Știri

• A examinat dosarul privind contrabanda de 550 de mii de euro, în timp ce soțul său este cercetat pentru aceeași infracțiune. Argumentele judecătoarei Arina Ialanji

  Soțul magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Arina Ialanji, care l-a achitat pe Valeriu Timofti, bărbatul învinuit de procurori pentru contrabandă cu 550 de mii de euro, este și el inculpat într-un dosar penal pentru aceeași infracțiune. ZdG a constatat că în timp ce judecătoarea a luat decizia de achitare, pe rolul instanței de la Ungheni, soțul acesteia, Vladimir […]

  Citiţi mai departe

  Soțul magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Arina Ialanji, care l-a achitat pe Valeriu Timofti, bărbatul învinuit de procurori pentru contrabandă cu 550 de mii de euro, este și el inculpat într-un dosar penal pentru aceeași infracțiune. ZdG a constatat că în timp ce judecătoarea a luat decizia de achitare, pe rolul instanței de la Ungheni, soțul acesteia, Vladimir Fedco, este cercetat pentru că ar fi fost complice la contrabandă, din funcția publică pe care o deținea în noiembrie 2022, de inspector principal în cadrul Biroului Vamal Centru.

  Într-un răspuns pentru ZdG, magistrata a declarat că nu consideră că „acuzația adusă soțului ei referitor la complicitate în contrabandă este un motiv plauzibil ce ar crea unui observator independent dubii referitor la imparțialitatea judecătorului ce examinează cauza penală”. Mai mult, Arina Ialanji a spus că consideră că „invocarea argumentului respectiv, după adoptarea hotărârii în speță, creează impresia unor ingerințe”.

  Detalii din dosarul lui Vladimir Fedco, soțul judecătoarei

  Potrivit unui răspuns oferit luni, 18 noiembrie, de către purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur, Vladimir Fedco a fost trimis pe banca acuzaților acum mai bine de un an, în martie 2023, alături de alte două persoane, tată și fiu – Anatolie și Daniel Botnaru. PCCOCS a instrumentat ambele cazuri de contrabandă, și cel al lui Timofti și cel al lui Fedco.

  Fedco este învinuit că ar fi permis intrarea în țară a unui lot de marfă în valoare de 700 de mii de lei, fără să fie declarată în modul corespunzător.

  În noiembrie 2022, procurorii PCCOCS au anunțat despre reținerea unei capturi de vestimentație de contrabandă, cu valoarea în vamă de peste 700 000 de lei. Fedco a fost reținut și plasat în izolator la 24 noiembrie 2022.

  „Mai exact, sunt vizați un tată și fiul acestuia care conduceau două mijloace de transport cu marfa. Captura a fost depistată de inspectorii vamali ai Echipelor Mobile, la circa 15 minute după ce cei doi au traversat oficial frontiera, fără însă să o declare în vamă, după verificarea efectuată de inspectorul vamal de la Sculeni, care le-a declarat procurorilor PCCOCS că nu ar fi găsit nimic suspect în cele două mașini.

  Prin urmare, în martie 2023 procurorii PCCOCS i-au trimis în judecată atât pe ambii șoferi, cât și pe inspectorul vamal (pentru complicitate). Acum, Judecătoria Ungheni examinează dosarul în fază preliminară. Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru luna decembrie 2024”, a comunicat Emil Gaitur pentru ZdG.

  La sfârșitul lunii noiembrie 2022, autoritățile au anunțat că departamentul antifraudă și conformare al Serviciului Vamal și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au reținut o persoană suspectată de contrabandă și un angajat al Serviciului Vamal pentru introducerea ilegală în țară a articolelor vestimentare de peste 700 000 lei.

  „Percheziții au avut loc joi, în municipiile Chișinău și Ungheni. Urmare a acestora, au fost ridicate dispozitive de telecomunicații și înscrisuri. 

  Persoanele reținute în vârstă de 28 și respectiv 48 de ani, pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii. Urmărirea penală continuă, pentru cercetarea tuturor aspectelor infracțiunii investigate”, a comunicat atunci Serviciul Vamal.

  De când a fost trimis dosarul în instanță, pe caz au fost programate doar 6 ședințe, trei în 2023 și alte trei în 2024. Cauza este examinată de judecătorul Anatolie Rusu.

  Cum a încercat să-și recapete locul de muncă, dar fără succes

  Fedco a fost destituit din funcția pe care o deținea în Serviciul Vamal, alături de o colegă – Elena Rîbac, în martie 2023, atunci când urmărirea penală a fost încheiată. Soțul magistratei a contestat în instanța de judecată decizia directorului de atunci al instituției, Igor Talmazan, argumentând că ar fi trebuit să fie suspendat din funcție, ci nu demis, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

  „Potrivit materialelor anchetei de serviciu acesta a fost dispus prin ordinul din 20 ianuarie 2023, abia după expirarea practic a două luni, ori conducerea Serviciului Vamal a fost informată încă la data de 24 noiembrie 2022 despre pretinsul delict.

  Întreaga procedură administrativă s-a desfășurat cu încălcarea normelor codului administrativ cu referire la termene, cu referire la respectarea drepturilor reclamantului de a fi informat, notificat, iar viciile enunțate denotă ilegalitatea actelor administrative contestate”, a argumentat Fedco în fața judecătorului Vitalii Ciumac, de la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

  Magistratul Ciumac a respins acțiunea depusă de Vladimir Fedco împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova privind anularea actelor administrative, achitarea salariului restant și compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Decizia primei instanțe nu a fost contestată cu apel, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată.

  Fedco a deținut funcția de inspector principal în cadrul Serviciului Vamal în perioada 2016-2023.

  Cum comentează judecătoarea Ialanji

  ZdG a întrebat-o pe Arina Ialanji cum argumentează decizia de a nu se abține de la examinarea cauzei lui Valeriu Timofti, având în vedere că soțul său este învinuit de complicitate la contrabandă.

  „Art. 34 Cod de Procedură Penală prescrie condițiile de abținere a judecătorului de la examinarea cauzei penale, făcând trimitere la prevederile art. 33 Cod de Procedură Penală, care reglementează expres situațiile din incompatibilitate a judecătorului de la examinarea cauzei penale.

  Nu consider că acuzația adusă soțului referitor la complicitate în contrabandă este un motiv plauzibil ce ar crea unui observator independent dubii referitor la imparțialitatea judecătorului ce examinează cauza penală, or în activitatea sa judecătorul este independent și imparțial, se supune doar legii.

  Nu este clar care ar fi temeiul legal și motivul pentru care ar fi trebuit să declar abținere de la examinarea cauzei penale pornite pentru infracțiuni de contrabandă. Mai mult, vreau să atrag atenția că și anterior am avut în gestiune cauze penale privind comiterea a astfel de infracțiuni și la acel moment fiind aceeași situație nu au fost înaintate de către terțe persoane sau participanții la proces obiecții sau cereri referitor necesitatea declarării abținerii de la examinarea cauzei penale, iar invocarea argumentului respectiv după adoptarea hotărârii în speță, creează impresia unor ingerințe.

  Prezenta cauză penală, cât și cauza penală de învinuire a soțului meu, a fost instrumentată de către aceeași procuratură, circumstanțe care au fost cunoscute și nimeni nu a înaintat cerere de recuzare pe atare motiv, deoarece este unul formal.

  Mai mult vreau să atrag atenția că existența sau nu a condițiilor de incompatibilitate se verifică de către instanța ierarhic superioară, reieșind din constatările Curții Constituționale, potrivit cărora independența judecătorului este о premisă а statului de drept și о gаrаnțiе fundamentală а unei judecăți соrесtе, сееа се рrеsuрunе сă nimeni nu poate intеrvеni în deciziile și modul de gândire ale unui judecător, decât prin рrосеdurilе judiciare stabilite (hotărârea Curții Соnstituțiоnаlе nr. 9 din 28.06.2012) și сă un соntrоl al legalității și temeiniciei actului judecătoresc poate fi exercitat numаi de către instanțele de apel și rесurs, în conformitate cu рrосеdurilе jurisdicționale (hotărârea Curții Constituționale nr. 28 din 14 decembrie 2010)”, a explicat judecătoarea poziția sa.

  Luni, 18 noiembrie, PCCOCS a contestat la Curtea de Apel Chișinău sentința de achitare emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în privința bărbatului care nu a declarat în vamă cei 550 000 de euro, la sosire din România, a anunțat instituția.

  Acuzatorii de stat consideră că circumstanțele faptice și probatoriul acestui dosar de contrabandă au fost examinate și apreciate „eronat” de instanța de judecată prin sentința din 13 noiembrie 2024.  

  • Vina bărbatului învinuit că ar fi încercat să aducă în țară peste jumătate de milion de euro într-o valiză, fără a-i declara, nu ar fi fost dovedită nici în ceea ce privește intenția de comitere a infracțiunii de contrabandă, nici în legătură cu implicarea altor persoane în comiterea pretinsei infracțiuni de transmitere către acesta a mijloacelor bănești. Concluziile aparțin Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care a venit cu o reacție în contextul decizie de achitare pronunțate în privința lui Valeriu Timofti, suspectat de afiliere cu fostul partid Șor.

  Inspecția judiciară urmează să examineze acțiunile magistratei Arina Ialanji. Aceasta ar fi trebuit să se abțină de la examinarea cauzei, potrivit unei sesizări. La începutul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de luni membrul Alexandru Postica a anunțat că a depus o sesizare. Acesta a spus că judecătoarea ar fi demonstrat „lipsă de imparțialitate”.

  „În urma analizei informației din programul integrat de gestionare a dosarelor, precum și suprapunerea acestora cu alte informații publice, am ajuns la concluzia că există o bănuială rezonabilă că, în acțiunile judecătorului care a emis această sentință se regăsește o abatere disciplinară. Astăzi a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare în adresa Inspecției judiciare prin care am solicitat pornirea procedurii judiciare în privința acestui judecător, având în vedere că în opinia mea sunt circumstanțe care demonstrează lipsa de imparțialitate a acesteia la examinarea cauzei”, a afirmat Postica, fără a oferi mai multe detalii.

  Contactat de ZdG, membrul CSM a precizat că sesizarea a fost făcută în baza normei care prevede că constituie abatere disciplinară „nerespectarea intenţionată sau din neglijenţă gravă a îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei”.

  ZdG a scris anterior că Valeriu Timofti, bărbatul care a încercat să intre în R. Moldova cu o valiză cu bani, în sumă totală de 550 de mii de euro, fiind învinuit de procurori pentru contrabandă, a declarat în instanța de judecată că i-ar fi spus angajatului Serviciului Vamal că vrea să declare banii, dar că l-a anunțat „cu voce înceată, din motive de securitate, deoarece era un automobil în spate”.

  Acesta a spus că ar fi adus banii în R. Moldova pentru investiții imobiliare: „Deține foarte multe imobile în România și poate la bătrânețe intenţiona să se retragă de pe piața română”.

  Cetățean al R. Moldova și României, presa a scris anterior că acesta era suspectat de afiliere cu fostul partid Șor.

  Concluziile judecătoarei Arina Ialanji
  „Acuzarea în cadrul examinării cauzei în fond nu a obiectat asupra actelor confirmative ale provenienţei banilor şi nu le-a combătut în nici un mod, ceea ce indică asupra faptului că învinuirea incriminată lui Timofti Valeriu în rechizitoriu, şi anume că „provenienţa banilor nu a putut fi demonstrată”, nu este corectă şi întemeiată.
  Ipoteza organului de urmărire penală şi a procurorului, potrivit căreia alte persoane în curs de identificare i-au predat banii în sumă de 550 000 euro lui Valeriu Timofti pentru a fi introduși pe teritoriul Republicii Moldova, nu şi-a găsit confirmare şi contravin probelor prezentate şi cercetate”.

  Ce a solicitat procurora de caz

  Procurora Olga Casian a solicitat de a-l recunoaşte vinovat pe Valeriu Timofti, de comiterea contrabandei şi a-i aplica o pedeapsă sub formă de privațiune de libertate pe un termen de 5 ani. Pedeapsa închisorii aplicată lui Valeriu Timofti urmând a fi executată parţial, cu stabilirea pedepsei închisorii de 2 ani şi 6 luni în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea pedepsei neexecutate a închisorii de 2 ani şi 6 luni, stabilind termenul de probă de 3 ani, cu includerea în termenul pedepsei stabilite perioada de aflare în stare de reținere și arest. Totodată, s-a pretins încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 3 150 lei. Procuratura a solicitat ca mijloacele financiare în numerar în valută străină în sumă de 550 000 de euro (echivalentul a 10 527 000 lei n.r.), transmise spre păstrare la Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, a se trece în proprietatea statului ca bun utilizat la comiterea infracțiunii.

  În plus, acuzatoarea de stat a cerut instanței confiscarea specială a contravalorii unui mijloc de transport, în sumă de 91 200 de euro.

  Sursa: zdg.md

• VIDEO// Judecătoarea celui mai greu dosar al lui Stoianoglo: Averea şi cariera

  Cel mai greu dosar al procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în care este învinuit că a luat mită de peste 60 de milioane de lei pentru a-l scăpa pe controversatul Veaceslav Platon de sentinţa irevocabilă de 18 ani de închisoare, i-a revenit magistratei Arina Ialanji de la oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău. Arina Ialanji a încercat să scape de dosarul […]

  Citiţi mai departe

  Cel mai greu dosar al procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în care este învinuit că a luat mită de peste 60 de milioane de lei pentru a-l scăpa pe controversatul Veaceslav Platon de sentinţa irevocabilă de 18 ani de închisoare, i-a revenit magistratei Arina Ialanji de la oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău. Arina Ialanji a încercat să scape de dosarul cu 60 de volume, declarând abţinere pentru că a fost colegă cu Dumitru Răileanu, unul din subalternii lui Stoianoglo care ar fi fost implicat în schema de eliberare a lui Platon. Solicitarea însă i-a fost respinsă. Arina Ialanji este fiica omului de afaceri Constantin Ialanji, originar, ca şi Stoianoglo, din Găgăuzia, care i-a donat fiicei o parte din afacere şi dintr-un imobil de milioane.

  Cariera magistratei Ialanji

  Arina Ialanji a îmbrăcat roba de judecător la 25 de ani, fiind desemnată, la începutul anului 2011, la Judecătoria Bender, la un an după ce a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei. Până a primi mandatul, timp de un an a lucrat în calitate de jurist la întreprinderea Combinatul auto .nr 7 din Chişinău, unde deţineau acţiuni şi părinţii săi.

  La mai puţin de un an de la obţinerea mandatul de judecător, Arina Ialanji a fost numită preşedinte al instanţei din Bender.

  Prin decretul semnat la 20 decembrie 2017 de ex-preşedintele Igor Dodon, Arina Ialanji a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

  Prin Hotărârea nr. 359/31 din 08 Decembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Arina Ialanji cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor în vederea promovării în instanţa ierarhic superioară.

  În 2019, Arina Ialanji a susținut teza de doctor în drept.

  Dosarul de 1,51 miliarde de dolari
  În 2013, Arina Ialanji a acordat despăgubiri de 1,45 miliarde de dolari, adică mai bine de 12% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, într-un proces privind datoriile pentru trei ani ale Transnistriei către Gazprom, prin intermediul MoldovaGaz.

  Este vorba de procesul deschis de către SA MoldovaGaz împotriva SRL Tiraspoltransgaz, prin care primii cereau plata prestațiilor prestate, dar și a unor penalități pentru întârziere. Publicaţia Evenimentul zilei a făcut o investigaţie în care a arătat că este vorba despre gazul pe care MoldovaGaz l-a vândut Transnistriei și pe care societatea transnistreană nu l-a plătit niciodată.

  Având în vedere acționarii celor două societăți, precum și producătorul gazului, este vorba despre un proces care are un singur actor, Gazprom. Gigantul rus este acționar majoritar la MoldovaGaz, este producătorul și furnizorul gazului aflat în discuție și, potrivit informațiilor din presă, ar putea fi și acționar sau stakeholder la Tiraspoltransgaz.

  „Conform contractului este stabilit că plata pentru gazele naturale furnizate se efectuează lunar prin transferul sumelor băneşti la contul SAD Gazprom, însă până în prezent SRL Tiraspoltransgaz nu a transferat mijloacele băneşti pentru gazele naturale furnizate, acumulând o datorie în sumă totală de 1,51 de miliarde dolari SUA pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2012”, a afirmat Sergiu Școlnic, reprezentantul de atunci al MoldovaGaz în ședința de judecată.

  La aceasta se adaugă și penalitățile solicitate de Gazprom, adică 0,01% pe zi, adică un total de peste 75 milioane de dolari.

  Având în vedere prevederile legale, prin Codul civil răspunderea contractuală dintre MoldovaGaz și Gazprom se transmite către Tiraspoltransgaz, Judecătoria le-a dat dreptate moldovenilor, însă doar parțial, reducând cu aproape 65 milioane de dolari despăgubirile cerute.

  Averea magistratei
  Numele magistratei Arina Ialanji de la Judecătoria Chișinău a mai figurat în investigaţiile portalului Anticorupţie.md.

  Magistrata a primit drept donație, în 2020, cota parte de ½ dintr-o casă de locuit de 231 de metri pătrați. Cealaltă jumătate din imobil i-a fost donată în 2019. Este vorba despre o casă cu trei niveluri și mansardă, amplasată în sectorul Botanica al Capitalei, în care nu pare să locuiască cineva. Imobilul a fost cumpărat în 1998 de părinții magistratei, Ana și Constantin Ialanji. În 2004, acesta a fost înregistrat pe numele Arinei Ialanji și a fratelui acesteia. În iulie 2017, jumătate din locuință a fost trecută din nou pe numele tatălui judecătoarei, iar în 2019, pe numele fiului de un an al magistratei. În septembrie 2020, cota de ½ din casa de locuit a fost înregistrată, din nou, oficial, pe numele Arinei Ialanji.Tot anul trecut, magistrata a cedat cota parte de ½ dintr-o casă de locuit de 196,5 metri pătrați, situată în orașul Codru, în favoarea fratelui său. Contractul de donație a fost semnat la 18 august. Imobilul respectiv le-a fost donat fraților Ialanji încă în 2004.

   

  Acestea nu sunt singurele tranzacții ale judecătoarei. În 2020 ea a vândut un automobil contra sumei de 115.000 de lei și a cumpărat un autoturism de marcă Toyota Prius, produs în 2013, pentru care a achitat 200.000 de lei.

  Anul trecut, magistratei i-a mai fost donată o casă de locuit, cu suprafaţa de 81 de metri pătraţi şi evaluată la 51.857 lei. Arina Ialanji a precizat în Declaraţia de avere şi interese personale că bunul i-a fost donat cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

  Anul trecut magistrata şi-a cumpărat un automobil de model Toyota Rav4, pentru care a scos din buzunar 400.000 de lei. În acelaşi an, a vândut alte 2 maşini, Toyota Prius şi Honda Accord, cu câte 200.000 de mii de lei fiecare.

  Familia mai deţine un automobil Opel Astra, fabricat în anul 2002, evaluat la 60.000 de lei.

   

  Arina Ialanji este co-proprietară a unei cote de 49.71% , cu valoarea de 377.100 lei, la SRL Iasctrans. O cotă similară o deţine şi fratele magistratei, Dmitri Ialanji.

  Firma a fost fondată de tatăl celor doi, Constantin Ialanji, în anul 2000, iar după ce a donat majoritatea acţiunilor celor doi copii ai săi, antreprenorul a rămas cu cota de 0,57 la sută, păstrându-şi şi funcţia de administrator.

  Din 2016, SRL Iasctrans îşi are adresa juridică pe strada Otovasca 25/1, aceeaşi adresă jurodică ca şi SA Combinatul auto nr.7 din Chişinău.

  Arina Ialanji, supărată pe jurnalişti

  Magistrata Arina Ialanji a refuzat iniţial să ne răspundă la întrebări. Motivul a fost că nu i s-a oferit dreptul la replică atunci când s-a scris despre donaţiile primite: „În articol este scris că am avut dreptul la replică. De ce nu m-a sunat nimeni ca să mă întrebe de ce au fost făcute donaţiile în familia mea?”.

   

  Ulterior, magistrata a declarat că părinţii i-au făcut donaţiile. „Mama şi tata au făcut. Apropo, în 2004, când eu aveam 17 ani. Ei au lucrat. Atunci nu era aşa, să ponegreşti pe cineva, trebuia să munceşti, să nu te odihneşti ca să-ţi întreţii familia. Tata mi-a donat partea din întreprindere. D-voastră aveţi copii? Nu la copii veţi da averea sau o veţi dona unui străin”, a declarat magistrata.
  Sursa: anticoruptie.md

• "De ce a fost ascuns procesul prin care Gazprom a câștigat 1,5 miliarde de dolari de la Transnistria?"

  O judecătoare din satul Varniţa a acordat despăgubiri uriașe – 1,45 miliarde de dolari, adică mai bine de 12% din Produsul Intern Brut al Republicii – într-un proces care privește pe absolut toți cetățenii Moldovei, dar care din motive de neînțeles nu a fost adus la cunoștința publicului. Este vorba despre datoriile din ultimii trei ani ale Transnistriei către Gazprom, […]

  Citiţi mai departe

  O judecătoare din satul Varniţa a acordat despăgubiri uriașe – 1,45 miliarde de dolari, adică mai bine de 12% din Produsul Intern Brut al Republicii – într-un proces care privește pe absolut toți cetățenii Moldovei, dar care din motive de neînțeles nu a fost adus la cunoștința publicului. Este vorba despre datoriile din ultimii trei ani ale Transnistriei către Gazprom, prin intermediul MoldovaGaz, sau mai exact este un proces în care Gazprom se judecă cu Gazprom și, evident, câștigă tot Gazprom, scrie Evenimentul zilei. Publicaţia a efectuat o investigaţie la acest subiect. Vă invităm să vedeţi mai jos textul integral: „La data de 9 aprilie 2013, judecătoarea Arina Ialanji s-a pronunțat în procesul deschis de către SA MoldovaGaz împotriva SRL Tiraspoltransgaz, prin care primii cereau plata prestațiilor prestate, dar și a unor penalități pentru întârziere.

  Este vorba despre gazul pe care MoldovaGaz l-a vândut Transnistriei și pe care societatea transnistreană nu l-a plătit niciodată. Mai exact, având în vedere acționarii celor două societăți, precum și producătorul gazului, este vorba despre un proces care are un singur actor, Gazprom. Gigantul rus este acționar majoritar la MoldovaGaz, este producătorul și furnizorul gazului aflat în discuție și, potrivit informațiilor din presă, ar putea fi și acționar sau stakeholder la Tiraspoltransgaz.

  „Conform contractului este stabilit că plata pentru gazele naturale furnizate se efectuează lunar prin transferul sumelor băneşti la contul SAD Gazprom, însă până în prezent SRL Tiraspoltransgaz nu a transferat mijloacele băneşti pentru gazele naturale furnizate, acumulând o datorie în sumă totală de 1,51 de miliarde dolari SUA pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2012”, a afirmat Sergiu Școlnic, reprezentantul MoldovaGaz în ședința de judecată. La aceasta se adaugă și penalitățile solicitate de Gazprom, adică 0,01% pe zi, adică un total de peste 75 milioane de dolari.

• Кадровые перестановки в судебной системе

  В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали […]

  Citiţi mai departe

  В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали 8 из 10 членов совета, присутствовавших на заседании. На освободившийся пост также претендовал другой член ВСМ Александру Арсени, однако его кандидатура получила всего два голоса. Николае Тимофти работает в судебной системе более 35 лет, а в Высшем совете магистратуры состоит с момента его образования. Новый глава ВСМ пока решил не снимать свою кандидатуру с конкурса на должность председателя Высшей судебной палаты, однако очевидно, что круг претендентов на этот пост сужается. На прошлой неделе свою заявку отозвал судья Европейского суда по правам человека Михаил Поалелунжь.

  Его называли одной из наиболее вероятных кандидатур, по которой мог быть найден компромисс в парламенте. Это решение страсбургский судья объяснил обстоятельствами личного характера, о которых пока предпочитает не распространяться. Ожидается, что финалист конкурса будет назван ВСМ после 29 марта, когда истекают полномочия нынешнего председателя Иона Муруяну. «Критика в отношении Высшего совета магистратуры во многом объясняется отсутствием прозрачности в его деятельности, даже по отношению к судейскому корпусу, – отметил для «ЛП» г-н Тимофти. – Нам предстоит наладить рабочий контакт со всеми председателями судов, с судьями, чтобы они знали обо всем, что происходит в органе самоуправления, могли высказывать свои предложения, более активно участвовать в обсуждении актуальных проблем и принятии решений. В ближайшее время мы с коллегами пригласим руководителей судов на рабочую встречу, а также посетим каждую судебную инстанцию, чтобы ознакомиться на месте с проблемами, с которыми сталкиваются судьи».

  Ряд изменений произошел с начала нынешнего года в столичных судах. Ион Тимофей снова возглавил суд столичного сектора Рышкань, а Ион Цуркан был назначен председателем суда сектора Чентру Кишинева. При этом судейский стаж Иона Тимофея составляет 35 лет, из которых около 20 лет он руководит судом сектора Рышкань. «Последние 8 лет я работал здесь в качестве судьи, а сейчас вновь назначен на пост председателя, – говорит г-н Тимофей. – В Законе о судоустройстве предусмотрены ограничения, но они касаются других случаев, когда соответствующую должность нельзя занимать более двух сроков подряд. Мне нравится эта работа, поэтому я не стремлюсь в вышестоящие инстанции».