Новости

• Detalii despre averea și activitatea celor cinci magistrați, candidați la funcții în CSM, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

  Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.
  
  La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

  Подробнее

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

  Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.
  
  La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

  Iurie Bejenaru despre terenul obținut în Durlești: „Într-adevăr, în 2006 sau 2007 am cerut să mi se acorde dreptul de îmbunătățire a terenului. Am depus toate documentele oficiale care erau necesare la acel moment și am primit hotărârea titlului deținătorul de teren. Terenul a fost înregistrat oficial la organele cadastrale, însă mai târziu am aflat că factorii de decizie a Primăriei Durlești au falsificat această decizie. Am aflat din presă că este falsificat. De asemenea, am aflat că este și dosar penal în privința persoanelor de la Primărie, dar, din câte cunosc, până la moment nu este nici o sentință de condamnare și acea decizie este în vigoare. Terenul a fost înstrăinat de mine peste 9 ani, după ce am primit succesiune testamentară la ½ din casă și nu mai aveam nevoie de acest teren. Faptul că mass-media mă învinuiește că am folosit careva documente false la primirea acestui teren nu corespunde adevărului”.

   

  Judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus „Intercomsoft” LTD, în care întreprinderea a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În 2013, pe numele lui Bejenaru a fost intentată o procedură disciplinară, însă ulterior aceasta a fost clasată. Conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către Colegiul Disciplinar, toate însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. 

  Bejenaru a făcut parte și din completul de judecători care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea de revizuire a Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, statul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea

  În 2020, Bejenaru s-a ales cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, oferit de CSM. Numele lui Iurie Bejenaru a apărut şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Drept urmare a condamnărilor, Guvernul a fost obligat să achite circa 364 de mii de euro. 

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

  Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

  Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

  Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spunea că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

  Angela Bostan este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău din luna februarie a anului 2015.

  Pe 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSM, acesta îndeplinind în acea perioadă funcția de președinte al Completului de judecată.

  Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de magistrați. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de aceasta la 20 septembrie.

  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  Familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care până în 2022 o declara la valoarea de 587 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 casa este trecută la valoarea de 1,2 milioane de lei. Familia magistratului mai are în proprietate, din 2009, un apartament de 50 de metri pătrați pentru care până în 2022 a indicat valoarea de 411 mii de lei. În cea mai recentă declarație, valoarea indicată a apartamentului este de 310 mii de lei.

  Judecătorul mai indică alte trei averi imobiliare și un spațiu comercial, pe care îl are în locațiune. Holban conduce, din 2016, un autoturism Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan. Familia are datorii de circa un milion de lei, după ce, pentru a cumpăra casa, în 2018 a contractat un credit, scadent în 2033, și un împrumut de la tatăl magistratului, fermier de profesie.

  Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting anunță că a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 înscriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
  Sursa: zdg.md

• Cine sunt, ce dosare de rezonanță au gestionat și ce avere au judecătorii pretendenţi la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

  Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

  Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

  1. ȚURCAN Anatolie
  2. MARDARI Dumitru
  3. MICU Victo
  4. CATAN Liliana
  5. MORARU Petru
  6. GUZUN Ion

  Țurcan Anatolie, numit în funcție de judecător la CSJ în 2016

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

  Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.
  
  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

  Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

  Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

  Relații de rudenie cu judecătorii din sistem

  Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM de atunci, Dorel Musteață, până în acel moment, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei.

  Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Țurcan a ridicat un salariu de circa 345 766 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de 162 240 de mii de lei și o indemnizație de boală de 29 894 de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și două un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.

  Mardari Dumitru asigură interimatul funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al CSJ, după suspendarea lui Oleg Sternioală

  Mardari Dumitru a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2014, până la atingerea vârstei de 65 de ani. La 4 noiembrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Dumitru Mardari, de la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al Curții Supreme de Justiție, pe perioada suspendării din funcție a judecătorului Oleg Sternioală. Anterior, Mardari a activat în calitate de judecător la Judecătoria Ciocana.

  Imobiliare „din testament” pentru judecătorul Mardari

  La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot în 2016, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

  Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Mardari a ridicat un salariu de circa 300 011 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă un venit de  14 229 de lei obținut din darea în arendă a loturilor de teren agricole. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și un automobil de model Mercedes E240, anul de fabricație 2003. Judecătorul mai indică că deține trei conduri bancare, dar și cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale S.A. ELIRI.

  Dumitru Mardari a făcut parte din Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, care la 15 decembrie 2016, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Micu Victor – de șapte ani la CSM

  Victor Micu a fost promovat în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie în anul 2017, până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, unde a ocupat și funcțiile de vicepreședinte și președinte. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie.

  Din 2014, Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a ajuns la CSM pentru primul mandat în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Magistratul a obținut un al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat 345 de colegi. Detalii aici

  În iulie 2019, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cu 9 voturi pro, Micu a fost revocat din funcția de președintele al CSM. În Hotătârea motivată, CSM susține că a fost „imperativă întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a procedurii de revocare” a lui Victor Micu pentru „respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al societății”. Detalii aici

  Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Micu a ridicat un salariu de circa 385 869 de mii lei de la CSM. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009. În declarația de venit pentru anul 2019, magistratul mai indică un apartament cu suprafața de 79 m.p., în valoare de 637 121 lei, achiziționat prin contract de investiție în anul 2019. Micu mai indică că deține cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale
  S.A. Estate Group.

  Liliana Catană, numită în funcție de judecătoare la CSJ în 2013

  Liliana Catana a fost numit în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție în 2013, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, iar din 2005 până în 2013, timp de 8 ani, a lucrat Curtea de Apel Chișinău, ulterior fiind promovată la CSJ.

  La 12 decembrie 2017, Catana a făcut parte din completul de judecată, format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat.

  Liliana Catana – vizată anterior în mai multe investigații jurnalistice

  În 2014, ZdG a scris că Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

  ZdG a scris anterior că Liliana Catana este mătușa polițistul Gheorghe Bordea pe numele căruia în 2015 au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plangeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecţiei de care se bucură din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ.

  În declarația de venit pentru anul 2019, magistrata indică un salariu de 365 881 de lei de la CSJ. Judecătoarea a mai trecut în declarație două automobile – un autoturism de model Toyota Camry, anul de fabricație 2016, estimat la 300 de mii de lei și dobândit în 2018 și un automobil de marca Toyota RAV 4 fabricat în  2009 și dobândit în 2014.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Liliana Catana au fost obiect de examinare la CtEDO.

  Petru Moraru, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

  Petru Moraru este judecator la Curtea Supremă de Justiție din 2014. Anterior, a activat 11 ani ca judecator la Judecătoria Cahul, iar din 2010 până în 2014 a exercitat funcția de președinte al instanței din Cahul. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. De la 1 decembrie 2017, Petru Moraru este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind numit în funcție pentru o perioadă de patru ani.

  Ajuns la CSJ în 2014, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009. Completul de judecată a decis că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Detalii aici

  În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate a mai multor bunuri”, au dispus clasarea cauzei.

  Petru Moraru indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2019, un salariu de 361 649 de lei de la CSM. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.

  Ion Guzun, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

  Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

  Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.

  Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.

  În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.

  Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.

  ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.

  Ion Guzun indică în declarația de venit pentru 2019 un salariu de 382 554 de lei.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

  Pe lângă concursul pentru șefia Curții Supreme de Justiție, judecătorul Ion Guzun și-a înregistrat candidatura și la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție.

  Câștigătorul concursului pentru funcția de președinte al CSJ urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul ședinței programată pentru 2 februarie 2021. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.

  Tot la ședința CSM anunțată pentru data de 2 februarie, urmează să fie desfășurate și concursurile pentru suplinerea mai multor funcții de conducere a instanțelor judecătorești din R. Moldova.
  Sursa: zdg.md

• Șase pretendenți la șefia Curții Supreme de Justiție. Printre candidați – doi membri ai CSM

  În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

  Подробнее

  În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

  Dumitru Mardari și-a început activitatea în funcție de magistrat în anul 1994, la Judecătoria Ciocana, Chișinău, instanță la care a exercitat și funcția de președinte din anul 2002 până în anul 2010. În anul 2014, magistratul a fost promovat la CSJ. Acesta a fost, anterior, membru al Colegiului de calificare a judecătorilor și al Colegiului pentru selecția şi cariera judecătorilor.

  Victor Micu este judecător din anul 1998. Acesta și-a început activitatea la Judecătoria Rîșcani din municipiul Chișinău, instanță la care a exercitat inclusiv funcțiile de vicepreședinte și președinte. Începând cu anul 2014, Victor Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a fost promovat la CSJ în anul 2017.

  Liliana Catan a fost numită în funcția de judecător în anul 1996, la instanța de prim nivel din municipiul Bălți, unde a activat până în anul 2005. Ulterior, magistrata a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău, unde a activat aproximativ opt ani, iar din anul 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catan a fost preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor și vicepreşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova.

  Petru Moraru a devenit judecător în anul 2003, după ce activat mai mult timp în Procuratura Cahul. În perioada 2010 – 2014, magistratul a exercitat funcția de președinte al Judecătoriei Cahul, iar ulterior a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție. Petru Moraru a fost ales, în anul 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

  Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la instanța din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, iar doi ani mai târziu a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție.
  Sursa: bizlaw.md

• Patru judecători candidează pentru funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

  Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

  Подробнее

  Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

  Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

  Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

  Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

  Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 - la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

  Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

  Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

  Tamara Chişcă-Doneva este în prezent președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Și-a început cariera de magistrată în 1987, la Judecătoria Hâncești. În 1995 a fost promovată la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste doar un an a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar în 2003 a ajuns la CSJ.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO. Printre cele mai importante este încheierea emisă în iulie 2005, în dosarul S.A.Gemenii. Guvernul Republicii Moldova este obligat până să achite 1,5 milioane de euro în dosarul respectiv.

  Ziarul de Gardă scria într-o anchetă din 2014 că Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• 4 magistrați, printre care și președintele Judecătoriei Bălți - admiși la concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante la CSJ

  Patru judecători au undă verde pentru a se înscrie în concursurile de angajare în funcțiile de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Aceștia au primit între 73 și 80 de puncte din partea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

  Trei dintre magistrați activează, în prezent, la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Angela Bostan, Nelea Budăi și Iurie Iordan. Cel de-al patrulea judecător admis este Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.  Acesta a fost admis, de asemenea, să participe la concursurile de angajare în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

  Подробнее

  Patru judecători au undă verde pentru a se înscrie în concursurile de angajare în funcțiile de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Aceștia au primit între 73 și 80 de puncte din partea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

  Trei dintre magistrați activează, în prezent, la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Angela Bostan, Nelea Budăi și Iurie Iordan. Cel de-al patrulea judecător admis este Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.  Acesta a fost admis, de asemenea, să participe la concursurile de angajare în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

  De asemenea, patru magistrați se pot înscrie în concursurile pentru ocuparea funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Este vorba despre:

  Aliona Corcenco, de la Curtea de Apel Bălți;
  Grigori Colev, de la Curtea de Apel Comrat;
  Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău;
  Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție.

  Magistrata Angela Bostan, de la instanța de apel din municipiul Chișinău poate, de asemenea, să solicite transferul la o altă instanță de același nivel.
  Sursa: bizlaw.md

• Încă cinci magistrați candidează pentru un mandat în CSM

  Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare.

  Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători:

  • Angela Bostan, judecător CA Chișinău;
  • Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău;
  • Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău;
  • Iana Talmaci, magistrate Judecătoria Strășeni;
  • Anatolie Țurcan, judecător CSJ.

  Подробнее

  Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare.

  Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători:

  • Angela Bostan, judecător CA Chișinău;
  • Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău;
  • Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău;
  • Iana Talmaci, magistrate Judecătoria Strășeni;
  • Anatolie Țurcan, judecător CSJ.

  Aceștia se alătură astfel altor șase pretendenți pentru un mandat în Consiliu:

  • Aureliu Postică;
  • Ion Chirtoacă;
  • Nicolae Craiu;
  • Dmitrii Fujenco;
  • Alexandru Gheorghieș;
  • Mariana Stratan.

  Amintim că, potrivit deciziilor Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie, noua componență a CSM urmează a fi aleasă în cadrul unei noi Adunări, programată pentru 25 octombrie. Asta după ce la Adunarea din 27 septembrie au fost revocați din funcții actualii membri ai Consiliului.

  Potrivit legislației în vigoare Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din12 membri. În componenţa Consiliului intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General, care sunt membri de drept.

  Trei membri ai CSM din rândul profesorilor de drept titulari, selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului în urma unui concurs public, se aleg de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

  Şase membri din rândul judecătorilor, inclusiv doi membri supleanţi, sunt aleşi în CSM prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentînd toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai CSM, judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
  Sursa: bizlaw.md

• Cine sunt magistrații de la CSJ, care au decis soarta lui Veaceslav Platon

  Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

  Potrivit magistrat.md, Vladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Подробнее

  Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

  Potrivit magistrat.md, Vladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Potrivit ultimei declarații de avere pentru 2017, Timofti a ridicat un salariu de circa 242 de mii de lei de la CSJ, iar soția sa, care activează în calitate de notar, a primit un salariu de peste 968 de mii de lei. La acest venit se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Magistratul trece în declarație o casă de locuit care are o valoare cadastrală de peste un milion de lei. Judecătorul de la CSJ mai declară și două automobile.

  În 2014, Nadejda Toma a fost numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, iar din ianuarie 2018 aceasta este noua noua președină a Colegiului Disciplinar al CSM. Anterior, între 2001-2011, aceasta a activat în calitate de judecătoare la Ialoveni.

  În iunie 2016, ZdG a scris despre casele judecătorilor de la CSJ. Atunci, precizam că magistrata Toma, deține un imobil modest, comparativ cu colegii săi din instanța supremă. Nadejda Toma locuiește într-un imobil cu două nivele amplasat în or. Codru. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.

  Potrivit ultimei declarații de avere, Nadejda Toma a ridicat în 2017 un salariu cumulativ de aproximativ 234 de mii de lei de la CSJ, USM și INJ. Tot în 2017 magistrata a obținut circa 58 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Volkswagen Golf. Magistrata a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

  Vladimir Timofti și Nedjda Toma au făcut parte și din completul de judecată de la CSJ care au respins recurs avocaților lui Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Potrivit magistrat.md, Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar anterior a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Rîșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa, deși cu două niveluri, „cedează” și ea în comparația cu imobilele altor colegi judecători.

  Potrivit declarației pentru 2017, Țurcan a ridicat un salariu de circa 231 mii lei de la CSM, la care se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.
  Sursa: zdg.md

• Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare

  Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

  Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

  Подробнее

  Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

  Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

  Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”

  Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.

  „În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”, zice membrul CSM.

  Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi

  Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în

  calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.

  Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.

  Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ

  Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.

  Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.

  MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”

  În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.

  Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.

  „Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.

  Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.

  Sursa: zdg.md

   

   

• Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

  Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

  Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

  Подробнее

  Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

  Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

  Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

  O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

  Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

  Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

  Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
  Sursa: bizlaw.md

• Doi membri ai CSM și-au încheiat mandatul. Cine le ia locul

  În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Подробнее

  În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

  Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

  Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
  Sursa: bizlaw.md

• Doi magistraţi au fost surprinşi plimbându-se în timpul orelor de muncă

  Doi magistraţi au fost surprinşi în după amiaza zilei de 26 octombrie, plimbându-se pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în timpul orelor de muncă. Este vorba despre Anatolie Ţurcan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Svetlana Tizu, magistrat la
  Judecătoria Chişinău. Întâlnirea a avut loc cu puţin timp înainte ca judecătoarea Tizu să înceapă examinarea demersului procurorilor privind prelungirea mandatului de arestare pe numele lui Oleg Pruteanu, alias Borman, învinuit de organizarea traficului de droguri la nivel internaţional.

  Подробнее

  Doi magistraţi au fost surprinşi în după amiaza zilei de 26 octombrie, plimbându-se pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în timpul orelor de muncă. Este vorba despre Anatolie Ţurcan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Svetlana Tizu, magistrat la
  Judecătoria Chişinău. Întâlnirea a avut loc cu puţin timp înainte ca judecătoarea Tizu să înceapă examinarea demersului procurorilor privind prelungirea mandatului de arestare pe numele lui Oleg Pruteanu, alias Borman, învinuit de organizarea traficului de droguri la nivel internaţional.

  Cei doi magistraţi s-au întâlnit în apropierea sediului, unde în prezent se află oficiul Centru al Judecătoriei Chişinău, apoi au intrat într-un magazin de electronice. Aici însă, Svetlana Tizu a plecat imediat ce a observat că ea şi colegul său de breaslă sunt filmaţi. Anatolie Ţurcan nu a putut oferi explicaţii concludente de ce nu se află la serviciu în timpul orelor de muncă. Mai întâi, acesta a invocat că a fost şi a mâncat, iar mai apoi a zis că are zi liberă din contul concediului anual.

  Anatolie Ţurcan este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 9 noiembrie,  2013,  şi se află la final de mandat. Acesta urmează să-şi reia activitatea de magistrat în Curtea Supremă de Justiţie, unde a fost promovat în 2016 de către colegii săi din CSM.
  
  Potrivit Declaraţiei de avere, Anatolie Ţurcan a fost remunerat în 2016 cu 287 286 lei pentru funcţia de membru al CSM,  în  jur de 23 940 de lei pe lună.
  Svetlana Tizu a fost numită în funcţie la 4 februarie 2015 pentru un termen de 5 ani. În 2016, magistrata a avut un salariu de 181 169 lei, puţin peste 15 mii de lei pe lună. 
  În 2015, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale. Datorită pozelor provocatoare postate pe Facebook, portalul britanic Daily Mail a catalogat-o drept „cea mai sexy magistrată din lume". 
  sursa: crimemoldova.com

• Arborele genealogic al justiției

  Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

  În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar a și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

  Подробнее

  Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

  În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar a și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

  Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

  Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

  Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

  Finii și nașii adjuncților procurorului general

  Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

  Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

  Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

  O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

  „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

  Procurorul cu relații la CNA

  Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

  Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

  Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

  Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

  Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

  Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

  Cumetrii de la CSJ

  Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

  Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, e și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

  În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

  Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

  Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

  Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

  Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

  Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

  Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

  Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

  „Clanul” Avornic din Justiție

  Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

  Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

  „N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

  Relațiile membrilor CSM
  
  Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

  Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

  Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

  Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecător, Martînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

  Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

  Colegii de promoție ai președintelui CSJ

  Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

  Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

  Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

  Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

  Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

  O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

  Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

  Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

  Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

  „Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

  Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

  Colegii de promoție ai procurorului general

  Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

  Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

  Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

  Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

  Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

  CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

  Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

  Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

  Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

  CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

  Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

  Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

  Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

  sursa: zdg.md

• (VIDEO) Opinia unui membru CSM despre plecarea judecătorilor din sistem

  Cri­ti­ci­le adu­se în pre­să, coma­sa­rea instan­țe­lor, pro­ble­me­le de sănă­ta­te, modi­fi­ca­rea legi­sla­ți­ei, care nu mai per­mi­te magis­tra­ți­lor să bene­fi­cie­ze și de pen­sie și de sala­riu la împli­ni­rea vâr­stei de 50 de ani, sunt prin­tre moti­ve­le din care unii au ales să ple­ce din sis­tem. Opi­nia a fost expri­ma­tă pen­tru Zia­rul de Gar­dă de Ana­to­lie Țur­can, mem­bru al Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii.

  ”Noi vrem să avem jude­că­to­ri cin­stiți, onești, ver­ti­ca­li, dar noi nu-i pro­te­jăm. Noi știm doar să batem cu pie­tre în el. (…) Atâ­ta s-a trâm­bi­țat în pre­să des­pre majo­ra­rea sala­ri­i­lor jude­că­to­ri­lor. Apro­po, au fost majo­ra­te sala­ri­i­le și la alte cate­go­rii de anga­ja­ți ai sta­tu­lui, dar nici­o­da­tă nu s-a făcut așa tam-tam în pre­să ca des­pre jude­că­to­ri. Dar e și firesc, pen­tru că ei decid”, a decla­rat Ana­to­lie Țur­can.

  Подробнее

  Cri­ti­ci­le adu­se în pre­să, coma­sa­rea instan­țe­lor, pro­ble­me­le de sănă­ta­te, modi­fi­ca­rea legi­sla­ți­ei, care nu mai per­mi­te magis­tra­ți­lor să bene­fi­cie­ze și de pen­sie și de sala­riu la împli­ni­rea vâr­stei de 50 de ani, sunt prin­tre moti­ve­le din care unii au ales să ple­ce din sis­tem. Opi­nia a fost expri­ma­tă pen­tru Zia­rul de Gar­dă de Ana­to­lie Țur­can, mem­bru al Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii.

  ”Noi vrem să avem jude­că­to­ri cin­stiți, onești, ver­ti­ca­li, dar noi nu-i pro­te­jăm. Noi știm doar să batem cu pie­tre în el. (…) Atâ­ta s-a trâm­bi­țat în pre­să des­pre majo­ra­rea sala­ri­i­lor jude­că­to­ri­lor. Apro­po, au fost majo­ra­te sala­ri­i­le și la alte cate­go­rii de anga­ja­ți ai sta­tu­lui, dar nici­o­da­tă nu s-a făcut așa tam-tam în pre­să ca des­pre jude­că­to­ri. Dar e și firesc, pen­tru că ei decid”, a decla­rat Ana­to­lie Țur­can.

  De ase­me­nea, magis­tra­tul a vor­bit des­pre fap­tul că, atun­ci când merg la zile de naș­te­re, la întru­ni­ri, unii evi­tă să spu­nă că sunt jude­că­to­ri. ”În ansam­blu, creăm așa situ­a­ție când func­ția de jude­că­tor devi­ne nea­trac­ti­vă. Dar dacă este nea­trac­ti­vă, de unde o să selec­te­zi?”, se întrea­bă Țur­can.
  Ana­to­lie Țur­can a absol­vit în 1990 Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­do­va, Facul­ta­tea de Drept. În 1991 a acti­vat timp de cin­ci luni la Jude­ca­to­ria Supre­mă a RSSM în cali­ta­te de con­sul­tant supe­ri­or. În 1992 a fost numit în fun­cţia de jude­că­tor la Jude­că­to­ria Ocni­ţa, iar din 1994 a acti­vat ca jude­că­tor la Jude­că­to­ria Rîş­ca­ni, mun. Chi­şi­nău. În 2016, magis­tra­tul a fost numit în func­ția de jude­că­tor în cadrul Cur­ții Supre­me de Jus­ti­ție până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă, fiind deta­șat la Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii.
  sursa: zdg.md

• Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

  Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

  Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

  Подробнее

  Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

  Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

  Casa de lux a judecătoarei Filincova

  Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

  În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

  Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

  Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

  Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

  Judecător+procuror = casă de milioane

  Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

  Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

  Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

  Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

  Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

  În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

  Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

  Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

  Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

  Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

  Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

  În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

  Judecători cu imobile modeste

  Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

  Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

  Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

  Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

  Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

  Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

  Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

  În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

  La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p., Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

  Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

  În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

  În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

  În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

  Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

  În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

  În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

  În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

  În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

  Reac­ția jude­că­to­ri­lor

  ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
  sursa: zdg.md

• Имущество из деклараций членов ВСМ

  Члены Высшего совета магистратуры в 2015 году получали зарплаты в размере свыше 20 тысяч леев в месяц. Некоторые из них, помимо заработной платы, значительно превышающей средний уровень среди бюджетников, получили также пенсии, которые выше, чем у большинства пенсионеров в Молдове.

  Декларации о доходах и имуществе за 2015 восьми из девяти членов, избранных в состав Высшего совета магистратуры (ВСМ), размещены на веб-сайте учреждения. Отсутствует только декларация Виолетты Кожокару, члена ВСМ, избранного из числа преподавателей права.

  Подробнее

  Члены Высшего совета магистратуры в 2015 году получали зарплаты в размере свыше 20 тысяч леев в месяц. Некоторые из них, помимо заработной платы, значительно превышающей средний уровень среди бюджетников, получили также пенсии, которые выше, чем у большинства пенсионеров в Молдове.

  Декларации о доходах и имуществе за 2015 восьми из девяти членов, избранных в состав Высшего совета магистратуры (ВСМ), размещены на веб-сайте учреждения. Отсутствует только декларация Виолетты Кожокару, члена ВСМ, избранного из числа преподавателей права.

  Зарплаты свыше 20 тысяч и пенсии

  Виктор Мику, председатель ВСМ, указывает за 2015 год зарплату в размере 273 тысячи леев зарплаты (22,7 тысяч леев в месяц). Еще 30 тысяч леев Мику получил от преподавательской деятельности в Славянском университете, Европейском университете Молдовы и Национальном институте юстиции (НИЮ). В остальном, в 2015 году у Мику не появилось нового имущества; он задекларировал тот же автомобиль, Volvo S 80, 2008 год выпуска, приобретенный в 2011 году, и квартиру площадью 109 кв.м., купленную в 2009 году. В июне 2014 года, когда он был избран на должность, ZdG писала, что судья жил в скромном домике родителей супруги, расположенном в секторе Буюкань, а глава ВСМ сказал, что будет жить в том доме до тех пор, пока не закончит ремонт в своей квартире.

  Думитру Вистерничан, член ВСМ, в прошлом исполняющий обязанности председателя, задекларировал за 2015 зарплату в размере 259 тысяч леев (21,5 тысяч леев в месяц) от деятельности в ВСМ и 80 тысяч леев от педагогической деятельности: НИЮ, Государственный университет Молдовы (ГУМ), Центр правовых ресурсов, где он был членом рабочей группы по разработке кодексов. Вистерничан указал за 2015 год доход от пенсии на сумму 194 тысяч леев (16 тысяч леев в месяц). Так же, как и Мику, Вистерничан не покупал какого-либо имущества в прошлом году, у него нет машины, и живет он в квартире площадью 118 кв.м., приобретенной в 2007 году.

  Анатолие Цуркан, еще один член ВСМ, получил годовой оклад в размере 248 тысяч леев (20,6 леев в месяц) в 2015 году, а также пенсию в сумме 162 тысячи леев (13,5 леев в месяц). Как и его коллеги, Цуркан не делал приобретений в прошлом году, указав дом, купленный в 2004 году в Стэучень, мун. Кишинэу, и две машины, в том числе Mercedes.

  Рэдукану и кредит в сумме 100 тысяч леев в 2015 году

  Татьяна Рэдукану получила зарплату, аналогичную полученной коллегой Думитру Вистерничаном: 259 тысяч леев за год (21,5 тысяч леев в месяц). Еще 750 леев магистрат получила от НИЮ, и 160 тысяч леев – в виде пенсии. Ее супруг, Виктор Рэдукану, работник государственного предприятия «Registru», получил в прошлом году зарплату в размере 137 тысяч леев и пенсию в сумме 20 тысяч. Семья Рэдукану тоже не совершала покупок в 2015 году; они живут в роскошном доме в секторе Рышкань, о котором ZdG писала ранее. В прошлом году супруги Рэдукану взяли кредит в «Victoriabank» в размере 100 тысяч леев, с процентной ставкой 15% годовых. Деньги должны быть возвращены банку в 2017 году.

  Вера Тома, член ВСМ с марта 2014 года, в прошлом году получила годовой доход в размере 242 тысячи леев (20 тысяч леев в месяц) в виде должностного оклада. Другие 5,3 тысяч леев судья получила от деятельности в НИЮ, и 154 тысячи леев в виде пенсионных выплат. Тома тоже не делала никаких крупных покупок в 2015 году, задекларировав лишь дом в Бэлць, купленный в 2005 году, а также два автомобиля: Toyota Sequoia и Hyundai Atos.

  Дорел Мустяцэ, шестой судья из ВСМ, в 2015 году получил доход от заработной платы в сумме 240 тысяч леев (20 леев в месяц). Другие 25,8 тысяч лей Мустяцэ получил от НИЮ, где он был членом приемной комиссии. Его супруга, адвокат Родика Бевзюк, в прошлом году получила доход в размере 127 тысяч леев, и еще 3,8 тысяч от сдачи в аренду земель сельскохозяйственного назначения. Супруги владеют несколькими гектарами сельскохозяйственных угодий, в основном, в районе Штефан-Водэ. В 2015 году и в начале 2016 года магистрат Мустяцэ приобрел две машины: УАЗ 469 – за 10 тысяч леев и Honda CRV, 2000 года выпуска, за 3,3 тысяч евро – в 2016 году. У супружеской пары, работающей в сфере юстиции, есть еще две машины: Mazda 3 и Opel Cadett, – а также две квартиры в Кишинэу и дом в с. Паланка, р-н Штефан Водэ.

  Договоры семьи Аворник с государством, заключенные в 2015 году

  Успешным 2015 год был и для Георге Аворника, который стал членом ВСМ из числа преподавателей права. Хотя, в ВСМ он получил зарплату в сумме 105 тысяч леев (8,7 в месяц), он получил доход в размере 88 тысяч леев в ГУМ, 27 тысяч – в Университете им. Константина Стере, и еще несколько тысяч леев от АО «Cartea», «Pro-Noi» и «Moldpres Grup» – за научную и преподавательскую деятельность. В 2015 году семья Аворник получила 700 тысяч леев в качестве дивидендов от фирмы ООО «Berhord», учредителем которой является Анна Аворник, супруга члена ВСМ. Фирма занимается продажей различных видов техники. Супруга Георгия Аворника получила совокупный доход от заработной платы в нескольких компаниях более 300 тысяч леев. В 2015 году семья Аворник купила за 30 тысяч долларов США новый автомобиль, 2015 года выпуска, Toyota Land Cruiser. Они являются владельцами еще двух автомобилей, а также владельцами нескольких земельных участков и зданий в Молдове и Румынии: все они были приобретенные в период 1996-2010 гг.

  В управлении семьи Аворник находится целый ряд фирм, из которых не менее восьми активны, и их уставный капитал составляет миллионы леев. Часть доходов фирм является следствием заключения договоров с государством. Например, ООО «Casa Tradiției», основанное лицеем «Litterarum», принадлежащим семье Аворник, продало в 2014-2015 годах продуктов питания на сумму около одного миллиона леев государственным учреждениям, в частности Республиканскому центру реабилитации инвалидов и пенсионеров «Надежда» из Вадул луй Водэ. Лицей «Literrarum» основал и фирму ООО «Primavia-Exim», которая, так же, в 2015 и 2016 годах выиграла почти 20 публичных аукционов, организованных государственными учреждениями для закупки продуктов питания, на сумму более 2 миллионов леев. Об имуществе Георге Аворника ZdG писала в январе 2014 года; тогда мы отмечали, что семья Аворник управляет 30 фирмами, в том числе в Румынии, где у нынешнего члена ВСМ есть вилла, подаренная дочери.

  Супруга министра юстиции – собственница авиакомпании

  Teo Кырнац, другой член ВСМ из числа преподавателей права, получил в 2015 году зарплату в размере 105 тысяч леев и 117 тысяч – в качестве зарплаты в ГУМ. 275 тысяч леев Кырнац получил от сдачи в наём жилого помещения в Кишинэу. Его супруга получила в прошлом году более 50 тысяч леев в виде пособия по уходу за ребенком: от властей Молдовы и Румынии. В 2015 году Кырнац приобрел Opel Vivaro. Он владеет несколькими зданиями и земельными участками в мун. Кишинэу, собственником которых он стал в период 2005-2013 гг. Декларация об имуществе члена ВСМ Виолетты Кожокару отсутствует на сайте ВСМ. В декларации за 2014 год она указала зарплату в размере 138 тысяч леев в ГУМ и 98 тысяч в ВСМ, квартиру в Кишинэу и автомобиль Hyundai Tucson.

  Пост члена ВСМ по должности занимают также генеральный прокурор, на данный момент его обязанности выполняет Эдуард Харунжен, председатель ВСП Михай Поалелунжь (сегодня Петру Урсаке является временно исполняющим обязанности председателя, до утверждения кандидатуры Михая Поалелунжь), и министр юстиции Владимир Чеботарь. На данный момент, только последний и обнародовал свою декларацию о доходах и имуществе за 2015 год. Из нее мы узнаем, что за прошлый год министр и член ВСМ получил зарплату в размере 82 тысяч леев в качестве министра, пост которого он занимает с июля 2015 года. В прошлом году министр приобрел земельный участок под строительство и открыл новую фирму, ООО «Fly One», которая с мая 2016 года будет обслуживать больше рейсов, будучи, как было объявлено, «новой авиакомпанией в Республике Молдова». Доля супруги министра в уставном капитале составляет 40%, она инвестировала 200 тысяч леев. Семья министра юстиции владеет другими тремя ООО, открытыми в период между 2005 и 2014 годами.

• MAGISTRAT CU MERCEDES PE DATORIE

  Anatolie Ţurcanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a împrumutat 200 de mii de lei ca să-şi cumpere un Mercedes. Magistratul susţine că a luat banii de la sora sa care locuieşte de mai mulţi ani în Israel.

  Anatolie Ţurcanu a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a arătat deranjat de întrebarea unui reporter de la Pro TV care, la Adunarea Generală a Judecătorilor de vineri, 13 martie, a încercat să afle câţi ani a adunat bani că să-şi cumpere maşină.  „Cine sunteţi ca să vă raportez? Acuşi o să vă dau eu nişte întrebări care n-o să vă placă despre viaţa dumneavoastră personală”, i-a reproşat jurnalistului membrul CSM la scurt timp după ce a coborât dintr-un Mercedes negru.

  Подробнее

  Anatolie Ţurcanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a împrumutat 200 de mii de lei ca să-şi cumpere un Mercedes. Magistratul susţine că a luat banii de la sora sa care locuieşte de mai mulţi ani în Israel.

  Anatolie Ţurcanu a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a arătat deranjat de întrebarea unui reporter de la Pro TV care, la Adunarea Generală a Judecătorilor de vineri, 13 martie, a încercat să afle câţi ani a adunat bani că să-şi cumpere maşină.  „Cine sunteţi ca să vă raportez? Acuşi o să vă dau eu nişte întrebări care n-o să vă placă despre viaţa dumneavoastră personală”, i-a reproşat jurnalistului membrul CSM la scurt timp după ce a coborât dintr-un Mercedes negru.

  Potrivit declaraţiei de venit depuse la Comisia Naţională de Integritate acum un an, magistratul a indicat că în 2013 şi-a cumpărat un Mercedes E 280. Maşina, fabricată în 2006, valora 200 de mii de lei. În aceeaşi declaraţie, Anatolie Ţurcanu a precizat că-i datorează Iuliei Ţurcanu tot atâta. „Am împrumutat banii pentru automobil de la sora mea care este căsătorită cu un evreu, iar de mai mulţi ani locuieşte la Tel Aviv, Israel. Am întors deja o parte din sumă”, ne-a spus membrul CSM.  

   

   

   

• Руководство Высшей судебной палаты раздражено вопросами о происхождении собственности судей

  Обилие элитных автомобилей, принадлежащих судьям, приехавшим на Общее собрание судей, является нормальным явлением, а обращающие на это внимание журналисты исполняют политический заказ по очернению имиджа судейского корпуса.
  Об этом заявил на Общем собрании судей член Высшего совета магистратуры Анатол Цуркан.  
  Общее собрание судей прошло в пятницу в Кишиневе в одном из самых дорогих залов Кишинева. Парковка перед залом, где проходило Собрание, была заполнена элитными автомобилями, принадлежащими судьям, «живущим на одну зарплату».

  Подробнее

  Обилие элитных автомобилей, принадлежащих судьям, приехавшим на Общее собрание судей, является нормальным явлением, а обращающие на это внимание журналисты исполняют политический заказ по очернению имиджа судейского корпуса.
  Об этом заявил на Общем собрании судей член Высшего совета магистратуры Анатол Цуркан.  
  Общее собрание судей прошло в пятницу в Кишиневе в одном из самых дорогих залов Кишинева. Парковка перед залом, где проходило Собрание, была заполнена элитными автомобилями, принадлежащими судьям, «живущим на одну зарплату».

   

   

• Fără comentarii Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.

  Подробнее

  În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.

   

   

• Monitorizarea activităţii de executare silită în Republica Moldova de către experţii Uniunii Europene

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – Anatolie Ţurcan, Dumitru Visternicean, Dorel Musteaţă, Tatiana Răducanu şi Vera Toma au avut astăzi, 16 februarie 2015, o întrevedere cu experţii Uniunii Europene – Jos Uitdehaag, expert în domeniul executării silite şi Kees Boiej, expert în sistemul de detenţie şi preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Republica Moldova, Roman Talmaci.

  Подробнее

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – Anatolie Ţurcan, Dumitru Visternicean, Dorel Musteaţă, Tatiana Răducanu şi Vera Toma au avut astăzi, 16 februarie 2015, o întrevedere cu experţii Uniunii Europene – Jos Uitdehaag, expert în domeniul executării silite şi Kees Boiej, expert în sistemul de detenţie şi preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Republica Moldova, Roman Talmaci.

   

   

• Milionarii din Consiliul Superior al Magistraturii.

  Și judecătorul Anatolie Țurcan, un alt membru al CSM, indică în declarația de avere o casă construită la Stăuceni și estimată la 1,5 milioane de lei. Casa a fost construită încă în 2004. În schimb în 2013, acesta şi-a cumpărat un Mercedes de lux pentru care a plătit 200 de mii de lei.

  Подробнее

  Și judecătorul Anatolie Țurcan, un alt membru al CSM, indică în declarația de avere o casă construită la Stăuceni și estimată la 1,5 milioane de lei. Casa a fost construită încă în 2004. În schimb în 2013, acesta şi-a cumpărat un Mercedes de lux pentru care a plătit 200 de mii de lei.

   

• Membri ai CSM cu averi de milioane. Unii deţin câte opt locuinţe, iar alţii au câte trei automobile de lux

  Judecătorul Anatolie Ţurcan a declarat că deţine o casă în Stăuceni, în valoare de 1,5 milioane de lei, dar şi un Mercedes, pe care l-a cumpărat cu 200 de mii de lei.

  Подробнее

  Judecătorul Anatolie Ţurcan a declarat că deţine o casă în Stăuceni, în valoare de 1,5 milioane de lei, dar şi un Mercedes, pe care l-a cumpărat cu 200 de mii de lei.

   

   

• Trei membri noi în Consiliul Superior al Magistraturii. Iată cine sunt aceştia

  Magistraţii care au întrunit numărul necesar de voturi sunt Dumitru Visternicean, ales cu 207 voturi, Tatiana Răducan pentru care au votat 199 de judecători şi Anatol Ţurcan ales cu 228 de voturi.
  Noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii spun că vor urmări ca deciziile acestui for să fie executate.
  "Am să am în consiliu şi pe următorii patru ani aceeaşi poziţie care am avut şi până acum", dă asigurări Anatolie Ţurcan.

  Подробнее

  Magistraţii care au întrunit numărul necesar de voturi sunt Dumitru Visternicean, ales cu 207 voturi, Tatiana Răducan pentru care au votat 199 de judecători şi Anatol Ţurcan ales cu 228 de voturi.
  Noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii spun că vor urmări ca deciziile acestui for să fie executate.
  "Am să am în consiliu şi pe următorii patru ani aceeaşi poziţie care am avut şi până acum", dă asigurări Anatolie Ţurcan.

   

• "Salariul lunar de 10 mii de lei pentru un judecător este mic în comparaţie cu preţurile din ţară"

  Totodată, judecătorul Curţii de Apel Chişinău Anatol Ţurcan a menţionat că salariul de 10.000 de lei pentru un judecător este mic în comparaţie cu preţurile din Republica Moldova.
  "Judecătorii nu se împotrivesc când e vorba de condiţii mai bune. Judecătorii se bucură că pot în sfârşit să aibă salarii decente. Însă, 10.000 de lei nu este un salariu atât de mare. Preţurile sunt aceleaşi ca şi în alte state, dar salariile sunt foarte mici în comparaţie cu alte ţări", a spus Ţurcanu.

  Подробнее

  Totodată, judecătorul Curţii de Apel Chişinău Anatol Ţurcan a menţionat că salariul de 10.000 de lei pentru un judecător este mic în comparaţie cu preţurile din Republica Moldova.
  "Judecătorii nu se împotrivesc când e vorba de condiţii mai bune. Judecătorii se bucură că pot în sfârşit să aibă salarii decente. Însă, 10.000 de lei nu este un salariu atât de mare. Preţurile sunt aceleaşi ca şi în alte state, dar salariile sunt foarte mici în comparaţie cu alte ţări", a spus Ţurcanu.

  Convocarea şedinţei Consiliului Naţional pentru reformarea instituţiilor de drept, după o pauză de mai bine de un an, demonstrează cât de prioritară este reforma în domeniul justiţiei. De această părere este fostul viceministru al Justiţiei Nicolae Eşanu. În cadrul emisiunii Fabrika, fostul oficial a menţionat că şeful statului ar fi trebuit să convoace în şedinţă Consiliul mult mai devreme.
  "Faptul că s-a convocat în prima şedinţă după atâta timp demonstrează clar ce loc ocupă în ierarhia priorităţilor refomarea sectorului de drept din ţară. Cred că se putea găsi timp pentru a-l convoca mai devreme. Sper că acest Consiliu va reuşi să concentreze puterile tuturor actorilor şi să încerce să elaboreze nişte propuneri pentru îmbunătăţirea cursului", a declarat Nicolae Eşanu. 
  Totodată, judecătorul Curţii de Apel Chişinău Anatol Ţurcan a menţionat că salariul de 10.000 de lei pentru un judecător este mic în comparaţie cu preţurile din Republica Moldova.
  "Judecătorii nu se împotrivesc când e vorba de condiţii mai bune. Judecătorii se bucură că pot în sfârşit să aibă salarii decente. Însă, 10.000 de lei nu este un salariu atât de mare. Preţurile sunt aceleaşi ca şi în alte state, dar salariile sunt foarte mici în comparaţie cu alte ţări", a spus Ţurcanu.
  Totuşi, invitaţii emisiunii s-au arătat optimişti şi speră că acest Consiliu Naţional pentru reformarea instituţiilor de drept îşi va îndeplini obligaţiunile.
  "Sper şi sunt sigur că îşi va atinge scopul, dar sper că nu se va limita la activitatea cadrului normativ, dar se va axa pe mecanismul de aplicare", a precizat decanul facultăţii de drept în cadrul ULIM, Vitalie Gamurari.
  Publika.md menţionează că, astăzi, după întrunirea Consiliului naţional pentru reforma instituţiilor de ocrotire a normelor de drept preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, s-a arătat nemulţumit de modul în care sunt realizate reformele în sistemul judecătoresc. Şeful statului a mai menţionat că un judecător începător ar trebui să aibă în jur de trei salarii medii, aproximativ 10.000 de leilunar.

   

• Viitorii membri ai CSM au case de milioane şi dosare pierdute la CtEDO

  Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM.

  Подробнее

  Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM.

  Toţi aceştia deţin case de milioane, iar numele unora dintre ei figurează în lista dosarelor pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO. Potrivit Legii cu privire la CSM, Consiliul este format din 12 membri, dintre care trei sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul Justiţiei şi procurorul general. Alţii trei membri sunt numiţi de Parlament şi se aleg din rândul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament. Precizăm că membrii CSM din rândul profesorilor nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive. Iar ceilalţi 6 membri ai CSM sunt aleşi din rândul judecătorilor, prin vot secret, de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Prin Hotărârea din 9 iulie 2013, CSM a dispus convocarea la 18 octombrie 2013 a Adunării Generale a Judecătorilor. Una dintre chestiunile principale din agenda şedinţei este alegerea membrilor permanenţi şi supleanţi ai CSM. Tot pe 9 iulie curent, CSM a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de membru al CSM, iar până la termenul limită din 23 august curent şi-au depus candidaturile 13 judecători. Printre aceştia se numără: 4 actuali membri CSM — Nichifor Corochii, Dina Rotarciuc, Dumitru Visternicean şi Anatolie Ţurcan. 4 judecători de la Judecătoria Botanica — Ion Druţă, Gheorghe Balan, Viorica Puica şi Maria Ghervas. 2 judecători CA Chişinău — Anatolie Minciună şi Liliana Catan. Şi câte un judecător de la CA Bălţi — Vera Toma, Judecătoria Nisporeni — Grigore Şişcanu, CSJ – Tatiana Răducanu. Viitoarea componenţă a CSM Potrivit unor surse judecătoreşti, domeniul justiţiei din R. Moldova este controlat de trei mari grupuri de judecători, în spatele cărora se află preşedintele Nicolae Timofti, Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, şi Ion Muruianu, ex-preşedinte CSJ, actualemente judecător la CA Chişinău. Din informaţii obţinute din culisele Adunării Generale a Judecătorilor în calitatea de membri ai CSM pentru următorul mandat vor fi aleşi: Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare la CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM. Ion Druţă este preşedintele Judecătoriei Botanica. ZdG a scris că magistratul şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică, estimată de agenţii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. De altfel, în preajma casei familiei Druţă este instalată o barieră auto şi, potrivit Primăriei, preşedintele Judecătoriei Botanica ar fi acaparat ilegal un teren aferent casei. Prezenţa Ministrului Justiţiei şi a Procurorului General în CSM şi, în special, posibilitatea acestora, decurgând de aici, de a iniţia o procedură disciplinară sunt inadecvate. Apar îngrijorări cu privire atât la ingerinţele efective, cât şi la aparenţa unor imixtiuni în independenţa judiciară a acestor instituţii executive. Ca o chestiune de prioritate, trebuie avută în vedere, în cadrul limitărilor impuse de Constituţie sau prin modificarea Constituţiei, dacă este posibil, anularea calităţii de membri de drept ai CSM pentru Ministrul Justiţiei şi Procurorul General. Extras din Raportul «Reformarea sistemului judiciar din R. Moldova: perspective şi provocări», elaborat de Comisia Internaţională a Juriştilor Nichifor Corochii este şeful CSM şi judecător la Judecătoria Edineţ. Potrivit Declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, şeful CSM deţine o casă de milioane la. Edineţ, cu suprafaţa de 280 m2 şi o altă locuinţă, de 101 m2, obţinută prin contract de donaţie în 2002, situată tot la Edineţ. Corochii a mai declarat că deţine un teren intravilan şi un automobil Suzuki. Case de milioane şi averi nedeclarate Grigore Şişcanu este preşedintele Judecătoriei Nisporeni. El este proprietarul unei case de locuit din s. Măcăreşti, Ungheni, a două apartamente la Nisporeni, unul fiind situat pe str. Suveranităţii şi altul pe str. Marii Adunări Naţionale. Pe numele familiei Şişcanu mai sunt înscrise două terenuri extravilane la Durleşti şi un automobil VAZ 21213. Fiica sa, Irina Pacernin, împreună cu ginerele său, Constantin Pacernin, deţin Societatea Comercială „XERES” SRL, cu sediul la Nisporeni. Judecătorul Şişcanu „a uitat” să declare cele două automobile de model Nissan Patrol şi Mercedes C 200, pe care le deţinte prin mandat. Dina Rotarciuc e judecătoare la CA Chişinău şi membră a CSM. În Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, magistrata a declarat că deţine doar un teren şi un automobil. La rubrica bunuri imobile, Rotarciuc a menţionat că nu deţine nici apartament şi nici casă. Potrivit unor surse din domeniul justiţiei, Rotarciuc este proprietara unei case de locuit la Ialoveni şi a unui apartament de pe str. Sarmizegetusa, din Chişinău. Numele magistratei Dina Rotarciuc mai figurează în 5 cauze pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO. De asemenea, şi numele judecătorului Dumitru Visternicean figurează în 11 cauze pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO, iar magistratul luptă în continuare pentru a-şi păstra funcţia de membru al CSM. Răducanu deţine o casă de 5 milioane de lei Tatiana Răducanu este judecătoare la CSJ. Magistrata deţine o casă în Chişinău, estimată de experţii imobiliari la 5 milioane de lei, un apartament şi un automobil Toyota. Tatiana Răducanu mai are un depozit de 30 mii de euro şi altul de 1 mie USD. Anatol Ţurcan este judecător la CA Chişinău şi membru CSM. Magistratul a declarat că deţine o casă de milioane la Stăuceni, o grădină şi un teren aferent casei. Acesta conduce un automobil BMW 525, fabricat în 2003. Precizăm că, pe pagina web a CSM, încă nu au fost publicate CV-urile şi programele de activitate ale candidaţilor din motiv că unul dintre judecătorii candidaţi n-a reuşit să-şi redacteze lucrarea.

   

• Судьи ВСМ претендуют на новый срок

  Среди тех, кто вступил в борьбу, находится и нынешний глава ВСМ Никифор Корокий, а также члены ВСМ Думитру Вистерничан, Дина Ротарчук и Анатолий Цуркан, судья Апелляционной палаты Бельц Вера Тома, председатель суда Ниспорен Григоре Шишкану, председатель суда сектора Ботаника Ион Друцэ, судья ВСП Татьяна Рэдукану, судья Апелляционной палаты Лилиана Катан, судьи сектора Ботаника Георге Балан, Виорика Пуйка и Мария Гервас.

  Подробнее

  Среди тех, кто вступил в борьбу, находится и нынешний глава ВСМ Никифор Корокий, а также члены ВСМ Думитру Вистерничан, Дина Ротарчук и Анатолий Цуркан, судья Апелляционной палаты Бельц Вера Тома, председатель суда Ниспорен Григоре Шишкану, председатель суда сектора Ботаника Ион Друцэ, судья ВСП Татьяна Рэдукану, судья Апелляционной палаты Лилиана Катан, судьи сектора Ботаника Георге Балан, Виорика Пуйка и Мария Гервас.

   

   

   

• Миллионеры в ВСМ

  Судья Анатолий Цуркан задекларировал дом в Ставченах, стоимостью в 1,5 млн леев, а также Mercedes, приобретенный за 200 тысяч леев.

  Подробнее

  Судья Анатолий Цуркан задекларировал дом в Ставченах, стоимостью в 1,5 млн леев, а также Mercedes, приобретенный за 200 тысяч леев.

   

   

• Scandal la Adunarea Judecătorilor, la care trebuie să fie aleşi membri ai CSM

  Dar chiar la începutul şedinţei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu a declarat că unul din membrii CSM, Anatol Ţurcanu nu a fost ales legal atunci, deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. „Potrivit legii, membrii CSM sunt aleşi cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Au fost 379 de buletine, dintre care două nevalabile. Ţurcanu a acumulat 189 de voturi şi a fost considerat ales, ţinându-se cont de numărul buletinelor valabile, ceea ce nu este corect”, a menţionat el.
  Chestiunea respectivă a provocat dezbateri aprinse în rândul judecătorilor, care au fost aplanate doar după anunţul făcut de Anatol Ţurcanu că este dispus să fie revotată candidatura sa. Astfel, judecătorii urmând să aleagă azi trei şi nu doi membri ai CSM.

  Подробнее

  Dar chiar la începutul şedinţei, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu a declarat că unul din membrii CSM, Anatol Ţurcanu nu a fost ales legal atunci, deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. „Potrivit legii, membrii CSM sunt aleşi cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Au fost 379 de buletine, dintre care două nevalabile. Ţurcanu a acumulat 189 de voturi şi a fost considerat ales, ţinându-se cont de numărul buletinelor valabile, ceea ce nu este corect”, a menţionat el.
  Chestiunea respectivă a provocat dezbateri aprinse în rândul judecătorilor, care au fost aplanate doar după anunţul făcut de Anatol Ţurcanu că este dispus să fie revotată candidatura sa. Astfel, judecătorii urmând să aleagă azi trei şi nu doi membri ai CSM.

   

Оставь комментарий