții de Apel Chișinău;
-Livia Mitrofan, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău;
-Stella Bleșceaga, vicepreședinte interimar, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Potrivit Hotărârii nr. 210/15 din 04 octombrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor, membri ai Consiliului Consultativ responsabil de elaborarea Compendiului de modele de acte judecătorești, pentru participare la ședința de consultare a Consiliului Consultativ din 12 octombrie 2022:
- Nadejda Toma, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție;
- Victor Boico, judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Iordan, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău;
- Vitalie Вudeci, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează judecătorii Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Buiucani, în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror.

Prin Hotărârea nr. 232/19 din 18 august 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat judecătorii Dumitru Mardari de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2020 pentru formarea inițială a candidaților la funcţiile de judecător şi procuror.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judectoarei Stella BLEȘCEAGA de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 3 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Prin Hotărârea nr. 155/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul I al anului 2018, după cum urmează:
- Stella BLEȘCEAGA de la Judecătoria Chișinău, pentru perioada 19 - 23 martie 2018; 
- Elena COBZAC de la Curtea Supremă de Justiție pentru perioada 19 - 21martie 2018.

Prin Hotărârea nr. 824/36 din 12 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru participare în calitate de formator la seminarul cu genericul „Metodologia actelor procesual-penale și contravenționale”, care se va desfășura la 19 decembrie 2017 în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr. 750/33 din 14 noiembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorului Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), pentru perioada 27-29 noiembrie 2017, în vederea participării în calitate de formator la seminarele din Modulul infracțiuni contra persoanei

Prin Hotărârea nr. 264/13 din 11 aprilie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru participare în calitate de formator, la seminarele cu genericul „Metodologia întocmirii actelor procesual- civile„ și „Metodologia întocmirii actelor procesual-penale și contravenționale” la data de 20 aprilie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 234/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Stella BLEȘCEAGA, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), pentru data de 27 martie 2017, la seminarul „Particularitățile investigării și judecării infracțiunilor legate de trafic de persoane și elemente corporale”; pentru 28 martie 2017 la seminarul „Standardele internaționale în domeniul combaterii torturii, tratamentului inuman sau degradant”; pentru 29 martie 2017 la seminarul „Practica judiciară în cauzele legate de violență în familie”.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Stella Bleșceaga (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

Potrivit Raportului de evaluare al candidatei la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, Stella Besleaga, în baza informațiilor obținute și a celor prezentate de subiect, Comisia de evaluare propune ca dna Stela Bleșceaga să promoveze evaluarea externă efectuată în conformitate cu criteriile stabilite în articolul 11 din Legea nr. 65/2023. Prin Hotărârea nr. 142/13  din 02 aprilie 2024,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție Stella Bleșceaga și se constată promovarea evaluării.  

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Stella Bleșceaga care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Stella Bleșceaga a fost obiect de examinare la CtEDO.
CIOLACU contra Moldovei, Hotărârea din 04.09.2018, cererea nr. 22400/13 - Articolul 6 § 1 din Convenție și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de neexecutarea unei hotărâri definitive în favoarea sa și de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale. Curtea a constatat că a avut loc o violare a articolelor invocate din cauza neexecutării în termen rezonabil de către autoritățile statului a hotărârii judecătorești adoptate în favoarea reclamantului.

Conform Hotărârii nr. 58/5 din 19 iulie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Rîșcani, Bleșceaga Stella, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 - 77 contestate, menținute 71 - 92,20%;
2011 - 105 contestate, menținute 100 - 95,24%;
2012 - 105 contestate, menținute 97 - 92,38%;
2014 au fost contestate în total 193 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 147 ceea ce constituie 76,16%;
2015 au fost contestate în total 193 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 168, ceea ce constituie 87,04%;
2016 au fost contestate în total 279 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 231 ceea ce constituie 82,79%.
Judecător de instrucție:
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2014, din 796 cauze examinate, 46 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,77%;
2015, din 929 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,69%;
2016, din 668 cauze examinate, 48 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,18%.
Judecător de instrucție:
2015, din 14 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 14,28%;
2016, din 7 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 54/04 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stella Bleșceaga pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Prin Hotărârea nr. 55/04 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stella Bleșceaga pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 61 (șaizeci și unu) puncte.

Prin Hotărârea nr. 605/28 din 18 decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Nina Arabadji și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) și a judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău (sediul central) privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovarea la o instanță ierarhic superioară.

Conform Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 804/35 din 05 decembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Craiu Nicolae Ion, Balmuș Svetlana Constantin, Negru Veronica Vasile, Bleșceaga Stella Mihail, Suciu Veaceslav Mihail și Pleșca Aurelia Grigore.

Prin Hotărârea nr. 58/5 din 19 iulie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 43/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătoarei Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Bleșceaga Stella, la concurs pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 536/37 din 11 octombrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul V (cinci) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 466/29 din 18 octombrie 2023, se deleagă pentru participare la vizita de lucru la Curtea de Apel Versailles, organizată în perioada 27.11.2023-02.12.2023, următoarele persoane: -Ioana Chironeț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
-Ghenadie Mîra, președinte interimar al Curții de Apel Chișinău;
-Livia Mitrofan, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău;
-Stella Bleșceaga, vicepreședinte interimar, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Potrivit Hotărârii nr. 210/15 din 04 octombrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor, membri ai Consiliului Consultativ responsabil de elaborarea Compendiului de modele de acte judecătorești, pentru participare la ședința de consultare a Consiliului Consultativ din 12 octombrie 2022:
- Nadejda Toma, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție;
- Victor Boico, judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Iordan, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău;
- Vitalie Вudeci, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează judecătorii Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Buiucani, în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror.

Prin Hotărârea nr. 232/19 din 18 august 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat judecătorii Dumitru Mardari de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2020 pentru formarea inițială a candidaților la funcţiile de judecător şi procuror.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judectoarei Stella BLEȘCEAGA de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 3 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Prin Hotărârea nr. 155/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul I al anului 2018, după cum urmează:
- Stella BLEȘCEAGA de la Judecătoria Chișinău, pentru perioada 19 - 23 martie 2018; 
- Elena COBZAC de la Curtea Supremă de Justiție pentru perioada 19 - 21martie 2018.

Prin Hotărârea nr. 824/36 din 12 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru participare în calitate de formator la seminarul cu genericul „Metodologia actelor procesual-penale și contravenționale”, care se va desfășura la 19 decembrie 2017 în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr. 750/33 din 14 noiembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorului Stella Bleșceaga de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), pentru perioada 27-29 noiembrie 2017, în vederea participării în calitate de formator la seminarele din Modulul infracțiuni contra persoanei

Prin Hotărârea nr. 264/13 din 11 aprilie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru participare în calitate de formator, la seminarele cu genericul „Metodologia întocmirii actelor procesual- civile„ și „Metodologia întocmirii actelor procesual-penale și contravenționale” la data de 20 aprilie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 234/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Stella BLEȘCEAGA, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), pentru data de 27 martie 2017, la seminarul „Particularitățile investigării și judecării infracțiunilor legate de trafic de persoane și elemente corporale”; pentru 28 martie 2017 la seminarul „Standardele internaționale în domeniul combaterii torturii, tratamentului inuman sau degradant”; pentru 29 martie 2017 la seminarul „Practica judiciară în cauzele legate de violență în familie”.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Stella Bleșceaga (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

 

Decret privind numirea doamnei Stella BLEȘCEAGA în funcția de judecător la CSJ

Hotărârea nr. 142/13 din 02 aprilie 2024

RAPORT DE EVALUARE al candidatei la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, STELLA BLEȘCEAGA

Hotărârea nr. 466/29 din 18 octombrie 2023

Hotărârea nr. 210/15 din 04 octombrie 2022

Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022

Hotărârea nr. 232/19 din 18 August 2020

Hotărârea nr. 362/20 din 19 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 54/04 din 15 Martie 2019

Hotărârea nr. 55/04 din 15 Martie 2019

Hotărârea nr. 76/4 din 26 Februarie 2019

Hotărârea nr. 605/28 din 18 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018

Hotărârea nr. 17/3 din 05 aprilie 2018

Hotărârea nr. 155/8 din 20 martie 2018

Hotărârea nr. 804/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 824/36 din 12 decembrie 2017

