База данных судей Республики Молдовa
Пример: Белоус Вадим
Расширенный поиск
Foto: presedinte.md

Хадыркэ Виктория

Cуд Кишинев,

Биографические данные

Дата назначения на должность: 11.04.2014 г.

Указом президента РМ №1090-VII от 11 апреля 2014 г. назначена, на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Год рождения 1983

Обучение/Дипломы
2002 г. - 2006 г. программа лиценциата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2006 г. - 2007 г. программа мастерата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2009 - 2011 гг. курсы начального обучения для кандидатов на должность судьи, НИЮ, окончила со средней общей оценкой 9,48 балла

Дата назначения на должность: 11.04.2014 г.

Указом президента РМ №1090-VII от 11 апреля 2014 г. назначена, на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Год рождения 1983

Обучение/Дипломы
2002 г. - 2006 г. программа лиценциата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2006 г. - 2007 г. программа мастерата юридического факультета Государственного университета Молдовы
2009 - 2011 гг. курсы начального обучения для кандидатов на должность судьи, НИЮ, окончила со средней общей оценкой 9,48 балла

Unknown ObjectСоответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
21.12.2007 г. - 06.03.2008 г. консультант Отдела учебно-методического, научно-исследовательского и законодательного обеспечения, Национальный институт юстиции
07.03.2008 г. - 30.09.2009 г. начальник Отдела учебно-методического, научно-исследовательского и законодательного обеспечения, Национальный институт юстиции
01.10.2009 г. - 21.04.2011 г. - консультант, Отдел начального обучения Национального института юстиции
19.12.2012 - 11.04.2014 ассистент судьи, Апелляционная палата Кишинэу
11.04.2014 г. назначена на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу, на пятилетний срок (Указ №1090-VII)

Публикации
Автор научной статьи «Некоторые соображения относительно процедурных гарантий права на справедливое судебное разбирательство» Журнал Revista Națională de Drept (стр. 90-96) №12, 2013 г.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №13/2 от 03 февраля 2014 г. была одобрена кандидатура Хадыркэ Виктории для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №13/2 от 03 февраля 2014 г. была одобрена кандидатура Хадыркэ Виктории для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

Решение №151/8 от 16 апреля 2019 г.

Решение №480/22 от 11.07.2017 г.

Решение №57/8 от 02.06.2017 г.

Решение №620/25 от 20.09.2016 г.

Решение №13/2 от 03 февраля 2014 г.

Новости
  • IMPORTANTE CSM a admis cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior penal pentru acte de corupție, privind reîncadrarea în funcție

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis marți, 18 mai, cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior pentru fapte de corupție în dosarul mitei pentru judecători, cu privire la reîncadrarea în funcție. În cazul cererii magistratei Svetlana Tizu membrii CSM au amânat examinarea.

    Astfel, potrivit CSM, începând de miercuri, 19 mai, judecătoarea Galina Moscalciuc revine în funcție la Curtea de Apel Chișinău, iar magistrata Victoria Hadîrcă la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

    Cu privire la cererile unor judecători referitor la reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale. Moscalciuc, Tizu și Hadîrcă solicită anularea suspendării din funcția de judecător specializat și reîncadrearea în funcția de judecător specizaliat. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoștință că Moscalciuc, Hadîrcă și Tizu au fost achitate din motive că nu că nu s-a constatat faptul infracțiunii. Sentința din 17 martie nu a fost contestată și a intrat în vigoare”, a declarat Victor Micu, raportor și membru al CSM.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis marți, 18 mai, cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior pentru fapte de corupție în dosarul mitei pentru judecători, cu privire la reîncadrarea în funcție. În cazul cererii magistratei Svetlana Tizu membrii CSM au amânat examinarea.

    Astfel, potrivit CSM, începând de miercuri, 19 mai, judecătoarea Galina Moscalciuc revine în funcție la Curtea de Apel Chișinău, iar magistrata Victoria Hadîrcă la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

    Cu privire la cererile unor judecători referitor la reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale. Moscalciuc, Tizu și Hadîrcă solicită anularea suspendării din funcția de judecător specializat și reîncadrearea în funcția de judecător specizaliat. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoștință că Moscalciuc, Hadîrcă și Tizu au fost achitate din motive că nu că nu s-a constatat faptul infracțiunii. Sentința din 17 martie nu a fost contestată și a intrat în vigoare”, a declarat Victor Micu, raportor și membru al CSM.

    Susțin cererea integral”, a precizat judecătoarea Galina Moscalciuc.

    Susțin cererea integral”, a menționat judecătoarea Victoria Hadîrcă.

    „Se dispune relaurea activității de judector al Galinei Moscalciuc și a Victoriei Hadîrcă din data de 19 mai. În privința Svetlanei Tizu se amână examinarea pentru altă dată. Se anulează suspendarea din funcție a Victoriei Hadîrcă și Galinei Moscalciuc și se dispune reluarea activității de judecător”, a declarat președina interimară a CSM, Luiza Gafton.

     

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A lucrat la Judecătoria Chișinău până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație a Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate  pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Magistratele Victoria Hadîrcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare în 2014 și respectiv, 2015.

    La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume”, după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.

    Judecătoarele au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, magistratele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

    În dosar au figurat cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel și cei de la Judecătoria Centru au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.
    Sursa: zdg.md

  • Dosarul magistratelor // Toate cele cinci judecătoare învinuite de acte de corupție au fost achitate

    Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

    Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

    Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

    Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

    În același timp, magistrata Liubovi Brînza a primit sentință de achitare de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod penal - Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. De asemenea, completul de judecată a decis să înceteze procesul penal de învinuire a lui magistratei de corupere activă, din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală.

    Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

    Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. De asemenea, Furtuna a fost obligat să nu părăsească țara, până când sentința va deveni definitivă. Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Vitalii Furtuna contravaloarea sumei de 2.000 de euro, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data executării sentinței în această latură. 

     

    Amintim că „Dosarul magistratelor”, în care sunt implicate zece persoane, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

    Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Avocatul și procurorul aveau drept sarcină, în această afacere, să intermedieze transmiterea banilor pentru magistrați. Urmărirea penală în această cauză, potrivit Procuraturii, a fost dispusă de către procurorul general în baza elementelor infracţiunii de trafic de influență. La aceeași cauză, au fost conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă, corupere activă, amestecul în înfăptuirea justiției și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.
    Sursa: https://anticoruptie.md/

  • DOC/ Procurorii cer ACHITAREA celor cinci judecătoare reținute în urmă cu doi ani pentru corupere pasivă pe mai multe capete de acuzare. Ceilalți inculpați din dosarul mitei pentru judecători urmează să fie achitați integral

    La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

    Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

    La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

    Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

    În argumentarea solicitărilor de achitare, pe majoritatea capetelor de acuzare, procurorii menționează că „faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii”.

    Acuzatorii cer achitarea magistratelor pentru faptele de corupere pasivă

    În documentul obținut de ZdG se menționează că procurii au solicitat instanței de judecată achitarea magistratelor Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză și Ludmila Ouș pentru comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3), din Codul Penal, mai exact pentru corupere pasivă.

    Acuzatorii menționează că, pe acest capăt de acuzare, faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii.

    A o achita pe Tizu Svetlana de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3) lit. a, Cod Penal, din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

    A o achita pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin (1), (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

    A înceta procesul penal în privința Brînză Liubovi pentru comiterea infrcațiunii prevăzute de art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. A/1) Cod penal (episodul Scarlat V.) în legătură cu faptul că nu există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală”;

    A o achita pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

    A o achita pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”, sunt solicitările procurorilor anticorupție, potrivit documentelor ZdG.

    PA solicită pedepse sub formă de amendă pentru trei judecătoare acuzate de corupție

    Pentru cele cinci magistrate, Tizu Svetlana, Brînză Liubovi, Ouș Ludmila, Moscalciuc Galina, Hadîrcă Victoria, pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, procurorii solicită, pe alt capăt de acuzare, pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, pedepse sub formă de amendă, închisoare cu executare în penitenciar de tip semi-închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau să se angajeze în anumite activități timp de până la 5 ani. Totodată, aceștia solicită tragerea la răspundere a judecătoarei Victoria Hadârcă pentru trafic de influență.

    Solicitările integrale făcute de către procurori, către instanța de judecată, în privința celor cinci magistrate:

    Pentru Tizu Svetlana:

    (…) A o recunoaște vinovată pe Tizu Svetlana în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 42 alin (2), 307 alin. (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de doi ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de cinci ani. A include în termenul pedepsei perioada aflării sub arest preventiv și arest la domiciliu de la 23.10.2018 până la 11.01.2019. Termenul executării pedepsei a-l calculat după intrarea sentinței în vigoare”.

    Pentru Brînză Liubovi:

    (…) A o recunoaște vinovată pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), art. 303 alin. (3), art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal.

    Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art, 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

    Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

    Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 3 ani.

    Conform prevederilor art. 84,87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsă definitivă 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 10 ani”.

    Pentru Ludmila Ouș:

    A o recunoaște vinovată pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 150 u.c, ceea ce constituie 57 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

    Pentru Moscalciuc Galina:

    A o recunoaște vinovată pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ceea ce constituie 40 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

    Pentru Hadîrcă Victoria:

    „ (…) A recunoaște vinovată pe Hadîrcă Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326. alin (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3000 u.c, ceea ce constituie 150 de mii de lei. Conform prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, a o priva de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică, în sensul prevăzut la art. 123 alin. (2) și (3) din Codul penal, pe un termen de 5 ani”.

    Tot procurorii solicită și achitarea altor patru figuranți în „dosarul mitei pentru judecători”, Chiranda Vera, Agatii Nadejda, Gandrabura Mihail și Gandrabura Elena, din motivul că „faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii”.

     

     

     

    În cazul celui de-al cincilea figurant, Furtună Vitalii, procurorii solicită, conform prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, a confisca de la inculpat, în folosul statului, contravaloarea sumei de 2000 de euro, ca bani rezultați din infracțiune.

    Ridicarea sechestrului de unele bunuri ale judecătoarelor – printre solicitările procurorilor

    Pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, și pedepsele solicitate pe alte capete, procurorii anticorupție solicită în instanța de judecată ridicarea sechestrului de pe unele bunuri ale judecătoarelor.

    Dosarul „mitei pentru judecători” a fost trimis în judecată în aprilie 2019

    În acest dosar figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.

    Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare anchetate în dosarele de corupție

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

    Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

    La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

    A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

    Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
    Sursa: zdg.md

  • Dosarul judecătoarelor // Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, scapă de gratii

    Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

    În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

    Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

    În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

    Amintim că, ieri, aceeași instanță a decis ca două judecătoare - din cele cinci reținute luna trecută într-un dosar de corupție - să rămână în arest preventiv în izolator. Tot în arest rămâne și medicul Vadim Scarlat.

    De precizat este și faptul că mai multe persoane reţinute în „Dosarul judecătoarelor” au cerut examinarea contestaţiilor privind arestul preventiv în altă instanţă decât Curtea de Apel Chşinău. E vorba de patru magistrate şi un medic.

     

    Astfel magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au decis ca acestea să fie examinate la Curtea de Apel Bălți. Judecătorii din Capitala de Nord urmează să decidă dacă Victoria Hadârcă, Svetlana Tizu, Ludmila Ouș, Liubovi Brânza și Vadim Scarlat vor rămâne în continuare în arest în izolator sau vor primi o altă măsură de arest preventivă. 

    În majoritatea cazurilor se motivează solicitările de strămutare prin faptul că persoanele sunt învinuite în aceeași cauză penală intentată și în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi și ar putea trezi suspiciuni de imparțialitate unui observator obiectiv. 

    Procurorii și ofițerii anticorupție au descins, pe 23 octombrie, la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura municipală, precum și la domiciliile suspecților, într-un caz de corupție investigat de procurori, începând cu luna august a anului curent.

    Urmărirea penală pe cauză a fost dispusă de către Procurorul General conform elementelor infracţiunii de trafic de influență. Ulterior, la cauza respectivă au fost ataşate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă și corupere activă. 

    Procurorii și ofițerii anticorupție au documentat o schemă infracțională în mai multe episoade, în care sunt implicați 5 judecători, 1 procuror, 1 avocat, 1 asistent judiciar, 1 medic și un inculpat pe un dosar. 
    Sursa: deschide.md

  • DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

    ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

    La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

    Veniturile familiei Ouș

    Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

    Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

    Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

    Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

    La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

    Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

    Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

    Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

    10 persoane reținute. Cum funcționa schema

    Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

    Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Sursa: zdg.md 

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

    În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

  • Николай Тимофти подписал указы о назначении 11 судей

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
    Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
    Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
    Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
    Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
    Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
    Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

    Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
    Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
    Алина Тихонски – судья суда Глодень;
    Светлана Геркавий судья суда Бельц;
    Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь.

    Трое магистратов были назначены на должность до достижения ими предельного возраста:
    Борис Талпэ – судья суда Дубэсарь;
    Диана Кристиан – судья суда Ниспорень;
    Виорелия Вараницэ – судья суда Орхей.

    До этого в течение дня президент Николае Тимофти провел дискуссию с вышеназванными магистратами, которых он призвал содействовать восстановлению доверия населения к правосудию в рамках их дальнейшей деятельности. Глава государства напомнил судьям о важности соблюдения Кодекса профессиональной этики судьи и, в первую очередь, корректности по отношению к участникам судебного разбирательства.

    В то же время Николай Тимофти заверил, что испытывает доверие к новому поколению судей. Большинству судей, назначенных сегодня главой государства, около 30 лет, а четверым из них – не более 30-ти.

     

  • Copiii judecătorilor, exmatriculaţi

    După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

    Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

    După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

    Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

  • Directorul Institutului Naţional al Justiţiei şi-a prezentat demisia pentru că a tolerat violența în biroul său

    Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

    Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

    Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

    Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

  • Eliberarea directoarei INJ se amână

    Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

    „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

    Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

    „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

  • Copiii judecătorilor bat

    La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

    La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

    În dimineaţa zilei de 14 mai 2010, Elena Istrati, fiica directoarei INJ, care este audientă şi candidată la funcţia de judecător, a chemat-o pe Victoria Hadârcă, care la acel moment audia cursul de „Drept comunitar”, în biroul mamei sale. În biroul cu pricina se aflau deja directoarea INJ, directorul adjunct Veaceslav Didâc şi consiliera doamnei Fistican, Olga Pisarenco.

  • Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

    Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

     

    La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

    A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

    Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
    Sursa: zdg.md

Infografice
Оставь комментарий