Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Popescu Marcel
Căutare avansată

Cazacliu Aurelia

Judecătoria Chișinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcţie: 05.11.2004

Potrivit Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 1069 din 04 Ianuarie 2019, doamna Cazacliu Aurelia se numește, prin transfer, în funcția de judecător la  Judecătoria Chișinău.

CAZACLIU Aurelia   Prin Hotărârea nr. 521/24 din 13 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a  doamnei Cazacliu Aurelia în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintând proiectul decretului respectiv.

Potrivit Hotărârii nr. 435/20 din 27 iunie 2017, se desemnează judecătorul Aurelia Cazacliu, pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la sediul central al instanței, iar în perioada de imposibilitate a acestuia de a-și realiza sarcinile de serviciu, atribuțiile judecătorului de instrucție urmează a fi îndeplinite de judecătorul Romina Țurcan.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 13-V din 16 octombrie 2009 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
05.11.2004 - numită în funcția de judecător la Judecătoria Criuleni, pe un termen de cinci ani (Decret nr. 2080-III)
24.06.2005 - i s-a conferit gradul cinci de calificare a judecătorului
20.12.2007 - i s-a conferit gradul patru de calificare a judecătorului
16.10.2009 - numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 13-V)

Data numirii în funcţie: 05.11.2004

Potrivit Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 1069 din 04 Ianuarie 2019, doamna Cazacliu Aurelia se numește, prin transfer, în funcția de judecător la  Judecătoria Chișinău.

CAZACLIU Aurelia   Prin Hotărârea nr. 521/24 din 13 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a  doamnei Cazacliu Aurelia în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintând proiectul decretului respectiv.

Potrivit Hotărârii nr. 435/20 din 27 iunie 2017, se desemnează judecătorul Aurelia Cazacliu, pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la sediul central al instanței, iar în perioada de imposibilitate a acestuia de a-și realiza sarcinile de serviciu, atribuțiile judecătorului de instrucție urmează a fi îndeplinite de judecătorul Romina Țurcan.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 13-V din 16 octombrie 2009 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
05.11.2004 - numită în funcția de judecător la Judecătoria Criuleni, pe un termen de cinci ani (Decret nr. 2080-III)
24.06.2005 - i s-a conferit gradul cinci de calificare a judecătorului
20.12.2007 - i s-a conferit gradul patru de calificare a judecătorului
16.10.2009 - numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 13-V)

Publicații
Autoarea publicațiilor:
Probleme actuale ale jurisdicției constituționale”, nr. 4 (37) din anul 2011;
Rolul Curții Constituționale în garantarea drepturilor și libertăților fundamentale”, revista Ex lege;
O atribuție majoră a legislativului”, ziarul Dreptul;
Uniunea juriștilor din Moldova este nu numai oportună ci și indispensabilă”, ziarul Juristul Moldovei din 03.10.2001, nr. 15 (122);
Justiția Constituționlă, garant al sistemului de Drept” și ”Relațiiile Curții Constituționale cu organismele internaționale” revista Justiția Constituțională nr. 1 din anul 2003;
Probleme actuale ale Constituției” ziarul Dreptul.

Potrivit Raportului de evaluare externă a candidatei Cazacliu Aurelia la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare propune ca doamna Aurelia Cazacliu să promoveze evaluarea externă potrivit criteriilor stabilite de art. 11 din Legea nr. 65/2023. Prin Hotărârea nr. 102/9  din 07 martie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei Aurelia Cazacliu la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și se constată promovarea evaluării.  

Cauze CtEDO

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 90/10 din 20 Octombrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Aurelia Cazacliu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărîrii nr. 63/5 din 12 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Cazacliu Aurelia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 45/4 din 21 iunie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Cazacliu Aurelia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:
2018 au nu fost contestate careva hotărâri, sentințe și încheieri;
2017 au fost contestate în total 15 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 6, ceea ce constituie 40%; 
2016 au fost contestate în total 1 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%.
Judecător de instrucție: 
2017 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2, ceea ce constituie 100%;
2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4 ceea ce constituie 100%.

2015 au fost contestate 62 de Hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 37, ceea ce constituie 51,61%;
2014 au fost contestate 75 de Hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 44, ceea ce constituie 58,66%;
2013 au fost contestate 59 Hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 42, ceea ce constituie 71,18%.

Procentajul hotărîrilor menţinute din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010-2012 este de 77,80%, respectiv, 88 Hotărîri menţinute din 107 contestate. Pe cauze penale, din 29 sentinţe contestate 19 au fost menţinute - 58,61%. Iar pe cauze contravenţionale, din 2 hotărîri contestate ambele au fost menţinute.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
Judecător de drept comun:

2016, din 433 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,61%;
2017, din 538 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,76%;
2018, din 34 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.
Judecător de instrucție: 
2016, din 25 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2017, din 263 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,52%;
2018, din 311 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,96%.

