Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Киронец Иоана
Căutare avansată
Foto: odnoklassniki.ru

Pşeniţa Eugeniu

Judecătorie Edineţ, Vicepreședinte

Date biografice

Data numirii în funcţie: 11.06.2003

Prin Hotărârea nr. 75/8 din 23 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Eugeniu Pșenița pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț, începând cu 25 martie 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 87-VIII din 22 martie 2017, domnul Eugeniu PȘENIȚA se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț.

Conform Hotărârii nr. 25/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Eugeniu PȘENIȚA, în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Edineț, pe un termen de 4 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM nr.1971-VII din 17 martie 2016, numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei  Edineț.

Data numirii în funcţie: 11.06.2003

Prin Hotărârea nr. 75/8 din 23 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Eugeniu Pșenița pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț, începând cu 25 martie 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 87-VIII din 22 martie 2017, domnul Eugeniu PȘENIȚA se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț.

Conform Hotărârii nr. 25/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Eugeniu PȘENIȚA, în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Edineț, pe un termen de 4 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM nr.1971-VII din 17 martie 2016, numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei  Edineț.

Prin Hotărârea nr. 10/2 din 26 ianuarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Eugeniu Pșenița în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Edineț, pe un termen de 4 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1298-III din 11 iunie 2003 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Edineț.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
16.06. 2003 - judecător la Judecătoria Edineț
2008 - numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 84/5 din 17 iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Eugeniu Pşeniţa de la Judecătoria Edineţ, sediul central, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Eugeniu Pșenița care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Eugeniu Pșenița nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 59/6 din 27 septembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Edineț, Pșenița Eugeniu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, au fost contestate 33 hotărîri judecătorești, menținute 17 hotărîri - 51,51%;
2014, au fost contestate 54 hotărîri judecătorești, menținute 35 hotărîri - 64,81%;
2015 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 6 ceea ce constituie 60%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 25, ceea ce constituie 59,52%;
2017 au fost contestate în total 25 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 20 ceea ce constituie 80%;
2018 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45 ceea ce constituie 80,35%;
2019 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 44 ceea ce constituie 78,57%.
judecător de instrucţie:
2017 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2018 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2019 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 473 de cauze examinate, 16 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,38%;
2014, din 455 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,39%;
2015, din 103 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,88%;
2016, din 474 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%;
2017, din 317 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,57%;
2018, din 483 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,27%;
2019, din 573 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,09%.
judecător de instrucţie:
2017, din 33 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2018, din 1 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2019, din 3 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 84/08 din 24 iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 74 (șaptezeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 78 (șaptezeci și opt) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 82/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de preşedinte la Judecătoria Edineț cu 77 (șaptezeci și șapte) de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020 materialele în privința candidatului Eugeniu Pșenița au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea la funcția administrativă de președinte al Judecătoriei Edineț

Prin Hotărârea nr. 84/5 din 17 iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Eugeniu PŞENIŢA de la Judecătoria Edineţ, sediul central, atribuindu-i calificativul Excelent.

Prin Hotărârea Nr. 156/12 din 9 iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Eugeniu Pșenița și Anatolie Țurcan, cu privire la remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă și/sau promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 58/4 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 72 (șaptezeci și două) puncte. 

Prin Hotărârea nr. 45/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 37 (treizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 44/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 28 (douăzeci și opt) puncte.

Conform Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 81 de puncte.

În conformitate cu Hotărârrea nr. 142/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului PŞENIŢA Eugeniu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte/vicepreşedinte al Judecătoriei Edineţ.

Potrivit Hotărârii nr. 540/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de avizul consultativ al organului de verificare în privinţa judecătorului Judecătoriei Edineț, Pșenița Eugeniu, și l-a considerat pe acesta compatibil cu interesele funcţiei publice de judecător la Judecătoria Edineț.

Conform Hotărârii CSM nr. 144/16 din 10 decembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de președinte la Judecătoria Edineț.

Prin Hotărârea nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 3/2 din 03 februarie 2014 a fost admis judecătorul Pşeniţa Eugeniu la concurs pentru promovarea în funcţie administrativă a instanţei.

Prin Hotărîrea nr. 822/35 din 12 noiembrie 2013 s-a decis a accepta demersul doamnei Nina Bănărescu, președintele Judecătoriei Edineț, referitor la desemnarea judecătorului Eugeniu Pșenița pentru examinarea cauzelor cu implicarea minorilor.

Prin Hotărârea nr. 59/6 din 27 septetembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Pşeniţa Eugeniu.

Prin Hotărârea CSM nr. 142/7 din 03 martie 2014 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 159/12 din 05 aprilie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 73/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la lucrările Conferinței Consiliului de Administrare a MEDEL „Imigrația și politica europeană de migrație”, următorii judecători:
- Simciuc Natalia, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Bostan Angela, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Pșenița Eugeniu, judecător la Judecătoria Edineț (sediul central); 
- Băbălău Denis, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 527/24 din 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul central) pentru participare la seminarul cu genericul “Rolul judecătorului în dezbaterea publică privind regulementul de lege”.

Prin Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru participare la lucrările Reuniunii Anuale a Asociației Internaționale a Judecătorilor, ce va avea loc în perioada 23-26 mai 2018 la Berlin, Germania.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 84/5 din 17 iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Eugeniu Pşeniţa de la Judecătoria Edineţ, sediul central, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Eugeniu Pșenița care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Eugeniu Pșenița nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 59/6 din 27 septembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Edineț, Pșenița Eugeniu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013, au fost contestate 33 hotărîri judecătorești, menținute 17 hotărîri - 51,51%;
2014, au fost contestate 54 hotărîri judecătorești, menținute 35 hotărîri - 64,81%;
2015 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 6 ceea ce constituie 60%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 25, ceea ce constituie 59,52%;
2017 au fost contestate în total 25 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 20 ceea ce constituie 80%;
2018 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45 ceea ce constituie 80,35%;
2019 au fost contestate în total 56 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 44 ceea ce constituie 78,57%.
judecător de instrucţie:
2017 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2018 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%;
2019 au fost contestate în total 0 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 473 de cauze examinate, 16 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,38%;
2014, din 455 de cauze examinate, 20 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,39%;
2015, din 103 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,88%;
2016, din 474 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%;
2017, din 317 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,57%;
2018, din 483 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,27%;
2019, din 573 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,09%.
judecător de instrucţie:
2017, din 33 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2018, din 1 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2019, din 3 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 84/08 din 24 iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 74 (șaptezeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 78 (șaptezeci și opt) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 82/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de preşedinte la Judecătoria Edineț cu 77 (șaptezeci și șapte) de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020 materialele în privința candidatului Eugeniu Pșenița au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea la funcția administrativă de președinte al Judecătoriei Edineț

Prin Hotărârea nr. 84/5 din 17 iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Eugeniu PŞENIŢA de la Judecătoria Edineţ, sediul central, atribuindu-i calificativul Excelent.

Prin Hotărârea Nr. 156/12 din 9 iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Eugeniu Pșenița și Anatolie Țurcan, cu privire la remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă și/sau promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 58/4 din 15 martie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Eugeniu Pșenița pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 72 (șaptezeci și două) puncte. 

Prin Hotărârea nr. 45/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Bălți cu 37 (treizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 44/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 28 (douăzeci și opt) puncte.

Conform Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 81 de puncte.

În conformitate cu Hotărârrea nr. 142/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului PŞENIŢA Eugeniu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte/vicepreşedinte al Judecătoriei Edineţ.

Potrivit Hotărârii nr. 540/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de avizul consultativ al organului de verificare în privinţa judecătorului Judecătoriei Edineț, Pșenița Eugeniu, și l-a considerat pe acesta compatibil cu interesele funcţiei publice de judecător la Judecătoria Edineț.

Conform Hotărârii CSM nr. 144/16 din 10 decembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Pșenița Eugeniu pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare a funcției de președinte la Judecătoria Edineț.

Prin Hotărârea nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 3/2 din 03 februarie 2014 a fost admis judecătorul Pşeniţa Eugeniu la concurs pentru promovarea în funcţie administrativă a instanţei.

Prin Hotărîrea nr. 822/35 din 12 noiembrie 2013 s-a decis a accepta demersul doamnei Nina Bănărescu, președintele Judecătoriei Edineț, referitor la desemnarea judecătorului Eugeniu Pșenița pentru examinarea cauzelor cu implicarea minorilor.

Prin Hotărârea nr. 59/6 din 27 septetembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Pşeniţa Eugeniu.

Prin Hotărârea CSM nr. 142/7 din 03 martie 2014 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.


Conform Hotărârii nr. 159/12 din 05 aprilie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 73/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la lucrările Conferinței Consiliului de Administrare a MEDEL „Imigrația și politica europeană de migrație”, următorii judecători:
- Simciuc Natalia, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Bostan Angela, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Pșenița Eugeniu, judecător la Judecătoria Edineț (sediul central); 
- Băbălău Denis, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 527/24 din 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul central) pentru participare la seminarul cu genericul “Rolul judecătorului în dezbaterea publică privind regulementul de lege”.


Prin Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru participare la lucrările Reuniunii Anuale a Asociației Internaționale a Judecătorilor, ce va avea loc în perioada 23-26 mai 2018 la Berlin, Germania.

 

Hotărârea nr. 75/8 din 23 martie 2021

Hotărârea nr. 84/08 din 24 iulie 2020

Hotărârea nr. 83/08 din 24 iulie 2020

Hotărârea nr. 82/08 din 24 iulie 2020

Hotărârea nr. 84/5 din 17 iulie 2020

Hotărârea Nr. 156/12 din 9 iunie 2020

Hotărârea nr. 58/4 din 15 martie 2019

Hotărârea nr. 73/4 din 26 februarie 2019

Hotărârea nr. 527/24 din 13 noiembrie 2018

Hotărârea nr. 44/08 din 15 iunie 2018

Hotărârea nr. 45/08 din 15 iunie 2018

Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018

Hotărârea nr. 33/4 din 04 mai 2018

Hotărârea nr. 25/2 din 17 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărîrea nr. 59/6 din 27 septetembrie 2013

Hotărîrea nr. 822/35 din 12 noiembrie 2013

Hotărîrea nr. 3/2 din 03 februarie 2014

Hotărârea CSM nr. 142/7 din 03 martie 2014

Hotărîrea nr. 159/12 din 05 aprilie 2012

Hotărîrea nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015

Hotărîrea CSM nr. 144/16 din 10 decembrie 2015

Hotărîrea nr. 540/23 din 06 septembrie 2016

Hotărârea nr. 142/16 din 31 octombrie 2016

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Eugeniu Pşeniţa nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Eugeniu Pșenița nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 19/3 din 25 februarie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Crețu Alexandru împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1471s-2096p/m din 30 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Pșenița Eugeniu de la Judecătoria Edineț (sediul central).

Prin Hotărârea nr. 80/05 din 01 aprilie 2022,Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Zara Tatiana, Zara Dorin, Zara Valeriu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1567s-2201p/m din 13 ianuarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 20 decembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Pșenița Eugeniu de la Judecătoria Edineț (sediul central).

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada 10.11.2013 - 10.11.2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Eugeniu PȘENIȚA”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/6 din 27 septembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Pșenița Eugeniu".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Eugeniu PȘENIȚA, în anii 2013 si 2015 au fost depuse cîte o petiție, find neintemeiate, iar în anul 2014 nu a fost depusă nici o petiție

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 9 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Eugeniu Pşeniţa nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit Hotărârii nr. 33/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Eugeniu Pșenița nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 19/3 din 25 februarie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Crețu Alexandru împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1471s-2096p/m din 30 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Pșenița Eugeniu de la Judecătoria Edineț (sediul central).

Prin Hotărârea nr. 80/05 din 01 aprilie 2022,Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Zara Tatiana, Zara Dorin, Zara Valeriu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1567s-2201p/m din 13 ianuarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 20 decembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorului Pșenița Eugeniu de la Judecătoria Edineț (sediul central).

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 58/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada 10.11.2013 - 10.11.2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Eugeniu PȘENIȚA”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/6 din 27 septembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Pșenița Eugeniu".

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Eugeniu PȘENIȚA, în anii 2013 si 2015 au fost depuse cîte o petiție, find neintemeiate, iar în anul 2014 nu a fost depusă nici o petiție

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 9 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 19/3 din 25 februarie 2022

Știri
  • Un magistrat respins de șeful statului pentru că „a compromis onoarea de judecător”, insistă pentru a treia oară să fie promovat în sistem

    Vicepreședintele Judecătoriei Edineț, Eugen Pșenița, care a fost respins anterior de la promovare de fostul președinte Vladimir Voronin, solicită pentru a treia oară în ultimii doi ani să fie avansat în funcție administrativă sau să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Cererea sa urmează să fie analizată în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vicepreședintele Judecătoriei Edineț, Eugen Pșenița, care a fost respins anterior de la promovare de fostul președinte Vladimir Voronin, solicită pentru a treia oară în ultimii doi ani să fie avansat în funcție administrativă sau să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Cererea sa urmează să fie analizată în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Eugeniu Pșenița a mai încercat să obțină o promovare în mai 2018, apoi în ianuarie 2019, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

    Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare. Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Fotoliile de magistrat ale Curții Supreme de Justiție, râvnite de candidați controversați

    Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

    Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

    însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale.

    Stelian Teleucă a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 73 de puncte de membrii CSC. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

    Natalia Simciuc a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notată cu 67 de puncte de membrii CSC. Magistrata face parte din completul de judecată, care, în decembrie 2016 au decis să respingă contestația avocaților moldovenilor care nu au putut vota peste hotare. În decizia emisă la 6 decembrie de Curtea de Apel Chișinău, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu au adus mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională.

    Eugeniu Pșenița a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 65 de puncte de membrii CSC. Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

    Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare. Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Sergiu Daguța a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 64 de puncte de membrii CSC. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că Sergiu Daguța a obținut în doi ani trei apartamente. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deține din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație”, se arată în investigație.

    Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrat respins de șeful statului insistă să fie avansat în funcție

    Vicepreședintele Judecătoriei Edineț, Eugen Pșenița, care a fost respins anterior de la promovare de  fostul președinte Vladimir Voronin, solicită din nou să fie avansat în funcție în instanța superioară. Cererea sa urmează să fie analizată în ședința de marți, 29 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii.

    Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

    Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

    Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.
    Sursa: anticoruptie.md

    Vicepreședintele Judecătoriei Edineț, Eugen Pșenița, care a fost respins anterior de la promovare de  fostul președinte Vladimir Voronin, solicită din nou să fie avansat în funcție în instanța superioară. Cererea sa urmează să fie analizată în ședința de marți, 29 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii.

    Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

    Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

    Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.
    Sursa: anticoruptie.md

     

  • Magistrați respinși de la promovare de șeful statului vor din nou să fie avansați în funcție

    Doi magistrați respinși anterior de la promovare de ex-președinții Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin, solicită să fie avansați în funcții în instanțele superioare. Este vorba de Dorel Musteața, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău, detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care țintește funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău sau al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și de colegul său de la Edineț, Eugeniu Pșenița, care solicită promovare la CSJ. Cei doi au depus cereri în acest sens la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul CSM, urmând să fie analizate în ședința de joi, 31 mai.

    Doi magistrați respinși anterior de la promovare de ex-președinții Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin, solicită să fie avansați în funcții în instanțele superioare. Este vorba de Dorel Musteața, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău, detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care țintește funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău sau al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și de colegul său de la Edineț, Eugeniu Pșenița, care solicită promovare la CSJ. Cei doi au depus cereri în acest sens la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul CSM, urmând să fie analizate în ședința de joi, 31 mai.

    Cei doi magistrați au fost vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum șase ani, Președintele interimar Mihai Ghimpu a respins demersul CSM de a-l promova pe Dorel Musteață, alături de alți judecători, în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respectivi cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, aceștia comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele de atunci a fost nevoit să semneze decretul.

    Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „În 2010, CSM a respins afirmațiile președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, referitor la cele expuse în scrisoare și a înaintat în mod repetat numirea mea, în calitate de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în anul 2011, am fost numit în calitate de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. De asemenea, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficacitatea Justiției, din anul 2014, Judecătoria Anenii Noi, a fost recunoscută pentru perioada 2011-2014, având cei mai buni indici din instanțele din Republica Moldova, anume în perioada când am activat în funcția de președinte a acestei instanțe. Din aceste considerente, nu mă consider a fi un judecător cu nume pătat”, a mai comentat Dorel Musteaţă. 

    În septembrie 2016, Dorel Musteața a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. Colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura lui șefului statului pentru aprobare. Acest lucru a fost posibil în urma unei decizii a CSM, prin care magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, se arată în hotărârea CSM. 

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița, la fel ca și Dorel Musteață, a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Șeful statului susținea că în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata președintele țării. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

    Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    La sfârșitul lui 2016, Pșenița a pierdut lupta pentru șefia Judecătoriei Edineț, în favoarea Liliei Țurcan.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Opt magistrați, apreciați cu ”foarte bine”. Cine sunt judecătorii și unde activează

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Mihail Țurcan, de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă – 77 de puncte;
    Svetlana Tizu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Constantin Roșca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Cornelia Vîrlan, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – 76 de puncte;
    Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău – 76 de puncte.

    Șase dintre ei au trecut prin procedura de evaluare ordinară. În același timp, Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi, a fost evaluat în baza cererii privind promovarea în funcție administrativă, iar Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț, în baza cererii privind promovarea la o instanță ierarhic superioară.

    Conform prevederilor legale, judecătorii sunt supuși evaluării periodice a performanţelor o dată la trei ani. În cazul acordării calificativului “insuficient”, magistratul este supus evaluării extraordinare în termenul stabilit de Colegiul de evaluare. Acordarea calificativului “insuficient” la două evaluări extraordinare consecutive constituie temei pentru iniţierea, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, a procedurii de eliberare din funcţie a judecătorului.

    Amintim că, recent Consiliul Superior al Magistraturii a modificat regulamentele de evaluare a judecătorilor, iar în unele cazuri punctajul maxim a fost redus de două ori.
    Sursa: bizlaw.md

  • Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

    La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

    CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

    Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

    Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

    În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

    În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

    Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

    „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

    Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

    „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
    sursa: zdg.md

  • Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

    Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

    Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

    Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
    Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
    Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

    La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
    Tatiana Avasiloaie
    Ecaterina Buzu
    Natalia Clevadî
    Elena Costiuc
    Dumitru Bosîi
    Adrian Cerbu
    Igor Chiroșca
    Radu Holban

    Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

    La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
    sursa: bizlaw.md

  • „Diploma de onoare a CSM”, pentru Ion Druță, Oleg Sternioală, Ion Muruianu, Ion Pleșca și alți peste 50 de judecători

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    Clasamentul a fost realizat de experții Asociației „Adept”, în mare parte în baza declarațiilor de venit pentru anul 2014. Deși nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druță a scăpat de răspundere și în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Inițial sancționați disciplinar, ei au fost scutiți de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Pe listă au fost trecuți și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, la sugestia președintelui instanței, Ion Pleșca. Printre ei se regăsește însuţi Ion Pleșca. Propus pentru un nou mandat la președinția Curții în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării. Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanța de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare și lezarea demnității. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

    Vicepreședinta instanței, Nelea Budăi, avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor.

    Anticoruptie.md a scris și despre Eugeniu Pșenița, președintele Judecătoriei Edineț. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincția „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiție și lipsa petițiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.  
    sursa: anticoruptie.md

  • Șefia Judecătoriei Edineț, țintită de doi magistrați: unul a fost respins de Vladimir Voronin pentru că „a compromis onoarea de judecător”, celălalt a împrumutat de la bancă 1,7 milioane de lei pentru restaurantul fiicei sale

    Concursurile pentru funcții de conducere în sistemul judecătoresc continuă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să aleagă marți, 27 decembrie, unul dintre cei doi judecători înscriși în cursa pentru postul de președinte al Judecătoriei Edineț: Eugen Pșenița, actualul președinte al instanței, și Lilia Țurcan, președinta Judecătoriei Dondușeni. 

    Eugen Pșenița, devenit președinte al Judecătoriei Edineț în martie 2016, a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Concursurile pentru funcții de conducere în sistemul judecătoresc continuă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să aleagă marți, 27 decembrie, unul dintre cei doi judecători înscriși în cursa pentru postul de președinte al Judecătoriei Edineț: Eugen Pșenița, actualul președinte al instanței, și Lilia Țurcan, președinta Judecătoriei Dondușeni. 

    Eugen Pșenița, devenit președinte al Judecătoriei Edineț în martie 2016, a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Atunci, șeful statului susținea că în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata președintele țării.

    Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

    Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

     

    Celălalt candidat la șefia Judecătoriei Edineț, președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1,7 milioane de lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a zece ani, cu o dobândă de 10%, a relatat acum câteva luni portalul Moldovacurata.md. „Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14.000 de lei, adică salariul său mediu lunar”, precizau autorii. 

    Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată față de întrebările reportarilor și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria. „Dumneavoastră vă vârâți în viața noastră privată? Eu am făcut declarația, peste tot a fost controlat, de toate organele și se vede cum se întoarce (creditul). Totul e justificat, dacă nu era justificat, demult eram chemată pe la alte organe. Eu am luat pentru cineva, pentru fiica mea. Care-i întrebarea? Ea deține un edificiu și are bani de unde întoarce”, a explicat magistrata. Moldovacurata.md a precizat că fiica judecătoarei, Carolina Țurcan, deține două firme. Una dintre acestea este SRL Cavali-Nord, care administrează un restaurant în Dondușeni, cu aceeași denumire – „Cavali”. Potrivit judecătoarei, fiica sa a primit acest restaurant în calitate de moștenire de la buneii săi, adică de la părinții magistratei. 

    După ce acum câteva luni Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, la 1 ianuarie 2017 își vor începe activitatea 15 instanțe noi. În septembrie, membrii CSM au aprobat, pentru anul 2017, efectivul-limită de 1.888 de unităţi de personal al judecătoriilor, inclusiv 353 posturi de magistrat. Astfel, în timp ce unii judecători pleacă din sistem, alții încearcă să obțină locuri cât mai bune.
    sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Убийце девушки вынесен обвинительный приговор…

    Вынесен обвинительный приговор жителю села Старые Гординешты Единецкого района, признанному виновным в убийстве восемнадцатилетней Мирелы... В 22 номере газеты от 17 июня прошлого года мы рассказывали нашим читателям о кровавом преступлении, произошедшем в селе Старые Гординешты Единецкого района. Напомним, что 13 июня, около 7 часов 15 минут утра, по пути на последний экзамен на степень бакалавра, была зверски убита юная, восемнадцатилетняя девушка, жительница села Гординешты. Мы уже делились с нашими читателями всей имеющейся у нас информацией, касающейся этой трагедии. На настоящий момент дело вошло в финальную фазу. 24 февраля 2012 года коллегией судей Единецкого района, в которую вошли Мария Ифтодий, Евгений Пшеница, под председательством Нины Бэнэреску, Александр Кожокарь был признан виновным в убийстве Бобуцак Мирелы.

    Вынесен обвинительный приговор жителю села Старые Гординешты Единецкого района, признанному виновным в убийстве восемнадцатилетней Мирелы... В 22 номере газеты от 17 июня прошлого года мы рассказывали нашим читателям о кровавом преступлении, произошедшем в селе Старые Гординешты Единецкого района. Напомним, что 13 июня, около 7 часов 15 минут утра, по пути на последний экзамен на степень бакалавра, была зверски убита юная, восемнадцатилетняя девушка, жительница села Гординешты. Мы уже делились с нашими читателями всей имеющейся у нас информацией, касающейся этой трагедии. На настоящий момент дело вошло в финальную фазу. 24 февраля 2012 года коллегией судей Единецкого района, в которую вошли Мария Ифтодий, Евгений Пшеница, под председательством Нины Бэнэреску, Александр Кожокарь был признан виновным в убийстве Бобуцак Мирелы.

    Наша справка
    Александр Кожокарь 1986 г.р. – уроженец и житель села Ст. Гординешты, неженат, образование не полное среднее, без постоянного места работы, комиссией судебно-психиатрической экспертизы признан вменяемым. Александр Васильевич Кожокарь не однократно привлекался к ответственности за преступления Закона Республики Молдова. В 2006 г. и 2008 г. привлекался к ответственности по ст.287 за совершение хулиганских действий и был осужден Единецким судом к различным мерам наказания. В марте 2011 г. Кожокарь нарушил ст. 152 п.2, ст. 287 п.2 и п.3, за что был осужден на 5 лет лишения свободы, с отсрочкой исполнения сроком на 3 года. 30 июня судом Единец был осужден по ст. 152 п.1 и приговорен к лишению свободы сроком на 8 лет.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU