Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Capațîna Tatiana
Căutare avansată
Foto: odnoklassniki.ru

Hrapacov Vasile

Judecătorie Comrat, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 07.11.2013

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 925-VIII din 5 noiembrie 2018, domnul Vasilii HRAPACOV se numește în funcția de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Comrat, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Conform Hotărîrii nr. 7/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasili Hrapacov. În cazul absenţei judecătorului menţionat atribuţiile judecătorului de instrucţie vor fi exercitate de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigori Colev.
 
Prin Decretul Președintelui RM nr. 852-VII din 07 noiembrie 2013, numit în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.09.2003 - 01.09.2004 - profesor la Catedra de Drept Civil, Universitatea de Stat din Comrat
01.09.2004 - 01.09.2007 - profesor la Catedra de Drept Penal, Universitatea de Stat din Comrat
2003 - 2005 - jurist, S.R.L. ,,Spades Plus"
10.10.2005 - 06.05.2006 - procuror interimar în Procuratura Hîncești
06.05.2006 - 2013 - procuror în Procuratura UTA Gagauzia
07.11.2013 - numit în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani

Data numirii în funcție: 07.11.2013

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 925-VIII din 5 noiembrie 2018, domnul Vasilii HRAPACOV se numește în funcția de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Comrat, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Conform Hotărîrii nr. 7/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasili Hrapacov. În cazul absenţei judecătorului menţionat atribuţiile judecătorului de instrucţie vor fi exercitate de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigori Colev.
 
Prin Decretul Președintelui RM nr. 852-VII din 07 noiembrie 2013, numit în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.09.2003 - 01.09.2004 - profesor la Catedra de Drept Civil, Universitatea de Stat din Comrat
01.09.2004 - 01.09.2007 - profesor la Catedra de Drept Penal, Universitatea de Stat din Comrat
2003 - 2005 - jurist, S.R.L. ,,Spades Plus"
10.10.2005 - 06.05.2006 - procuror interimar în Procuratura Hîncești
06.05.2006 - 2013 - procuror în Procuratura UTA Gagauzia
07.11.2013 - numit în funcția de judecător la Judecătoria Comrat, pe un termen de cinci ani

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 85/5 din 17 Iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 38/5 din 25 mai 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Vasili Hrapacov nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 31/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasilii Hrapacov nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:

2013 - nu au fost contestate careva hotărîri/încheieri;
2014 - 27 hotărîri/încheieri contestate, 25 au fost menținute - 92,59%;
2015 au fost contestate în total 123 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 113 ceea ce constituie 91,86%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 35, ceea ce constituie 83,33%;
2017 au fost contestate în total 100 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 85 ceea ce constituie 85%;
2018 au fost contestate în total 115 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 89 ceea ce constituie 77,39%;
2019 au fost contestate în total 134 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 92 ceea ce constituie 68,65%.
Judecător de instrucție:
2014 - 38 hotărîri/încheieri contestate, 33 au fost menținute - 86,84%;
2015 au fost contestate în total 7 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 5 ceea ce constituie 71,42%;
2016 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 10, ceea ce constituie 100%;
2017 au fost contestate în total 49 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 43 ceea ce constituie 87,75%;
2018 au fost contestate în total 40 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 30 ceea ce constituie 75%;
2019 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 24 ceea ce constituie 64,86%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate
2014 - 420 cauze examinate, 2 hotărîri/încheieri au fost casate - 0,47%;
2013 - 22 cauze examinate, 0 hotărîri/încheieri au fost casate - 0%;
2015, din 448 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,23%;
2016, din 491 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,22%;
2017, din 377 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,97%;
2018, din 364 cauze examinate, 26 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,14%;
2019, din 397 cauze examinate, 42 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,57%.
Judecător de instrucție
2014 - 384 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,3%;
2015, din 350 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,42%;
2016, din 612 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,65%;
2017, din 590 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,01%;
2018, din 115 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,69%;
2019, din 363 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 235/12 din 13 iunie 2023, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei pentru susținerea examenului de licență în cadrul Universității de Stat din Comrat, judecătorul Vasilii Hrapacov, de la Judecătoria Comrat, sediul central, în perioada 07–24 iunie 2023.

Prin Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat, pentru perioada 1-3 iunie, 8- 10 iunie și 15-17 iunie 2017, pentru participare în calitate de președinte al comisiei pentru susținerea examenelor și tezelor de master în cadrul Facultății de Drept a Universităţii de Stat din Comrat.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 86/8 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vasili Hrapacov pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Comrat cu 65 (șaizeci și cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 85/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vasili Hrapacov pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative de președinte la Judecătoria Comrat cu 74 (șaptezeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 85/5 din 17 Iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Vasili HRAPACOV de la Judecătoria Comrat, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020 materialele în privința judecătorului Vasili Hrapacov au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea în funcție administrativă –președintela Judecătoria Comrat.

Prin Hotărârea nr. 403/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Vasilii Hrapacov în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înaintând proiectul decretului respectiv.

Conform Hotărârii nr. 38/5 din 25 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a acceptat cererea judecătorului Vasilii Hrapacov, Judecătoria Comrat, cu remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, pentru numirea în funcție pînă la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărârea nr. 31/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 75 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 24 aprilie 2013 a fost admisă candidatura domnului Hrapacov Vasilii la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Comrat.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii nr. 248/12 din 28 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasili Hrapacov, pentru participare la evenimentul “Ziua ușilor deschise pentru minoritatea găgăuză”, care se va desfășura la 05 aprilie 2017.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 225/19 din 18 August 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare judecătorului Vasile Hrapacov de la Judecătoria Comrat.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 85/5 din 17 Iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 38/5 din 25 mai 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Vasili Hrapacov nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 31/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasilii Hrapacov nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:

2013 - nu au fost contestate careva hotărîri/încheieri;
2014 - 27 hotărîri/încheieri contestate, 25 au fost menținute - 92,59%;
2015 au fost contestate în total 123 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 113 ceea ce constituie 91,86%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 35, ceea ce constituie 83,33%;
2017 au fost contestate în total 100 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 85 ceea ce constituie 85%;
2018 au fost contestate în total 115 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 89 ceea ce constituie 77,39%;
2019 au fost contestate în total 134 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 92 ceea ce constituie 68,65%.
Judecător de instrucție:
2014 - 38 hotărîri/încheieri contestate, 33 au fost menținute - 86,84%;
2015 au fost contestate în total 7 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 5 ceea ce constituie 71,42%;
2016 au fost contestate în total 10 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 10, ceea ce constituie 100%;
2017 au fost contestate în total 49 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 43 ceea ce constituie 87,75%;
2018 au fost contestate în total 40 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 30 ceea ce constituie 75%;
2019 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 24 ceea ce constituie 64,86%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate
2014 - 420 cauze examinate, 2 hotărîri/încheieri au fost casate - 0,47%;
2013 - 22 cauze examinate, 0 hotărîri/încheieri au fost casate - 0%;
2015, din 448 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,23%;
2016, din 491 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,22%;
2017, din 377 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,97%;
2018, din 364 cauze examinate, 26 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,14%;
2019, din 397 cauze examinate, 42 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,57%.
Judecător de instrucție
2014 - 384 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,3%;
2015, din 350 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,42%;
2016, din 612 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,65%;
2017, din 590 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,01%;
2018, din 115 cauze examinate, 10 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,69%;
2019, din 363 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 235/12 din 13 iunie 2023, se deleagă în calitate de președinte al Comisiei pentru susținerea examenului de licență în cadrul Universității de Stat din Comrat, judecătorul Vasilii Hrapacov, de la Judecătoria Comrat, sediul central, în perioada 07–24 iunie 2023.

Prin Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat, pentru perioada 1-3 iunie, 8- 10 iunie și 15-17 iunie 2017, pentru participare în calitate de președinte al comisiei pentru susținerea examenelor și tezelor de master în cadrul Facultății de Drept a Universităţii de Stat din Comrat.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 86/8 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vasili Hrapacov pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Comrat cu 65 (șaizeci și cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 85/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vasili Hrapacov pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative de președinte la Judecătoria Comrat cu 74 (șaptezeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 85/5 din 17 Iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Vasili HRAPACOV de la Judecătoria Comrat, sediul central, atribuindu-i calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020 materialele în privința judecătorului Vasili Hrapacov au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea în funcție administrativă –președintela Judecătoria Comrat.

Prin Hotărârea nr. 403/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Vasilii Hrapacov în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înaintând proiectul decretului respectiv.

Conform Hotărârii nr. 38/5 din 25 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a acceptat cererea judecătorului Vasilii Hrapacov, Judecătoria Comrat, cu remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, pentru numirea în funcție pînă la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărârea nr. 31/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 75 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 24 aprilie 2013 a fost admisă candidatura domnului Hrapacov Vasilii la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Judecătoria Comrat.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii nr. 248/12 din 28 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat judecătorul Judecătoriei Comrat, Vasili Hrapacov, pentru participare la evenimentul “Ziua ușilor deschise pentru minoritatea găgăuză”, care se va desfășura la 05 aprilie 2017.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 225/19 din 18 August 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare judecătorului Vasile Hrapacov de la Judecătoria Comrat.

 

 

Hotărârea nr. 225/19 din 18 August 2020

Hotărârea nr. 86/8 din 24 Iulie 2020

Hotărârea nr. 85/5 din 17 Iulie 2020

Hotărârea nr. 403/20 din 02 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 38/5 din 25 mai 2018

Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018

Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017

Hotărîrea nr. 248/12 din 28 martie 2017

Hotărîrea nr. 31/4 din 27 martie 2015

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit Hotărârii nr. 38/5 din 25 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 31/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013-2014, în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost înregistrate proceduri discilplinare”.

Prin Hotărârea nr. 172/7 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Lecovici Nicolae împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 529s-762p/m din 14 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 12 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Botezatu Igor de la Judecătoria Comrat (sediul Vulcănești), Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat (sediul central).

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 28 Ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația administratorului ÎM „Fortagro-Com” SRL Duca Ivan împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1457s-1765p/m din 13 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 03 decembrie 2019 împotriva acțiunilor judecătorului Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat (sediul Central).

Conform Hotărârii nr. 159/7 din 18 Iulie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Vadim Suhov, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 13 Iunie 2019, adoptată în urma examinării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat sediul Central, Vasile Hrapacov.

Prin Hotărârea nr. 35/3 din 13 Martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Cîrboba Constantin şi a menţinut hotărârea nr. 354/12 din 13 decembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central), Hrapacov Vasile.

Prin Hotărârea nr. 22/3 din 15 Martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar respinge contestaţia depusă de către cet. Stamatov Gheorghe şi Stamatov Anna şi se menţine Hotărârea nr. 324/11 din 02 noiembrie 2018 a Completul de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central), Hrapacov Vasilii.

Prin Hotărârea nr. 324/11 din 02 Noiembrie 2018, Completul de contestaţie al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Stamatov Gheorghe şi Stamatov Anna, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.771s-990 p/m din data de 03 august 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarii au solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central) - Hrapacov Vasili.

Prin Hotărârea nr. 354/12 din 13 Decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Cîrboba Constantin împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 942s - I211p/m din 01 octombrie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Cîrboba Constantin cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Hrapacov Vasile de la Judecătoria Comrat (sediul Central).

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 16 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013-2014, în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiții neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Potrivit Hotărârii nr. 38/5 din 25 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 31/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2013-2014, în privința judecătorului Vasili Hrapacov nu au fost înregistrate proceduri discilplinare”.

Prin Hotărârea nr. 172/7 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Lecovici Nicolae împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 529s-762p/m din 14 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 12 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Botezatu Igor de la Judecătoria Comrat (sediul Vulcănești), Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat (sediul central).

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 28 Ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația administratorului ÎM „Fortagro-Com” SRL Duca Ivan împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1457s-1765p/m din 13 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 03 decembrie 2019 împotriva acțiunilor judecătorului Hrapacov Vasili de la Judecătoria Comrat (sediul Central).

Conform Hotărârii nr. 159/7 din 18 Iulie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Vadim Suhov, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 13 Iunie 2019, adoptată în urma examinării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat sediul Central, Vasile Hrapacov.

Prin Hotărârea nr. 35/3 din 13 Martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Cîrboba Constantin şi a menţinut hotărârea nr. 354/12 din 13 decembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central), Hrapacov Vasile.

Prin Hotărârea nr. 22/3 din 15 Martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar respinge contestaţia depusă de către cet. Stamatov Gheorghe şi Stamatov Anna şi se menţine Hotărârea nr. 324/11 din 02 noiembrie 2018 a Completul de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central), Hrapacov Vasilii.

Prin Hotărârea nr. 324/11 din 02 Noiembrie 2018, Completul de contestaţie al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Stamatov Gheorghe şi Stamatov Anna, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.771s-990 p/m din data de 03 august 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarii au solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Comrat (sediul Central) - Hrapacov Vasili.

Prin Hotărârea nr. 354/12 din 13 Decembrie 2018, Colegiul de examinare a contestaţiilor al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Cîrboba Constantin împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 942s - I211p/m din 01 octombrie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Cîrboba Constantin cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Hrapacov Vasile de la Judecătoria Comrat (sediul Central).

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 16 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013-2014, în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiții neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 235/12 din 13 iunie 2023

Hotărârea nr. 172/7 din 01 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 4/1 din 28 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 159/7 din 18 Iulie 2019

Hotărârea nr. 22/3 din 15 Martie 2019

Hotărârea nr. 35/3 din 13 Martie 2019

Hotărârea nr. 324/11 din 02 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 354/12 din 13 Decembrie 2018

Știri
  • CSM a acordat grade de calificare pentru doi judecători. Detalii despre activitatea magistraților

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acordat marți, 5 septembrie, grade de calificare magistraților Igor Botezatu și Vasile Hrapacov de la Judecătoria Comrat. Hotărârile au fost adoptate cu șapte voturi „pro”. Un singur membru al CSM a votat împotrivă.

    Astfel, președintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, i-a fost conferit gradul doi de calificare, iar judecătorului Vasile Hrapacov, care activează în aceeași instanță, i-a fost acordat gradul trei de calificare.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acordat marți, 5 septembrie, grade de calificare magistraților Igor Botezatu și Vasile Hrapacov de la Judecătoria Comrat. Hotărârile au fost adoptate cu șapte voturi „pro”. Un singur membru al CSM a votat împotrivă.

    Astfel, președintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, i-a fost conferit gradul doi de calificare, iar judecătorului Vasile Hrapacov, care activează în aceeași instanță, i-a fost acordat gradul trei de calificare.

    Igor Botezatu activează în sistemul judecătoresc din septembrie 2011, an în care a fost numit pe un termen de cinci ani în funcţia de judecător la Judecătoria Vulcănești, conform magistrat.md. Doi ani mai târziu ajunge să exercite interimatul funcţiei de preşedinte la Judecătoria Vulcăneşti. Pe 4 februarie 2021, magistratul a fost numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, până la completarea funcției în modul stabilit de lege, iar în decembrie 2021, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu, acesta ajunge să exercite funcția de președinte al Judecătoriei Comrat.

    Vasile Hrapacov activează în sistem din noiembrie 2013. Pe 14 ianuarie 2014, judecătorul a fost desemnat de CSM pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, potrivit magistrat.md. În noiembrie 2018, Hrapacov a fost desemnat în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Membrul CSM, Ion Guzun, a votat împotriva acordării gradelor de calificare judecătorilor respectivi. Acesta a avut o opinie separată.

    „Eu propun ca această chestiune să fie amânată. CSM-ul până acum a adoptat șase hotărâri în privința a aproximativ 10 judecători în ceea ce privește acordarea gradelor onorifice, conform Regulamentului CSM cu privire la conferirea gradelor de calificare a judecătorilor. Gradele au un caracter onorific și reflectă aprecierea rezultatelor activității a calității actului de justiție adoptate, nivelul de profesionalism și de comportament al judecătorilor. Da, într-adevăr, noi acum știm activitatea domnului Botezatu, al domnului Hrapacov, dar noi nu avem asemenea date și nu am avut date mai recente în privința judecătorilor. Or, Regulamentul CSM stabilește mai multe documente pe care judecătorii trebuie să le prezinte în baza căruia CSM adoptă o hotărâre. Eu cred că dacă este o hotărâre de acordare a unui grad onorific să nu adoptăm o hotărâre care nu are date mai recente. Nu am nimic împotriva activității dumnealor, eu doar propun ca chestiunile ce țin de acordarea gradelor de calificare să fie amânate (…). Dumnealor, într-adevăr, nu au probleme de integritate, nu au alte chestiuni care ar pune la îndoială, dar asta este poziția mea”, a declarat Ion Guzun în ședința CSM.

    Potrivit Regulamentului cu privire la acordarea gradelor de calificare judecătorilor a CSM, gradele de calificare sunt acordate judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii. Acestea au un „caracter onorific şi reflectă aprecierea rezultatelor activităţii, a calităţii actelor de justiţie adoptate, a nivelului de profesionalism şi de comportament a judecătorului”.
    Sursa: zdg.md

  • Șase magistrați au primit undă verde pentru a fi promovați în sistem. Cine sunt aceștia

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Stelian Teleucă vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecată care ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces. 

    Ion Talpa vrea să acceadă într-o funcție administrativă. Talpa este judecător la Curtea de Apel Bălți din anul 2013, anterior ocupând fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți. Din noiembrie 2016 este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    Sergiu Daguța vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Daguța este judecător din 2002. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

    Eduard Galușceac vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Magistratul a fost numit în funcție în februarie 2014. Acesta a fost vizat într-o anchetă CIJM despre „afacerea” cu apartamente a magistraților. Jurnaliștii arătau că, la mijlocul lunii mai 2017, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană, construit pentru judecători. „Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi”, se arată în investigație. Anul trecut, magistratul a vândut și apartamentul de pe strada Grenoble, contra sumei de 42.000 de euro și a procurat o nouă locuință - un apartament de 87,2 metri pătrați, evaluat la 742 de mii de lei.

    Vasili Hrapacov își dorește să fie promovat fie în funcție administrativă, fie în instanța ierarhic superioară. Hrapacov a acces în funcția de judecător în noiembrie 2013. În 2018, magistratul s-a învrednicit de „Diploma de onoare a CSM”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • JustiţieMagistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Тимофти подписал указы о назначении на должность трех судей

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность трех судей по предложению Высшего совета магистратуры, сообщила МОЛДПРЕС пресс-служба президентуры.

    Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность трех судей по предложению Высшего совета магистратуры, сообщила МОЛДПРЕС пресс-служба президентуры.

     

  • Прокурор: Треть жертв суицида в Гагаузии - дети

    начала текущего года на территории гагаузской автономии произошло 24 попытки сведения счетов с жизнью. 13 человек погибли, треть из которых – дети. Эту информацию журналистам общественного телеканала GRT подтвердил заместитель прокурора Гагаузии Василий Храпаков. По его словам, на сегодняшний день в автономии 24 человека попыталось покончить с собой. Из них 5 человек (21 процент) – это несовершеннолетние. Не удалось спасти 13 человек, из которых четверо – дети, сообщает новостной портал Gagauzinfo.MD. «Со смертельным исходом зафиксировано 13 случаев, в том числе четыре из которых были совершены несовершеннолетними лицами. Это практически 31 процент от общего количества случаев», - сказал Василий Храпаков. Он отметил, что во всех случаях, где речь идет о суициде или покушении на суицид несовершеннолетним лицом, прокуроры незамедлительно возбуждают уголовные дела и проводят соответствующие расследования.

    начала текущего года на территории гагаузской автономии произошло 24 попытки сведения счетов с жизнью. 13 человек погибли, треть из которых – дети. Эту информацию журналистам общественного телеканала GRT подтвердил заместитель прокурора Гагаузии Василий Храпаков. По его словам, на сегодняшний день в автономии 24 человека попыталось покончить с собой. Из них 5 человек (21 процент) – это несовершеннолетние. Не удалось спасти 13 человек, из которых четверо – дети, сообщает новостной портал Gagauzinfo.MD. «Со смертельным исходом зафиксировано 13 случаев, в том числе четыре из которых были совершены несовершеннолетними лицами. Это практически 31 процент от общего количества случаев», - сказал Василий Храпаков. Он отметил, что во всех случаях, где речь идет о суициде или покушении на суицид несовершеннолетним лицом, прокуроры незамедлительно возбуждают уголовные дела и проводят соответствующие расследования.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU