Новости

• Judecători cu lipici la donații

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Подробнее

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

  Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

  Bani cadou

  Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

  Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

  Fără comentarii pentru presă

  Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

  Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

  Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

  „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

  Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

  „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

  Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

  O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

   

  Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

  Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

  Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

  Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

  „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

  Sursa: anticoruptie.md

• Magistraţii vor apartamente sociale; „Este o lipsă de bun simț”

  La judecătoria Râşcani cea mai bogată în imobile este magistrata Steliana Iorgov. Aceasta a indicat în declaraţia sa de avere 10 locuinţe - 9 apartamente şi o casă de 185 de metri pătraţi. O altă judecătoare, Aliona Miron, are trei case, cu o suprafaţă totală de aproximativ 400 de metri pătraţi.
  Preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc deţine două case: una de 162 metri pătraţi şi alta de 90 de metri. Alţi 21 de angajaţi au câte un imobil.

  Подробнее

  La judecătoria Râşcani cea mai bogată în imobile este magistrata Steliana Iorgov. Aceasta a indicat în declaraţia sa de avere 10 locuinţe - 9 apartamente şi o casă de 185 de metri pătraţi. O altă judecătoare, Aliona Miron, are trei case, cu o suprafaţă totală de aproximativ 400 de metri pătraţi.
  Preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc deţine două case: una de 162 metri pătraţi şi alta de 90 de metri. Alţi 21 de angajaţi au câte un imobil.

• Veniţi ieri la judecată…

  Acum patru luni, mai exact la 31 ianuarie 2008, FLUX a inserat în paginile sale articolul „Umilit, apoi înjunghiat, Un tânăr chişinăuian nu-şi poate face nici astăzi dreptate”. Celui care ne păşise pragul redacţiei, pentru a-şi descrie păsul, îi spune Gheorghe Vrabie. Apărut pe lume în 1988, acum un an şi jumătate n-a mai putut răbda „perlele” lingvistice, aruncate în faţă de către Iuri Adamciuc, de origine slavă, şi a încercat să-i dea riposta. Ca rezultat, s-a pomenit cu un cuţit implantat în abdomen.

  Подробнее

  Acum patru luni, mai exact la 31 ianuarie 2008, FLUX a inserat în paginile sale articolul „Umilit, apoi înjunghiat, Un tânăr chişinăuian nu-şi poate face nici astăzi dreptate”. Celui care ne păşise pragul redacţiei, pentru a-şi descrie păsul, îi spune Gheorghe Vrabie. Apărut pe lume în 1988, acum un an şi jumătate n-a mai putut răbda „perlele” lingvistice, aruncate în faţă de către Iuri Adamciuc, de origine slavă, şi a încercat să-i dea riposta. Ca rezultat, s-a pomenit cu un cuţit implantat în abdomen.

  După mai multe tergiversări, la 20 februarie, Judecătoria sectorului Râşcani a capitalei a emis verdictul: 6 ani şi o lună privaţiune de libertate. Aşa cum am promis cititorilor, am urmărit cu maximă atenţie acest caz, astăzi venind cu noi detalii ce ţin de derularea acestuia. Prilejul pentru acest articol ni l-a oferit chiar mama celui pătimit, dna Ecaterina Vrabie, care, în urma unor discuţii, ne-a lăsat la redacţie textul pe care-l reproducem în continuare.

• MOŞIERUL DE LA PRIMĂRIA CAPITALEI

  În timp ce indică într-un act destinat unei instanţe de judecată că traieste dintr-un salariu ce abia depăşeşte 1200 de lei, un funcţionar de la Primăria Chişinău are trecute pe numele său şi al familiei sale mai multe imobile: un teren şi o casă cu două nivele în suburbia Ciorescu, două apartamente şi un garaj în Chişinau şi un teren la Ocniţa. Mai mult, Mihai Cojocaru, şef al Directiei privatizare a fondului de locuinţe al municipiului Chişinău, susţine că a investit aproape jumătate de milion de lei în construcţia unei alte case,

  Подробнее

  În timp ce indică într-un act destinat unei instanţe de judecată că traieste dintr-un salariu ce abia depăşeşte 1200 de lei, un funcţionar de la Primăria Chişinău are trecute pe numele său şi al familiei sale mai multe imobile: un teren şi o casă cu două nivele în suburbia Ciorescu, două apartamente şi un garaj în Chişinau şi un teren la Ocniţa. Mai mult, Mihai Cojocaru, şef al Directiei privatizare a fondului de locuinţe al municipiului Chişinău, susţine că a investit aproape jumătate de milion de lei în construcţia unei alte case,

  pe care acum o revendică în instanţă de la fosta iubită. Proprietăţile au ieşit la iveală în cursul proceselor de judecată, la fel ca şi mărimea salariului, însă nimeni nu şi-a pus întrebarea cum s-a putut face rost de o asemenea avere dintr-o retribuţie lunară atît de mică, mai ales că şi soţia funcţionarului este bugetară. Într-un răspuns dat reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cojocaru a spus ca l-au mai ajutat părinţii săi, de la Ocniţa, care ar câştiga din ... spargerea nucilor. Daca a indicat sau nu aceste proprietăţi în declaraţiile de avere este deocamdată o enigmă, întrucat acestea... au dispărut!

Оставь комментарий