2015, din 605 de cauze examinate, 25 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4%;
2014, din 505 de cauze examinate, 30 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6%;
2013, din 296 cauze examinate, 17 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea 90/10 din 20 Octombrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Aurelia CAZACLIU de la Judecătoria Criuleni (sediul Criuleni), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Bine, acumulînd un total de 70 de puncte.

Prin Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Roman Mazureț, Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru un eventual transfer la o instanță judecătorească de același nivel, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 7/3 din 03 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cazacliu Aurelia pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Judecătoria Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 735/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Criuleni, Cazacliu Aurelia, cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale la Colegiul de selecție în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru un eventual transfer la o instanță judecătorească de același nivel.

Potrivit  Hotărîrii nr. 63/5 din 12 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 75 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 66/10 din 26 decembrie 2013, s-a admis judecătorul Cazacliu Aurelia la concurs pentru numire în funcția de judecător la Curtea de Apel.

Prin Hotărîrea nr. 45/4 din 21 iunie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 65/10 din 26 decembrie 2010, a fost admisă candidatura judecătorului Cazacliu Aurelia la concurs pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Botanica mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 631/31 din 16 octombrie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Potrivit Raportului de evaluare externă a candidatei Cazacliu Aurelia la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare propune ca doamna Aurelia Cazacliu să promoveze evaluarea externă potrivit criteriilor stabilite de art. 11 din Legea nr. 65/2023. Prin Hotărârea nr. 102/9  din 07 martie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatei Aurelia Cazacliu la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și se constată promovarea evaluării.  

Cauze CtEDO

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 90/10 din 20 Octombrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Aurelia Cazacliu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărîrii nr. 63/5 din 12 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Cazacliu Aurelia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 45/4 din 21 iunie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Cazacliu Aurelia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:
2018 au nu fost contestate careva hotărâri, sentințe și încheieri;
2017 au fost contestate în total 15 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 6, ceea ce constituie 40%; 
2016 au fost contestate în total 1 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0 ceea ce constituie 0%.
Judecător de instrucție: 
2017 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2, ceea ce constituie 100%;
2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4 ceea ce constituie 100%.

2015 au fost contestate 62 de Hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 37, ceea ce constituie 51,61%;
2014 au fost contestate 75 de Hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 44, ceea ce constituie 58,66%;
2013 au fost contestate 59 Hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 42, ceea ce constituie 71,18%.

Procentajul hotărîrilor menţinute din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010-2012 este de 77,80%, respectiv, 88 Hotărîri menţinute din 107 contestate. Pe cauze penale, din 29 sentinţe contestate 19 au fost menţinute - 58,61%. Iar pe cauze contravenţionale, din 2 hotărîri contestate ambele au fost menţinute.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
Judecător de drept comun:

2016, din 433 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,61%;
2017, din 538 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,76%;
2018, din 34 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.
Judecător de instrucție: 
2016, din 25 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2017, din 263 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,52%;
2018, din 311 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,96%.

2015, din 605 de cauze examinate, 25 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4%;
2014, din 505 de cauze examinate, 30 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6%;
2013, din 296 cauze examinate, 17 Hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea 90/10 din 20 Octombrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Aurelia CAZACLIU de la Judecătoria Criuleni (sediul Criuleni), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Bine, acumulînd un total de 70 de puncte.

Prin Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Roman Mazureț, Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru un eventual transfer la o instanță judecătorească de același nivel, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 7/3 din 03 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cazacliu Aurelia pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Judecătoria Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 735/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Criuleni, Cazacliu Aurelia, cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale la Colegiul de selecție în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru un eventual transfer la o instanță judecătorească de același nivel.

Potrivit  Hotărîrii nr. 63/5 din 12 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 75 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 66/10 din 26 decembrie 2013, s-a admis judecătorul Cazacliu Aurelia la concurs pentru numire în funcția de judecător la Curtea de Apel.

Prin Hotărîrea nr. 45/4 din 21 iunie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 65/10 din 26 decembrie 2010, a fost admisă candidatura judecătorului Cazacliu Aurelia la concurs pentru numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Botanica mun. Chișinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 631/31 din 16 octombrie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Raportul Comisiei de evaluare externă a candidatei Cazacliu Aurelia la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

Hotărârea nr. 102/9 din 07 martie 2024

Hotărârea nr. 521/24 din 13 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 90/10 din 20 Octombrie 2018

Hotărârera nr. 332/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 7/3 din 03 februarie 2017

Hotărîrea nr. 63/5 din 12 august 2016

Hotărârea nr. 735/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărîrea nr. 45/4 din 21 iunie 2013

Hotărîrea nr. 66/10 din 26 decembrie 2013

Hotărîrea nr. 631/31 din 16 octombrie 2012

Hotărîrea nr. 65/10 din 26 decembrie 2010

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 90/10 din 20 Octombrie 2018”în baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aurelia Cazacliu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, și, respectiv, au fost pronunțate hotărârile CD: nr. 57/16 din 18 noiembrie 2016 și nr. 34/5 din 16 iunie 2017, prin care au fost încetate procedurile disciplinare pe motiv că nu au fost comise careva abateri disciplinare”.

Conform Hotărârii nr. 43/3 din 25 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mîrleanu Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.1111s-1786p/m din 12 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 decembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 154/6 din 09 Iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Luncașu Angela împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 401s-536p/m din 26 mai 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 30 aprilie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 206/8 din 18 octombrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Cazacliu Aurelia.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituie fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 219/8 din 18 octombrie 2019 a Completului de examinare 3 a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Cazacliu Aurelia, de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 7/1 din 24 Ianuarie 2020,  Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de cet. Tofan Marin împotriva hotărîrii nr. 284/9 din 29 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Conform Hotărârii nr. 59/2 din 21 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Tofan Marin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1287s-1547p/m din 18 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 23 octombrie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 206/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Tofan Marin, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 605s-624 p/m din 04 19 Iulie 2019, de respingеrе а sesizării avocatului Sorochin Iurie în interesele lui Tofan Marin, privind faptele judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 219/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Tofan Marin, împotriva deciziei Insресției judiciaгe nr. 972s-1092 p/m din 04 Septembrie 2019, de respingеrе а sesizării avocatului Sorochin Iurie în interesele lui Tofan Marin, privind faptele judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 284/9 din 29 Noiembrie 2019, Completul de ехаmiпаrе a contestațiilor al Colegiului disciplinar a rеsрins contestația declarată de сătrе cet.Tofan Маriп îmроtгivа deciziei Inspecției judiciare nr.895-990p/m din 08 осtоmbriе 2019 de rеsрiпgеrе а sesizării privind faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani Cazacliu Aurelia, саre pot constitui abateri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 91/4 din 12 Aprilie 2019, Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestația declarată de către cet. Tofan Marin împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 255s - 214 p/m din 13 Martie 2019, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia, care pot constitui abateri disciplinare.

Conform Hotărârii nr. 62/6 din 21 Iunie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 91/4 din 12 aprilie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Cazacliu Aurelia. 

Prin Hotărârea nr. 148/6 din 20 Iunie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Tofan Marin, împotriva deciziei Inspecției Judiсiаге din 22 mai 2019, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu рrivirе la faptele саге pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu.

Prin Hotărârea nr. 215/7 din 18 Iunie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vîntu Anatolie împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 22 martie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vîntu Anatolie cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni Cazacliu Aurelia.

Conform Hotărârii nr. 2/2 din 23 februarie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, sediul Central Cazacliu Aurelia, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea 34/5 din 16 iunie 2017, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, (sediul Central), Aurelia Cazacliu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 111/6 din 10 martie 2017, a respins contestația depusă de cet.Chiriţa Eugeniu, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 25 ianuarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Criuleni, Cazacliu Aurelia.

Conform Hotărârii nr. 3/1 din 13 ianurie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet. Anastasia Gavriciuc împotriva deciziei Inspecției judiciare din 15 august 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu.

Potrivit Hotărârii nr. 57/16 din 18 Noiembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare, intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărîrea nr. 82/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de administratorul Î.M. „RNP Pharmaceuticals" SRL- Nicolae Bideac cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă că, la data de 04 februarie 2015, Judecătoria Criuleni a emis o incheiere prin care a admis cererea de asigurare a acţiunii, şi a aplicat sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile, şi mijloacele băneşti din conturile ce aparţin Î.M. „RNP Pharmaceuticals" în limitele valorii acţiunii de 26 367 053,23 lei.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărîrea nr. 4/2 din 06 februarie 2015 a respins sesizarea, semnată de Oleg Cîrlig, privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Criuleni Aurelia Cazacliu în cadrul examinării cauzei civile nr. 2-38/14 (24-2-362- 13032013). Autorul sesizării pretinde că judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu, a emis încheiere ilegală, nu a citat părțile, a tergiversat examinarea cererii de recurs și a încălcat în așa mod dreptul la un proces echitabil.

La 30 noiembrie 2010 în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni Cazacliu Aurelia a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 22 alin. (1) lit. b), f1) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 127/10 din 22 martie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, dintre care (7 rapoarte la Completul de Admisibilitate, 4 rapoarte respinse, 3 rapoarte admise, la Colegiul Disciplinar – 3 rapoarte încetate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului nu au fost depuse petiții.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 90/10 din 20 Octombrie 2018”în baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aurelia Cazacliu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, și, respectiv, au fost pronunțate hotărârile CD: nr. 57/16 din 18 noiembrie 2016 și nr. 34/5 din 16 iunie 2017, prin care au fost încetate procedurile disciplinare pe motiv că nu au fost comise careva abateri disciplinare”.

Conform Hotărârii nr. 43/3 din 25 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mîrleanu Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.1111s-1786p/m din 12 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 decembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 154/6 din 09 Iulie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Luncașu Angela împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 401s-536p/m din 26 mai 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 30 aprilie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 206/8 din 18 octombrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Cazacliu Aurelia.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituie fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 219/8 din 18 octombrie 2019 a Completului de examinare 3 a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Cazacliu Aurelia, de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 7/1 din 24 Ianuarie 2020,  Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de cet. Tofan Marin împotriva hotărîrii nr. 284/9 din 29 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani). 

Conform Hotărârii nr. 59/2 din 21 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Tofan Marin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1287s-1547p/m din 18 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 23 octombrie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Cazacliu Aurelia de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Prin Hotărârea nr. 206/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Tofan Marin, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 605s-624 p/m din 04 19 Iulie 2019, de respingеrе а sesizării avocatului Sorochin Iurie în interesele lui Tofan Marin, privind faptele judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 219/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Tofan Marin, împotriva deciziei Insресției judiciaгe nr. 972s-1092 p/m din 04 Septembrie 2019, de respingеrе а sesizării avocatului Sorochin Iurie în interesele lui Tofan Marin, privind faptele judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 284/9 din 29 Noiembrie 2019, Completul de ехаmiпаrе a contestațiilor al Colegiului disciplinar a rеsрins contestația declarată de сătrе cet.Tofan Маriп îmроtгivа deciziei Inspecției judiciare nr.895-990p/m din 08 осtоmbriе 2019 de rеsрiпgеrе а sesizării privind faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani Cazacliu Aurelia, саre pot constitui abateri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 91/4 din 12 Aprilie 2019, Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestația declarată de către cet. Tofan Marin împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 255s - 214 p/m din 13 Martie 2019, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Cazacliu Aurelia, care pot constitui abateri disciplinare.

Conform Hotărârii nr. 62/6 din 21 Iunie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionarul Tofan Marin împotriva hotărârii nr. 91/4 din 12 aprilie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Cazacliu Aurelia. 

Prin Hotărârea nr. 148/6 din 20 Iunie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Tofan Marin, împotriva deciziei Inspecției Judiсiаге din 22 mai 2019, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu рrivirе la faptele саге pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu.

Prin Hotărârea nr. 215/7 din 18 Iunie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vîntu Anatolie împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 22 martie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vîntu Anatolie cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni Cazacliu Aurelia.

Conform Hotărârii nr. 2/2 din 23 februarie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, sediul Central Cazacliu Aurelia, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea 34/5 din 16 iunie 2017, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, (sediul Central), Aurelia Cazacliu, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 111/6 din 10 martie 2017, a respins contestația depusă de cet.Chiriţa Eugeniu, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 25 ianuarie 2017 de respingere a sesizării acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Criuleni, Cazacliu Aurelia.

Conform Hotărârii nr. 3/1 din 13 ianurie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet. Anastasia Gavriciuc împotriva deciziei Inspecției judiciare din 15 august 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu.

Potrivit Hotărârii nr. 57/16 din 18 Noiembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare, intentată în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărîrea nr. 82/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de administratorul Î.M. „RNP Pharmaceuticals" SRL- Nicolae Bideac cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă că, la data de 04 februarie 2015, Judecătoria Criuleni a emis o incheiere prin care a admis cererea de asigurare a acţiunii, şi a aplicat sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile, şi mijloacele băneşti din conturile ce aparţin Î.M. „RNP Pharmaceuticals" în limitele valorii acţiunii de 26 367 053,23 lei.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărîrea nr. 4/2 din 06 februarie 2015 a respins sesizarea, semnată de Oleg Cîrlig, privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Criuleni Aurelia Cazacliu în cadrul examinării cauzei civile nr. 2-38/14 (24-2-362- 13032013). Autorul sesizării pretinde că judecătorul Judecătoriei Criuleni, Aurelia Cazacliu, a emis încheiere ilegală, nu a citat părțile, a tergiversat examinarea cererii de recurs și a încălcat în așa mod dreptul la un proces echitabil.

La 30 noiembrie 2010 în privința judecătorului Judecătoriei Criuleni Cazacliu Aurelia a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 22 alin. (1) lit. b), f1) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 127/10 din 22 martie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, dintre care (7 rapoarte la Completul de Admisibilitate, 4 rapoarte respinse, 3 rapoarte admise, la Colegiul Disciplinar – 3 rapoarte încetate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului nu au fost depuse petiții.

 

Hotărârea nr. 154/6 din 09 Iulie 2020

Hotărârea nr. 3/1 din 24 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 4/1 din 24 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 59/2 din 21 Februarie 2020

Hotărârea nr. 7/1 din 24 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 206/8 din 18 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 219/8 din 18 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 284/9 din 29 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 91/4 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 62/6 din 21 Iunie 2019

Hotărârea nr. 148/6 din 20 Iunie 2019

Hotărârea nr. 215/7 din 18 Iunie 2018

Hotărârea nr. 2/2 din 23 februarie 2018

Hotărârea nr. 34/5 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 1114/6 din 10 martie 2017

Hotărârea nr. 3/1 din 13 ianurie 2017

Hotărîrea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2011

Hotărîrea nr. 127/10 din 220 martie 2011

Hotărîrea nr. 4/2 din 06 februarie 2015

Hotărîrea nr. 82/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 57/16 din 18 Noiembrie 2016

Știri
  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.


    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Alte două candidate la funcția de judecătoare ale Curții Supreme de Justiție, evaluate pozitiv de Comisia Vetting

    Comisia Vetting anunță joi, 22 februarie, că a finalizat evaluarea în privința judecătoarei Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Chișinău, și avocatei Aliona Ciocanu, candidate la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), și a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rapoartele sale de evaluare. Comisia propune CSM-ului ca cele două candidate să promoveze evaluarea externă.

    În cazul candidatei la CSJ Aurelia Cazacliu, dubiile examinate de membrii Comisiei în cadrul audierii s-au referit la două aspecte de integritate etică:

    • un potențial conflict de interese/incompatibilitate cu funcția de judecătoare pe care o deține aceasta;
    • circumstanțele nedepunerii declarației de avere pentru anul 2019.

    Comisia Vetting anunță joi, 22 februarie, că a finalizat evaluarea în privința judecătoarei Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Chișinău, și avocatei Aliona Ciocanu, candidate la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), și a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rapoartele sale de evaluare. Comisia propune CSM-ului ca cele două candidate să promoveze evaluarea externă.

    În cazul candidatei la CSJ Aurelia Cazacliu, dubiile examinate de membrii Comisiei în cadrul audierii s-au referit la două aspecte de integritate etică:

    • un potențial conflict de interese/incompatibilitate cu funcția de judecătoare pe care o deține aceasta;
    • circumstanțele nedepunerii declarației de avere pentru anul 2019.

    Candidata Aliona Ciocanu a răspuns la întrebările Comisiei legate de următoarele aspecte ce țin de componenta financiară:

     
    • Averea inexplicabilă dobândită în 2014, 2018 și 2021;
    • Sursa banilor obținuți din donații de la părinți;
    • Circumstanțele achiziționării unui automobil la preț sub-evaluat.

    Rapoartele includ detalii despre evaluare, faptele relevante și motivele care stau la baza concluziilor Comisiei. Urmează ca CSM să examineze în ședință publică rezultatele primite de la Comisie și să decidă asupra lor, printr-o hotărâre motivată. Comisia Vetting va publica rapoartele de evaluare pe pagina sa web în termen de 3 zile de la adoptarea hotărârilor de către CSM, conform prevederilor Legii 65/2023 și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei.

    Până în acest moment, Comisia Vetting a transmis CSM-ului cinci rapoarte de evaluare în total, toate cu propunere de promovare. CSM a examinat două dintre acestea, acceptând propunerea Comisiei Vetting și constatând promovarea.

    Comisia Vetting desfășoară evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la CSJ în temeiul prevederilor Legii 65/2023. Evaluarea presupune verificarea detaliată a integrității financiare și etice a subiecților. Pentru evaluarea integrității etice, perioada de analiză este de până la 10 ani. Comisia verifică dacă subiectul a admis în activitatea sa profesională comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută. 

    Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de pâna la 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit. 
    Sursa: zdg.md

  • Audierea candidatei la funcția de judecătoare CSJ, Aurelia CAZACLIU

  • Magistrații Aurelia Cazacliu și Andrian Ciobanu, candidați la funcția de judecător al CSJ, audiați de Comisia Vetting privind conflicte de interese și averi nedeclarate

    Aurelia Cazacliu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, și Andrian Ciobanu, judecător la Curtea de Apel Bălți, sunt evaluați de Comisia Vetting în calitate de candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) și au fost invitați luni, 15 ianuarie, la interviul public ca să clarifice unele aspecte legate de integritatea lor financiară și etică.

    În cazul candidatei la CSJ, Aurelia Cazacliu, dubiile examinate de membrii Comisiei în cadrul audierii s-au referit la două aspecte de integritate etică:

    • un potențial conflict de interese/incompatibilitate cu funcția de judecătoare pe care o deține aceasta;
    • circumstanțele nedepunerii declarației de avere pentru anul 2019.

    Aurelia Cazacliu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, și Andrian Ciobanu, judecător la Curtea de Apel Bălți, sunt evaluați de Comisia Vetting în calitate de candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) și au fost invitați luni, 15 ianuarie, la interviul public ca să clarifice unele aspecte legate de integritatea lor financiară și etică.

    În cazul candidatei la CSJ, Aurelia Cazacliu, dubiile examinate de membrii Comisiei în cadrul audierii s-au referit la două aspecte de integritate etică:

    • un potențial conflict de interese/incompatibilitate cu funcția de judecătoare pe care o deține aceasta;
    • circumstanțele nedepunerii declarației de avere pentru anul 2019.

    Candidatul la CSJ, Andrian Ciobanu, a fost întrebat de Comisie despre un aspect de integritate financiară și două aspecte de etică:

    • diferența dintre venituri și cheltuieli în perioada 2011-2022, care depășește cumulativ 20 de salarii medii pe economie (cuantum stabilit de Guvern pentru anul 2023, când a fost inițiată evaluarea subiectului);
    • un posibil conflict de interese cu doi avocați;
    • activitatea de jocuri de noroc.

    „La finalul fiecărei audieri, subiecții au avut oportunitatea să facă câte o declarație, dacă au considerat necesar. Interviurile, desfășurate în limba română, cu interpretare consecutivă în limba engleză, au fost înregistrate prin mijloace audio și video, iar înregistrările vor fi publicate pe pagina web a Comisiei Vetting www.vettingmd.eu în termen de 3 zile”, notează Comisia într-un comunicat de presă emis.

    După audieri, Comisia urmează să întocmească rapoarte cu privire la cei doi candidați, care vor conține faptele relevante, motivele și propunerea de promovare sau nepromovare a evaluării. Rapoartele vor fi expediate Consiliului Superior al Magistraturii pentru emiterea unei hotărâri motivate pe fiecare candidat în parte.

    În săptămâna 15 – 19 ianuarie 2024, Comisia Vetting va desfășura noi audieri publice în contextul evaluării judecătorilor CSJ și candidaților la funcția de judecător CSJ. Opt candidați și o judecătoare CSJ în funcție sunt audiați în temeiul prevederilor Legii 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și Regulamanetului de organizare și funcționare al Comisiei.

    Calendarul interviurilor

    Luni, 15 ianuarie

    • ora 10:00 – Aurelia Cazacliu (candidată CSJ)
    • ora 14:00 – Andrian Ciobanu (candidat CSJ)

    Marți, 16 ianuarie

    • ora 09:00 – Ion Buruiană (candidat CSJ)
    • ora 14:00 – Aliona Ciocanu (candidată CSJ)

    Miercuri, 17 ianuarie

    • ora 09:00 – Irina Iacub (candidată CSJ)
    • ora 14:00 – Ion Tețcu (candidat CSJ)

    Joi, 18 ianuarie

    • ora 09:00 – Mihail Lvovschi (candidat CSJ)
    • ora 14:00 – Svetlana Balmuș (candidată CSJ)

    Vineri, 19 ianuarie

    • ora 09:00 – Mariana Ursachi (Pitic) (judecătoare CSJ în funcție)

    Comisia Vetting a anunțat la sfârșitul lunii decembrie că a finalizat evaluarea în privința a trei candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), procurorul Sergiu Brigai, judecătoarea Curții Constituționale (CC) Viorica Puica și judecătoare în funcție la CSJ Aliona Miron. Astfel, Comisia propune Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca cei trei subiecți să promoveze evaluarea externă.
    Sursa: zdg.md

  • Judecătorul „din iad”, admis la Curtea de Apel Chişinău

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis trei din cei cinci judecători înscriși la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, Aurelia Cazacliu, judecător la Judecătoria Criuleni și Oxana Robu, judecător la Judecătoria Ciocana din Chișinău au fost admiși pentru funcția de judecător la Curtea de Alel Chișinău. Amintim că ZdG a scris despre Mihail Diaconu, judecătorul „din iad”, în drum spre Curtea de Apel Chişinău. În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis trei din cei cinci judecători înscriși la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, Aurelia Cazacliu, judecător la Judecătoria Criuleni și Oxana Robu, judecător la Judecătoria Ciocana din Chișinău au fost admiși pentru funcția de judecător la Curtea de Alel Chișinău. Amintim că ZdG a scris despre Mihail Diaconu, judecătorul „din iad”, în drum spre Curtea de Apel Chişinău. În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani.

    Conform raportului Comisiei Nagacevschi, care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia.

  • Feciori, fiice şi nepoţi de judecători vor să ajungă magistraţi în Chişinău

    Opt absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie (INJ), candidaţi la funcţia de judecător din promoţia 2013, un asistent judiciar de la CSJ şi o absolventă a INJ din promoţia 2011, care a fost bătută de fiica judecătoarei Eugenia Fistican, pe atunci directoarea INJ, se luptă pentru fotoliile de magistraţi din instanţele din Chişinău. În şedinţa de marţi, 11 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urma să decidă asupra eliberării din funcţie a doi judecători, alţii fiind aleşi în funcţii. Printre candidaţii care aspiră la un fotoliu de magistrat în instanţele din Chişinău sunt şi absolvenţi ai INJ din promoţia 2013.

    Opt absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie (INJ), candidaţi la funcţia de judecător din promoţia 2013, un asistent judiciar de la CSJ şi o absolventă a INJ din promoţia 2011, care a fost bătută de fiica judecătoarei Eugenia Fistican, pe atunci directoarea INJ, se luptă pentru fotoliile de magistraţi din instanţele din Chişinău. În şedinţa de marţi, 11 martie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urma să decidă asupra eliberării din funcţie a doi judecători, alţii fiind aleşi în funcţii. Printre candidaţii care aspiră la un fotoliu de magistrat în instanţele din Chişinău sunt şi absolvenţi ai INJ din promoţia 2013.

    Asta după ce, anterior, CSM i-a declarat compatibili pentru suplinirea funcţiei de magistrat, iar ulterior Colegiul de selecţie şi evaluare a judecătorilor le-a oferit un anumit punctaj, conform pregătirii lor profesionale.

    După mici discuţii, CSM a decis, marţi, să-l aleagă pe Vladislav Holban la Judecătoria Botanica, pe Natalia Sandu, asistentă judiciară la CSJ, şi pe Gheorghe Stratulat, absolvent INJ, la Judecătoria Centru, pe Olga Cernei şi Victoria Hadârcă — la Judecătoria Buiucani. Totodată, membrii Consiliului le-au sugerat candidaţilor că pot participa şi la alte concursuri — pentru suplinirea funcţiilor de judecători în instanţele din raioane, nu doar în cele din Chişinău.

    Proaspăta judecătoare Olga Cernei are 27 de ani şi a absolvit INJ cu media generală de 9,51. Ea este fiica judecătoarei Ludmila Cernei, care activează în calitate de inspector-judecător în Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM, detaşându-se de funcţia de judecător la Judecătoria Ciocana până la expirarea mandatului de 4 ani. Despre Victoria Hadârcă, ZdG a scris că Elena Istrati, fiica judecătoarei Eugenia Fistican, fosta directoare a INJ, care urma şi ea să devină magistrată, a pălmuit-o pe Victoria Hadârcă chiar în biroul mamei sale, în prezenţa Eugenei Fistican şi a conducerii instituţiei în cauză.

  • Назначены новые судьи

    На заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник утверждены в должности председатель суда сектора Буюкань столицы Дорин Долгиеру и член Высшей судебной палаты (ВСП) Ион Гузун. Как сообщил "Инфотаг" глава ВСП Михай Поалелунжь, оба назначенца имеют большой опыт работы в судах и доказали свой профессионализм. С его слов, на заседании ВСМ не было принято решение по наказанию группы из пяти судей различных инстанций - Александру Ротарь, Гарри Бивола, Нины Чернат, Анны Гаврилица и Анатола Рахопола.

    На заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник утверждены в должности председатель суда сектора Буюкань столицы Дорин Долгиеру и член Высшей судебной палаты (ВСП) Ион Гузун. Как сообщил "Инфотаг" глава ВСП Михай Поалелунжь, оба назначенца имеют большой опыт работы в судах и доказали свой профессионализм. С его слов, на заседании ВСМ не было принято решение по наказанию группы из пяти судей различных инстанций - Александру Ротарь, Гарри Бивола, Нины Чернат, Анны Гаврилица и Анатола Рахопола.

    "Причина в том, что министр юстиции Олег Ефрим не успел в оговоренные законом сроки подать мотивированный запрос по данному поводу. К названным судьям есть претензии, и они обоснованны. Их перечисление займет много времени. Месяц назад решение также переносилось. Надеюсь, что больше это не повторится", - сказал Михай Поалелунжь. Глава ВСП отметил, что отложено решение в отношении еще одной судьи - Аурелии Казаклиу из суда района Криулень. "Месяц назад она подала заявление об увольнении. Сегодня его отозвала, мотивируя тем, что хочет найти работу, прежде чем оставит место судьи. Нареканий на ее деятельность много. В 2013 г. Казаклиу подавала документы на занятие поста члена ВСП, но мы сочли ее недостойной", - пояснил Поалелунжь.

  • Noi judecători au fost numiţi în funcţii

    În şedinţa de marţi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorin Dolghieru a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei, iar Ion Guzun – în cea de membru al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Solicitat de agenţia „Infotag”, preşedintele CSM, Mihai Poalelungi, a spus că şi Dolghieru, şi Guzun au o experienţă vastă de activitate în judecătorii şi şi-au demonstrat profesionalismul.

    În şedinţa de marţi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorin Dolghieru a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei, iar Ion Guzun – în cea de membru al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Solicitat de agenţia „Infotag”, preşedintele CSM, Mihai Poalelungi, a spus că şi Dolghieru, şi Guzun au o experienţă vastă de activitate în judecătorii şi şi-au demonstrat profesionalismul.

    Conform spuselor sale, în şedinţa CSM nu s-a decis în privinţa sancţionării unui grup de cinci judecători din diferite instanţe (Alexandru Rotari, Harry Bivol, Nina Cernat, Ana Gavriliţa şi Anatol Rahopol), pe motiv că ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, nu a reuşit să depună o sesizare motivată în acest sens, în termenele stipulate de lege. „Există pretenţii, şi unele motivate, referitoare la aceşti judecători. Enumerarea acestora va dura mult.

    Acum o lună decizia a mai fost amînată. Sper că aceasta nu se va repeta”, a spus Poalelungi. Şeful CSM a mai precizat că a fost amînată şi decizia în privinţa altui judecător, Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria raionului Criuleni. „În urmă cu o lună, ea a depus cerere de eliberare din funcţie. Azi a retras-o pe motiv că vrea să-şi găsească un loc de muncă înainte să lase postul de judecător. Există multe obiecţii faţă de activitatea ei. În 2013 Cazacliu a depus dosarul pentru numirea în postul de membru al CSJ, dar noi am considerat că nu merită”, a explicat Poalelungi.

  • Cu un judecător MAI PUȚIN la CSJ

    Judecătorul Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Andrei Harghel s-a pensionat. Demisia acestuia a fost acceptată astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit președintelui CSM, Dumitru Visterniceanu, nu este vorba despre curățarea sistemului. „Domnul Harghel a atins vârsta de pensionare. Legea prevede expres că un judecător nu poate activa după atingerea vârstei de 65 de ani. În ultimul timp, mulți judecători pleacă din sistem din această cauză”, a explicat Visterniceanu.

    Judecătorul Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Andrei Harghel s-a pensionat. Demisia acestuia a fost acceptată astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit președintelui CSM, Dumitru Visterniceanu, nu este vorba despre curățarea sistemului. „Domnul Harghel a atins vârsta de pensionare. Legea prevede expres că un judecător nu poate activa după atingerea vârstei de 65 de ani. În ultimul timp, mulți judecători pleacă din sistem din această cauză”, a explicat Visterniceanu.

    În cadrul ședinței de astăzi a CSM, urma a fi examinată și cererea de demisie a unui judecător de la Judecătoria Criuleni, Aurelia Cazacliu. Judecătoarea și-a retras însă cererea de concediere.

  • Встать, судья уходит

     Высшая судебная палата (ВСП) постепенно избавляется от судей, которые на протяжении профессиональной карьеры успели засветиться в скандалах или «запятнали» резюме чрезмерной лояльностью бывшему руководству страны. Одни служители Фемиды сами подали заявления об отставке, других переведут в нижестоящие инстанции в «добровольно-принудительном» порядке. Пустующие места занимают люди в мантиях, в благосклонности которых могут быть уверены лидеры правящей коалиции. В течение последних лет власти неоднократно давали понять, что изменения в судебной системе притормаживаются во многом из-за старых кадров, не заинтересованных в переменах. Выносимым судами решениям то и дело придавалась политическая подоплека, исходя из того, кому они на руку – Альянсу за европейскую интеграцию или оппозиции.

     Высшая судебная палата (ВСП) постепенно избавляется от судей, которые на протяжении профессиональной карьеры успели засветиться в скандалах или «запятнали» резюме чрезмерной лояльностью бывшему руководству страны. Одни служители Фемиды сами подали заявления об отставке, других переведут в нижестоящие инстанции в «добровольно-принудительном» порядке. Пустующие места занимают люди в мантиях, в благосклонности которых могут быть уверены лидеры правящей коалиции. В течение последних лет власти неоднократно давали понять, что изменения в судебной системе притормаживаются во многом из-за старых кадров, не заинтересованных в переменах. Выносимым судами решениям то и дело придавалась политическая подоплека, исходя из того, кому они на руку – Альянсу за европейскую интеграцию или оппозиции.

    Всеми силами мажоритарная коалиция старалась отстранить от руководящих функций судей, чья тесная связь с бывшими властями не оставляет почвы для сомнений.

    Очищению от «коммунистического наследия» в судейском корпусе содействует реформа, разворачивающаяся в нынешнее время в секторе юстиции. Новое штатное расписание судебной системы, которое вступит в силу с 1 января 2013 года, включает в себя 504 судейских места. Из них 33 закреплено за Высшей судебной палатой, при этом 20 судей будут рассматривать гражданские, административные и коммерческие споры, 10 – уголовные дела. Остальные трое – это председатель инстанции и два заместителя, которые одновременно возглавляют специализированные коллегии.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU