Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Moldovanu Natalia
Căutare avansată

Frunze Maria

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 15 martie 2017

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017, a fost numită în funcția de judecător  la  Judecătoria  Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Conform Hotărârii nr. 29/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Frunze Maria, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
La 31 martie 2015 a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător obţinînd media generală (nota) 9,75

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01 septembrie 2010 grefier la Judecătoria Centru mun. Chişinău 
02 ianuarie 2013 a fost transferată în funcţie de asistent judiciar în cadrul aceleaşi instanţe

Publicații
Articolul ştiinţific în Revista naţională de drept, nr. 8 din 2015: ”Profilul mercenarului în acţiuni teroriste: implicaţii criminologice şi de drept penal substanţial” 

Data numirii în funcție: 15 martie 2017

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017, a fost numită în funcția de judecător  la  Judecătoria  Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Conform Hotărârii nr. 29/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Frunze Maria, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
La 31 martie 2015 a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător obţinînd media generală (nota) 9,75

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01 septembrie 2010 grefier la Judecătoria Centru mun. Chişinău 
02 ianuarie 2013 a fost transferată în funcţie de asistent judiciar în cadrul aceleaşi instanţe

Publicații
Articolul ştiinţific în Revista naţională de drept, nr. 8 din 2015: ”Profilul mercenarului în acţiuni teroriste: implicaţii criminologice şi de drept penal substanţial” 

 

Prin Hotărârea nr. 136/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Frunze Maria pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.412/17 din 02 iunie 2015, materialele în privinţa doamnei FRUNZE MARIA au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcţia de judecător.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Pron Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la școala de vară formare formatori cu genericul “Comportamentul agresiv și psihologia personalității infractoriale” ce se va desfășura în perioada 5-7 iulie 2018 în incinta complexului turistic ”Vatra” din or. Vadul-lui-Vodă, a următorilor judecători: 
-Musteață Dorel, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), membru CSM; 
-Bostan Angela, Curtea de Apel Chișinău; 
-Pavliuc Ghenadie, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Frunze Maria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
-Sanduța Victoria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Bagrin Lucia, Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 290/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Frunze Maria de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Racoviță Dumitru de la Judecătoria Ungheni (sediul central), Sîrcu Tatiana de la Judecătoria Chișinău (sediul Central), Bușuleac Mihail Judecătoria Cahul (sediul Cahul) pentru participare la cursul de formare continuă în domeniul anticorupției, ce se va desfășura în perioada 4-8 iunie în or. Budapesta, Ungaria.

Potrivit Hotărârii nr. 606/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători pentru participare la ședința de închidere a cursului-pilot de instruire la distanță cu genericul “Urmărirea penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, care va avea loc la 14 septembrie 2017, ora 10:00, precum urmează:
- Maria Frunze, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Constantin Roșca, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Lilia Dașchevici, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Dumitru Racoviță, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Mariana Stratan, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Eugeniu Beșelea, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Central);
- Viorica Puică, judecător Judecătoria Chișinău (sediul Central).

Prin Hotărârea nr. 136/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Frunze Maria pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.412/17 din 02 iunie 2015, materialele în privinţa doamnei FRUNZE MARIA au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru accederea în funcţia de judecător.

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Pron Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la școala de vară formare formatori cu genericul “Comportamentul agresiv și psihologia personalității infractoriale” ce se va desfășura în perioada 5-7 iulie 2018 în incinta complexului turistic ”Vatra” din or. Vadul-lui-Vodă, a următorilor judecători: 
-Musteață Dorel, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), membru CSM; 
-Bostan Angela, Curtea de Apel Chișinău; 
-Pavliuc Ghenadie, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Frunze Maria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
-Sanduța Victoria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Bagrin Lucia, Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 290/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Frunze Maria de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Racoviță Dumitru de la Judecătoria Ungheni (sediul central), Sîrcu Tatiana de la Judecătoria Chișinău (sediul Central), Bușuleac Mihail Judecătoria Cahul (sediul Cahul) pentru participare la cursul de formare continuă în domeniul anticorupției, ce se va desfășura în perioada 4-8 iunie în or. Budapesta, Ungaria.

Potrivit Hotărârii nr. 606/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători pentru participare la ședința de închidere a cursului-pilot de instruire la distanță cu genericul “Urmărirea penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, care va avea loc la 14 septembrie 2017, ora 10:00, precum urmează:
- Maria Frunze, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Constantin Roșca, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
- Lilia Dașchevici, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Dumitru Racoviță, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Mariana Stratan, judecător, Judecătoria Ungheni (sediul Central);
- Eugeniu Beșelea, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Central);
- Viorica Puică, judecător Judecătoria Chișinău (sediul Central).

 

Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 290/14 din 29 mai 2018

Hotărârea nr. 606/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 136/14 din 12 noiembrie 2015

Prin Hotărârea nr. 165/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Boţu Victoria, mun.Chişinău împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 17 mai 2019 nr.467s-455p/m, de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) Frunze Maria pentru fapte le/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare. 

Conform Hotărârii nr. 163/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Boţu Victoria, mun.Chişinău împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr.483 s - 474 p/m din 16 mai 2019, de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău (sediul Centru) Frunze Maria pentru faptele/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare.

 

Prin Hotărârea nr. 165/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Boţu Victoria, mun.Chişinău împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 17 mai 2019 nr.467s-455p/m, de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) Frunze Maria pentru fapte le/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare. 

Conform Hotărârii nr. 163/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Boţu Victoria, mun.Chişinău împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr.483 s - 474 p/m din 16 mai 2019, de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău (sediul Centru) Frunze Maria pentru faptele/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare.

 

 

Hotărârea nr. 165/7 din 26 Iulie 2019

Hotărârea nr. 163/7 din 26 Iulie 2019

Știri
  • Imposibilitatea de a sancționa violența în familie în anumite cauze contravenționale – neconstituțională

    Joi, 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind constituționalitatea unor prevederi ale articolului 781 din Codul contravențional (sesizarea nr. 111g/2018).

    Circumstanţele cauzei
    Excepția de neconstituționalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată din oficiu de către dna Maria Frunze, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, într-un proces care are ca obiect examinarea procesului-verbal cu privire la comiterea contravenției prevăzute de articolul 781 [Violenţa în familie] din Codul contravenţional, întocmit în privința unei persoane care a împlinit vârsta generală de pensionare.

    Joi, 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind constituționalitatea unor prevederi ale articolului 781 din Codul contravențional (sesizarea nr. 111g/2018).

    Circumstanţele cauzei
    Excepția de neconstituționalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată din oficiu de către dna Maria Frunze, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, într-un proces care are ca obiect examinarea procesului-verbal cu privire la comiterea contravenției prevăzute de articolul 781 [Violenţa în familie] din Codul contravenţional, întocmit în privința unei persoane care a împlinit vârsta generală de pensionare.

    Autoarea sesizării a menționat că cele două sancțiuni prevăzute de articolul 781 din Codul contravenţional – munca neremunerată în folosul comunităţii și arestul contravențional – nu pot fi aplicate de către instanța de judecată în situația în care contravenientul a împlinit vârsta generală de pensionare, deoarece articolele 37 alin. (3) și 38 alin. (6) din Codul contravențional prevăd că munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată fără acordul persoanei, iar arestul contravențional nu poate fi aplicat față de persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare. Așadar, sancțiunile instituite pentru comiterea actelor de violență în familie de către persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare nu s-ar bucura de efectivitate. Prin urmare, autoarea sesizării susține că sancțiunea articolului 781 din Codul contravenţional este contrară articolelor 7, 8, 16, 20, 26 și 54 din Constituție.

    Analiza Curții:
    Curtea a analizat această sesizare prin prisma obligațiilor procedurale care derivă din articolul 24 alin. (2) din Constituție, articol care garantează dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică al persoanei.

    Curtea a reținut că autoritățile statului au o obligație pozitivă de a stabili și de a aplica în mod efectiv un sistem de sancționare a tuturor formelor de violență în familie și de a le oferi garanții suficiente victimelor.

    Curtea a observat că de vreme ce arestul contravențional nu poate fi aplicat ope legis în cazul persoanelor care au împlinit vârsta generală de pensionare, munca neremunerată în folosul comunității poate fi aplicată în funcție de acordul persoanei de a executa o asemenea sancțiune. În acest context, Curtea a constatat că, în cazul comiterii faptei contravenționale prevăzute de articolul 781 din Codul contravenţional de către o persoană care a împlinit vârsta generală de pensionare, aplicarea sancțiunii contravenționale pentru fapta săvârșită depinde exclusiv de acordul persoanei de a executa sancțiunea muncii neremunerate în folosul comunității. În lipsa unui astfel de acord al persoanei, rămâne un vid în materie de sancționare.

    Curtea a examinat, din perspectiva proporționalității, cele două condiții impuse de articolele 37 alin. (3) și 38 alin. (6) din Codul contravențional. Aceste condiții se referă, pe de o parte, la acordul persoanei de a executa munca neremunerată în folosul comunității, iar pe de altă parte, la interdicția de a sancționa cu arest contravențional persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare.

     Așadar, ea a verificat:

    (a) Dacă acordul persoanei de a executa munca neremunerată reprezintă o condiție proporțională
    În acest caz, Curtea a menționat că trebuie pus în balanță un eventual refuz al persoanei de a executa munca neremunerată în folosul comunității cu obligația pozitivă a autorităților statale de a sancționa contravențional faptele de violență în familie. 

    Curtea a reținut că în cazul în care persoana nu își manifestă acordul de a executa munca neremunerată în folosul comunității, instanța de judecată este plasată în fața alternativei aplicării arestului contravenţional. Curtea a constatat că arestul contravenţional nu poate fi aplicat în cazurile în care contravenientul este o persoană care a împlinit vârsta generală de pensionare. Prin urmare, în cazul lipsei unui acord de a executa munca neremunerată în folosul comunității, autoritățile nu pot aplica alte sancțiuni suficient de disuasive. 

    În acest sens, Curtea a menționat că, în lipsa unei alternative punitive, acordul persoanei de a executa munca neremunerată în folosul comunității apare ca un detaliu insignifiant în raport cu obligația autorităților statale de a garanta un sistem efectiv de sancționare a tuturor formelor de violență în familie în baza articolului 24 alin. (2) din Constituție și a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 

    Curtea a constatat că, chiar dacă munca neremunerată în folosul comunității este aplicată fără acordul persoanei, contravenientul se poate sustrage de la executarea acesteia. Acest fapt ar conduce la înlocuirea sancțiunii cu arestul contravențional, însă și arestul contravențional nu poate fi aplicat față de persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare. Prin urmare, sistemul de sancționare prezintă, din nou, un vid, fiind necesară examinarea proporționalității celei de-a doua condiții referitoare la arestul contravenţional. 

    (b) Dacă interdicția aplicării arestului contravențional față de persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare este proporțională
    Curtea a constatat că interdicția în discuție este prevăzută de lege. 

    De asemenea, scopul legitim al acestei interdicții se referă la statutul pensionarilor, la starea de sănătate a acestora, la vulnerabilitatea lor etc.

    Cu privire la interdicția aplicării arestului contravențional, Curtea observat că nu există că un echivalent al acesteia în legea penală. Vârsta înaintată a persoanei reprezintă o circumstanță atenuantă în sensul legii penale.

    Curtea a considerat că arestul contravenţional are un caracter suficient de punitiv pentru a atrage incidența acelorași principii conținute în legea penală.

    Curtea a examinat impactul lipsei sancționării cu arest contravențional a persoanelor care au comis fapte de violență în familie și care au împlinit vârsta generală de pensionare, în contextul în care acestea refuză să execute munca neremunerată în folosul comunității. În baza unor date statistice, Curtea a observat că există un număr suficient de mare de persoane care au împlinit vârsta generală de pensionare și care nu pot fi sancționate cu arest contravențional pentru comiterea violenței în familie. Curtea reținut că inaplicabilitatea vreunei sancțiuni în această situație ar încălca în mod vădit exigența menținerii încrederii publice în ordinea de drept și în sistemul judiciar.

    Curtea a pus în balanță interdicția în discuție cu obligația procedurală a autorităților statale de a stabili un sistem efectiv de sancționare a tuturor formelor de violență în familie, prin prisma următoarelor considerente:

    (i) aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității fără acordul persoanei nu este suficientă, deoarece în cazul neexecutării, ea nu poate fi înlocuită cu aplicarea arestului contravențional;

    (ii) legislatorul nu a prevăzut alte sancțiuni în caz de neexecutare a muncii neremunerate în folosul comunității;

    (iii) sancțiunea amenzii nu poate fi aplicată, deoarece poate afecta în mod indirect victima;

    (iv) echivalentul interdicției aplicării arestului contravențional față de persoanele care au împlinit vârsta generală de pensionare nu există în legea penală;

    (v) există un număr suficient de mare de persoane care au împlinit vârsta generală de pensionare și care nu pot fi sancționate cu arest contravențional pentru comiterea violenței în familie.

    În baza acestui test, Curtea a conchis că interdicția absolută a aplicării arestului contravențional în cazul persoanelor care au împlinit vârsta generală de pensionare este disproporționată în raport cu obligația procedurală a autorităților statale de a stabili un sistem efectiv de sancționare a tuturor formelor de violență în familie.

    De asemenea, Curtea a constatat că termenul general de prescripție de un an de zile pentru tragerea persoanei la răspundere contravențională poate pune probleme în contextul contravenției prevăzute de articolul 781.

    Concluziile Curţii
    Pornind de la cele menționate, Curtea a admis parțial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dna Maria Frunze, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

    Ea a recunoscut constituționale următoarele prevederi din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008:

    - textul „se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile” de la articolul 781;

    - articolul 37 alin. (3), în măsura în care, în cazul comiterii contravenției prevăzute de articolul 781, instanțele judecătorești pot aplica sancțiunea muncii neremunerate în folosul comunității fără acordul persoanei;

    - articolul 38 alin. (6), în măsura în care, în cazul comiterii contravenției prevăzute de articolul 781, instanțele judecătorești le pot aplica arestul contravențional persoanelor care au împlinit vârsta generală de pensionare, dacă starea lor de sănătate permite acest fapt.

    Până la modificarea legii contravenționale de către Parlament, instanțele de judecată pot aplica, cu titlu de excepție, amenda pentru comiterea contravenției prevăzute de articolul 781, doar dacă se respectă următoarea ordine consecutivă: (i) nu este executată munca neremunerată în folosul comunității aplicată fără acordul persoanei; (ii) nu poate fi aplicat arestul contravenţional din motive ce țin de starea de sănătate, în cazul persoanelor care au împlinit vârsta generală de pensionare, și (iii) amenda nu va afecta în mod indirect victima.

    Până la modificarea legii contravenționale de către Parlament, termenul de prescripție pentru comiterea contravenției prevăzute de articolul 781 va fi de 5 ani.

    Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    Sursa; www.constcourt.md

     

  • Lista celor 33 de judecători noi. Unde vor activa

    33 de judecători, numiți recent în funcție pe un termen de cinci ani prin decretul preşedintelui Igor Dodon, au depus marţi, 21 martie, jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. 25 de magistraţi vor activa la Judecătoria Chişinău, iar opt în instanţele de fond din mai multe raioane ale Republicii Moldova.

    Totodată, membrii CSM au decis repartizarea noilor magistraţi la Judecătoria Chișinău, la cele cinci sedii ale instanţei. 

    33 de judecători, numiți recent în funcție pe un termen de cinci ani prin decretul preşedintelui Igor Dodon, au depus marţi, 21 martie, jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. 25 de magistraţi vor activa la Judecătoria Chişinău, iar opt în instanţele de fond din mai multe raioane ale Republicii Moldova.

    Totodată, membrii CSM au decis repartizarea noilor magistraţi la Judecătoria Chișinău, la cele cinci sedii ale instanţei. 

    la sediul sectorului Râșcani: Angela Vasilenco, Georgeta Grozav, Galina Ciobanu, Victor Sîrbu, Veaceslav Nicula, Lorina Ciubotaru, Diana Tricolici, Serafim Vasilache;

    la sediul sectorului Centru: Victoria Sanduța, Vitalie Guțan, Valentin Lastavețchi, Maria Frunze, Taisia Prutean;

    la sediul sectorului Ciocana: Cristina Panfil, Alexei Paniș, Veaceslav Martînenco, Marcel Gandrabur;

    la sediul sectorului Buiucani: Olga Ionașcu, Speranța Clima, Larisa Lavric, Irina Păduraru;

    la sediul sectorului Botanica: Octavian Dvornic, Natalia Stratan, Dragoș Crigan, Eugeniu Beșelea.

    Opt magistrați vor activa în cadrul instanțelor de fond din raioane: Viorel Botnaraș, Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni); Svetlana Bâcu, Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni); Iurie Movilă, Judecătoria Orhei (sediul Orhei); Eugen Popovici, Judecătoria Orhei (sediul Orhei); Silvia Țurcan, Judecătoria Strășeni (sediul Călărași); Nicolae Ghedrovici, Judecătoria Anenii Noi (sediul Anenii Noi); Romina Țurcan, Judecătoria Criuleni (sediul Criuleni); Dumitru Racoviță, Judecătoria Ungheni (sediul Ungheni).

    O parte dintre aceştia sunt absolvenţi ai Institutului Naţional al Justiţiei. Anticoruptie.md a scris anterior că în perioada 1 ianuarie - 6 decembrie 2016 (inclusiv) 45 de judecători au depus cereri de demisie, dintre care trei judecători de la CSJ, 16 de la curțile de apel și 26 de la instanțele de fond.

    Între timp, în urma optimizării hărţii judecătoreşti, începând cu 1 ianuarie 2017, numărul instanţelor de fond a fost redus de la 44 la 15. Judecătoria Chișinău a fost creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana.
    sursa: anticoruptie.md

  • 33 de magistrați, numiți în funcție. Șeful statului a semnat decretele

    Șeful statului Igor Dodon a semnat astăzi decretele celor 33 de judecători noi la instanțele de font, care au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național de Justiției și vor activa la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de 27 de magistrați propuși pentru Judecătoria Chișinău și 6 – pentru judecătoriile din raioane: câte doi magistrați la judecătoriile din Hâncești și Călărași, și câte unul la Ungheni și Criuleni.

    Șeful statului Igor Dodon a semnat astăzi decretele celor 33 de judecători noi la instanțele de font, care au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național de Justiției și vor activa la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de 27 de magistrați propuși pentru Judecătoria Chișinău și 6 – pentru judecătoriile din raioane: câte doi magistrați la judecătoriile din Hâncești și Călărași, și câte unul la Ungheni și Criuleni.

    La mijlocul lunii ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii a selectat 27 de magistrați noi pentru Judecătoria Chișinău, care au fost propuși șefului statului pentru numire. Aceștia sunt:
    Valentin Lastavețchi,
    Victoria Sanduța,
    Olga Ionașcu,
    Speranța Clima,
    Angela Vasilenco,
    Octavian Dvornic,
    Natalia Stratan,
    Vitalie Guțan,
    Larisa Lavric,
    Taisia Prutean,
    Cristina Panfil,
    Serafim Vasilache,
    Georgeta Grozav,
    Maria Frunze,
    Veaceslav Martânenco,
    Dragoș Crigan,
    Galina Ciobanu,
    Victor Sârbu,
    Marcel Gandrabur,
    Veaceslav Nicula,
    Eugeniu Beșelea,
    Irina Păduraru,
    Alexei Paniș,
    Lorina Ciubotaru,
    Diana Tricolici.

    La fel, șeful statului a acceptat transferul a două magistrate la Judecătoria Chișinău, de la Sângerei și Bălți. Este vorba de magistrata Cristina Cheptea, de la Judecătoria Sângerei, și magistrata Natalia Clevadî, de la Judecătoria Bălți.

    Amintim că Judecătoria Chișinău a fost creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana. Instanța și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017
    Sursa: bizlaw.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU