База данных судей Республики Молдовa
Пример: Лысый Геннадие
Расширенный поиск
Foto: presedinte.md

Хадыркэ Виктория

Cуд Кишинев, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 11.04.2014 г.

Указом президента РМ №1090-VII от 11 апреля 2014 г. назначена, на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Год рождения 1983

Обучение/Дипломы
2002 г. - 2006 г. программа лиценциата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2006 г. - 2007 г. программа мастерата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2009 - 2011 гг. курсы начального обучения для кандидатов на должность судьи, НИЮ, окончила со средней общей оценкой 9,48 балла

Дата назначения на должность: 11.04.2014 г.

Указом президента РМ №1090-VII от 11 апреля 2014 г. назначена, на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Год рождения 1983

Обучение/Дипломы
2002 г. - 2006 г. программа лиценциата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2006 г. - 2007 г. программа мастерата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2009 - 2011 гг. курсы начального обучения для кандидатов на должность судьи, НИЮ, окончила со средней общей оценкой 9,48 балла

Unknown ObjectСоответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
21.12.2007 г. - 06.03.2008 г. консультант Отдела учебно-методического, научно-исследовательского и законодательного обеспечения, Национальный институт юстиции
07.03.2008 г. - 30.09.2009 г. начальник Отдела учебно-методического, научно-исследовательского и законодательного обеспечения, Национальный институт юстиции
01.10.2009 г. - 21.04.2011 г. - консультант, Отдел начального обучения Национального института юстиции
19.12.2012 - 11.04.2014 ассистент судьи, Апелляционная палата Кишинэу
11.04.2014 г. назначена на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу, на пятилетний срок (Указ №1090-VII)

Публикации
Автор научной статьи «Некоторые соображения относительно процедурных гарантий права на справедливое судебное разбирательство» Журнал Revista Națională de Drept (стр. 90-96) №12, 2013 г.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №13/2 от 03 февраля 2014 г. была одобрена кандидатура Хадыркэ Виктории для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №13/2 от 03 февраля 2014 г. была одобрена кандидатура Хадыркэ Виктории для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

Решение №151/8 от 16 апреля 2019 г.

Решение №480/22 от 11.07.2017 г.

Решение №57/8 от 02.06.2017 г.

Решение №620/25 от 20.09.2016 г.

Решение №13/2 от 03 февраля 2014 г.

Новости
  • Dosarul judecătoarelor // Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, scapă de gratii

    Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

    În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

    Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

    În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

    Amintim că, ieri, aceeași instanță a decis ca două judecătoare - din cele cinci reținute luna trecută într-un dosar de corupție - să rămână în arest preventiv în izolator. Tot în arest rămâne și medicul Vadim Scarlat.

    De precizat este și faptul că mai multe persoane reţinute în „Dosarul judecătoarelor” au cerut examinarea contestaţiilor privind arestul preventiv în altă instanţă decât Curtea de Apel Chşinău. E vorba de patru magistrate şi un medic.

     

    Astfel magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au decis ca acestea să fie examinate la Curtea de Apel Bălți. Judecătorii din Capitala de Nord urmează să decidă dacă Victoria Hadârcă, Svetlana Tizu, Ludmila Ouș, Liubovi Brânza și Vadim Scarlat vor rămâne în continuare în arest în izolator sau vor primi o altă măsură de arest preventivă. 

    În majoritatea cazurilor se motivează solicitările de strămutare prin faptul că persoanele sunt învinuite în aceeași cauză penală intentată și în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi și ar putea trezi suspiciuni de imparțialitate unui observator obiectiv. 

    Procurorii și ofițerii anticorupție au descins, pe 23 octombrie, la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura municipală, precum și la domiciliile suspecților, într-un caz de corupție investigat de procurori, începând cu luna august a anului curent.

    Urmărirea penală pe cauză a fost dispusă de către Procurorul General conform elementelor infracţiunii de trafic de influență. Ulterior, la cauza respectivă au fost ataşate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă și corupere activă. 

    Procurorii și ofițerii anticorupție au documentat o schemă infracțională în mai multe episoade, în care sunt implicați 5 judecători, 1 procuror, 1 avocat, 1 asistent judiciar, 1 medic și un inculpat pe un dosar. 
    Sursa: deschide.md

  • DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

    ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

    La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

    Veniturile familiei Ouș

    Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

    Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

    Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

    Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

    La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

    Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

    Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

    Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

    10 persoane reținute. Cum funcționa schema

    Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

    Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Sursa: zdg.md 

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

    În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

  • Николай Тимофти подписал указы о назначении 11 судей

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
    Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
    Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
    Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
    Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
    Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
    Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

    Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
    Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
    Алина Тихонски – судья суда Глодень;
    Светлана Геркавий судья суда Бельц;
    Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь.

    Трое магистратов были назначены на должность до достижения ими предельного возраста:
    Борис Талпэ – судья суда Дубэсарь;
    Диана Кристиан – судья суда Ниспорень;
    Виорелия Вараницэ – судья суда Орхей.

    До этого в течение дня президент Николае Тимофти провел дискуссию с вышеназванными магистратами, которых он призвал содействовать восстановлению доверия населения к правосудию в рамках их дальнейшей деятельности. Глава государства напомнил судьям о важности соблюдения Кодекса профессиональной этики судьи и, в первую очередь, корректности по отношению к участникам судебного разбирательства.

    В то же время Николай Тимофти заверил, что испытывает доверие к новому поколению судей. Большинству судей, назначенных сегодня главой государства, около 30 лет, а четверым из них – не более 30-ти.

     

  • Copiii judecătorilor, exmatriculaţi

    După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

    Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

    După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

    Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

  • Directorul Institutului Naţional al Justiţiei şi-a prezentat demisia pentru că a tolerat violența în biroul său

    Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

    Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

    Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

    Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

  • Eliberarea directoarei INJ se amână

    Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

    „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

    Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

    „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

  • Copiii judecătorilor bat

    La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

    La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

    În dimineaţa zilei de 14 mai 2010, Elena Istrati, fiica directoarei INJ, care este audientă şi candidată la funcţia de judecător, a chemat-o pe Victoria Hadârcă, care la acel moment audia cursul de „Drept comunitar”, în biroul mamei sale. În biroul cu pricina se aflau deja directoarea INJ, directorul adjunct Veaceslav Didâc şi consiliera doamnei Fistican, Olga Pisarenco.

  • Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

    Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

     

    La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

    A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

    Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
    Sursa: zdg.md

Infografice
Оставь комментарий