Hotărârea nr. 750/33 din 14 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 264/13 din 11 aprilie 2017

Hotărârea nr. 234/11 din 21 martie 2017

Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 43/6 din 18 iunie 2014

Hotărârea nr. 58/5 din 19 iulie 2013

Hotărârea nr. 536/37 din 11 octombrie 2011

Hotărârea nr. 98/5 din 02 aprilie 2009

Cauze CtEDO Stella Blesceaga

Potrivit Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Stella Bleșceaga nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 58/5 din 19 iulie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Bleșceaga Stella".

Prin Hotărârea nr. 176/6 din 18 Mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Butuc Alexandru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 22 decembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Butuc Alexandru cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Bleşceaga Stella de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 83/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de avocatul Liudmila Grozova cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău, Stella Bleşceaga. În sesizarea depusă se invocă că, la data de 22 iulie 2014, 07 octombrie 2014 şi 21 octombrie 2014, în cadrul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău au avut loc şedinţele de judecată în cauza penală de învinuire a lui Osacenco Denis în baza art. 186 alin. (2) Cod Penal

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 17/3 din 05 aprilie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Stella Bleșceaga nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 58/5 din 19 iulie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Bleșceaga Stella".

Prin Hotărârea nr. 176/6 din 18 Mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Butuc Alexandru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 22 decembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Butuc Alexandru cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Bleşceaga Stella de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 83/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de avocatul Liudmila Grozova cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău, Stella Bleşceaga. În sesizarea depusă se invocă că, la data de 22 iulie 2014, 07 octombrie 2014 şi 21 octombrie 2014, în cadrul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău au avut loc şedinţele de judecată în cauza penală de învinuire a lui Osacenco Denis în baza art. 186 alin. (2) Cod Penal

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 176/6 din 18 Mai 2018

Hotărârea nr. 83/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • Vladislav Gribincea și Stella Bleșceaga, numiți judecători la CSJ prin decret prezidențial

    Președinta Maia Sandu a semnat decretele de numire a avocatului Vladislav Gribincea și a magistratei Stella Bleșceaga în funcțiile de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decretele datează din 10 iunie, însă apar în Monitorul Oficial joi, 13 iunie. Cei doi își încep activitatea la CSJ de astăzi.

     

    La 5 iunie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au desemnat câștigătorii concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, din cei opt candidați, Ion Munteanu, numit recent la șefia Procuraturii Generale, s-a retras din concurs, iar candidaturile Stellei Bleșceaga și a lui Vladislav Gribincea, care au acumulat mai mult de 75% din punctajul maxim, au fost propuse președintei țării pentru numirea în funcția de judecători CSJ până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    Președinta Maia Sandu a semnat decretele de numire a avocatului Vladislav Gribincea și a magistratei Stella Bleșceaga în funcțiile de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decretele datează din 10 iunie, însă apar în Monitorul Oficial joi, 13 iunie. Cei doi își încep activitatea la CSJ de astăzi.

     

    La 5 iunie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au desemnat câștigătorii concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, din cei opt candidați, Ion Munteanu, numit recent la șefia Procuraturii Generale, s-a retras din concurs, iar candidaturile Stellei Bleșceaga și a lui Vladislav Gribincea, care au acumulat mai mult de 75% din punctajul maxim, au fost propuse președintei țării pentru numirea în funcția de judecători CSJ până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    În urma prestației candidaților și analizei materialelor dosarelor personale, Stella Bleșceaga a acumulat 84 de puncte, iar Vladislav Gribincea – 92,5.

    Stella Bleșceaga activează în sistemul magistraturii din septembrie 2008. În 2013 a fost numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă. În decembrie 2020, ea a candidat la funcția de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a ocupa această funcție. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. 

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. În timpul evaluării, Comisia a solicitat de la Gribincea clarificări suplimentare cu privire la unele aspecte care generau dubii, printre care donațiile primite de la soacra acestuia, neachitarea impozitelor de către soția avocatului, retrageri de sume mari în numerar și condițiile de achiziție a unor terenuri. Pe baza informațiilor obținute și a celor prezentate de avocat, membrii Comisiei au constatat că Vladislav Gribincea întrunește criteriile de integritate și promovează evaluarea.

    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău. 

     

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui. 

     

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate. 

     

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”. 

     

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii. 

     

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.

    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting. 

     

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017. 

     

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

     

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei. 

     

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting. 

     

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020. 

     

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.

     

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Candidații la CSJ, în CSM și în Colegiile CSM, față de care nu au fost identificate dubii de integritate, au trecut de etapa audierilor publice

    Candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Diana Stănilă (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stela Procopciuc (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stella Bleșceaga (judecătoare, Judecătoria Chișinău), Adrian Cerbu (judecător, Judecătoria Criuleni) și Ion Munteanu (procuror general interimar), dar și candidatul la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Racoviță (judecător, Judecătoria Ungheni), au trecut de etapa audierilor publice, anunță marți, 5 martie, Comisia Vetting.

    Candidații la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Diana Stănilă (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stela Procopciuc (judecătoare, Curtea de Apel Bălți), Stella Bleșceaga (judecătoare, Judecătoria Chișinău), Adrian Cerbu (judecător, Judecătoria Criuleni) și Ion Munteanu (procuror general interimar), dar și candidatul la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Racoviță (judecător, Judecătoria Ungheni), au trecut de etapa audierilor publice, anunță marți, 5 martie, Comisia Vetting.

    „Discuțiile membrilor Comisiei Vetting cu candidații au fost scurte, întrucât după analizarea informației acumulate din surse publice și private, dar și multiplele runde de întrebări și răspunsuri, Comisia nu a identificat dubii care să necesite a fi examinate în audieri. Toate aspectele legate de verificarea integrității financiare și etice a acestora au fost complet elucidate în comunicarea scrisă cu candidații și în interacțiunea cu aceștia, în care subiecții au furnizat Comisiei documente confirmative, inclusiv”, potrivit Comisiei Vetting.

    În audieri, candidaților li s-a solicitat să confirme corectitudinea și valabilitatea informațiilor prezentate în declarații, chestionarul de etică și răspunsurile oferite Comisiei pe parcursul evaluării. Candidații au făcut scurte declarații de final, dacă au considerat necesar. Înregristrările video de la audieri vor fi publicate pe pagina web a Comisiei și pe canalul de Youtube, după cum stabilește Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei.

    Din același grup de candidați, fără dubii de integritate, la audieri a fost invitată și candidata la CSM, Tatiana Tabuncic. Membra Consiliului de Integritate s-a folosit de dreptul său de a nu participa la interviu. 

    În perioada următoare, Comisia va întocmi rapoartele cu propunerea de promovare a evaluării externe, care vor fi transmise CSM-ului la examinare. CSM va avea la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă acceptă sau respinge propunerea Comisiei. 
    Sursa: zdg.md

  • Averea uneia dintre magistratele care candidează la funcția de judecător al CSJ, în atenția ANI

    Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și a intereselor personale al judecătoarei din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Stella Bleșceaga, care candidează la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Controlul a fost inițiat pe 18 iulie, în urma înregistrării unei sesizări, în luna iunie, în privința magistratei.

    „Se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința Stellei Bleșceaga, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, deoarece aceasta a obținut active sub formă de bunuri imobile în municipiul Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”, potrivit sesizării.

    Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și a intereselor personale al judecătoarei din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Stella Bleșceaga, care candidează la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Controlul a fost inițiat pe 18 iulie, în urma înregistrării unei sesizări, în luna iunie, în privința magistratei.

    „Se solicită inițierea controlului averii și a intereselor personale în privința Stellei Bleșceaga, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, deoarece aceasta a obținut active sub formă de bunuri imobile în municipiul Chișinău valoarea cărora ar depăși veniturile declarate”, potrivit sesizării.

    Conform ANI, la etapa de verificare prealabilă, inspectoarea de integritate a analizat declarațiile de avere și interese personale ale Stellei Bleșceaga, generate de sistemul informațional de stat e-Integritate, și a stabilit că judecătoarea a dobândit bunuri imobile care au fost semnalate de către autorul sesizării.

    „Inspectorul de integritate atestă aparența de încălcare a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale în circumstanțele expuse și necesitatea de a demara procedura de control al averii și a intereselor personale”, se arată în procesul-verbal de inițiere a controlului.

    În declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2022, Bleșceaga a indicat două apartamente, unul de 73 de metri pătrați, dobândit în 2015, iar altul – de circa 46 de metri pătrați, dobândit în 2007.

    Magistrata este una dintre cele 22 de persoane care și-au depus candidatura pentru funcția de judecător al CSJ, potrivit informațiilor publicate la jumătatea lunii iunie.

    Stella Bleșceaga a fost una dintre cei patru candidați la funcția vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în decembrie 2020, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi.

    Aceasta a fost numită în funcția de judecător în septembrie 2008, iar 2013 – numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.
    Sursa: zdg.md

  • Как в ВСМ «доставали карты из рукавов». И почему не назначили нового и.о. зампредседателя суда Буюкан

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Как появились еще два кандидата

    На заседании ВСМ 8 декабря должны были назначить нового и.о. вице-председателя суда Буюкан. Должность стала вакантной в ноябре, после того как занимавшего ее судью Дорина Дулгиеру перевели на работу в Апелляционную палату. Согласно закону, председателей и вице-председателей судов ВСМ назначает на основе конкурса, а исполняющих обязанности — по результатам обсуждения кандидатов.

    До заседания в ВСМ поступило одно предложение — председатель суда Кишинева Раду Цуркану рекомендовал назначить на этот пост судью Виталия Будеча. Но уже на заседании поступило еще два предложения. Член ВСМ Дорел Мустяцэ рекомендовал кандидатуру судьи Стеллы Блешчагэ, которая, по его словам, дала устное согласие. А член ВСМ Каролина Михайлуцэ-Чугуряну рекомендовала судью Георгия Балана. При этом Михайлуцэ-Чугуряну подчеркнула, что уверена в том, что Балан будет сопротивляться любому давлению на него.
    Но тут высказала недовольство член ВСМ Елена Белей. «Это не первый раз, когда при обсуждении важных вопросов вдруг достают карты из рукавов и устные соглашения. Может, все же необходимы письменные заявления госпожи Блешчаги и господина Балана?» —задалась вопросом Белей.

    Мустяцэ на это заметил, что решение принимает ВСМ, а согласие судьи — это формальность. Член ВСМ Ион Крецу, в свою очередь, высказал предположение, что сначала надо обсудить кандидатуры с коллективом суда Буюкан.

    Но члены ВСМ согласились с предложением Нины Чернат вынести на голосование все три кандидатуры: Виталия Будеча, Стеллы Блешчаги и Георгия Балана.

    Что известно о кандидатах

    Виталий Будеч

    Виталий Будеч стал судьей в 2015 году. До этого он несколько лет работал адвокатом. Будеч входил в судейскую коллегию, которая в 2017 году приговорила Вячеслава Платона к 18 годам лишения свободы. Тогда Платон попытался привлечь Будеча к дисциплинарной ответственности, однако, его жалобу дважды отклонили как необоснованную. В 2020 году Генпрокуратура, проведя ревизионную проверку дела Платона, пришла к выводу, что дело сфальсифицировали и отправили на пересмотр. Сейчас дело Платона снова должен рассмотреть суд Буюкан.
    Последнюю аттестацию судья Будеч прошел в 2019 году и получил оценку «очень хорошо».

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Он неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила реальными тюремными сроками.
    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.
    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, его назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Стелла Блешчагэ

    Cтелла Блешчагэ начала работать судей в 2008 году. В 2013 году ее назначили судьей до достижения 65 лет. Блешчагэ вела несколько громких дел. В 2012 году она выдала ордер на арест (30 суток) гражданского активиста Анатола Мэтэсару за протест перед Генпрокуратурой. В 2015 году приговорила адвоката Валериана Мынзата к девяти годам лишения свободы, признав его виновным в инсценировке ДТП, чтобы получить компенсацию от страховой компании. Сейчас на рассмотрении у судьи находится третье уголовное дело Вячеслава Платона. По этому делу Платона обвиняют в мошенничестве, связанном с кражей миллиарда из трех молдавских банков. Обвинение, как и в первых делах, строится на показаниях Илана Шора.

    Почему провалилось голосование в ВСМ

    Когда ВСМ перешел к голосованию, несколько членов совета предложили перенести его на другое заседание. Ион Крецу предложил обсудить этот вопрос на планерке. Большинство членов ВСМ все же решили не переносить голосование. Но в итоге ни один из предложенных кандидатов не набрал необходимые восемь голосов (всего членов ВСМ 15, на этом заседании присутствовали 11). За Стеллу Блешчагэ проголосовали семь членов ВСМ, за Георгия Балана — один, а за Виталия Будеча — два.

    Ион Крецу пояснил, что воздержался от голосования, потому что в коллективе не было консенсуса относительно кандидатуры. А Елена Белей отметила, что назначения надо проводить прозрачно, а все желающие занять пост должны заранее подать заявления.

  • CSJ a lansat o carte importantă pentru mediul juridic din Moldova. Ce conține lucrarea

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală

    Lucrarea a fost elaborată în baza actelor normative în vigoare la 1 noiembrie 2016 și conține modificări ale cadrului normativ actual. Mai mult, cartea este o sursă importantă de soluții pentru judecători, avocați, procurori și alți juriști implicați în înfăptuirea justiției civile, în situațiile pe care le întâmpină, dar și pentru dezvoltarea unei jurisprudențe uniforme și previzibile.

    „Cea mai mare provocare la adresa justiției din Republica Moldova este practica judiciară neunitară, care subminează preeminența dreptului. Mă bucur că Președintele Curții Supreme de Justiție, dl. Mihai Poalelungi, înțelege corect imperativul unei bune-pregătiri profesionale a colegilor săi judecători și contribuie decisiv la îmbunătățirea calității actului justiției”, a menționat Tudor Panțâru, judecător al Curții Constituționale și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului.

    Potrivit autorilor, cartea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare” este destinată angajaților din cadrul instanțelor judecătorești, procuratură, avocatură, notariat, dar și studenți, doctoranzi și profesori de la Drept. Lucrarea este structurată în șapte capitole:

    Titlul I: Procedura contencioasă
    Titlul II: Procedura specială
    Titlul III: Procedura insolvabilității
    Titlul IV: Procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești și arbitrale străine
    Titlul V: Procedura de contestare a hotărârilor arbitrale
    Titlul VI: Procedura de eliberare a titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale
    Titlul VII: Implicarea instanțelor de judecată în procedura de executare silită.

    Cartea este la doua ediție, adnotată și completată, inclusiv cu jurisprudență relevantă și recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În curând, versiunea electronică a cărții va fi publicată pe site-ul csj.md și va fi disponibilă pentru toți.

    O altă lucrare așteptată de mediul juridic din Moldova este „Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariul hotărârilor CtEDO împotriva Republicii Moldova. Concluzii și recomandări”. Lucrarea este semnată de un colectiv de juriști, sub conducerea președintelui CSJ, Mihai Poalelungi, și directorului Institutului Național de Justiție, Diana Sârcu.

    sursa: bizlaw.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Judecători cu lipici la donații

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

    Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

    Bani cadou

    Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

    Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

    Fără comentarii pentru presă

    Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

    Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

    „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

    Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

    „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

    Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

    O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

     

    Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

    Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

    Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

    Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

    „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

    Sursa: anticoruptie.md

  • SURPRIZA ZILEI: Valerian Mânzat, avocatul vedetă, condamnat la 9 ani de închisoare cu EXECUTARE

    Valerian Mânzat, avocatul-vedetă, cunoscut opiniei publice pentru petrecerile luxoase pe care le organizează, dar și pentru că acum doi ani i-a oferit soției de 8 martie cadou un automobil Porche de 45 de mii de euro, a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Sentința a fost pronunțată joi, 7 mai 2015, la Judecătoria Râșcani de către judecătoarea Stela Bleșceaga.

    Valerian Mânzat, avocatul-vedetă, cunoscut opiniei publice pentru petrecerile luxoase pe care le organizează, dar și pentru că acum doi ani i-a oferit soției de 8 martie cadou un automobil Porche de 45 de mii de euro, a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Sentința a fost pronunțată joi, 7 mai 2015, la Judecătoria Râșcani de către judecătoarea Stela Bleșceaga.

     

  • Îți place că-i criticăm pe to(n)ți? Ajută Curaj.TV să rămînă independent! Anatol Mătăsaru CONDAMNAT la detenție pentru un protest

    Activistul civic Anatol MĂTĂSARU a fost condamnat la doi ani de detenție condiționat pentru acțiunea din fața Procuraturii Generale din 2013. Atunci protestatarul a expus mai multe obiecte de artă în fața instituției. Totodată, judecătoarea Stela Bleșciaga a dispus distrugerea obiectelor cu care Anatol Mătăsaru a ieșit la protest. Decizia este cu drept de recurs în termen de 15 zile la Curtea de Apel.

    Activistul civic Anatol MĂTĂSARU a fost condamnat la doi ani de detenție condiționat pentru acțiunea din fața Procuraturii Generale din 2013. Atunci protestatarul a expus mai multe obiecte de artă în fața instituției. Totodată, judecătoarea Stela Bleșciaga a dispus distrugerea obiectelor cu care Anatol Mătăsaru a ieșit la protest. Decizia este cu drept de recurs în termen de 15 zile la Curtea de Apel.

     

     

  • Judecătoria Râșcani A DISPUS ARESTAREA lui Mătăsaru

    Activistul civic, Anatol Mătăsaru, cunoscut pentru protestele sale ingenioase a fost condamnat ieri la arest preventiv pentru o acțiune de protest din ianuarie 2012. Atunci activistul ar fi adus un falus în fața Procuraturii Generale, care l-ar fi reprezentat pe Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova.
    Potrivit soției lui Anatol Mătăsaru, Judecătoria Râșcani, prin judecătorul Stela Beșleaga, a decis ca Anatol Mătăsaru să fie arestat preventiv, pentru că nu s-ar fi prezentat la proces, după ce Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru protestul pașnic din 2012.

    Activistul civic, Anatol Mătăsaru, cunoscut pentru protestele sale ingenioase a fost condamnat ieri la arest preventiv pentru o acțiune de protest din ianuarie 2012. Atunci activistul ar fi adus un falus în fața Procuraturii Generale, care l-ar fi reprezentat pe Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova.
    Potrivit soției lui Anatol Mătăsaru, Judecătoria Râșcani, prin judecătorul Stela Beșleaga, a decis ca Anatol Mătăsaru să fie arestat preventiv, pentru că nu s-ar fi prezentat la proces, după ce Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru protestul pașnic din 2012.

     

  • Trandafirul lui Matasaru vs cactusul judecatoarei Blesceaga.Care-i mai pervers si criminal?

    La sigur, sa am logica procurorilor si politistilor care mi-au facut dosar penal pentru ,,Lupulu,, in forma de trandafir pe care l-am expus pe scarile PG de ziua profesioala a procurorilor ...ar porni dosar penal contra judecatoarei Stella Blesceaga care eamineaza acest dosar ,,Lupulu,, si care si ia a expus in sala Judecatorie Rascani un cactus in aceasi ipostaza ca si ,,Lupulu, de pa scarile PG.

    La sigur, sa am logica procurorilor si politistilor care mi-au facut dosar penal pentru ,,Lupulu,, in forma de trandafir pe care l-am expus pe scarile PG de ziua profesioala a procurorilor ...ar porni dosar penal contra judecatoarei Stella Blesceaga care eamineaza acest dosar ,,Lupulu,, si care si ia a expus in sala Judecatorie Rascani un cactus in aceasi ipostaza ca si ,,Lupulu, de pa scarile PG.

     

  • Президент Тимофти назначил в должность шесть судей

    По предложению Высшего совета магистратуры президент страны Николай Тимофти подписал указы о назначении в должность шести судей, сообщает NOI.md со ссылкой на представителей аппарата главы государства.
    Так, Петр Трибой был назначен председателем Ниспоренского суда (на 4 года), Тудор Бердилэ – председателем Кантемирского суда, Стела Блешчага - вице-председателем суда столичного сектора Рышкановка (на 4 года), Людмила Оуш – судьей Кишиневской апелляционной палаты, Борислав Бабенко - судьей Кишиневской апелляционной палаты, Стелиана Лазарь – судьей Оргеевского суда.

    По предложению Высшего совета магистратуры президент страны Николай Тимофти подписал указы о назначении в должность шести судей, сообщает NOI.md со ссылкой на представителей аппарата главы государства.
    Так, Петр Трибой был назначен председателем Ниспоренского суда (на 4 года), Тудор Бердилэ – председателем Кантемирского суда, Стела Блешчага - вице-председателем суда столичного сектора Рышкановка (на 4 года), Людмила Оуш – судьей Кишиневской апелляционной палаты, Борислав Бабенко - судьей Кишиневской апелляционной палаты, Стелиана Лазарь – судьей Оргеевского суда.

     

  • Николай Тимофти подписал указ о назначении восьми судей

    Президент раскритиковал отношение высших судебных инстанций, не санкционировавших судей, обвиненных в нарушении закона. По его словам, судьям повысят зарплаты с теми условиями, что они будут осуществлять правосудие ответственно.
    В списке назначенных президентом судей восемь имен:
    - Стелла Блешчага, суд сектора Рышкановка, Кишинев;
    - Анжела Брага, суд Хынчешт;
    - Людмила Караяну, суд Чадыр-Лунги;

    Президент раскритиковал отношение высших судебных инстанций, не санкционировавших судей, обвиненных в нарушении закона. По его словам, судьям повысят зарплаты с теми условиями, что они будут осуществлять правосудие ответственно.
    В списке назначенных президентом судей восемь имен:
    - Стелла Блешчага, суд сектора Рышкановка, Кишинев;
    - Анжела Брага, суд Хынчешт;
    - Людмила Караяну, суд Чадыр-Лунги;

  • Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

    Să devii judecător în Chişinău este mai simplu decât îşi imaginează unii jurişti. Notele mari, reputaţia ireproşabilă şi rezultatele obţinute prin eforturi proprii «nu mai dau bine la CV». Este suficient ca cel care candidează să obţină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii şi să fie aprobat de către preşedintele Voronin. Numirea judecătorilor în funcţie a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă.

    Să devii judecător în Chişinău este mai simplu decât îşi imaginează unii jurişti. Notele mari, reputaţia ireproşabilă şi rezultatele obţinute prin eforturi proprii «nu mai dau bine la CV». Este suficient ca cel care candidează să obţină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii şi să fie aprobat de către preşedintele Voronin. Numirea judecătorilor în funcţie a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă.

    Posturile vacante sunt anunţate public, lista candidaţilor şi notele obţinute sunt de asemenea postate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar deciziile de numire în funcţie sunt şi ele la vedere. Astfel, vedem că pe lista judecătorilor proaspăt selectaţi apar persoane ce au luat note mai mici la examenul de capacitate în comparaţie cu ale altor colegi, care şi acum îşi aşteaptă rândul. Pe lista candidaţilor la funcţia de judecător pentru judecătoriile Botanica şi Buiucani din toamna anului 2007 (11 octombrie) apar 24 de persoane care au obţinut medii la examenul de capacitate între 8,5 şi 9,5. Judecători de nota 8

    Doi dintre aceştia, Dorin Dulghieru şi Elena Cojocari, au fost repartizați la Buiucani. Alți doi - Radu Țurcanu şi Valentina Garabadjiu - au ocupat locurile libere de la judecătoria Botanica. Analizând tabelul, este lesne de înţeles că unii dintre posesorii celor mai mici note au devenit judecători, iar alţii, cu note foarte înalte, au rămas să mai aştepte. De exemplu, judecătoarea Valentina Garabadjiu a luat nota 8,5, situându-se pe locul 20 din 24 de candidaţi, dar a trecut printre primii 10, lăsându-i în urmă pe cei cu note de 9,5. Legea cu privire la statutul judecătorului spune, de fapt, că notele sunt foarte importante pentru o persoană care aspiră la această funcţie, or un candidat în justiţie trebuie «să susțină cu succes examenul de capacitate».

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU