Știri

• Judecătorii „campioni” la proceduri disciplinare

  Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la Judecătoria Orhei, având fiecare câte 4 cauze.

  În 2016, numele magistratului Serghei Papuha a figurat în 5 proceduri disciplinare, el fiind judecătorul care, conform raportului anual al Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are cele mai multe „păcate”. Încălcările pentru care judecătorul a fost cercetat disciplinar sunt diverse. Majoritatea dintre ele au însă la bază plângeri ale părților din dosarele pe care acesta le-a avut în gestiune.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la Judecătoria Orhei, având fiecare câte 4 cauze.

  În 2016, numele magistratului Serghei Papuha a figurat în 5 proceduri disciplinare, el fiind judecătorul care, conform raportului anual al Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are cele mai multe „păcate”. Încălcările pentru care judecătorul a fost cercetat disciplinar sunt diverse. Majoritatea dintre ele au însă la bază plângeri ale părților din dosarele pe care acesta le-a avut în gestiune.

  Serghei Papuha a fost investigat în urma sesizărilor depuse de cabinetul avocatului „Iurie Spânu”, Boris Turețchii, Tatiana Turețcaia și Vasile Marian, prin prisma comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției, neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu”.

  Plenul CD a conexat sesizările menţionate pentru examinare într-o procedură, iar în urma examinării cauzei disciplinare, doar într-un caz s-a constatat că magistratul ar fi comis abateri de la legislație. Acesta a fost pedepsit cu „mustrare” după ce s-au găsit în acţiunile sale „depășirea termenului de întocmire a hotărârii integrale, fapt condiționat de gestionarea defectuoasă a timpului de muncă, precum și ca rezultat al supravegherii insuficiente a activității grefierului, soldate cu tergiversarea finalizării dosarului în vederea expedierii instanței ierarhic superioare spre examinare conform competenței în cauza CA «Iurie Spânu»”. Decizia CD a fost păstrată de CSM.

  Judecătorii cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016
  1. Serghei Papuha, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – 5 cauze
  2. Vasile Negruţa, judecător la Judecătoria Orhei – 4 cauze
  3. Steliana Lazari, judecătoare la Judecătoria Orhei – 4 cauze
  4. Garri Bivol, judecător la Judecătoria Chişinău,
  sediul Centru – 2 cauze
  5. Nicolae Ocerednîi, ex-judecător la Judecătoria Bălţi – 2 cauze
  6. Victor Raţoi, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
  7. Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
  8. Aliona Miron, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze
  9. Vladimir Braşoveanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău – 2 cauze
  10. Sofia Aramă, judecătoare la Judecătoria Cimişlia – 2 cauze
  11. Ina Dutca, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – 2 cauze
  12. Mihail Buşuleac, judecător la Judecătoria Cahul – 2 cauze
  13. Elvira Lavciuc, judecător la Judecătoria Şoldăneşti – 2 cauze
  14. Gheorghe Mâţu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze

  Judecător fără casă și terenuri, cu apartament la preț preferențial

  Serghei Papuha este judecător din 2005, atunci când a fost numit în funcție la Judecătoria Cimișlia, pe un termen de cinci ani, printr-un decret semnat de președintele Vladimir Voronin. Cinci ani mai târziu, printr-un alt decret, semnat de interimarul Mihai Ghimpu, Papuha a fost întărit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Doi ani mai târziu, în 2012, prin decretul semnat de președintele Nicolae Timofti, acesta este transferat în funcţia de judecător la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Prin hotărârea CSM din 5 aprilie 2016, Serghei Papuha a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție pe un termen de un an. În 2014, fiind evaluat ordinar de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, Serghei Papuha a acumulat 77 de puncte și calificativul „foarte bine”, iar peste un an, CSM i-a oferit gradul III de calificare.

  Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, Serghei Papuha nu are locuință și nici terenuri. El indică doar un automobil Mercedes 300d, fabricat în 1995 și procurat în 2013 cu 55 de mii de lei. Serghei Papuha este unul din judecătorii care urmează să beneficieze însă de un apartament la preț preferențial, construit special pentru angajații Judecătoriei Râșcani. Decizia de a-i oferi lui Papuha un apartament în blocul judecătorilor, în aprilie 2015, a fost motivată de grupul de lucru prin faptul că acesta „activează în funcția de judecător mai mult de 10 ani, are doi copii minori la întreținere și este necesară îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiei”.

  Au decis să-i acorde judecătorului apartament de la stat

  Cu doar un an și jumătate înainte ca grupul de lucru de la judecătoria unde activa Serghei Papuha să decidă acordarea unui apartament la preț preferențial, magistratul obținea o hotărâre de judecată definitivă și irevocabilă prin care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) era obligat să-i acorde un alt spațiu locativ. Mai exact, la 14 decembrie 2012, Serghei Papuha s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva CMC cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ. În motivarea acţiunii înaintate, magistratul a indicat că, prin decretul preşedintelui R. Moldova din 9 noiembrie 2012, a fost transferat în funcţia de judecător la Judecătoria sect. Râşcani, mun. Chişinău, și că, fiind transferat, nu dispune de spaţiu locativ în mun. Chişinău. Serghei Papuha considera în fața instanței că, în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului din 20 iulie 1995, autoritatea administraţiei publice locale urmează să-l asigure cu spaţiu locativ, or, „pentru fiecare judecător în funcţie, neasigurat cu locuinţă la momentul abrogării legii, acesta a fost un drept obţinut şi care nu poate fi anulat prin abrogare de lege”.

  Magistratul le-a spus colegilor judecători că a apelat la justiție pentru că cererea sa din noiembrie 2012, înaintată Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat să fie asigurat cu locuință, a rămas fără răspuns. În iunie 2013, judecătorul Garri Bivol a admis cererea lui Papuha, iar ulterior Curtea de Apel Chișinău, în septembrie 2013, și Curtea Supremă de Justiție, în ianuarie 2014, au respins recursurile CMC-ului, autoritățile rămânând obligate să-l asigure pe judecător cu spațiu locativ. Totuși, Petru Gontea, șeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ne-a anunțat că judecătorul Papuha încă nu a primit locuință și nici bani în schimbul ei. Magistratul nu a răspuns la apelurile ZdG.

  Cu câte 4 proceduri disciplinare s-au ales în 2016 judecătorii Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă și Steliana Lazari. Negruță a fost însă pedepsit cu „mustrare” doar într-o singură procedură disciplinară, celelalte rămânând restante pentru anul 2017. Judecătorul a fost găsit vinovat pentru „încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”. Mai exact, Plenul CD a constatat că judecătorul, la examinarea plângerilor depuse de „Neptun-Orhei” cu privire la anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal, a încălcat legislația. După pronunțarea încheierii, Negruță a modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, iar în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces a fost indicată o altă soluție. Pentru această faptă, judecătorul a ajuns să fie urmărit penal în iunie 2015. În explicațiile pe care le-a adus în fața membrilor CD, Negruță a făcut referire la o eroare datorată volumului prea mare de lucru. În decembrie 2016, Vasile Negruță și-a dat demisia din sistemul judecătoresc.

  Steliana Lazari, la fel ca și colegul său, a figurat în 4 proceduri disciplinare. În cazul ei însă, un singur caz a rămas restant, în celelalte, procedura disciplinară a fost încetată. Steliana Lazari este astăzi suspendată din funcție, după ce a depus o cerere în acest sens pentru acordarea de concediu „parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani” până în 2019. Lazari a fost numită în funcția de judecătoare în 2008. Ea a activat inițial la Judecătoria Telenești, iar în 2014 a fost transferată la Orhei.

  Judecătoria sect. Râșcani, cea mai indisciplinată instanță?

  Judecători din 29 de instanțe judecătorești au figurat în cauzele instrumentate de CD în anul 2016. Cei mai mulți judecători investigați sub aspect disciplinar, 13, au activat la Judecătoria sect. Râșcani, care a devenit, de la 1 ianuarie 2017, prin comasare, Judecătoria Chișinău. Urmează Judecătoriile Buiucani, Centru și Orhei, cu câte 9 cauze disciplinare, Judecătoria Bălți cu 5 cauze și Judecătoria Ciocana cu 4 cauze disciplinare. Pe parcursul anului 2016, CD a examinat 70 de cauze disciplinare, fiind aplicate, în final, 13 sancțiuni disciplinare. După contestații, numărul sancțiunilor disciplinare s-a redus, CSM aplicând 6 avertismente, 4 mustrări și o eliberare din funcție, în care a fost vizată judecătoarea Adela Andronic, învinuită că a luat decizii ilegale în dosarul privind sistemul „Carte Verde”.

  În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, Inspecției Judiciare din cadrul CSM i-au fost repartizate spre examinare 325 de petiții și 1687 de sesizări. Totodată, la CD, anul trecut, au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, din care 9 restante, transferate din anul 2015.
  sursa: zdg.md

• Judecători cu lipici la donații

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Citiţi mai departe

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

  Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

  Bani cadou

  Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

  Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

  Fără comentarii pentru presă

  Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

  Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

  Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

  „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

  Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

  „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

  Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

  O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

   

  Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

  Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

  Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

  Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

  „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

  Sursa: anticoruptie.md

• Judecătoria Orhei are un nou magistrat, Steliana Lazăr, care a fost deja numita in functie prin decret prezidential.

  Steliana Lazări, ca si alti cinci judecatori, propusi de  Consiliului Superior al Magistraturii, au fost numit in fnctie la sfarsitul acestei saptamani, de catre Presedintele republicii, Nicolare Timofti. Anterior, Steliana Lazări a activat în calitate de magistrat la Judecătoria Teleneşti. Anul trecut,  printr-un decret al preşedintelui, aceasta a fost numtiă judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Amintim că de la începtului anului Judecătoria Orhei a rămas fără doi magistraţi.

  Citiţi mai departe

  Steliana Lazări, ca si alti cinci judecatori, propusi de  Consiliului Superior al Magistraturii, au fost numit in fnctie la sfarsitul acestei saptamani, de catre Presedintele republicii, Nicolare Timofti. Anterior, Steliana Lazări a activat în calitate de magistrat la Judecătoria Teleneşti. Anul trecut,  printr-un decret al preşedintelui, aceasta a fost numtiă judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Amintim că de la începtului anului Judecătoria Orhei a rămas fără doi magistraţi.

  În iarna acestui an Tatiana Troianovschi a depus cerere de demisie, iar la mijlocul anului,  pentru abateri disciplinare,  a fost eliberat din functie Vasile Selivestru. În prezent la Judecătoria Orhei, activează 6 magistraţi.

• Глава государства подписал указы о назначении на должность шести судей

  Согласно пресс-релизу Института президента, в этом списке значатся: судья Кишиневской апелляционной палаты Людмила Оуш, судья Кишиневской апелляционной палаты Борислав Бабенко, судья Оргеевского суда Стелиана Лазарь, четырехлетний мандат получили председатель Ниспоренского суда Петру Трибой, председатель Кантемирского суда Тудор Бердилэ и заместитель председателя суда столичного сектора Рышкань Стелла Блещага. В рамках встречи с судьями, утвержденными в новых должностях, глава государства Николае Тимофти заявил, что целью процесса реформирования судебной системы является искоренение коррупции.

  Citiţi mai departe

  Согласно пресс-релизу Института президента, в этом списке значатся: судья Кишиневской апелляционной палаты Людмила Оуш, судья Кишиневской апелляционной палаты Борислав Бабенко, судья Оргеевского суда Стелиана Лазарь, четырехлетний мандат получили председатель Ниспоренского суда Петру Трибой, председатель Кантемирского суда Тудор Бердилэ и заместитель председателя суда столичного сектора Рышкань Стелла Блещага. В рамках встречи с судьями, утвержденными в новых должностях, глава государства Николае Тимофти заявил, что целью процесса реформирования судебной системы является искоренение коррупции.

  Президент особо подчеркнул, что в настоящее время магистраты пользуются оптимальными условиями для выполнения своих служебных обязанностей, а это требует честного выполнения своего профессионального долга. «Судебная власть может и должна вернуть доверие граждан к системе правосудия лишь посредством повышения качества работы и обеспечения прозрачности процессу осуществления правосудия», не преминул заметить президент Николае Тимофти.

• Cum face dreptate judecătoria Teleneşti

  La 27 iunie 2012 judecătoriul Oleg Şcolnic de la Judecătoria Teleneşti, asistat de grefierul A. Tipa, examinând dosarul nr. 2-259/2012, a emis o decizie, din care cităm: „S-a stabilit că la 15.06.2012 reclamantul Moldovanu Nelli s-a adresat cu o cere-re în judecată către Maxian Alexandru, Ţigănescu Gheorghe, Devder Daria, Maxian Mihail, Gorun Maria, Balan Ana, Bargan Tamara, Cuculescu Valentina, Năduh Gheorghe, Iamandii Alexandru, Burlacu Fiodor, Cârja-Rotarenco Ana, Burlacu Vasilisa, Gorun Silvia, Chiriac Andrei, Sârbu Constantin, Gubcovschi Valerica, Ţigănescu Vasilisa, Morari Aliona, Pistrui Ion, Pistrui Maria, Baciu Nicolai, Năduh Valentin, Condrea Larisa, Iamandii Maria, Baciu Zinaida, Condrea Fiodor, Negruţă Gheorghe, Busuioc Gheorghe, Gubca Tatiana, Gubca Constantin, Cârja Maria, Armaş Angela, Armaş Vasile, Braga Ion despre declararea valabilităţii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaştere a dreptului de proprietate.

  Citiţi mai departe

  La 27 iunie 2012 judecătoriul Oleg Şcolnic de la Judecătoria Teleneşti, asistat de grefierul A. Tipa, examinând dosarul nr. 2-259/2012, a emis o decizie, din care cităm: „S-a stabilit că la 15.06.2012 reclamantul Moldovanu Nelli s-a adresat cu o cere-re în judecată către Maxian Alexandru, Ţigănescu Gheorghe, Devder Daria, Maxian Mihail, Gorun Maria, Balan Ana, Bargan Tamara, Cuculescu Valentina, Năduh Gheorghe, Iamandii Alexandru, Burlacu Fiodor, Cârja-Rotarenco Ana, Burlacu Vasilisa, Gorun Silvia, Chiriac Andrei, Sârbu Constantin, Gubcovschi Valerica, Ţigănescu Vasilisa, Morari Aliona, Pistrui Ion, Pistrui Maria, Baciu Nicolai, Năduh Valentin, Condrea Larisa, Iamandii Maria, Baciu Zinaida, Condrea Fiodor, Negruţă Gheorghe, Busuioc Gheorghe, Gubca Tatiana, Gubca Constantin, Cârja Maria, Armaş Angela, Armaş Vasile, Braga Ion despre declararea valabilităţii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaştere a dreptului de proprietate.

  În motivarea acţiunii reclamantul Moldovanu Nelli a indicat că a procurat de la locuitorii satului Ordăşei nominalizaţi mai sus câte un teren agricol. Acestor proprietari li s-a achitat costul terenurilor agricole, dar întrucât unii proprietari sunt în vârstă şi nu se pot deplasa la biroul notarial, o parte nu dispun de buletine de identitate, alţii sunt plecaţi peste hotare, din care cauză dânsa nu poate autentifica contractele de vânzare-cumpărare. Moldovanu Nelli şi-a onorat obligaţiunile şi a achitat costurile terenurilor procurate, iar proprietarii i-au transmis în posesie terenurile, de aceea solicită să fie declarate valabile tranzacţiile de vânzare-cumpărare, adică să fie recunoscută ca proprietar al terenurilor de pământ procurate.

LASĂ UN COMENTARIU