Știri

• Magistrații Svetlana Filincova și Alexandru Spoială au fost desemnați experți la Consiliul Europei

  Magistrații Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție și Alexandru Spoială, de la Curtea de Apel Chișinău au fost desemnați în calitate de expert titular și, respectiv, expert supleant la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. O decizie în acest sens a fost luată, recent, de Consiliul Superior al Magistraturii.

  CSM a trebuit să aleagă dintre trei candidați care și-au exprimat dorința de a suplini aceste funcții. În concurs s-a mai înscris și magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

  Citiţi mai departe

  Magistrații Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție și Alexandru Spoială, de la Curtea de Apel Chișinău au fost desemnați în calitate de expert titular și, respectiv, expert supleant la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. O decizie în acest sens a fost luată, recent, de Consiliul Superior al Magistraturii.

  CSM a trebuit să aleagă dintre trei candidați care și-au exprimat dorința de a suplini aceste funcții. În concurs s-a mai înscris și magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

  Potrivit Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, candidații trebuie să să aibă experiență de lucru de cel puțin un an în domeniul ce ține de activitatea organului de lucru al Comitetului de Miniștri al CoE și să cunoască bine una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei (limba engleză sau limba franceză).

  Svetlana Filincova este magistrat începând cu anul 1996, iar pe parcursul activității a deținut funcția de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ și președinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor. Anterior, Svetlana Filincova a deținut funcția de expert titular, membru al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

  Alexandru Spoială are o experiență de 11 ani în calitate de judecător, dintre care opt ani la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău și trei ani la Curtea de Apel Chișinău. Acesta cunoaște limba engleză, care este limba oficială a Consiliului Europei.

  În prezent, aceste funcții sunt exercitate de către președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și magistratul Igor Chiroșca.
  Sursa: bizlaw.md

• Trei judecători noi la Curtea de Apel Chișinău

  Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

  Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

  Citiţi mai departe

  Doar trei magistrați au fost acceptați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba de judecătorii de la Judecătoria Chișinău, Viorica Mihaila și Alexandru Spoială, și Vitalie Cotorobai, magistrat la Judecătoria Hâncești.

  Judecătorii selectați au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”. În total, nouă candidați și-au depus dosarele la CSM pentru a ocupa cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel.

  Anterior, unul dintre candidați, Iurie Potângă, de la Judecătoria Chișinău, a fost sancționat de către Colegiul disciplinar cu avertizare, pentru că ar fi folosit un limbaj neadecvat în instanță și nu a purtat mantia de judecător în timpul procesului. Acesta a contestat decizia Colegiului disciplinar, iar CSM a casat-o.

  Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la Curtea de Apel și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție este reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la Curte.

  De la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la Curtea de Apel Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al Capitalei.
  sursa: bizlaw.md

• 9 pretendenți la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. Sunt 7 locuri vacante

  Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

  La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

  Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
  Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
  Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
  Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
  Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
  Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

  Citiţi mai departe

  Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

  La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

  Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
  Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
  Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
  Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
  Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
  Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

  Toți au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”.

  Alți trei magistrați sunt: Diana Cristian și Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni, și Vitalie Cotorobai, de la Judecătoria Hâncești.

  Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la CA și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție, inclusiv de la CA Chișinău, ar fi reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la CA Chișinău.

  De asemenea, de la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la CA Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al capitalei.

  De asemenea, la următoarea ședință, Plenul CSM va examina lista judecătorilor propuşi pentru acordarea titlului onorific/Diploma de Onoare a CSM. În total, este vorba de 57 de magistrați. Magistrații Vasile Stihii, de la Judecătoria Orhei, și Maria Iftodi, de la Judecătoria Edineț, ar putea primi titlul de Veteran al sistemului judiciar.

  Astfel, Diploma de onoare ar putea fi acordată la:

  2 judecători de la Curtea Supremă de Justiție: Oleg Sternioală și Ion Druță;
  16 judecători de la Curtea de Apel Chișinău, printre care președintele Curții – Ion Pleșca;
  9 judecători de la Curțile de Apel Bălți, Comrat și Cahul;
  28 de judecători – de la instanțele de fond.

  sursa: bizlaw.md

• Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Citiţi mai departe

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

  Locuinţe de până la două mii de euro

  Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

  Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

  Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
  
  Fără casă şi fără masă

  Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

  Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
  
  Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

  Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

  Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

  CNI nu verifică preţurile maşinilor

  Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

  Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

  Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

  Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

  Ce spun experţii anticorupție

  Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

  O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
  
  „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

  Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

  Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
  sursa: anticoruptie.md

   

• Cu trei judecători tineri mai mult

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat marți, 24 iunie, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a trei magistrați. Cu o propunere în acest sens către șeful statului a venit Consiliului Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA.
  Iată care sunt cei trei judecători și unde vor activa:
  Victoria Sârbu – judecător la Judecătoria Hâncești;
  Alexandru Spoială – judecător la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău;
  Diana Stănilă – judecător la Judecătoria Bălți.

  Citiţi mai departe

  Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat marți, 24 iunie, un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a trei magistrați. Cu o propunere în acest sens către șeful statului a venit Consiliului Superior al Magistraturii, relatează UNIMEDIA.
  Iată care sunt cei trei judecători și unde vor activa:
  Victoria Sârbu – judecător la Judecătoria Hâncești;
  Alexandru Spoială – judecător la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău;
  Diana Stănilă – judecător la Judecătoria Bălți.

  Într-un comunicat al Președinției se menționează că ieri, 24 iunie, șeful statului a semnat și decretul privind reconfirmarea în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani a domnului Sergiu Godorogea.
  Anterior, Nicolae Timofti a mai numit în funcție judecători care nu au atins plafonul de vârstă.

• Президент Николае Тимофти подписал указ о назначении на должность трех судей

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал во вторник по предложению Высшего совета магистратуры указ о назначении трех судей на должность до достижения ими предельного возраста.

  Согласно указу на должность судьи назначены:

  Викторя Сырбу – судья Суда  Хынчешть;

  Александру Споялэ – судья Суда Чокана, муниципий Кишинэу;

  Citiţi mai departe

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал во вторник по предложению Высшего совета магистратуры указ о назначении трех судей на должность до достижения ими предельного возраста.

  Согласно указу на должность судьи назначены:

  Викторя Сырбу – судья Суда  Хынчешть;

  Александру Споялэ – судья Суда Чокана, муниципий Кишинэу;

  Диана Стэнилэ – судья Суда Бэлць.

  Вчера же глава государства подписал указ о подтверждении в должности судьи Суда Рышкань господина Серджиу Годороджу.

• Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

  Judecătorul Alexandru Spoială a fost selectat în calitate de membru al grupului de resurse pentru Drepturile Omului creat de către ABA ROLI și NORLAM. Grupul este format din 22 de profesioniști (7 judecători, 7 procurori și 8 avocați), selectați de către ABA ROLI și NORLAM pe baza experienței lor anterioare și a domeniului de expertiză. Grupul își propune să devină o „resursă-celulă” națională în domeniul drepturilor omului, bine echipată cu cunoștințe și abilitățile necesare de a instrui judecătorii, procurorii și avocații din Republica Moldova și de a promova standardele CEDO în activitatea lor profesională.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Alexandru Spoială a fost selectat în calitate de membru al grupului de resurse pentru Drepturile Omului creat de către ABA ROLI și NORLAM. Grupul este format din 22 de profesioniști (7 judecători, 7 procurori și 8 avocați), selectați de către ABA ROLI și NORLAM pe baza experienței lor anterioare și a domeniului de expertiză. Grupul își propune să devină o „resursă-celulă” națională în domeniul drepturilor omului, bine echipată cu cunoștințe și abilitățile necesare de a instrui judecătorii, procurorii și avocații din Republica Moldova și de a promova standardele CEDO în activitatea lor profesională.

• A treia promoţie de judecători şi procurori

  Astăzi, în sala de conferinţe a INJ a avut loc festivitatea de înmînare a atestatelor celei de a treia promoţii de absolvenţi ai Institutului Naţional al Justiţiei. Evenimentul a fost onorat de ministrul Justiţiei, domnul Alexandru Tănase, Procurorul General, domnul Valeriu Zubco, Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, domnul Iurie Garaba, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Nicolae Timofti, Preşedintele Consiliului INJ, domnul Gheorghe Creţu, precum şi membri ai Consiliului INJ, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, alte personalităţi. Festivitatea a fost deschisă de Preşedintele Consiliului INJ, domnul Gheorghe Creţu. În discursul său, doamna Anastasia Pascari, Directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţieia menţionat:

  Citiţi mai departe

  Astăzi, în sala de conferinţe a INJ a avut loc festivitatea de înmînare a atestatelor celei de a treia promoţii de absolvenţi ai Institutului Naţional al Justiţiei. Evenimentul a fost onorat de ministrul Justiţiei, domnul Alexandru Tănase, Procurorul General, domnul Valeriu Zubco, Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, domnul Iurie Garaba, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Nicolae Timofti, Preşedintele Consiliului INJ, domnul Gheorghe Creţu, precum şi membri ai Consiliului INJ, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, alte personalităţi. Festivitatea a fost deschisă de Preşedintele Consiliului INJ, domnul Gheorghe Creţu. În discursul său, doamna Anastasia Pascari, Directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţieia menţionat:

  „Putem afirma cu certitudine că se mai înscrie încă o filă frumoasă în istoria INJ, care se încadrează perfect şi în istoria întregului sistem judecătoresc. În acest context, activitatea Institutului Naţional al Justiţiei, ca instituţie publică în sistemul de drept al ţării noastre, confirmă, o dată în plus, ataşamentul Republicii Moldova faţă de angajamentele sale pe plan internaţional ca stat-membru al Consiliului Europei, a cărui voinţă politică la nivel naţional este de a consolida autoritatea judecătorească şi a organelor Procuraturii, inclusiv prin pregătirea cadrelor calificate în domeniile respective”.

  „V-aţi ales o profesie interesantă, necesară societăţii şi, în acelaşi timp, de o înaltă responsabilitate”, a afirmat în cuvîntul său de salut domnul Nicolae Timofti, apreciind în acelaşi timp pozitiv pregătirea pe care au avut-o audienţii în cadrul Institutului în vederea respectării tuturor rigorilor prevăzute la funcţia aleasă, fapt care le va permite să-şi îndeplinească obligaţiunile la cel mai înalt nivel.

• АВПК: доколе терпеть этот произвол?

  – Получается, что суд сектора Чеканы в лице Споялэ Александру «рассмотрел» дело, которое ранее рассматривалось другим судом. Тогда, в 2005 году, суд по сроку исковой давности «списал» 4 тыс. леев, однако спустя пять лет  судья, видимо, пошел навстречу истцу. С какой стати, если есть уже решение суда? – развивает свою позицию жилец. 

  Citiţi mai departe

  – Получается, что суд сектора Чеканы в лице Споялэ Александру «рассмотрел» дело, которое ранее рассматривалось другим судом. Тогда, в 2005 году, суд по сроку исковой давности «списал» 4 тыс. леев, однако спустя пять лет  судья, видимо, пошел навстречу истцу. С какой стати, если есть уже решение суда? – развивает свою позицию жилец. 

LASĂ UN COMENTARIU