Știri

• Livia Mitrofan, noua președintă interimară a Judecătoriei Chișinău. Detalii despre activitatea magistratei

  Magistrata Livia Mitrofan este noua președintă interimară a Judecătoriei Chișinău. Hotărârea a fost aprobată marți, 12 septembrie, în ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce judecătorul Nicolae Șova a depus o cerere prin care a cerut încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău.
  
  „(…) Se admite cererea înaintată de către domnul Nicolae Șova, judecător la Judecătoria Chișinău privind încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Se dispune încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău de către domnul Nicolae Șova, începând cu 12 septembrie 2023”, a declarat președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman.

  Citiţi mai departe

  Magistrata Livia Mitrofan este noua președintă interimară a Judecătoriei Chișinău. Hotărârea a fost aprobată marți, 12 septembrie, în ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce judecătorul Nicolae Șova a depus o cerere prin care a cerut încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău.
  
  „(…) Se admite cererea înaintată de către domnul Nicolae Șova, judecător la Judecătoria Chișinău privind încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Se dispune încetarea exercitării atribuțiilor de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău de către domnul Nicolae Șova, începând cu 12 septembrie 2023”, a declarat președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman.

  Desemnarea Liviei Mitrofan în funcția de președintă interimară a Judecătoriei Chișinău a fost aprobată cu 10 voturi „pro” ale membrilor CSM. Aceasta va exercita funcția începând cu data de 12 septembrie.

  Totodată, CSM l-a desemnat pe judecătorul Alexandru Arhip în funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, până la completarea funcției în modul stabilit de lege, iar pe Violeta Chisilița în funcția de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse.

  La 25 octombrie 2022 Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilea că Mitrofan corespunde criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea.

  În cadrul audierii, judecătoarea a fost întrebată despre sursele pentru achiziționarea unui apartament de 45,7 metri pătrați situat în Chișinău și valoarea declarată a automobilului Mercedes Vaneo, fabricat în 2004 și procurat în 2012. Comisia nu a avut dubii serioase cu privire la niciun aspect privind integritatea etică a candidatei. 
  Sursa: zdg.md

• DOC EXCLUSIVE // Scheletele din șifonierul judecătorului Railean-Mitrofan Livia: ”Bănuieli rezonabile de abuz și corupție”

  Livia Mitrofan (ex-Railean), judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și candidat din rândul judecătorilor la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost audiată de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare financiară și etică a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

  Citiţi mai departe

  Livia Mitrofan (ex-Railean), judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și candidat din rândul judecătorilor la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost audiată de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare financiară și etică a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

  Audierile au avut loc în ședință publică, conform unui calendar prestabilit, iar societatea civilă, reprezentanții mass-media și publicul larg au putut participa, prin notificarea prealabilă a Secretariatului Comisiei.

  Potrivit înregistrării publicate pe canalul de You Tube al Comisiei Pre-Vetting, Livia Mitrofan a fost audiată timp de 28 minute și 26 secunde, iar prin decizia nr.1 din 25.10.2022 s-a decis promovarea ei în cursa pentru funcția la care râvnește.

  În context, câteva zile în urmă, Consiliul Superior al Magistraturii a decis convocarea Adunării generale a judecătorilor pe data de 17 martie 2023, pentru examinarea candidaturilor trecute prin filtrul pre-vetting, pe listă fiind și judecătorul Livia Mitrofan.

  După adoptarea deciziei cu privire la convocarea Adunării generale a judecătorilor, redacția noastră a intrat în posesia unor documente ținute în Arhiva Ministerului Justiției, potrivit cărora Livia Mitrofan, anterior Railean Livia (în continuare Railean-Mitrofan Livia), ar fi trucat unele concursuri pentru suplinirea locurilor vacante de notari în perioada când activa în cadrul Ministerului Justiției, iar asupra activității ei ”au apărut bănuieli rezonabile de abuz și corupție”.

  Este interesant faptul că, imediat după ce împotriva actualului judecător Railean-Mitrofan Livia au fost aduse acuzații despre trucarea concursurilor, aceasta a fost transferată în Direcția elaborarea actelor normative a Ministerului Justiției.

  Nu cunoaștem dacă documentele publicate mai jos au ajuns pe masa membrilor Comisiei Pre-Vetting, dar credem că trebuie să le cunoască judecătorii care vor participa la Adunarea generală a judecătorilor din 17 martie curent, pentru o apreciere justă a candidatei Railean-Mitrofan Livia. Or, în CSM nu pot ajunge persoane asupra cărora planează anumite suspiciuni de corupție sunt lipsite de integritate.

  Extrase din documentele ținute în arhiva Ministerului Justiției:

  În perioada 15.12.2010- 28.12.2010 Comisia de concurs în componența: Violeta Cojocari; Olga Șian; Natalia Marcova; Bazaochi Andrei;  Oleg Balan; Rodica Secrieru cu asigurarea lucrărilor de secretariat de către Railean Livia (Mitrofan – n.r.) a petrecut concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notari.

  În perioada 24 ianuarie 2011 – 07 februarie 2011 membrii Comisiei de licențiere Ungureanu Tatiana,  Mardari Maria,  Lazu Aurelia, Stahurschi Vasile, Andronatii Valentina şi Constantinescu Elena au  verificat respectarea de către membrii Comisiei de concurs și secretarul Comisiei de concurs (Railean-Mitrofan Livia – n.r.) a procedurii de petrecere a concursului şi a modului  de repartizare a locurilor vacante.

  În urma verificărilor, tuturor materialelor acumulate în procedura desfășurării concursului,  membrii Comisiei de licențiere Andronatii Valantina și Constantinescu Elena nu au votat pentru aprobarea rezultatelor acestuia, deoarece au depistat multiple încălcări flagrante ale prevederilor Legii 1453-XV din 08.11.2002 şi ale Regulamentului privind organizarea concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin Odinul Ministrului justiţiei al RM  nr. 170  din  30.04.2009 cu modificările ulterioare (în continuare Regulament) care au permis a constata:

  • concursul  s-a desfășurat cu încălcări grave de procedură;
    concursul nu a fost transparent;
  • aprecierea cunoștințelor concursanților nu a fost obiectivă;
  • repartizarea locurilor vacante a fost petrecută contrar cerințelor legii.

  Secretarul comisiei de concurs (Railean-Mitrofan Livia – n.r.) nu a asigurat prezența observatorilor la etapele: de cifrare a lucrărilor, sigilare şi desigilare a cutiilor cu lucrări,  de verificare  a lucrărilor de către membrii Comisiei de concurs, de desfășurare a interviului, de examinare a contestațiilor și de repartizare a locurilor vacante,  așa cum prevede pct.34 al Regulamentului “34.Desfăşurarea concursului este supravegheată de 2 observatori desemnaţi de Ministrul Justiţiei”. Observatorii, persoane independente şi neimplicate în procedura de luare a deciziilor asupra rezultatelor concursului aveau sarcina de a supraveghea  legalitatea petrecerii  acestuia, sarcină care nu a fost realizată.

  Secretarul comisiei de concurs (Railean-Mitrofan Livia – n.r.) pe întreaga perioadă de desfășurarea a acestuia în lipsa observatorilor independenți, contrar cerințelor art. 12 alineat (2) Legea 1453-XV  “Condiţiile de organizare a concursului pentru suplinirea locurilor vacante se aprobă de Ministerul Justiţiei”,  nu a respectat procedurile existente, a instituit  proceduri adhoc, și anume:

  • unipersonal a cifrat lucrările concursanților la proba din 20.12.2010, iar la contestarea notelor în general nu a cifrat repetat lucrările;
  • unipersonal  a sigilat și desigilat cutiile în care se aflau lucrările concursanților, borderourile și centralizatorul comun al lucrărilor;
  • pentru etapa interviului nu a asigurat Comisia de concurs cu toate cele 50 de spețe care urmau a fi propuse spre rezolvare de către concursanți, care se aflau în grupe a chite 19-20 persoane. Drept urmare, unele spețe în general nu au fost propuse spre rezolvare, iar altele  erau prezentate în 2 sau chiar  3 exemplare (soluția  se expunea verbal,  iar unii concursanți fiind în sală auzeau răspunsurile spețelor pe care urmau sa le rezolve);
  • nu a asigurat respectarea cerințelor pct.28 al Regulamentului (a permis deținerea de către unii concursanți a telefoanelor mobile);
  • nu a asigurat Respectarea cerințelor pct, 31 al Regulamentului  “31.Subiectele extrase se semnează de către membrii Comisiei de concurs”. Pe subiectele extrase pentru expunerea scrisă a etapei a doua a concursului,  semnăturile membrilor Comisiei de concurs lipseau;
  • pe lucrări  cifrul  l-a indicat  în colţul din dreapta de sus, dar nu în cel din stânga aşa cum prevede Regulamentul la pct.44;
  • contrar cerințelor pct.38 al Regulamentului  foile pe care concursanții au executat proba scrisă nu a  fost aplicată ștampila  Ministerului justiției, ci doar au fost semnate unipersonal de către Secretarul Comisiei de concurs, pe când  Regulamentul prevedea expres “38. În vederea elaborării lucrării scrise, secretarul Comisiei va distribui candidaților pixuri, foi şi ciorne pe care va fi aplicată ștampila Ministerului Justiţiei. După repartizarea foilor şi a ciornelor, fiecare din ele se numerotează (se are în vedere de candidat) în colţul din dreapta sus cu cifre arabe luate în cerc. Se interzice utilizarea altor foi, ciorne sau pixuri în timpul concursului decât a celor puse la dispoziție de către secretar»;
  • contrar cerințelor art.12 alin (3) Legea 1453/2002 încălcând procedura de petrecere a Concursului de la pct.73 și 74 al Regulamentului,  nu a colectat de la candidați cererile acestora privind opțiunile teritoriale la care aceștea candidau, ci doar cereri privind eliberarea licenţei de notar cu indicarea teritoriului de activitate, care  puteau fi completate și depuse numai de persoanele care au promovat concursul;
  • contrar cerințelor pct. 75 al Regulamentului, pentru aprobarea rezultatelor concursului a convocat Comisia de licențiere în ședință la expirarea termenului de 5 zile de la adoptarea de către Comisia de concurs a hotărârii privind promovarea concursului;
  • contrar cerințelor pct.13 din Regulament “13.Hotărîrea Comisiei de concurs privind promovarea concursului se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință.”  În procesele verbale nu a fost indicat numărul de voturi acumulat pentru fiecare candidat;
  • la calcularea mediilor generale  ale candidaților au fost depistate mai multe erori de calcul;
  • a susținerea interviului, procesul verbal nr.12 din 21-22 decembrie 2010, nu a fost complet, iar imprimarea audio nu a făcut posibile de a urmări desfășurarea acestuia; Mai mult ca atât,  în procesul verbal se face referință la CD, fără ca acesta să fie anexat.

  În consecință, la membrii Comisiei de licențiere au apărut bănuieli rezonabile de abuz și corupție,  deoarece  încălcările menționate supra au  generat posibilitatea:

  • de transcriere a lucrărilor de către unii candidați privilegiați (membrii comisiei de licențiere au depistat la fișa de examinare a unui candidat anexate 2 lucrări,  era vădit  că a fost scrisă în afara sălii de examinare și din grabă nu a fost  eliminată);
  • de cunoaștere  de către unii candidați a subiectelor și spețelor  care urmau a le fi  acestora propuse spre rezolvare;
  • de  verificare de către membrii Comisiei  de concurs a lucrărilor candidaților cu care se aflau în conflict de interese (a fost constatat că unul din membrii Comisiei de concurs a verificat lucrarea  persoanei care ani în șir s-a aflat la ea la stagiu și a fost notată cu notă maximă);
  • de influențare a rezultatelor aprecierii cunoștințelor (aplicând în procesul verificării  nota pe lucrare, dar nu în borderou cum prevedere Regulamentul, primul membru al Comisiei care o verifica, influența părerea celorlalți membri care o verificau ulterior).

  Potrivit CV-ului, Railean-Mitrofan Livia, în perioada din 03 noiembrie 2008 până în 2010, a activat în calitate de specialist coordonator în Direcția notariat şi avocatură a Ministerului Justiției RM, ulterior a fost transferată în Direcția elaborarea actelor normative. În perioada 2012-2014 a fost avocat stagiar în cadrul Uniunii Avocaţilor, iar din 2016 până la instalarea în fotoliul de magistrat a ocupat funcția de asistent judiciar al grefei Curţii Supreme de Justiţie.

  Conform deciziei Pre-Vetting, în perioada 2008-2010, anume când activa în Direcţia notariat şi avocatură a Ministerului Justiției, când au existat bănuieli rezonabile de abuz și corupție referitor la activitatea sa, Railean-Mitrofan Livia a primit frecvent transferuri bancare de la mama sa, iar în 2012 și-a cumpărat un apartament pentru care a achitat 256 mii lei, de pe contul bancar fiind trasă suma de 36 mii Euro, cu utilizarea diferenței de bani pentru lucrări de reparație și mobilier.

  ”Potrivit informațiilor furnizate de candidată, mama sa a lucrat în străinătate în baza mai multor contracte de muncă în perioada 2007-2014. Pe baza contractelor de muncă furnizate, Comisia a putut stabili că veniturile obținute de mama sa erau suficiente pentru a permite transferul de fonduri către candidată în acea perioadă de timp. De asemenea, candidata a furnizat o copie a contractului de vânzare-cumpărare pentru un apartament de 45,7 mp cu sediul în Chișinău, din care reiese că prețul de achiziție a fost de 256.428 MDL. Din informațiile furnizate de candidată și de banca sa, Comisia a putut stabili că, la data procurării apartamentului, candidata a retras de la bancă o sumă totală de 36.000 EUR (est.542.732 MDL). Deși această sumă depășește suma necesară pentru procurarea apartamentului, candidata a reușit să demonstreze în cele mai mici detalii că aceste resurse erau necesare pentru o serie de reparații serioase care trebuiau făcute la apartamentul vechi și pentru achiziționarea de mobilier”, scrie în decizia Comisiei Pre-Vetting.
  Sursa: politics.md

• Trei candidate la funcția de membru în CSM, din rândul judecătorilor, au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Știre atașată

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) anunță despre adoptarea primelor decizii de promovare a evaluării, de către trei candidate din rândul judecătorilor la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Citiţi mai departe

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) anunță despre adoptarea primelor decizii de promovare a evaluării, de către trei candidate din rândul judecătorilor la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Potrivit Comisiei, Livia Mitrofan și Maria Frunze, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dar și Ioana Chironeț, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, audiate public pe 7 octombrie 2022, corespund criteriilor de integritate etică și financiară și promovează evaluarea. Concluzia se conține în fiecare din cele trei decizii motivate, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei, și transmise candidatelor supuse evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii, instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau concursului pentru selectarea membrilor în CSM. Livia Mitrofan și Ioana Chironeț candidează pentru funcția de membru în CSM, iar Maria Frunze candidează inclusiv pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

  Pentru a stabili dacă candidatele corespund indicatorilor de integritate, în procesul de evaluare au fost analizate informații din numeroase surse publice și private, precum Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, dar și surse deschise, precum rețelele de socializare, reportajele jurnalistice de investigație și rapoartele organizațiilor societății civile. Comisia a verificat  atent veridicitatea și relevanța tuturor informațiilor primite, iar aspectele care au prezentat neclarități au fost abordate în întrebările scrise adresate candidatelor și în cadrul audierii publice.

  Conform Legii nr. 26/2022, deciziile cu privire la evaluare se publică doar dacă candidatul evaluat nu notifică Comisia Pre-Vetting despre dezacordul cu privire la publicarea deciziei, în termen de 48 de ore de la momentul primirii deciziei. Astfel, în cazul în care candidatul este de acord, decizia este publicată pe site-ul CSM și al Comisiei Pre-Vetting.

  În acest moment, Comisia Pre-Vetting desfășoară evaluarea a 23 de candidați la funcții în CSM din rândul judecătorilor de carieră rămași în concurs și se află la etapa audierii publice a candidaților. Din cei 23, 9 candidați au fost deja audiați, iar în privința a 6 urmează să fie emise decizii. Înregistrările audierilor pot fi vizualizate pe site-ul Comisiei Pre-Vetting www.vetting.md, rubrica Transparență/Audieri.

• PROMOVAT: Primele trei magistrate, candidate la funcția de membru în CSM, au promovat evaluarea integrității financiare și etice

  Primele trei magistrate, candidate la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au promovat evaluarea integrității financiare și etice.

  Astfel, membrii Comisiei pre-vetting, Livia Mitrofan și Maria Frunze, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dar și Ioana Chironeț, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, audiate public pe 7 octombrie 2022, „corespund criteriilor de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.
  
  „Concluzia se conține în fiecare din cele trei decizii motivate, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei, și transmise candidatelor supuse evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii, instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau concursului pentru selectarea membrilor în CSM. Livia Mitrofan și Ioana Chironeț candidează pentru funcția de membru în CSM, iar Maria Frunze candidează inclusiv pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor”, anunță Comisia.

  Citiţi mai departe

  Primele trei magistrate, candidate la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au promovat evaluarea integrității financiare și etice.

  Astfel, membrii Comisiei pre-vetting, Livia Mitrofan și Maria Frunze, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dar și Ioana Chironeț, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, audiate public pe 7 octombrie 2022, „corespund criteriilor de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.
  
  „Concluzia se conține în fiecare din cele trei decizii motivate, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei, și transmise candidatelor supuse evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii, instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau concursului pentru selectarea membrilor în CSM. Livia Mitrofan și Ioana Chironeț candidează pentru funcția de membru în CSM, iar Maria Frunze candidează inclusiv pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor”, anunță Comisia.

  Pentru a stabili dacă candidatele corespund indicatorilor de integritate, în procesul de evaluare au fost analizate informații din numeroase surse publice și private, precum Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, dar și surse deschise, precum rețelele de socializare, reportajele jurnalistice de investigație și rapoartele organizațiilor societății civile. Comisia a verificat  atent veridicitatea și relevanța tuturor informațiilor primite, iar aspectele care au prezentat neclarități au fost abordate în întrebările scrise adresate candidatelor și în cadrul audierii publice.

  Vineri, 7 octombrie, Comisia a organizat audieri publice referitoare la integritatea financiară și etică a primilor trei candidate la funcția de membru în CSM, din cei 24 rămași în acel moment.

   

  28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 23 dintre aceștia, după ce patru judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

  Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.

  Livia Mitrofan: Critică a sistemului. „Rezultatele pre-vettingului vor fi un test al actualei guvernări”

  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

  În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse.

  În iunie 2022, în cadrul dezbaterii publice la tema „Reforma justiției din Republica Moldova la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală”, Mitrofan a afirmat că „rezultatele pre-vettingului vor fi un test al actualei guvernări vizavi de dorința acestora reală de a reforma sistemul judecătoresc prin modul de implementare”.
  
  „Tot timpul am vrut să fim auziți, implicați în reformarea sistemului. Am fost la emisiuni și am vorbit despre prioritățile și specificul lucrului nostru. Dar nu știu de ce nimeni nu a tratat declarațiile noastre ca o dorință sinceră de a reforma sistemul”, a observat judecătoarea. 

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, magistrata deține ½ cota parte dintr-un apartament de 45,7 metri pătrați, procurat în 2012 și a cărui valoare indicată este de 256 de mii de lei. În 2020, familia magistratei a cumpărat un automobil de model Toyota Rav4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Aceasta mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012. Mitrofan declară și datorii în valoare de 397 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat două credite. Pentru 2021, ea a raportat un salariu total de 239 de mii de lei, iar soțul său, care activează în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a ridicat un salariu total de 196 de mii de lei.

  Maria Frunze: Magistrata care așteaptă să îi fie prelungit mandatul

  Maria Frunze este din anul 2017 judecătoare la Judecătoria Chișinău. În martie 2022, acesteia i-a încetat împuternicirile de drept, în prezent așteptând să îi fie prelungit mandatul.  

  În februarie 2018, magistrata a ajuns în atenţia presei pentru că fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoaște de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998. Anul trecut, Frunze a semnat un anti-contract de vânzare-cumpărare a unui apartament de 68,7 metri pătrați, la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Prețul de piață al apartamentului este de circa 58 de mii de euro, dar magistrata urmează să achite doar aproape 29 de mii de euro. Pentru 2021, judecătoarea a raportat un venit din salariu de 258 de mii de lei.

  Ioana Chironeț: Sesizare la ANI pe numele magistratei

  Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În perioada 2011-2012, apoi 2018-2022 a fost inspector judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM. Potrivit CSM, pe tot parcursul activității sale profesionale, Ioana Chironeț nu a fost sancționată disciplinar.

  Chironeț a făcut parte din completul de judecători care a pronunțat hotărârea privind declararea magistratului Serghei Lebediuc ca fiind cel de-al doilea inculpat în dosarul Laundromat.

  În 2022, Chironeț a fost subiect al unei sesizări la ANI privind inițierea controlului respectării regimului juridic al imposibilității, pe motiv că deține concomitent funcția de judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și judecătoare-inspector în cadrul Inspecției Judiciare din subordinea CSM, funcție la care a renunțat în iunie 2022. Controlul a fost refuzat. 

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Chironeț locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, magistrata a intrat în posesia unui automobil Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Ea a raportat pentru anul trecut un salariu total de 152 de mii de lei.
  Sursa: zdg.md

• Primele audieri ale candidaților pentru un fotoliu în CSM: Cine sunt cei trei magistrați care au fost deja intervievați

  Primele audieri ale magistraților care aspiră la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au avut loc vineri, 7 octombrie. Trei judecători au fost deja intervievați. Este vorba despre Livia Mitrofan, Maria Frunze și Ioana Chironeț. Este cea de-a doua etapă a evaluării, după care Comisia pre-vetting va decide dacă un candidat a promovat sau nu testul integrității.

  „Urez succes candidaților și Comisiei. Deciziile luate vor influența mersul mai departe al reformei justiției. Și asta deoarece un CSM, constituit din oameni integri și corecți, va fi acea temelie care va contribui la curățarea întregului sistem de justiție din țara noastră”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, într-o postare pe Facebook.

  Citiţi mai departe

  Primele audieri ale magistraților care aspiră la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au avut loc vineri, 7 octombrie. Trei judecători au fost deja intervievați. Este vorba despre Livia Mitrofan, Maria Frunze și Ioana Chironeț. Este cea de-a doua etapă a evaluării, după care Comisia pre-vetting va decide dacă un candidat a promovat sau nu testul integrității.

  „Urez succes candidaților și Comisiei. Deciziile luate vor influența mersul mai departe al reformei justiției. Și asta deoarece un CSM, constituit din oameni integri și corecți, va fi acea temelie care va contribui la curățarea întregului sistem de justiție din țara noastră”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, într-o postare pe Facebook.

  Livia Mitrofan: Potrivit magistrat.md, pe 31 martie 2016 a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător, obținând media generală 9,51. Tot în acest an a lucrat în calitate de asistent judiciar al grefei Curţii Supreme de Justiţie. 

  Pe 2 mai 2017 Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea acesteia în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani. Ulterior, pe 30 iunie 2017, a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău pe un termen de cinci ani.

  Maria Frunze:  A absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător obţinând media generală (nota) 9,75. A activat în calitate de asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău, ulterior a fost transferată în funcţie de asistent judiciar în cadrul aceleiaşi instanţe. În anul 2017 a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani

  Ioana Chironeț: A absolvit  Institutul Naţional al Justiţiei. În anul 2018 a fost numită șef adjunct al Direcției documentare și analiza statisticii judiciare, Departamentul de administrare judecătorească de pe lângă Ministerul Justiției, ulterior a activat în calitate de șefă a secretariatului CSM.

  În anul 2015 a fost numită  în funcţia de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani. În iulie 2020, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea judecătoarei de la Judecătoria Chișinău, în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, iar pe 12 august 2020, prin decretul președintelui a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  În urma audierilor, Comisia își va anunța concluziile. Dacă averile celor 24 nu sunt justificate de venituri obținute legal, sau dacă aceștia au legături apropiate cu persoane din sistemul de justiție, vor fi descalificați și nu vor putea deveni membri ai CSM.

  Până acum, trei candidați nu au promovat concursul pentru un loc în CSM. Printre acestea se numără și judecătoarea de la Strășeni, Iana Talmaci, care s-a retras din concurs

  Anterior, magistratul Gheorghe Bălan nu a depus în termen declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani. Motivele invocate de judecător au fost „volumul excesiv de muncă”.
  Sursa: Tv8.md

• Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Citiţi mai departe

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

  Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

  ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

  În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

  În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

  În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

  Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

  În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

  În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

  Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
  Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

  Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

  În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

  Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

  În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

  Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

  Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

  Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
  Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

  Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

  În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

  Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

  În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

  Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

  Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

  În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

  În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

  Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
  Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
  Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

  „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

  În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

  În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

  În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

  Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

  În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

  În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

  În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

  Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

  despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

  despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

  despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

  Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
  Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

  La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

  În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

  „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

  În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

  În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

  Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

  Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
  Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

  În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

  În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

  În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

  În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

  Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

  În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

  Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

  Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

  În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
  Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

  În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

  „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

  Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

  „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

  În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

  Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

  Maria Frunze: Averea și cariera
  Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

  În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

  Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

  A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

  În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

  În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

  Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

  Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

  Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

  Natalia Clevadî: cariera și averea
  Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

  În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

  În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

  În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

  Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
  Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

  Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

  În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

  Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

  Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
  Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

  Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

  Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

  Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

  Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

  Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
  Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

  Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

  Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

  Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

  Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

  Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

  Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

  În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

  Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

  În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

  Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
  Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

  Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

  Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

  În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

  Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

  Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

  În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

  Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

  În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

  Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
  Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

  Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

  În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

  În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

  Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

  Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

  În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

  Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

  În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

  „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

  Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

  În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

  În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

  Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

  La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

  La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

  Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

  Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

  În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

  Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

  Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
  Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

  În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

  Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

  Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

  Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

  Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

  În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

  Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

  Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

  Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

  Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
  Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

  Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

  Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

  Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

  În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

  În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

  De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

  Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

  Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

  Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

  Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
  Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

  Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

  Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

  „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

  Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

  Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

  Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

  Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

  În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

  Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

  Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

  Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

  În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

  Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

  Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

  Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

  Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

  Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

  Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
  Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

  Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

  Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

  În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

  Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

  Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

  Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

  Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

  Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
  cariera judecătorilor
  instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
  respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
  administrarea instanţelor judecătoreşti;
  şi alte competenţe în condiţiile legii.
  De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

  Sursa: zdg.md

• Орденоносец Додона, кум Нэстасе и «миллионер» от ЕСПЧ. Кто претендует на должность судьи ВСМ

  3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

  В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

  Citiţi mai departe

  3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

  В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

  В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

  Кандидаты

  Георгий Балан

  Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Сейчас он работает в суде столичного сектора Буюканы. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA).

  В 2018 году ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что судья Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.

  После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, и штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с этими приговорами и заменила их тюремными сроками.

  На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

  В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Но, после того как в его назначении нашли конфликт интересов (Балан приходится кумом Андрею Нэстасе, который тогда возглавлял МВД), Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции.

  15 ноября того же года Балан подал в отставку с этой должности. К тому времени ему удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

  Василий Шкёпу

  Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году возглавил суд Унген. В 2016 году после истечения мандата он исполнял обязанности председателя суда Унген. В 2017 году по предложению ВСМ его назначили председателем суда Унген еще на четыре года. В 2018 году тогдашний президент Игорь Додон наградил судью Шкёпу орденом «Трудовой славы». В 2021 году истек срок второго мандата Шкёпу, и сейчас он вновь исполняет обязанности главы суда Унген.

  Станислав Сорбало

  Станислав Cорбало работает в суде Бельц. В судебную систему он вернулся в 2020 году. До этого более 10 лет доказывал в ЕСПЧ, что его уволили незаконно. Речь идет о событиях 2008-2009 годов. Тогда генпрокурор Валерий Гурбуля попросил у ВСМ разрешения начать уголовное дело против Сорбало. По версии прокуратуры, Сорбало признал незаконными обыски у адвоката, который ранее защищал судью в другом судебном процессе. Сам Сорбало утверждает, что высказался по поводу обысков, которые в рамках дела против адвоката провели у третьих лиц.

  Тогда Генпрокуратура начала уголовное дело против Сорбало, а ВСМ — дисциплинарную проверку. По итогам дисциплинарной проверки судью отправили в отставку. Сорбало пытался обжаловать это решение в вышестоящих инстанциях, но его заявления отклоняли. В 2019 году ЕСПЧ сообщил правительству Молдовы, что рассматривает жалобу Сорбало. Стороны пришли к мировому соглашению, а Высшая судебная палата отменила решение об увольнении Сорбало. В 2020 году ВСМ восстановил судью в должности. Ему также выплатили компенсацию 1,883 млн леев.

  Михаил Кожокару

  Михаил Кожокару с 2015 года работает судьей в суде Бельц. До этого он работал судебным ассистентом в Апелляционной палате Бельц. В 2020 году Кожокару назначили судьей до достижения 65 лет.

  Юрий Беженару

  Юрий Беженару работает судьей с 1994 года. С 2003 по 2008 год он был председателем суда Буюкан. С 2008 года Беженару работает судьей в Высшей судебной палате. По данным неправительственной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ восемь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Беженару. Также он был судьей в коллегии, которая обязала госпредприятие Registru выплатить $7 млн ущерба компании бизнесмена Бориса Бирштейна Intercomsoft LTD. Тогдашний министр юстиции Олег Ефрим требовал наказать судей за это решение.

  Летом 2020 года Беженару претендовал на пост вице-председателя ВСП, но не набрал нужного числа голосов.

  Вероника Купча

  Вероника Купча стала судьей Оргеевского суда в 2007 году. В 2010 году Купча возглавила суд Оргеева. Ее мандат председателя суда Оргеева продлевали до 2020 года. А в 2021 году Купчу назначили временным исполняющим обязанности председателя Оргеевского суда.

  В 2013 году Купча оказалась в центре скандала. Журналисты выяснили, что судья наняла секретаря, которую сама же приговорила к двум годам условно по делу о присвоении государственного имущества.

  Марина Русу

  Марину Русу назначили судьей Тараклийского суда в 2012 году. В 2015 году она переехала с семьей в Кишинев. Русу дважды обращалась в ВСМ с просьбой перевести ее на работу в Кишинев, объясняя это тем, что у нее пятеро детей и ей приходится тратить восемь часов в день, чтобы попасть на работу, а затем домой (четыре часа туда и четыре обратно),. Но ВСМ оба раза ей отказывал без объяснения причин (в 2019 и в 2020 годах).

  В августе 2019 года вместе с судьями Викторией Сандуцей и Ионом Маланчуком Русу основала ассоциацию судей Vocea Justitiei. Ассоциация неоднократно публично критиковала ВСМ. После того как ВСМ вторично отказался перевести Русу в Кишинев, ассоциация потребовала отставки трех членов ВСМ (Анатола Пахопола, Нины Чернат и Марианы Тимотин). По мнению ассоциации, они дискриминировали судью Марину Русу и «грубо нарушили свои обязательства». Сама Русу пожаловалась на ВСМ в Совет по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства. В декабре 2020 года Совет подтвердил, что судью дискриминировали.

  Иоана Киронец

  Иоана Киронец начала работать судебным инспектором при ВСМ в 2011 году. В 2012 году стала главой секретариата ВСМ, а в 2015 году — судьей суда столичного сектора Чеканы. В 2018 году Киронец снова начала работать судебным инспектором при ВСМ, а в 2020 году возглавила инспекцию. В 2021 году, отметим, Высший совет магистратуры (ВСМ) не утвердил отчет инспекции. Членов ВСМ возмутило, что в отчете собрана «сухая статистика», но нет конкретных предложений, как улучшить положение дел и повысить уровень доверия общества к системе юстиции.

  Дмитрий Пушка

  Дмитрий Пушка стал судьей Сорокского суда в 2005 году. В 2011 году его перевели в суд Бельц, а в 2013 году — в Апелляционную палату Бельц.

  Ливия Митрофан

  Ливия Митрофан с 2012 по 2014 год работала адвокатом-стажером. В 2016 году начала работать судебным ассистентом в Высшей судебной палате. С 2018 года стала работать судьей уголовной коллегии суда Чекан, а затем — судьей по гражданским делам в суде сектора Центр. Была соавтором многих публичных деклараций судей. Так, после смены власти в 2019 году, Ливия Митрофан и другие судьи сектора Центр выступили на заседании ВСМ и призвали правительство организовать конструктивный диалог о реформе юстиции.

  Лилиана Катан

  Лилиана Катан работает судьей с 1996 года, с 2005 — в Апелляционной палате Кишнева, с 2013 — в Высшей судебной палате (ВСП). По данным общественной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ семь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Катан. У нее также есть дисциплинарное предупреждение за то, что в составе коллегии ВСМ она освободила Иона Друцэ, которого АП приговорила к 20 годам тюрьмы за тройное убийство.

  В 2017 году коллегия, в которую входила Катан, оставила в силе приговор экс-премьеру Владимиру Филату, которого приговорили к 9 годам лишения свободы. В июле 2020 года она участвовала в конкурсе на пост главы ВСП, но не набрала нужного числа голосов.

• „Judecătorii nu sunt parte a turmei”. Livia Mitrofan, despre sistemul justiției din interior.

  Despre reforma justiției în Moldova se vorbește cel puțin de 10 ani. Politicienii și experții vorbesc în cea mai mare parte despre justiție ca despre un sistem care se opune schimbărilor. Însă în interiorul acestui sistem, activează oameni, mulți dintre care doresc să-l facă mai bun, își apără principiile și nu le este frică să meargă împotriva curentului. NM lansează proiectul special „JusticeInside. Oamenii din interiorul sistemului”. În cadrul acestuia, noi vom publica monologuri ale judecătorilor, procurorilor și avocaților care vor povesti de la persoana întâi despre experiența lor, despre ceea ce-i frământă, cu ce piedici se confruntă și cum văd schimbările spre bine din sistem.

  În prima ediție, Livia Mitrofan, magistrat la Judecătoria sectorului Centru, ne-a comunicat, de ce politicienii încearcă să ia sub controlul lor sistemul justiției, ce nu le ajunge judecătorilor din Moldova și de ce ea este împotriva evaluării externe.

  Citiţi mai departe

  Despre reforma justiției în Moldova se vorbește cel puțin de 10 ani. Politicienii și experții vorbesc în cea mai mare parte despre justiție ca despre un sistem care se opune schimbărilor. Însă în interiorul acestui sistem, activează oameni, mulți dintre care doresc să-l facă mai bun, își apără principiile și nu le este frică să meargă împotriva curentului. NM lansează proiectul special „JusticeInside. Oamenii din interiorul sistemului”. În cadrul acestuia, noi vom publica monologuri ale judecătorilor, procurorilor și avocaților care vor povesti de la persoana întâi despre experiența lor, despre ceea ce-i frământă, cu ce piedici se confruntă și cum văd schimbările spre bine din sistem.

  În prima ediție, Livia Mitrofan, magistrat la Judecătoria sectorului Centru, ne-a comunicat, de ce politicienii încearcă să ia sub controlul lor sistemul justiției, ce nu le ajunge judecătorilor din Moldova și de ce ea este împotriva evaluării externe.

  „Am născut peste câteva zile după ce am depus jurământul”

  Când învățam la universitate, consideram că judecătorii sunt niște zei cu un intelect foarte puternic. Nici nu mă gândeam că voi deveni judecător cu capacitățile mele. După universitate, am activat aproape patru ani la Ministerul Justiției, apoi am decis că îmi este mai apropiată avocatura. În curând, am înțeles că nu voi putea reprezenta părțile dacă voi ști că clientul meu nu are dreptate. Atunci, am decis să mă înscriu la studii la Institutul Național al Justiției [să devin judecător]. Atunci m-am gândit că dacă nu voi fi admisă, nu voi mai încerca, dar m-au înmatriculat din prima încercare. Iar după finalizarea studiilor, am câștigat primul concurs pentru funcția de magistrat. Atunci, eram în luna a șaptea de sarcină, însă acest lucru nu a fost un impediment pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a mă numi judecător. Am născut peste câteva zile după ce am depus jurământul și timp de 10 luni, am fost în concediul de maternitate.

  „În sistem era foarte multă frică”

  În primăvara anului 2018, am revenit la serviciu în cadrul Colegiului Penal de la Judecătoria sectorului Ciocana. În primul caz pe care mi l-au repartizat, acuzatul se afla în arest preventiv. Procurorul dorea ca această cauză penală să fie conexată cu o altă cauză penală și să fie transmisă spre examinare altui judecător.

  Dar demersul privind conexarea cauzelor a fost respins și dosarul mi-a fost returnat. Între timp, a expirat termenul de depunere a demersului cu privire prelungirea arestului când se putea înainta cerere de prelungire a arestului și eu am respins această cerere ca tardivă. După ce acuzatul din această cauză penală a fost eliberat, a omorât două persoane. Una dintre acestea era fratele fostei mele colege, cu care am lucrat la Ministerul Justiției. Atunci, nu am dormit două săptămâni.

  În general, nu există cauze complicate și cauze simple. Un caz ar putea să pară simplu, apoi să te afecteze întreaga viață. Dar ar putea fi un dosar dificil, care nu te va influența

  
  Îmi este dificil și din cauza că le iau pe toate aproape dae inimă. În fiecare zi, mă rețin la serviciu, iar când vin acasă, continuu să mă gândesc: „Oare ce să mai citesc despre acest dosar, ca să iau o decizie corectă”.

  Poate, cu timpul, îmi voi forma imunitate, dar fiecare caz este foarte important pentru mine.

  Cred că să fii judecător, înseamnă să aperi legea și drepturile omului și să schimbi ceva spre bine în sistem.

  Dacă e să vorbim despre sistem, în acesta a fost foarte multă frică până în vara anului 2019. Cum se resimțea această frică? Colegii vorbeau în șoaptă. Și mă gândeam: noi mereu ne plângem de reforme, de schimbarea legilor, dar de ce nu facem nimic? În replică, colegii mei spuneau: „Judecătorul trebuie să judece, dar nu trebuie să intervină în procesul de administrare [a sistemului justiției]”. Reieșea că președinții judecătoriilor și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) aveau posibilitatea de a vorbi, iar magistrații tăceau. Deși judecătorii sunt reprezentanți ai puterii judecătorești, iar CSM este o  autoritate de autoadministrare. Atunci am decis că trebuie de schimbat ceva. Am început să scriu despre unele lucruri pe Facebook. Acum, postările mele sunt urmărite de colegii mei, de societatea civilă, subiectele sunt discutate. Am convins și alți magistrați să fie mai activi. Am început să comunicăm cu judecători din România. Ei spuneau: „Da, judecătorul trebuie să examineze dosarele, dar atunci când independența sa este în pericol, trebuie să iasă din acest cadru și să înceapă să promoveze anumite valori”.

  „Reforma nu se discută cu Balaurii”

  Am convins de mai multe ori colegii să vorbească, am fost coautorul mai multor declarații publice. Prima declarație de acest gen am citit-o la o ședință a CSM din vara anului 2019. Atunci, reprezentanții noii guvernări au venit cu un mesaj clasic: „Sistemul este corupt, trebuie reformat”. S-a format un grup de lucru care trebuia să se ocupe de elaborarea reformei justiției, dar judecătorii nu au fost invitați, ne spuneau: „Reforma nu se discută cu Balaurii”. Noi am propus: haideți să vorbim, să discutăm, ce ne afectează pe noi și pe voi. După aceasta, au organizat un forum dedicat reformei justiției, la care au invitat magistrații. Dar până acum, nu s-a schimbat nimic.

  Toți încep cu discuțiile despre corupție, dar haideți să vedem, de ce un judecător onest poate fi vulnerabil. Noi avem o multitudine de probleme. De exemplu, un volum de lucru foarte mare, iar pentru nerespectarea termenelor de procedură, un judecător poate fi tras la răspundere disciplinară. Despre aceasta se vorbește deja de zece ani, dar nimeni nu face nimic. În fiecare zi mă rețin la serviciu până pe la ora opt-nouă seara. Vin acasă obosită. Acasă am doi copii: unul merge la grădiniță, altul – la școală, ei doresc să comunicăm. De patru luni, lucrez fără un asistent. Reiese că dimineața ești la ședințe, apoi trebuie să primești dosare noi și să mai scrii părțile motivaționale ale deciziilor. Și așa e la toți judecătorii: pentru a face față volumului de lucru, trebuie să judeci mai repede decât vorbești.

  „Politicienii încearcă să mențină controlul asupra sistemului judecătoresc”

  În ultimii patru ani, au venit în judecătorii foarte mulți magistrați tineri, dar în sistem aproape nimic nu s-a schimbat. Poate că e din cauza acestor cinci ani [în Moldova, un judecător este numit mai întâi pe un termen de cinci ani – este o perioadă de probă, iar după aceasta, dacă se decide că magistratul nu s-a compromis cu nimic – până la 65 de ani]. Un coleg mi-a spus: „Dacă îmi vor prelungi mandatul, voi fi mai activ, dar deocamdată – nu”.

  Mie nu mi-i teamă de acești cinci ani, deși anul acesta, multor judecători nu le-au fost prelungite mandatele. Multe dintre aceste decizii au fost neașteptate. Unui magistrat nu i-au prelungit recent mandatul pentru că au ținut cont de o scrisoare anonimă în care el a fost numit „analfabet juridic”. Scrisoarea a fost făcută publică la ședința CSM. Reiese că împotriva oricărui judecător poate să fie scrisă o scrisoare anonimă, să fie făcută publică la ședința CSM – și atât?

  În prezent, circa două treimi din judecători sunt cu „pe o perioadă de 5 ani”. Dacă vor fi amendamente la Constituție [și vor anula perioada de probă de cinci ani], va fi asigurată stabilitatea acestor judecători tineri. Dar cred că niciun partid politic nu va face acest pas, deoarece perioada de probă este una dintre pârghiile de a influența judecătorii. Eu voi crede în intențiile lor [ale politicienilor] nobile atunci când parlamentul va aproba [aceste modificări ale Constituției]
  
  Cred că toate polemicile despre sistemul judecătoresc sunt din cauza că politicienii încearcă să mențină controlul asupra acestuia.

  Astfel, în toamna anului 2019, sistemul a fost dezbinat în două părți [o parte a corpului judecătoresc a organizat adunarea generală a judecătorilor, la care au votat pentru demiterea membrilor CSM, cealaltă parte a fost împotrivă și a considerat că adunarea a fost ilegală]. Noi nici până atunci nu eram uniți. Am venit la adunare și am spus: „Așa nu este corect, haideți să demonstrăm tuturor că noi putem schimba sistemul din interior. Când spunem că cineva încalcă legea, nu trebuie s-o încălcăm noi înșine”. Până în ziua de astăzi, toți judecătorii discută despre acele adunări: „Voi ați fost, voi n-ați fost”. Așa și funcționează principiul „dezbină și conduce”.

  Tot atunci, în toamna anului 2019, ne-am fotografiat lângă clădirea judecătoriei, în mantii, în susținerea judecătorilor polonezi. În realitate, acesta a fost un mesaj: „Da, noi susținem magistrații polonezi, dar și pe noi ne vom putea apăra”. În ziua următoare, ministrul justiției a venit la noi și ne-a întrebat, ce ne deranjează. Și atunci nimeni nu a perceput acest lucru ca o influență. Atunci s-a format un grup de lucru pentru reformarea justiției. Și eu făceam parte din acesta. Am fost la o întrevedere cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio. Am avut posibilitatea să-i spun, care este poziția noastră.

  Acum a avut loc întrevederea [cu președinta Maia Sandu]. Pentru mine, este straniu că toți scriu că eu am fost acolo, dar nimeni nu mă întreabă despre aceasta. M-i se creează impresia că ei [mass-media] nu doresc să informeze societatea, dar să ponegrească judecătorii. Presa a scris că o cunosc pe Tatiana Răducan [ex-judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, membră a Consiliului Suprem de Securitate]. Dar eu nu am vorbit cu ea niciodată în viață. N-am idee de unde a apărut această informație.

  „Despre problemele sistemului justiției poate comunica doar un judecător”

  În general, atunci când funcționarii intenționează să reformeze sistemul justiției, ei trebuie să întrebe judecătorii, ce cred ei despre reformă. La noi, reforma a început în anul 2009. Legile se schimbă, se implementează proceduri noi, dar în practică, starea de lucruri nu s-a schimbat. Despre problemele sistemului judecătoresc ar putea comunica doar un judecător..

  Pe mine mă deranjează, de exemplu, promovarea ideii privind evaluarea externă – este măsura cea mai dură care poate fi aplicată în sistem. Din câte înțeleg, o ramură a puterii va fi evaluată de alta. Așa ceva a fost în Albania, dar acolo, judecătorii erau membri ai grupărilor criminale organizate care se ocupau de traficul de arme. Și în Albania, pentru început, s-au aprobat amendamente la Constituție. La noi, despre o asemenea evaluare se va putea vorbi atunci când vor fi premise pentru modificarea Constituției [care vor proteja judecătorii de abuzuri]. Dar la noi, nu există încă nici majoritate parlamentară pentru modificarea Constituției.
  
  Când un politician sau președintele afirmă că sistemul judecătoresc este corupt, fără a prezenta dovezi, este cel puțin incorect. Nu sunt corupți toți judecătorii. Și eu vreau să văd dovezile și vreau ca judecătorii care i-au mită să fie trași la răspundere.

  La noi există Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, Procuratura Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate. Acestea trebuie să investigheze cazurile respective. Dacă, de exemplu, Autoritatea Națională de Integritate nu funcționează, trebuie să fie schimbată legea în așa fel, ca această instituție să funcționeze.

  „Dar despre tine ce să spun? Nu gătești, nu coci torturi”

  Mi-aș dori să se schimbe nu numai mentalitatea judecătorilor (ca ei să nu considere că trebuie să tacă), ci și atitudinea societății față de magistrați. După ce mama mea s-a întâlnit cu mama unei colege de clasă de-a mea, mama mi-a spus: „Colega ta de clasă e gospodină, face totul: gătește, coace torturi”. Am întrebat-o, ce a povestit ea despre mine. A răspuns: „Dar despre tine ce să spun? Nu gătești, nu coci torturi. Ei și ce dacă ești judecător? Toți vorbesc de rău despre voi. Că sunteți corupți”. Am înțeles că trebuie schimbată și percepția societății.

  Pentru aceasta, și judecătorii ar trebui să fie mult mai activi, mai curajoși, nu trebuie să le fie teamă să vorbească despre problemele din sistemul judecătoresc. Judecătorii nu sunt parte a unei turme care pur și simplu examinează dosare. Acum, sistemul judecătoresc ar trebui să se mobilizeze. Mandatele membrilor CSM expiră anul acesta, noi trebuie să alegem în Consiliu persoane demne. Reforma trebuie să fie realizată ținându-se cont de opiniile judecătorilor. Ar trebui că autoritățile anticorupție să funcționeze cu adevărat. Iar politicienii ar trebui să lase în pace judecătorii. Magistrații trebuie să lucreze fără influență și presiune din exterior. Politicienii au presă care promovează punctul lor de vedere, iar noi nu putem să ne apărăm. Este o luptă inegală.

• «Судьи — не часть стада». Ливия Митрофан о судебной системе изнутри

  О реформе правосудия в Молдове говорят более 10 лет. Политики и эксперты в основном говорят о юстиции, как о системе, которая противодействует переменам. Но внутри этой системы работают люди, многие из которых хотят сделать ее лучше, отстаивают свои принципы и не боятся идти против течения. NM запускает спецпроект «JusticeInside. Люди внутри системы». В нем мы будем публиковать монологи судей, прокуроров и адвокатов, которые от первого лица расскажут о своем опыте, о том, что их волнует, с какими препятствиями сталкиваются и какими видят системные перемены к лучшему.

  В первом выпуске судья столичного сектора Центр Ливия Митрофан рассказала, как политики пытаются взять под контроль судебную систему, чего не хватает молдавским судьям, и почему она против внешней аттестации.

  Citiţi mai departe

  О реформе правосудия в Молдове говорят более 10 лет. Политики и эксперты в основном говорят о юстиции, как о системе, которая противодействует переменам. Но внутри этой системы работают люди, многие из которых хотят сделать ее лучше, отстаивают свои принципы и не боятся идти против течения. NM запускает спецпроект «JusticeInside. Люди внутри системы». В нем мы будем публиковать монологи судей, прокуроров и адвокатов, которые от первого лица расскажут о своем опыте, о том, что их волнует, с какими препятствиями сталкиваются и какими видят системные перемены к лучшему.

  В первом выпуске судья столичного сектора Центр Ливия Митрофан рассказала, как политики пытаются взять под контроль судебную систему, чего не хватает молдавским судьям, и почему она против внешней аттестации.

  «Я родила через несколько дней после присяги»

  Когда я училась в университете, считала судей богами с мощным интеллектом. Я и не думала, что со своими способностями стану судьей. После университета я почти четыре года проработала в министерстве юстиции, а потом решила, что мне больше подходит адвокатура. Вскоре я поняла, что не смогу вести дела, если буду знать, что мой подзащитный не прав. Тогда я решила поступить в Нацинститут юстиции [и стать судьей].  Подумала тогда: если не поступлю, больше не буду пытаться, но я поступила с первого раза. А после окончания учебы выиграла первый же конкурс на должность судьи. Я тогда была на седьмом месяце беременности, но для Высшего совета магистратуры (ВСМ) при назначении меня судьей это не стало помехой. Я родила через несколько дней после того, как принесла присягу, и 10 месяцев провела в декрете.

  «В системе было очень много страха»

  Весной 2018 года я вышла на работу в коллегию по уголовным делам суда Чекан. В первом деле, которое мне распределили, обвиняемый находился под предварительным арестом. Прокурор хотел, чтобы это дело объединили с другим и передали другому судье. Но ходатайство об объединении дел отклонили, и дело вернули мне. За это время истек срок, когда можно было подавать ходатайство о продлении ареста, и я это ходатайство отклонила. После того как обвиняемого по делу выпустили, он убил двоих. Один из них был братом моей бывшей коллеги, c которой я работала в минюсте. Я тогда не спала две недели.

  Вообще нет сложных и простых дел. Одно дело может показаться простым, а потом отразиться на всей твоей жизни. А может быть сложное дело, которое тебя не заденет.
  
  Мне еще сложно от того, что я все принимаю близко к сердцу. Каждый день я задерживаюсь на работе, а, когда прихожу домой, продолжаю думать: «Что бы еще почитать по делу, чтобы принять правильное решение».

  Может, со временем у меня выработается иммунитет, но для меня каждое дело — очень важное.
  Я считаю, что быть судьей — значит, защищать закон и права человека и изменять что-то в системе в лучшую сторону.
  Если говорить о системе, до лета 2019 года в ней было очень много страха. Как чувствовался этот страх? Коллеги говорили шепотом, о некоторых вещах вообще предпочитали не говорить. И я стала размышлять: вот мы постоянно жалуемся на реформы, на изменение законов, но почему ничего не делаем? На это коллеги отвечали: «Судья должен судить, но не должен вмешиваться в процесс управления [судебной системой]». Получалось, что возможность высказаться была у председателей судов и Высшего совета магистратуры (ВСМ), а судьи молчали. Хотя судьи — представители судебной власти, а ВСМ — это орган самоуправления. Тогда я решила, что надо что-то менять. Я стала писать в Facebook о некоторых вещах. Сейчас за моими постами следят коллеги, гражданское общество, темы обсуждают. Я убеждала и других судей быть активнее. Мы стали общаться с судьями из Румынии. Они говорили: «Да, судья должен рассматривать дела, но, когда его независимость под угрозой, он должен выйти из этого поля и начать продвигать какие-то ценности».

  «Реформу не обсуждают с Балаурами»

  Я не раз убеждала коллег высказываться, была соавтором многих публичных деклараций. Первую такую декларацию мы зачитали на заседании ВСМ летом 2019 года. Тогда представители новой власти пришли с классическим месседжем: «Система коррумпирована, ее надо реформировать». Создали рабочую группу, которая должна была заниматься разработкой реформы юстиции, но судей туда не пригласили, говорили: «Реформу не обсуждают с Балаурами». Мы предложили:  давайте поговорим, обсудим, что волнует нас и вас. После этого организовали форум, посвященный реформе юстиции, на который пригласили судей. Но до сих пор ничего не изменилось.

  Все начинают с разговоров о коррупции, но давайте посмотрим, почему честный судья может быть уязвимым. У нас есть масса проблем. Например, очень большой объем работы, а за несоблюдение процессуальных сроков судью могут привлечь к дисциплинарной ответственности. Об этом говорят уже лет десять, но никто ничего не делает. Каждый день я задерживаюсь на работе до восьми-девяти вечера. Прихожу домой уставшая. Дома двое детей: один ходит в садик, другой — в школу, они хотят общаться. Я четыре месяца работаю без ассистента. Получается, утром ты на заседаниях, потом надо принимать новые дела и еще писать мотивировочные части решений. И так у всех судей: чтобы справиться с объемом работы, ты должен судить быстрее, чем говоришь.

  «Политики пытаются удержать контроль над судебной системой»

  Последние четыре года в суды пришло очень много молодых судей, но в системе почти ничего не изменилось. Может, это из-за этих пяти лет [в Молдове судью сначала назначают на пять лет — это испытательный срок, а потому уже, если решат, что судья ничем себя не запятнал, до 65 лет]. Один коллега сказал мне: «Если мне продлят мандат, тогда я буду активнее, а пока — нет».

  Я не боюсь этих пяти лет, хотя в этом году многим судьям не продлили мандат. Многие из этих решений были неожиданными. Одному судье недавно не продлили мандат, прислушавшись к анонимному письму, в котором его назвали «юридически безграмотным». Письмо зачитали на заседании ВСМ. Получается, на любого судью могут написать анонимное письмо, зачитать его на заседании ВСМ — и все?

  Сейчас в Молдове примерно две трети судей с «испытательным мандатом». Если внесут изменения в Конституцию [и отменят пятилетний испытательный срок], этим молодым судьям обеспечат стабильность. Но, я думаю, ни одна политическая партия не пойдет на это, так как этот испытательный срок — один из рычагов влияния на судей. Я поверю в их [политиков] благие намерения, когда парламент одобрит [эти изменения в Конституции].
  
  Думаю, все cпоры вокруг судебной системы связаны с тем, что политики пытаются удержать над ней контроль.

  Так, осенью 2019 года систему раскололо на две части [часть судейского корпуса провела общее собрания судей, на котором проголосовала за отставку членов ВСМ, другая часть — была против и считала собрания незаконными]. Мы и так не были особо объединены. Я пришла на собрание и сказала: «Так неправильно, давайте всем докажем, что мы можем изменить систему изнутри. Когда мы говорим, что кто-то нарушает закон, мы не должны его нарушать сами». До сегодняшнего дня все судьи обсуждают те собрания: «Вот вы были, вы не были». Так и работает принцип «разделяй и властвуй».

  Тогда же, осенью 2019 года, мы сфотографировались перед зданием суда в черных мантиях в поддержку польских судей. На самом деле это был сигнал: «Да, мы поддерживаем польских судей, но и себя сможем защитить». На следующий день к нам приехал министр юстиции и спросил, что нас беспокоит. И тогда никто не воспринял это как влияние. Тогда создали рабочую группу для  реформы юстиции. Я тоже в нее входила. Была на встрече с председателем Венецианской комиссии Джанни Букиккио. Была возможность ему сказать, какая у нас позиция.

  Сейчас была встреча [c президентом Маей Санду]. Мне странно, что все пишут о том, что я  на ней была, но никто меня о ней не спрашивает. У меня создается впечатление, что они [СМИ] хотят не информировать общество, а очернять судей. СМИ написали, что я знакома с [экс-судьей Высшей судебной палаты, членом Высшего совета безопасности] Татьяной Рэдукан. Но я ни разу в жизни с ней не разговаривала. Откуда взялась эта  информация, не представляю.

  «О проблемах судебной системы может рассказать только судья»

  Вообще, когда чиновники собираются реформировать судебную систему, они должны спросить судей, что они думают о реформе. У нас реформа началась в 2009 году. Законы изменяют, внедряют новые процедуры, но на практике положение дел не изменилось. О проблемах судебной системы может рассказать только судья.

  Меня, например, беспокоит продвижение идеи внешней аттестации — это самая жесткая мера, которую можно применить к системе. Как я понимаю, одна ветвь власти будет оценивать другую. В Албании такое было, но там судьи были членами ОПГ, которые занимались торговлей оружием. И в Албании для начала внесли изменения в Конституцию. У нас о такой аттестации можно будет говорить, когда будут предпосылки для изменения Конституции [которые обезопасят судей от произвола]. Но у нас пока и парламентского большинства для изменения Конституции нет.
  
  Когда политик или президент говорят, что судебная система коррумпирована, не представляя доказательств, это как минимум неправильно. Не все судьи коррумпированные. Я тоже хочу видеть доказательства и хочу, чтобы судей, которые берут взятки, привлекли к ответу.

  У нас есть Наццентр борьбы с коррупцией, Нацорган неподкупности, Антикоррупционная прокуратура, Служба информации и безопасности. Они должны расследовать эти случаи. Если, например, Нацорган неподкупности не работает, надо изменить закон так, чтобы этот орган работал.

  «А что о тебе рассказывать? Еду не готовишь, торты не печешь»

  Мне хочется изменить не только менталитет судей (чтобы они не считали, что должны молчать), но изменить и отношение к судьям общества. Вот моя мама как-то после встречи с мамой моей одноклассницы сказала мне: «Твоя одноклассница такая хозяйка, она все делает: еду готовит, торты печет». Я спросила маму, а что она обо мне рассказала. Она ответила: «А что о тебе рассказывать? Еду не готовишь, торты не печешь. И что с того, что ты судья? Все о вас плохо говорят. Что вы коррумпированные». И я поняла, что и представление общества надо менять.

  Для этого и судьи должны быть более активными, более смелыми, должны не бояться говорить о проблемах в судебной системе. Судьи — не часть стада, которое просто рассматривает дела. Сейчас судебная система должна мобилизоваться. У членов ВСМ в этом году истекают мандаты, мы должны выбрать в совет достойных людей. Нужно, чтобы реформу провели с учетом мнения судей. Нужно, чтобы антикоррупционные органы действительно работали. А политики должны оставить судей в покое. Судьи должны работать без влияния и давления извне. У политиков есть СМИ, которые распространяют их точку зрения, а мы не можем себя защитить. Это неравная борьба.

• În ce sedii vor activa magistrații numiți recent la Judecătoria Chișinău

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

  Igor Bațalai – sediul Ciocana;
  Aureliu Postică – sediul Râșcani;
  Alina Brăgaru – sediul Botanica;
  Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
  Petru Harmaniuc – Buiucani.

  Citiţi mai departe

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

  Igor Bațalai – sediul Ciocana;
  Aureliu Postică – sediul Râșcani;
  Alina Brăgaru – sediul Botanica;
  Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
  Petru Harmaniuc – Buiucani.

  Trei dintre judecători sunt foști absolvenți ai Institutului Național al Justiției și au depus jurământul în cadrul ședinței CSM. Este vorba de Alina Brăgaru, Livia Mitrofan și Petru Harmaniuc. Tot astăzi au mai depus jurământul Rosița Rusu-Parii, de la Judecătoria Soroca (sediul Florești) și Ala Ucraințeva, de la Judecătoria Strășeni (sediul Călărași). Magistrații au jurat să respecte Constituția și legile țării, drepturile și libertățile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce le revin.

  Toți cei cinci judecători nou-numiți în funcții își încep activitatea de astăzi, 11 iulie, iar mâine membrii CSM vor merge în instanțe pentru a-i prezenta.
  sursa: bizlaw.md

• Statul nu mai trebuie să abordeze problema desfacerilor căsătoriilor din R. Moldova doar în contextul unei statistici

  Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău, analizează dosarele cu privire la desfacerea căsătoriei, argumentele invocate de soți în instanță și descoperă o problemă: „Dacă soții în cadrul situațiilor litigioase ar fi avut parte de o asistență psihologică calificată, de o posibilitate de a media aceste litigii, de a discuta împreună cu persoane calificate, jumătate dintre cei care se adresează cu o cerere de divorț ar fi păstrat familia, iar situațiile de criză  – evitate și soluționate”.

  În editorialul scris pentru ZdG, magistrata menționează că statul „nu mai trebuie să abordeze problema desfacerilor căsătoriilor din R. Moldova doar în contextul unei statistici, dar să analizeze problema divorțurilor din R. Moldova și să vină cu o strategie de gestionare a crizelor din familie și de menținere a familiilor”. Judecătoarea vine cu mai multe soluții în acest sens.
  
  Cum poți divorța legal în R. Moldova

  În R. Moldova, modalitatea de desfacere a căsătoriei este prevăzută de art. 36 și art. 37 din Codul familiei. Reieșind din prevederile legale, căsătoria poate fi desfăcută:

  Citiţi mai departe

  Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău, analizează dosarele cu privire la desfacerea căsătoriei, argumentele invocate de soți în instanță și descoperă o problemă: „Dacă soții în cadrul situațiilor litigioase ar fi avut parte de o asistență psihologică calificată, de o posibilitate de a media aceste litigii, de a discuta împreună cu persoane calificate, jumătate dintre cei care se adresează cu o cerere de divorț ar fi păstrat familia, iar situațiile de criză  – evitate și soluționate”.

  În editorialul scris pentru ZdG, magistrata menționează că statul „nu mai trebuie să abordeze problema desfacerilor căsătoriilor din R. Moldova doar în contextul unei statistici, dar să analizeze problema divorțurilor din R. Moldova și să vină cu o strategie de gestionare a crizelor din familie și de menținere a familiilor”. Judecătoarea vine cu mai multe soluții în acest sens.
  
  Cum poți divorța legal în R. Moldova

  În R. Moldova, modalitatea de desfacere a căsătoriei este prevăzută de art. 36 și art. 37 din Codul familiei. Reieșind din prevederile legale, căsătoria poate fi desfăcută:

  1) de către organul de stare civilă de la domiciliul unuia din soți, în cazul în care ambii soți sunt de acord cu desfacerea căsătoriei și nu sunt litigii cu privire la partajul averii comune, stabilirea domiciliului și întreținerea copiilor minori sau litigii ce țin de întreținerea fostului soț.

  2) de către notar în cazul acordul ambilor soți.
  
  3) de către instanța de judecată în cazul în care există un litigiu între soți, ori unul din ei nu își dă acordul pentru desfacerea căsătoriei. Cererea de desfacere a căsătoriei poate fi depusă în instanța de judecată, unde este examinată în procedură generală, în ședință publică cu citarea ambelor părți.

  9905 divorțuri în 2021, cu 12,6% mai multe decât în 2020

  Conform datelor de la Biroul Național de Statistică, în anul 2021, s-au înregistrat 9 905 divorțuri, fiind în creștere cu 12,6% comparativ cu anul 2020, iar rata divorțialității constituie 3,8 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 40,7 ani pentru bărbați și 37,4 ani pentru femei.

  Din total de divorțuri în anul 2021, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau – 24,3%, după 5-9 ani – 25,6%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (11,6%), și respectiv după 20 ani și peste (21,3%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

  În anul 2021, judecătoriile au examinat 6911 cauze civile cu privire la desfacerea căsătoriei, iar în primele 6 luni ale anului au fost examinate 1456 cereri de desfacere a căsătoriei, cauze civile, în care nu au fost înaintate pretenții ce țin de întreținerea copiilor minori și partajul averii. Respectiv, din 9905 divorțuri înregistrate în 2021, 6911 de cereri de divorț au fost examinate de către instanțele de judecată. Numărul mare de cereri cu privire la desfacerea căsătoriei depuse în instanța de judecată, este condiționat, cred eu, de cuantumul taxei de stat care urmează să fie achitată la depunerea cererii și anume 40 lei.

  În calitate de judecător de prima instanță am examinat 94 de cereri de desfacere a căsătoriei, cauze civile în care am încercat să înțeleg motivele desfacerii căsătoriei, or, art. 37 alin. (4) din Codul familiei prevede că, instanța judecătorească va desface căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sunt imposibile.

  Cum se divorțează legal în alte țări

  Unicul instrument pe care îl are instanța de judecată la desfacerea căsătoriei, atunci când unul din soți își susține cererea de desfacere a căsătoriei, iar celălalt soț este împotrivă, este amânarea ședinței de judecată și acordarea unui termen de împăcare de până la 6 luni, cu excepția cazului în care motivul cererii de desfacere a căsătoriei este violența. Dacă măsurile de împăcare nu au dat efecte și soții continuă să insiste asupra divorțului, instanța judecătorească va admite cererea respectivă.

  Canada

  Dacă să comparăm procedura de desfacere a căsătoriei din R. Moldova cu procedura de desfacere a căsătoriei din alte state atunci, spre exemplu în Canada, litigiile de divorț sunt reglementate de o Lege federală, iar procedura de divorț poate fi diferită de la o provincie la alta. Cu toate acestea în linii generale, instanța de judecată va acorda divorțul ca urmare a eșecului căsătoriei, în următoarele cazuri:

  – soții au trăit separat pe o perioada de cel puțin un an înaintea pronunțării divorțului și trăiau deja separat la data introducerii acțiunii de divorț;

  – unul dintre soți a comis adulter;

  – unul dintre soți a folosit violența în relația cu celălalt soț, făcând intolerabilă menținerea coabitării.

  Totodată, avocatul care acceptă să reprezinte o parte în acțiunea de divorț are obligația să atragă atenția clientului sau asupra dispozițiilor legii care are ca scop realizarea procedurii de împăcare. De asemenea, avocatul are obligația de a discuta cu clientul său despre posibilitățile de reconciliere și să-l informeze totodată despre serviciile de consultanță și de orientare matrimonială susceptibile de a ajuta soții să se împace. Avocatul va sublinia și importanța negocierii unei ordonanțe privind pensia alimentară sau încredințarea copiilor și va informa clientul asupra serviciilor de mediere care sunt susceptibile de a ajuta soții în cadrul negocierilor.

  Pe de alta parte, tribunalul poate chiar să suspende procedurile pentru a da soților posibilitatea să se împace și totodată să desemneze din oficiu un specialist în consultare și orientare matrimonială, care să ajute părțile să se împace.

  Italia

  În Italia, instanța de judecată urmează să verifice dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru a pronunța hotărârea de divorț.

  Aceste verificări trebuie efectuate chiar dacă cei doi soți prezintă o cerere comună de divorț; acordul soților nu constituie, în sine, un temei pentru pronunțarea divorțului, astfel încât în Italia nu există, practic, divorțul prin acord reciproc: instanța trebuie să stabilească întotdeauna faptele pe care se bazează cererea, înainte de a pronunța hotărârea de divorț.

  Prin urmare temeiurile de divorț în Italia sunt: condamnarea unuia dintre soț, separarea legală a soților și schimbarea sexului de unuia dintre soți. Simpla separare de facto este fără efecte. Atunci când această condiție este satisfăcută, instanța va emite o hotărâre de separare, la cererea unuia dintre cei doi soți, chiar și împotriva dorinței celuilalt soț. În situații excepționale, instanța poate, de asemenea, să atribuie unuia dintre soți responsabilitatea pentru separare: aceasta are implicații asupra acordării dreptului la întreținere pe durata separării și după divorț, precum și asupra drepturilor de moștenire. Procurorul trebuie să ia parte la acțiunea legală. Separarea legală prin acord reciproc se bazează pe acordul între soți, dar produce efecte numai după aprobarea de către instanță, care are răspunderea de a se asigura că acordurile la care au ajuns soții satisfac interesele superioare ale familiei.

  Marea Britanie

  În Marea Britanie (Anglia și Țara Galilor) cererile de divorț sunt soluționate de instanța de dreptul familiei, și soții trebuie să se adreseze instanței respective pentru a obține o hotărâre de divorț. Solicitantul trebuie să dovedească faptul că respectiva căsătorie s-a destrămat iremediabil și trebuie să furnizeze probe cu privire la unul dintre cele cinci elemente enumerate mai jos. Singurul motiv de divorț este deteriorarea iremediabilă a căsătoriei. Pentru a demonstra că respectiva căsătorie s-a deteriorat în mod iremediabil, este necesar să se prezinte probe cu privire la unul sau mai multe „fapte” legate de căsătorie:

  • soțul/soția a comis adulter cu o persoană de sex opus și solicitantul consideră că este inacceptabil să trăiască împreună cu acesta/aceasta;

  • comportament nerezonabil, ceea ce înseamnă că celălalt soț s-a comportat astfel încât solicitantul nu poate, în mod rezonabil, să continue să locuiască împreună cu acesta;

  • abandonul, ceea ce înseamnă că celălalt soț a părăsit solicitantul pentru o perioadă de doi ani anterioară datei introducerii cererii de divorț;

  • separarea părților pentru o perioadă de doi ani anterioară datei introducerii cererii de divorț (cu consimțământul celuilalt soț);

  • separarea părților pentru o perioadă de cinci ani anterioară datei introducerii cererii de divorț (fără consimțământul celuilalt soț);

  Instanța este obligată să verifice, în măsura în care este posibil, faptele invocate de solicitant (reclamant), precum și orice fapte invocate de către celălalt soț (pârât). În cazul în care instanța constată, pe baza dovezilor, că respectiva căsătorie s-a deteriorat iremediabil, judecătorul instanței pentru cauze de dreptul familiei pronunță o hotărâre de divorț.

  Dacă instanța este convinsă că respectiva căsătorie s-a deteriorat iremediabil, aceasta pronunță o hotărâre provizorie (decree nisi). După o perioadă de șase săptămâni, partea care a solicitat divorțul în instanță poate înainta o cerere pentru a obține o hotărâre de divorț definitivă (decree absolute). Cu excepția unor circumstanțe excepționale, nu există niciun termen pentru depunerea unei cereri de pronunțare a unei hotărâri definitive.

  Divorțul nu întotdeauna este soluția unei crize din căsătorie

  Prin urmare, după cum vedem, statele impun o procedură anevoioasă de desfacere a căsătoriei, iar instanța de judecată trebuie să verifice motivele, faptele și respectarea termenelor de separare a soților, adică să constate nu doar simpla voință a unuia din soți de a divorța, ci și dacă sunt întrunite niște cerințe prevăzute de lege. Și asta pornește de la maturitatea deciziei de a încheia căsătoria precum și asumarea efectelor încheierii unei căsătoriei. Or, atât încheierea căsătoriei cât și desfacerea ei naște efecte sociale, psihologice și juridice. Mai mult ca atât, atunci când în familie sunt copii minori, desfacerea căsătoriei se răsfrânge emoțional și asupra copiilor, iar efectele pot fi mai grave în timp.

  Cu toate acestea, motivele desfacerii căsătoriei sunt atât de variate și complexe, încât cred eu că instanța de judecată poate doar să constate voința unuia din soți de a divorța, însă, în opinia mea, divorțul nu întotdeauna este soluția unei crize din căsătorie.

  Personal, la examinarea oricărei cereri de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, le comunic participanților în proces că, pentru mine cauzele civile de desfacere a căsătoriei sunt o statistică, pentru ei este schimbarea vieții lor și urmează de analizat dacă eu, prin statistica mea, pot să intervin în viața lor. De fiecare dată încerc să înțeleg motivele cererii de desfacerea a căsătoriei și dacă soții au mers la un psiholog de familie pentru o consiliere psihologică. 

  Rareori motivul cererii de divorț este violența în familie

  Rareori motivul cererii de divorț este violența în familie, or în aceste cazuri desfacerea căsătoriei urmează să se examineze fără acordarea unui termen de împăcare și în asemenea cazuri, nimic nu justifică menținerea căsătoriei.

  De cele mai deseori, familiile nou constituite divorțează din cauza problemelor sociale și economice pe care le întâmpină și anume – lipsa spațiului locativ, creditele asumate, creșterea și educarea copiilor, lipsa veniturilor în familie și lipsa capacității de a comunica și a soluționa conflictele familiale. Atunci când soții vin în ședința de judecată, este de ajuns doar să propui reclamantei/reclamantului să convingă instanța că conviețuirea lor în continuare este imposibilă și aici se încep discuțiile între părți, care sunt de fapt mai multe reproșuri dintre soți și probleme nesoluționate. În majoritatea cazurilor soții nu discută în afara ședinței de judecată, discuțiile au loc în cadrul ședinței, iar judecătorul nu este mediator sau psiholog să poată remedia aceste discuții, astfel încât să facă în așa fel ca părțile să ajungă la o soluție. Ascultându-i, înțeleg că aceste probleme soții le discută în ședința de judecată, se învinuiesc reciproc de eșuarea căsătoriei și tot încearcă să spună instanței că celălalt soț nu îl înțelege și nu mai vrea să conviețuiască cu el. În acel moment, întreb participanții procesului dacă au mers la un psiholog să discute pretențiile unuia față de altul, însă răspunsul în toate cazurile este nu. 

  Cu cât căsătoria este mai lungă, cu atât motivele sunt mai vagi

  De asemenea, și cei care au un timp îndelungat de trai în comun depun cerere de divorț, și, cu cât căsătoria este mai lungă, cu atât motivele sunt mai vagi. La aceeași întrebare, de ce conviețuirea acestora în continuare este imposibilă soții nu au un răspuns clar și atunci invocă motive precum lipsa atenției și comunicării cu familia. Și parcă probleme globale în familie nu sunt, dar totuși părțile au ajuns în fața instanței de judecată. În acele momente înțelegi că motivul divorțului în aceste căsătorii este lipsa comunicării. La întrebarea dacă au încercat să meargă la un psiholog de familie, soții spun că nu, iar de cele mai dese ori, soțul refuză categoric.

  În aceste litigii, înțelegi că soții au nevoie de o asistență calificată, iar judecătorul nu este psiholog și nu are studiile corespunzătoare de a media litigiul, de a comunica cu părțile.  

  Cu toate acestea sunt convinsă că dacă soții în cadrul situațiilor litigioase ar fi avut parte de o asistență psihologică calificată, de o posibilitate de a media aceste litigii, de a discuta împreună cu persoane calificate, jumătate dintre cei care se adresează cu o cerere de divorț ar fi păstrat familia, iar situațiile de criză  – evitate și soluționate.

  Statul nu mai trebuie să abordeze problema desfacerilor căsătoriilor din R. Moldova doar în contextul unei statistici

  Astfel, cred eu că, statul nu mai trebuie să abordeze problema desfacerilor căsătoriilor din R. Moldova doar în contextul unei statistici, dar să analizeze problema divorțurilor din R. Moldova și să vină cu o strategie de gestionare a crizelor din familie și de menținere a familiilor.

  În acest sens, spre exemplu în Croația la 01 noiembrie 2015 a fost adoptată Legea familiei potrivit căreia, consilierea obligatorie reprezintă o modalitate de a sprijini membrii unei familii să ajungă la acorduri cu privire la relațiile de familie, acordând, în același timp, o atenție deosebită protecției relațiilor de familie care implică un copil, precum și consecințelor juridice care decurg din incapacitatea de a ajunge la un acord și inițierea unei acțiuni în justiție în care sunt decise drepturile personale ale copilului. 

  Astfel, cred eu, că în R. Moldova, în litigiile familiale urmează de instituit medierea obligatorie ca o cale ce urmează a fi efectuată până la depunerea cererii de chemare în judecată. În cadrul procedurii de mediere, părțile să meargă în mod obligatoriu la un curs de consiliere psihologică gratuit unde soții vor avea posibilitate să discute între ei și să primească asistență psihologică calificată. Mai mult ca atât, ar fi eficient ca în condițiile R. Moldova, statul să înființeze o rețea de psihologi specializați și să acorde consiliere psihologică, atunci când soții doresc să soluționeze anumite litigii, până a ajunge la desfacerea căsătoriei.

  La adresarea în instanța de judecată, pentru desfacerea căsătoriei, urmează de instituit un mecanism prin care să fie verificată voința soților de a divorța și anume, dacă soții au apelat la mediator ca o cale prealabilă obligatorie de parcurs până la depunerea cererii în judecată, au mers la consilierea psihologică și dacă locuiesc o anumită perioadă de timp separat. Or, verificarea voinței de a divorța nu poate fi rezumată la simpla expunere a acesteia în instanța de judecată.

  Familia este celula societății, iar statutul urmează să aibă o strategie complexă de formare și de menținere a familiei.
  Sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU