Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Valah Ciprian
Căutare avansată

Pădurari Valeriu

Judecătorie Bălţi, Vicepreședinte

Date biografice

Data numirii în funcţie: 27.10.2005

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 52-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Valeriu PĂDURARI se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Conform Hotărârii nr. 818/33 din 29 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Valeriu Pădurari, în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Bălți, pe un termen de 4 ani, începînd cu 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1599-VII din 04 iunie 2015 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Prin Hotărârea  CSM nr. 237/9 din 12 martie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Bălţi.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 649-V din 30 noiembrie 2010 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Data numirii în funcţie: 27.10.2005

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 52-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Valeriu PĂDURARI se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Conform Hotărârii nr. 818/33 din 29 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Valeriu Pădurari, în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Bălți, pe un termen de 4 ani, începînd cu 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1599-VII din 04 iunie 2015 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Prin Hotărârea  CSM nr. 237/9 din 12 martie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Bălţi.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 649-V din 30 noiembrie 2010 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii 1974

Instruire/Diplome

1992 - 1999 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

2000 - 2003 jurist, Birou Notarial, mun. Bălţi
2003 - 2004 angajat al CCCEC al Republicii Moldova, DCT Bălţi
2004 - 2005 jurist-consultant, Birou Notarial, mun. Bălţi
27.10.2005 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Bălţi, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 282-IV)
30.11.2010 numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 649-V)

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 142/14 din 06 Decembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 96/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți Pădurari Valeriu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 155/11 din 10 octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți Pădurari Valeriu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:
2011 - hotărâri contestate 51, menținute 27 - 52,94%;
2012 - hotărâri contestate 46, menținute 23 - 50%;
2013 - hotărâri contestate 39, menținute 19 - 48,71%;
2014, din 67 de hotărâri contestate, 35 hotărâri au fost menţinute (53,23%);
2015, din 36 de hotărâri contestate, 15 hotărâri au fost menţinute (41,66%);
2016 au fost contestate în total 84 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 46, ceea ce constituie 54,76%;
2017 au fost contestate în total 84 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 42, ceea ce constituie 50%;
2018 au fost contestate în total 61 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 39, ceea ce constituie 63,93%.

Judecător de instrucție:
2011 - hotărâri contestate 57, menținute 44 - 77,19%
2012 - hotărâri contestate 45, menținute 35 - 77,77%
2013 - hotărâri contestate 26, menținute 19 - 73,07%
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 334, casate 24 - 7,2%;
2012 - cauze examinate 417, casate 23 - 5,5%;
2013 - cauze examinate 319, casate 20 - 6,3%;
2014, din 499 de cauze examinate, 32 hotărâri/încheieri a fost casată (6,41%);
2015, din 593 de cauze examinate, 21 hotărâri/încheieri au fost casate (3,54%);
2016, din 726 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,34%;
2017, din 865 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,31%;
2018, din 869 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,07%.

Prin Hotărârea nr. 657/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Vera Toma, membru CSM și domnului Valeriu Pădurari, judecător al Judecătoriei Bălți, pentru participare la Conferința cu genericul „Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în Sud-Estul Europei”, care se va desfășura în perioada 01-02 noiembrie 2016, la București, România.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 142/14 din 06 Decembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

În conformitate cu Hotărârea nr. 131/16 din 31 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului PĂDURARI Valeriu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi.

Potrivit Hotărârii nr. 96/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 73/10 din 27 noiembrie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Bălți, Pădurari Valeriu la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Conform Hotărârii nr. 155/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 434/20 din 27 iunie 2017, se conferă gradul III (trei) de calificare judecătorului Valeriu Pădurari, Judecătoria Bălți.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Valeriu Pădurari.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 142/14 din 06 Decembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 96/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți Pădurari Valeriu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 155/11 din 10 octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți Pădurari Valeriu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun:
2011 - hotărâri contestate 51, menținute 27 - 52,94%;
2012 - hotărâri contestate 46, menținute 23 - 50%;
2013 - hotărâri contestate 39, menținute 19 - 48,71%;
2014, din 67 de hotărâri contestate, 35 hotărâri au fost menţinute (53,23%);
2015, din 36 de hotărâri contestate, 15 hotărâri au fost menţinute (41,66%);
2016 au fost contestate în total 84 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 46, ceea ce constituie 54,76%;
2017 au fost contestate în total 84 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 42, ceea ce constituie 50%;
2018 au fost contestate în total 61 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 39, ceea ce constituie 63,93%.

Judecător de instrucție:
2011 - hotărâri contestate 57, menținute 44 - 77,19%
2012 - hotărâri contestate 45, menținute 35 - 77,77%
2013 - hotărâri contestate 26, menținute 19 - 73,07%
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 334, casate 24 - 7,2%;
2012 - cauze examinate 417, casate 23 - 5,5%;
2013 - cauze examinate 319, casate 20 - 6,3%;
2014, din 499 de cauze examinate, 32 hotărâri/încheieri a fost casată (6,41%);
2015, din 593 de cauze examinate, 21 hotărâri/încheieri au fost casate (3,54%);
2016, din 726 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,34%;
2017, din 865 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,31%;
2018, din 869 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,07%.

Prin Hotărârea nr. 657/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Vera Toma, membru CSM și domnului Valeriu Pădurari, judecător al Judecătoriei Bălți, pentru participare la Conferința cu genericul „Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în Sud-Estul Europei”, care se va desfășura în perioada 01-02 noiembrie 2016, la București, România.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 142/14 din 06 Decembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

În conformitate cu Hotărârea nr. 131/16 din 31 ianuarie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului PĂDURARI Valeriu pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi.

Potrivit Hotărârii nr. 96/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 73/10 din 27 noiembrie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Bălți, Pădurari Valeriu la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți.

Conform Hotărârii nr. 155/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 434/20 din 27 iunie 2017, se conferă gradul III (trei) de calificare judecătorului Valeriu Pădurari, Judecătoria Bălți.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Valeriu Pădurari.

 

Hotărârea nr. 142/14 din 06 Decembrie 2019

Hotărârea nr. 434/20 din 27 iunie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 96/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 657/27 din 04 octombrie 2016

Hotărârea nr. 131/16 din 31 octombrie 2016

Hotărârea nr. 155/11 din 10 octombrie 2014

Hotărârea nr. 73/10 din 27 noiembrie 2014

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Valeriu Pădurari nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 96/7 din 07 octombrie 2016 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Valeriu Pădurari”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 157/11 din 10 octombrie 2014 ”reieșind din informația prezentată de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2010-2013, în privința judecătorului Pădurari Valeriu au fost înregistrate 2 proceduri disciplinare, dintre care ambele au fost clasate”.

Prin Hotărârea nr. 71/3 din 26 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Postolachi Ana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 49s-66p/m din 28 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 17 ianuarie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Pădurari Valeriu de la Judecătoria Bălți (sediul Central).

Prin Hotărârea nr. 199/8 din 18 octombrie 2019, Completul de ехаminаrе а contestațiilor аl Colegiului disciplinar a respins contestația dесlагаtă de сătrе avocatul Petru Coșleț împotriva deciziei Inspecției judiciare nr. 558s-567 p/m din 25 iunie 2019, de respingеге sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Judecătoriei Вălți, sediul Central, Рădurаri Valeriu, саrе pot constitui abateri disciplinare. 


La data de 12 februarie 2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei mun. Bălți, Valeriu Pădurari, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la colegiul disciplinar și răspundrea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărârea nr. 6/2 din 28 martie 2014 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 561/19 din 01 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 6/2 din 28 martie 2014.

Prin Hotărârea nr. 26/8 din 07.09.2012 a fost sancţionat de către Colegiul disciplinar cu sancţiune sub formă de "avertisment". Judecătorul Valeriu Pădurari a emis o încheiere prin care a respins demersul procurorului în procuratura mun. Bălţi, L. Gagiu, privind prelungirea cu 30 zile a termenului arestării preventive în privinţa învinuitului Gasparean Sedrac, cu aplicarea în privinţa acestuia a măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile, şi eliberarea lui din sala de judecată. În cadrul examinării recursului cît şi din materialele cauzei penale, au fost constatate multiple încălcări procesuale admise de judecătorul Valeriu Pădurari, totodată, invocîndu-se şi încălcarea legislaţiei penale la examinarea altor cauze. Prin Hotărârea nr. 672/33 din 30 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 26/8 din 07 septembrie 2012.

La data de 30 decembrie 2010 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei mun. Bălți, Valeriu Pădurari, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1), lit. b) și art. 15 alin. 1) și 2) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 128/10 din 22 martie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informației Inspecţiei Judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Valeriu Pădurari, în perioada anilor 2014- 2015, au fost depuse 12 petiţii, toate fiind neîntemeiate. 

Conform informației Inspecției Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiţii neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Valeriu Pădurari nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 96/7 din 07 octombrie 2016 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Valeriu Pădurari”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 157/11 din 10 octombrie 2014 ”reieșind din informația prezentată de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2010-2013, în privința judecătorului Pădurari Valeriu au fost înregistrate 2 proceduri disciplinare, dintre care ambele au fost clasate”.

Prin Hotărârea nr. 71/3 din 26 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Postolachi Ana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 49s-66p/m din 28 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 17 ianuarie 2020 asupra acțiunilor judecătorului Pădurari Valeriu de la Judecătoria Bălți (sediul Central).

Prin Hotărârea nr. 199/8 din 18 octombrie 2019, Completul de ехаminаrе а contestațiilor аl Colegiului disciplinar a respins contestația dесlагаtă de сătrе avocatul Petru Coșleț împotriva deciziei Inspecției judiciare nr. 558s-567 p/m din 25 iunie 2019, de respingеге sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Judecătoriei Вălți, sediul Central, Рădurаri Valeriu, саrе pot constitui abateri disciplinare. 

La data de 12 februarie 2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei mun. Bălți, Valeriu Pădurari, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la colegiul disciplinar și răspundrea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărârea nr. 6/2 din 28 martie 2014 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 561/19 din 01 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 6/2 din 28 martie 2014.

Prin Hotărârea nr. 26/8 din 07.09.2012 a fost sancţionat de către Colegiul disciplinar cu sancţiune sub formă de "avertisment". Judecătorul Valeriu Pădurari a emis o încheiere prin care a respins demersul procurorului în procuratura mun. Bălţi, L. Gagiu, privind prelungirea cu 30 zile a termenului arestării preventive în privinţa învinuitului Gasparean Sedrac, cu aplicarea în privinţa acestuia a măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile, şi eliberarea lui din sala de judecată. În cadrul examinării recursului cît şi din materialele cauzei penale, au fost constatate multiple încălcări procesuale admise de judecătorul Valeriu Pădurari, totodată, invocîndu-se şi încălcarea legislaţiei penale la examinarea altor cauze. Prin Hotărârea nr. 672/33 din 30 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 26/8 din 07 septembrie 2012.

La data de 30 decembrie 2010 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei mun. Bălți, Valeriu Pădurari, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1), lit. b) și art. 15 alin. 1) și 2) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 128/10 din 22 martie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 10 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informației Inspecţiei Judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Valeriu Pădurari, în perioada anilor 2014- 2015, au fost depuse 12 petiţii, toate fiind neîntemeiate. 

Conform informației Inspecției Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 71/3 din 26 Martie 2020

Hotărârea nr. 199/8 din 18 octombrie 2019

Hotărârea nr. 26/8 din 07.09.2012

Hotărârea nr. 6/2 din 28 martie 2014

Hotărârea nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011

Hotărârea nr. 561/19 din 01 iulie 2014.

Hotărârea nr. 672/33 din 30 octombrie 2012

Hotărârea nr. 128/10 din 22 martie 2011

Hotărârea nr. 155/11 din 10 octombrie 2014

Știri
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în Sud-Estul Europei, la București

    În perioada 01–02 noiembrie 2016, Direcția Națională Anticorupție din România în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer, ”Programul Statului de Drept Europa de Sud-Est” a organizat la București conferența cu tema ”Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în Sud-Estul Europei”.

    În acest sens, Republica Moldova a fost reprezentată de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Vera Toma, judecătorul Judecătoriei Bălți, Valeriu Pădurari și procurorul Procuraturii Anticorupție, Victoria Furtună.

    În perioada 01–02 noiembrie 2016, Direcția Națională Anticorupție din România în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer, ”Programul Statului de Drept Europa de Sud-Est” a organizat la București conferența cu tema ”Prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar în Sud-Estul Europei”.

    În acest sens, Republica Moldova a fost reprezentată de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Vera Toma, judecătorul Judecătoriei Bălți, Valeriu Pădurari și procurorul Procuraturii Anticorupție, Victoria Furtună.

    La cadrul conferinței, a avut loc un forum de discuții pe tema integrității, prevenirii și combaterii corupției în sistemele judiciare în statele din Sud-estul Europei, fiind aduse de către reprezentanții-participanți la Conferență, diferite experiențe profesionale ale procurorilor anticorupție, judecătorilor și membrilor Consiliilor Judiciare, au fost evidențiate experiențele practice, bunele practici, precum și, provocările actuale și posibile soluții în domeniul luptei împotriva corupției. Dna Vera Toma, a susținut o scurtă prezentare cu genericul ”Integritatea în administrarea instanțelor de judecată”, bazându-se pe experiența Republicii Moldova, în acest sens.

    În concluzie, membrii delegației au avut oportunitatea de a se informa despre bunele practici, implementate atât în țara gazdă, cât și în țările din Sud-Est,  la capitolul ”Combaterea corupției în sistemul judiciar și ridicarea profesionalismului”. De asemenea, participanții au făcut cunoștință cu modelele, abordările și instrumentele de lucru folosite în acest domeniu de țările participante la lucrările Forumului, care ar putea fi preluate și implementate în cadrul reformelor sistemului judecătoresc din Republica Moldova. 
    sursa: csm.md

  • Motivele pentru care judecătorii nu înregistrează şedinţele de judecată

    Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

    Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

  • Prigonirea Bisericii este dezonorantă pentru guvernare

    Autorităţile moldovene, care nu pierd nici o ocazie de a se căciuli în faţa spilcuiţilor comisari europeni, par a fi decise să le declare război unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din ţară, mai înfăptuind în treacăt şi un atac poliţienesc asupra sediului Partidului Social Democrat. Motivul acestor represalii, care, deocamdată, nu au căpătat o expresie fizică, este împotrivirea manifestată de Episcopul de Bălţi, Marchel, faţă de adoptarea legii antidiscriminare. De altfel, nu atât a legii în întregime, cât a părţii care legiferează sintagma „altă orientare sexuală”. În ceea ce-i priveşte pe social-democraţi, acestora, mai degrabă, li s-a dat de înţeles „cine este stăpânul în casă”, ţinând cont de recenta iniţiativă a formaţiunii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia, Kazahstan, Belarus. Atâta timp cât alianţa de guvernare a declarat drept vector prioritar de dezvoltare înaintarea spre Europa, evident, orice alte iniţiative sunt cel puţin nedorite. Angajamentele asumate de autorităţile Moldovei privind armonizarea bazei legale a ţării la standardele europene, nu lasă teren pentru manevre.

    Autorităţile moldovene, care nu pierd nici o ocazie de a se căciuli în faţa spilcuiţilor comisari europeni, par a fi decise să le declare război unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din ţară, mai înfăptuind în treacăt şi un atac poliţienesc asupra sediului Partidului Social Democrat. Motivul acestor represalii, care, deocamdată, nu au căpătat o expresie fizică, este împotrivirea manifestată de Episcopul de Bălţi, Marchel, faţă de adoptarea legii antidiscriminare. De altfel, nu atât a legii în întregime, cât a părţii care legiferează sintagma „altă orientare sexuală”. În ceea ce-i priveşte pe social-democraţi, acestora, mai degrabă, li s-a dat de înţeles „cine este stăpânul în casă”, ţinând cont de recenta iniţiativă a formaţiunii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia, Kazahstan, Belarus. Atâta timp cât alianţa de guvernare a declarat drept vector prioritar de dezvoltare înaintarea spre Europa, evident, orice alte iniţiative sunt cel puţin nedorite. Angajamentele asumate de autorităţile Moldovei privind armonizarea bazei legale a ţării la standardele europene, nu lasă teren pentru manevre.

    Şi legislaţia Uniunii Europene, şi cea a Statelor Unite relevă, în mod deosebit, drepturile minorităţilor, inclusiv ale celor sexuale. Orice fel de restricţii pe criterii de gen, religie sau înclinaţii sexuale în Europa sunt recunoscute drept ilegale. Este de remarcat şi faptul că, potrivit prevederilor noii legi, comunităţile religioase sunt puse pe picior de egalitate. Şi cum facem atunci cu Biserica Ortodoxă din Moldova care insistă asupra rolului său exclusiv în ceea ce priveşte exercitarea cultelor religioase? Oare nu acesta este principalul motiv al conflictului dintre unii cârmuitori ai eparhiilor ortodoxe şi autorităţile Moldovei?

    Oricum, situaţia este dezgustătoare, atât în esenţa ei evidentă, cât şi în partea mai puţin vizibilă. Percheziţiile comise la bisericile din municipiul Bălţi nu pot fi înţelese, chiar dacă acestea au fost ambalate într-o oarecare argumentare juridică.

  • Episcopul Markel: Perchezițiile poliției în bisericile de la Bălți este un caz fără precedent propriu totalitarismului din anii 20-30 ai secolului trecut

     Perchezițiile poliției în bisericile de la Bălți este un caz fără precedent propriu totalitarismului din anii 20-30 ai secolului trecut. O declarație în acest sens a fost făcută pentru GZT.md de către Episcopul de Bălți și Fălești Markel, comentând raidurile poliției în căutarea literaturii care ar fi fost răspândită de către episcopi în rândul enoriașilor pentru a promova protestele împotriva legii antidiscriminare. "Așa ceva a fost în timpul totalitarismului sovietic din anii 20 și 30, dar în Moldova la putere se pretinde a fi un guvern liberal proeuropean", a spus el, menționând că polițiștii implicați în descinderile la două biserici din Bălți (Constantin și elena și Sfânta Parascheva), au explicat timid că execută ordinul și au arătat cu degetul undeva în sus. Episcopul a declarat că iartă acest păcat al polițiștilor, deoarece "au familii pe care trebuie să le întrețină".

     Perchezițiile poliției în bisericile de la Bălți este un caz fără precedent propriu totalitarismului din anii 20-30 ai secolului trecut. O declarație în acest sens a fost făcută pentru GZT.md de către Episcopul de Bălți și Fălești Markel, comentând raidurile poliției în căutarea literaturii care ar fi fost răspândită de către episcopi în rândul enoriașilor pentru a promova protestele împotriva legii antidiscriminare. "Așa ceva a fost în timpul totalitarismului sovietic din anii 20 și 30, dar în Moldova la putere se pretinde a fi un guvern liberal proeuropean", a spus el, menționând că polițiștii implicați în descinderile la două biserici din Bălți (Constantin și elena și Sfânta Parascheva), au explicat timid că execută ordinul și au arătat cu degetul undeva în sus. Episcopul a declarat că iartă acest păcat al polițiștilor, deoarece "au familii pe care trebuie să le întrețină".

    Părintele Markel a explicat că polițiștii au venit la biserică pe data de 1 aprilie, în a două jumătate a zile și au arătat mandatul emis de un oarecare Gorbinovschi S., avizat de judecătorul Valeriu Pădurari. Oamenii legii au căutat în biserici broșuri tematice, care de mai multe luni este răspândită în Moldova și care conțin argumente împotriva adoptării legii antidiscriminare.

  • Бельцкий суд три года рассматривает дело о торговле людьми и сутенерстве

    Бельцкий суд третий год откладывает вынесение приговора женщине, которая проходит обвиняемой по 30 случаям сутенерства и торговли людьми. Подсудимая находится на свободе и продолжает совершать аналогичные преступления - на днях ее арестовали по очередному, 31-му обвинению. Оперативники задержали двух девушек, которых, по их мнению, отправили в Турцию для занятия проституцией. Предполагаемые пострадавшие ехали на автобусе в Одессу, им 19 и 20 лет, обе - из бедных семей. Подозреваемая не признает свою вину, но была задержана и находится в изоляторе комиссариата полиции города Бельцы. Полицейские возмущены тем, что подозреваемая обвинялась в совершении таких преступлений с 2009 года, но до сих пор находится на свободе.

    Бельцкий суд третий год откладывает вынесение приговора женщине, которая проходит обвиняемой по 30 случаям сутенерства и торговли людьми. Подсудимая находится на свободе и продолжает совершать аналогичные преступления - на днях ее арестовали по очередному, 31-му обвинению. Оперативники задержали двух девушек, которых, по их мнению, отправили в Турцию для занятия проституцией. Предполагаемые пострадавшие ехали на автобусе в Одессу, им 19 и 20 лет, обе - из бедных семей. Подозреваемая не признает свою вину, но была задержана и находится в изоляторе комиссариата полиции города Бельцы. Полицейские возмущены тем, что подозреваемая обвинялась в совершении таких преступлений с 2009 года, но до сих пор находится на свободе.

    «Несмотря на то, что в отношении нее было возбуждено 30 уголовных дел по статьям "Торговля людьми" и "Сутенерство", она продолжает совершать аналогичные преступления», - говорит пресс-секретарь комиссариата полиции Елена Павлюк. У судьи есть объяснение. «Мы получили дело в четырех томах, начали его рассматривать. Практически каждый месяц приходило еще по одному тому, и по этой причине процедура затянулась. Вторая причина - специфика судебного следствия по таким делам. Многие пострадавшие - из сел, их трудно было найти и опросить», - отмечает судья Виорел Пушкаш. 
    Как утверждают полицейские, подозреваемая завербовала для занятия проституцией 23 жертвы, самой старшей из которых 28 лет. Все они были отправлены на Кипр, в Турцию и в Арабские Эмираты. Если вина задержанной будет доказана, ей грозит до 20 лет лишения свободы.

  • Аналитик Виорел Чиботару: Правы оба, и Пулбере, и Пушкаш

    Оба во многих смыслах правы, и председатель Конституционного суда (КС) Думитру Пулбере, и конституционный судья Виктор Пушкаш, который потребовал отставки Пулбере. Соответствующее заявление сделал для Info-Prim Neo политический аналитик Виорел Чиботару, который полагает, что последуют дебаты об истолковании функциональных полномочий судьи КС. С одной стороны, говорит Виорел Чиботару, всеми признано, что конституционным судьям следует воздерживаться от любых комментариев или политических истолкований, выходящих за рамки их непосредственных обязанностей и полномочий, которые заключаются в разъяснении Конституции посредством принимаемых КС решений. С другой стороны, заявление председателя КС – это мнение, которое имеет право на существование, оно "болезненно" для нынешнего политического класса, поскольку прямо указывает на несоблюдение буквы и духа Конституции и давит на мораль политиков.

    Оба во многих смыслах правы, и председатель Конституционного суда (КС) Думитру Пулбере, и конституционный судья Виктор Пушкаш, который потребовал отставки Пулбере. Соответствующее заявление сделал для Info-Prim Neo политический аналитик Виорел Чиботару, который полагает, что последуют дебаты об истолковании функциональных полномочий судьи КС. С одной стороны, говорит Виорел Чиботару, всеми признано, что конституционным судьям следует воздерживаться от любых комментариев или политических истолкований, выходящих за рамки их непосредственных обязанностей и полномочий, которые заключаются в разъяснении Конституции посредством принимаемых КС решений. С другой стороны, заявление председателя КС – это мнение, которое имеет право на существование, оно "болезненно" для нынешнего политического класса, поскольку прямо указывает на несоблюдение буквы и духа Конституции и давит на мораль политиков.

    По мнению аналитика, председатель КС Думитру Пулбере выходит за рамки кодекса поведения и делает заявления, которые считает важными для нынешнего процесса, принимая на себя определенный риск за собственную карьеру. "Он и признал, что если ему будет предъявлен отвод при обсуждении некоторых документов, он готов отказаться от обсуждения этих проблем в соответствии с Регламентом КС", - подчеркнул Виорел Чиботару. Комментируя слова депутата Либеральной партии Виктора Попа, который утверждает, что Думитру Пулбере является политически ангажированным, Виорел Чиботару отметил, что не думает, будто истолкования председателя КС точно соответствуют взглядам той или иной партии. "Это отражение острой политической борьбы.

    Думаю, это заявление следует воспринимать, как свершившийся факт, и если он решил говорить, значит, на то у него были серьезные мотивы. Все же свобода слова человека превыше рамок какого-либо кодекса профессиональной этики", - заключил Виорел Чиботару. Думитру Пулбере заявил ранее, что парламент Республики Молдова должен быть распущен до 28 сентября, если не избран президент страны. В свою конституционный судья Виктор Пушкаш объявил после этих слова председателя КС, что будет требовать его отставки, поскольку Пулбере, на его взгляд, превысил свои полномочия.

  • “Господин В.Пушкаш, а Вам не стыдно?”, или Необходимое добавление к записи от 22 сентября с.г.

    Господин В.Пушкаш, скажите, пожалуйста, Вам не стыдно за самого себя? Мне, к примеру, не то что стыдно за Вас, а просто как-то, по-человечески, неловко …Вы ведь теряете свое профессиональное лицо, профессиональную честь и достоинство. Неужели, Вы этого не понимаете?… Если, конечно, их уже не потеряли…Пару веков тому назад…В прошлой жизни... Из него мы узнали, что  “Двое из шести судей Конституционного суда голосовали против вчерашнего решения инстанции, которая оставила неизменными правила избрания президента Республики Молдова”. Кроме того, в этом материале было изложено особое мнение члена КС В.Пушкаша, который не был согласен с указанным решением суда. Данное обстоятельство вынудило меня еще раз вернуться к этой теме и высказать пару реплик. Во-первых, “скромно” замечу, что я как в воду глядел в своих двух  предположениях, которые вынесены как   аннотация...

    Господин В.Пушкаш, скажите, пожалуйста, Вам не стыдно за самого себя? Мне, к примеру, не то что стыдно за Вас, а просто как-то, по-человечески, неловко …Вы ведь теряете свое профессиональное лицо, профессиональную честь и достоинство. Неужели, Вы этого не понимаете?… Если, конечно, их уже не потеряли…Пару веков тому назад…В прошлой жизни... Из него мы узнали, что  “Двое из шести судей Конституционного суда голосовали против вчерашнего решения инстанции, которая оставила неизменными правила избрания президента Республики Молдова”. Кроме того, в этом материале было изложено особое мнение члена КС В.Пушкаша, который не был согласен с указанным решением суда. Данное обстоятельство вынудило меня еще раз вернуться к этой теме и высказать пару реплик. Во-первых, “скромно” замечу, что я как в воду глядел в своих двух  предположениях, которые вынесены как   аннотация...

    Повторю их еще раз: “Полагаю, есть два версии ответа: 1) У членов нашего КС не хватило интеллектуального мужества самим дать твердый и ясный ответ.…А это означает, что наш КС подвергается давлению со стороны нынешней власти.…Причем, сильному… 2)Кое-кто из нашего КС, вероятно (я только строю гипотезу), оказался, вопреки закону, вовлеченным в политику и по его инициативе (и по указке, в свою очередь, кое-кого из АЕИ) КС решил потянуть время.…У меня нет фактов, что было именно так…  Я только предполагаю подобный вариант развития событий, анализируя поведение КС… “. Теперь, после появления дополнительной информации, можно смело утверждать, что в действительности случились одновременно обе версии. Маленькие разночтения и несовпадения с реальностью не в счет.…Какая разница: На 100% действительность совпала с первой версией и на 90% со второй. Или наоборот. Это малосущественно. Гадать я не буду. Источников в КС у меня нет. Да это и не интересно. Намного интересней  в ситуации дефицита фактов на основе  здравого смысла, логики, опыта  и интуиции  адекватно реконструировать события… Во-вторых, меня  поразила аргументация члена КС В.Пушкаша. Вот по ней я и хочу высказать пару ласковых слов…

    Если бы те доводы, что произнес Виктор Пушкаш, выдал бы “на гора” малоопытный юрист, то на них можно было бы и вовсе не обратить внимание. Чего возьмешь c зеленного юриста.… Однако Виктор Пушкаш не просто опытный юрист, он  один из  самых опытных, если не самый опытный по занимаемым должностям юрист РМ. Достаточно вспомнить, что за его плечами - работа в должностях вице-спикера Парламента, министра, судьи и председателя Высшей судебной палаты, руководителя Высшего совета магистратуры и, наконец, председателя КС. Вместе с тем Виктор Пушкаш, как  свидетельствуют его высказывания последних лет, является одним из наиболее ярых противников ПКРМ. Будучи опытным и квалифицированным юристом В.Пушкаш не мог не понимать, что решение КС от 20 сентября правильное. Но что делать, если сердце его принадлежит АЕИ, особенно Либеральной партии? В.Пушкаш – это “наш человек в Гаване”  для АЕИ, который в безнадежной для АЕИ, с точки зрения  права, ситуации действует по великолепной формуле К.Мелихана: “если нельзя, но очень хочется, то можно…”. Именно поэтому он и попытался, в целях продвижения политических интересов своих единомышленников из АЕИ, главным образом из ЛП, и обоснования правомерности их запроса, напустить густой-прегустой туман юридических терминов, за которыми, увы, одна правовая ложь и пустая словесная эквилибристика…

  • Дома некоторых молдавских судей стоят целые состояния

    Примечательно, но дома некоторых служителей Фемиды стоят целые состояния. Об этом неоднократно писала молдавская пресса. А сопоставить доход их владельцев со стоимостью строения компетентные органы пока не торопятся. Национальная газета писала, что председатель Конституционного суда Александр Тэнасе проживает в доме площадью 250 квадратных метров, который оценивается в 851 тысячу леев. Согласно публикации, не беднее и его коллеги по цеху, сообщает Publika.md. Так, например, судья Петру Рэйлян указал в декларации о доходах за 2012 год дом площадью 339 квадратных метров, стоимость которого оценивается в миллион семьсот тысяч леев. Не хуже обстоят дела и у судьи Конституционного суда Игоря Доли.

    Примечательно, но дома некоторых служителей Фемиды стоят целые состояния. Об этом неоднократно писала молдавская пресса. А сопоставить доход их владельцев со стоимостью строения компетентные органы пока не торопятся. Национальная газета писала, что председатель Конституционного суда Александр Тэнасе проживает в доме площадью 250 квадратных метров, который оценивается в 851 тысячу леев. Согласно публикации, не беднее и его коллеги по цеху, сообщает Publika.md. Так, например, судья Петру Рэйлян указал в декларации о доходах за 2012 год дом площадью 339 квадратных метров, стоимость которого оценивается в миллион семьсот тысяч леев. Не хуже обстоят дела и у судьи Конституционного суда Игоря Доли.

    Судья владеет домом площадью 100 квадратных метров стоимостью полтора миллиона леев, а также домом в селе Нэвырнец Фалештского района, площадью 80 квадратных метров. Пресса пишет, что бывший председатель Конституционного суда Думитру Пулбере, проживает также в весьма роскошном доме, который эксперты оценивают в миллион долларов.

    Между тем его зарплата за прошлый год в КС составила 119 тысяч леев. Другой бывший судья Конституционного суда Виктор Пушкаш владеет двумя домами и квартирой. Площадь одного из домов составляет 104 квадратных метра и оценивается минимум в 300 тысяч леев. По данным www.zdg.md, судья Кишиневской Апелляционной палаты Юрий Мелинтяну - хозяин двухэтажного дома, с террасой и мансардой, который эксперты по недвижимости оценивают в четыре миллиона леев.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU