Știri

• Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

  Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

  Citiţi mai departe

  Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

  Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

  De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

  De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

  Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
  Sursa: bizlaw.md

• Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

  Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

  Citiţi mai departe

  Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

  Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

  Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

  Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

  Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

  Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

  De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

  Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

  Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

  Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

  Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

  Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

  Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

  Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

  Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

  Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

  Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

  În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

  Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

  Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

  Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
  Sursa: anticoruptie.md

• Motivele pentru care judecătorii nu înregistrează şedinţele de judecată

  Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate

  Citiţi mai departe

  Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate

  Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

• Cu 3 ani întârziere, ședințele de judecată sunt înregistrate audio în toate instanțele

   Ședințele instanțelor de judecată din toată țara sunt, în sfârșit, înregistrate audio, așa cum prevăd mai multe legi, inclusiv Codurile de Procedură Penală și Civilă. Acest lucru trebuia făcut nu mai târziu de începutul anului 2011. Poate că nici astăzi indicatorul de 100% nu ar fi fost atins dacă nu ar fi fost aplicate sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu s-au asigurat că ședințele pe care le conduc sunt înregistrate audio. Ultimele mustrări sau avertismente pentru neînregistrarea ședințelor au fost aplicate de Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior  al Magistraturii (CSM) la sfârșitul lunii martie. Unii judecători s-au conformat doar după ce au fost aplicate sancțiuni. La o întrunire cu judecătorii, desfășurată în luna septembrie 2013, magistraților le-a fost fixat un ultim termen  - până în luna ianuarie să se conformeze legii și să se asigure că fiecare ședință pe care o conduc este înregistrată audio.

  Citiţi mai departe

   Ședințele instanțelor de judecată din toată țara sunt, în sfârșit, înregistrate audio, așa cum prevăd mai multe legi, inclusiv Codurile de Procedură Penală și Civilă. Acest lucru trebuia făcut nu mai târziu de începutul anului 2011. Poate că nici astăzi indicatorul de 100% nu ar fi fost atins dacă nu ar fi fost aplicate sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu s-au asigurat că ședințele pe care le conduc sunt înregistrate audio. Ultimele mustrări sau avertismente pentru neînregistrarea ședințelor au fost aplicate de Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior  al Magistraturii (CSM) la sfârșitul lunii martie. Unii judecători s-au conformat doar după ce au fost aplicate sancțiuni. La o întrunire cu judecătorii, desfășurată în luna septembrie 2013, magistraților le-a fost fixat un ultim termen  - până în luna ianuarie să se conformeze legii și să se asigure că fiecare ședință pe care o conduc este înregistrată audio.

  Ulterior, președintele Curții Supreme de Justiție și membrul CSM, Mihai Poalelungi, desemnat responsabil de monitorizarea implementării acestor măsuri, a intentat proceduri disciplinare în privința a 9 judecători. ”Ei sunt obligați să respecte legea. Mai mult, înregistrarea audio îi pune la respect și pe cetățenii participanți la proces, dar și pe judecători”, a spus pentru Moldova Curată Mihai Poalelungi.

• Дома некоторых молдавских судей стоят целые состояния

  Примечательно, но дома некоторых служителей Фемиды стоят целые состояния. Об этом неоднократно писала молдавская пресса. А сопоставить доход их владельцев со стоимостью строения компетентные органы пока не торопятся. Национальная газета писала, что председатель Конституционного суда Александр Тэнасе проживает в доме площадью 250 квадратных метров, который оценивается в 851 тысячу леев. Согласно публикации, не беднее и его коллеги по цеху, сообщает Publika.md. Так, например, судья Петру Рэйлян указал в декларации о доходах за 2012 год дом площадью 339 квадратных метров, стоимость которого оценивается в миллион семьсот тысяч леев. Не хуже обстоят дела и у судьи Конституционного суда Игоря Доли.

  Citiţi mai departe

  Примечательно, но дома некоторых служителей Фемиды стоят целые состояния. Об этом неоднократно писала молдавская пресса. А сопоставить доход их владельцев со стоимостью строения компетентные органы пока не торопятся. Национальная газета писала, что председатель Конституционного суда Александр Тэнасе проживает в доме площадью 250 квадратных метров, который оценивается в 851 тысячу леев. Согласно публикации, не беднее и его коллеги по цеху, сообщает Publika.md. Так, например, судья Петру Рэйлян указал в декларации о доходах за 2012 год дом площадью 339 квадратных метров, стоимость которого оценивается в миллион семьсот тысяч леев. Не хуже обстоят дела и у судьи Конституционного суда Игоря Доли.

  Судья владеет домом площадью 100 квадратных метров стоимостью полтора миллиона леев, а также домом в селе Нэвырнец Фалештского района, площадью 80 квадратных метров. Пресса пишет, что бывший председатель Конституционного суда Думитру Пулбере, проживает также в весьма роскошном доме, который эксперты оценивают в миллион долларов.

  Между тем его зарплата за прошлый год в КС составила 119 тысяч леев. Другой бывший судья Конституционного суда Виктор Пушкаш владеет двумя домами и квартирой. Площадь одного из домов составляет 104 квадратных метра и оценивается минимум в 300 тысяч леев. По данным www.zdg.md, судья Кишиневской Апелляционной палаты Юрий Мелинтяну - хозяин двухэтажного дома, с террасой и мансардой, который эксперты по недвижимости оценивают в четыре миллиона леев.

• Бельцкий суд три года рассматривает дело о торговле людьми и сутенерстве

  Бельцкий суд третий год откладывает вынесение приговора женщине, которая проходит обвиняемой по 30 случаям сутенерства и торговли людьми. Подсудимая находится на свободе и продолжает совершать аналогичные преступления - на днях ее арестовали по очередному, 31-му обвинению. Оперативники задержали двух девушек, которых, по их мнению, отправили в Турцию для занятия проституцией. Предполагаемые пострадавшие ехали на автобусе в Одессу, им 19 и 20 лет, обе - из бедных семей. Подозреваемая не признает свою вину, но была задержана и находится в изоляторе комиссариата полиции города Бельцы. Полицейские возмущены тем, что подозреваемая обвинялась в совершении таких преступлений с 2009 года, но до сих пор находится на свободе. «Несмотря на то, что в отношении нее было возбуждено 30 уголовных дел по статьям "Торговля людьми" и "Сутенерство", она продолжает совершать аналогичные преступления», - говорит пресс-секретарь комиссариата полиции Елена Павлюк.

  Citiţi mai departe

  Бельцкий суд третий год откладывает вынесение приговора женщине, которая проходит обвиняемой по 30 случаям сутенерства и торговли людьми. Подсудимая находится на свободе и продолжает совершать аналогичные преступления - на днях ее арестовали по очередному, 31-му обвинению. Оперативники задержали двух девушек, которых, по их мнению, отправили в Турцию для занятия проституцией. Предполагаемые пострадавшие ехали на автобусе в Одессу, им 19 и 20 лет, обе - из бедных семей. Подозреваемая не признает свою вину, но была задержана и находится в изоляторе комиссариата полиции города Бельцы. Полицейские возмущены тем, что подозреваемая обвинялась в совершении таких преступлений с 2009 года, но до сих пор находится на свободе. «Несмотря на то, что в отношении нее было возбуждено 30 уголовных дел по статьям "Торговля людьми" и "Сутенерство", она продолжает совершать аналогичные преступления», - говорит пресс-секретарь комиссариата полиции Елена Павлюк.

  У судьи есть объяснение. «Мы получили дело в четырех томах, начали его рассматривать. Практически каждый месяц приходило еще по одному тому, и по этой причине процедура затянулась. Вторая причина - специфика судебного следствия по таким делам. Многие пострадавшие - из сел, их трудно было найти и опросить», - отмечает судья Виорел Пушкаш. 
  Как утверждают полицейские, подозреваемая завербовала для занятия проституцией 23 жертвы, самой старшей из которых 28 лет. Все они были отправлены на Кипр, в Турцию и в Арабские Эмираты. Если вина задержанной будет доказана, ей грозит до 20 лет лишения свободы.

   

• Аналитик Виорел Чиботару: Правы оба, и Пулбере, и Пушкаш

  Оба во многих смыслах правы, и председатель Конституционного суда (КС) Думитру Пулбере, и конституционный судья Виктор Пушкаш, который потребовал отставки Пулбере. Соответствующее заявление сделал для Info-Prim Neo политический аналитик Виорел Чиботару, который полагает, что последуют дебаты об истолковании функциональных полномочий судьи КС. С одной стороны, говорит Виорел Чиботару, всеми признано, что конституционным судьям следует воздерживаться от любых комментариев или политических истолкований, выходящих за рамки их непосредственных обязанностей и полномочий, которые заключаются в разъяснении Конституции посредством принимаемых КС решений. С другой стороны, заявление председателя КС – это мнение, которое имеет право на существование, оно "болезненно" для нынешнего политического класса, поскольку прямо указывает на несоблюдение буквы и духа Конституции и давит на мораль политиков.

  Citiţi mai departe

  Оба во многих смыслах правы, и председатель Конституционного суда (КС) Думитру Пулбере, и конституционный судья Виктор Пушкаш, который потребовал отставки Пулбере. Соответствующее заявление сделал для Info-Prim Neo политический аналитик Виорел Чиботару, который полагает, что последуют дебаты об истолковании функциональных полномочий судьи КС. С одной стороны, говорит Виорел Чиботару, всеми признано, что конституционным судьям следует воздерживаться от любых комментариев или политических истолкований, выходящих за рамки их непосредственных обязанностей и полномочий, которые заключаются в разъяснении Конституции посредством принимаемых КС решений. С другой стороны, заявление председателя КС – это мнение, которое имеет право на существование, оно "болезненно" для нынешнего политического класса, поскольку прямо указывает на несоблюдение буквы и духа Конституции и давит на мораль политиков.

  По мнению аналитика, председатель КС Думитру Пулбере выходит за рамки кодекса поведения и делает заявления, которые считает важными для нынешнего процесса, принимая на себя определенный риск за собственную карьеру. "Он и признал, что если ему будет предъявлен отвод при обсуждении некоторых документов, он готов отказаться от обсуждения этих проблем в соответствии с Регламентом КС", - подчеркнул Виорел Чиботару. Комментируя слова депутата Либеральной партии Виктора Попа, который утверждает, что Думитру Пулбере является политически ангажированным, Виорел Чиботару отметил, что не думает, будто истолкования председателя КС точно соответствуют взглядам той или иной партии. "Это отражение острой политической борьбы.

  Думаю, это заявление следует воспринимать, как свершившийся факт, и если он решил говорить, значит, на то у него были серьезные мотивы. Все же свобода слова человека превыше рамок какого-либо кодекса профессиональной этики", - заключил Виорел Чиботару. Думитру Пулбере заявил ранее, что парламент Республики Молдова должен быть распущен до 28 сентября, если не избран президент страны. В свою конституционный судья Виктор Пушкаш объявил после этих слова председателя КС, что будет требовать его отставки, поскольку Пулбере, на его взгляд, превысил свои полномочия.

• “Господин В.Пушкаш, а Вам не стыдно?”, или Необходимое добавление к записи от 22 сентября с.г.

  Господин В.Пушкаш, скажите, пожалуйста, Вам не стыдно за самого себя? Мне, к примеру, не то что стыдно за Вас, а просто как-то, по-человечески, неловко …Вы ведь теряете свое профессиональное лицо, профессиональную честь и достоинство. Неужели, Вы этого не понимаете?… Если, конечно, их уже не потеряли…Пару веков тому назад…В прошлой жизни... Из него мы узнали, что  “Двое из шести судей Конституционного суда голосовали против вчерашнего решения инстанции, которая оставила неизменными правила избрания президента Республики Молдова”. Кроме того, в этом материале было изложено особое мнение члена КС В.Пушкаша, который не был согласен с указанным решением суда. Данное обстоятельство вынудило меня еще раз вернуться к этой теме и высказать пару реплик.

  Citiţi mai departe

  Господин В.Пушкаш, скажите, пожалуйста, Вам не стыдно за самого себя? Мне, к примеру, не то что стыдно за Вас, а просто как-то, по-человечески, неловко …Вы ведь теряете свое профессиональное лицо, профессиональную честь и достоинство. Неужели, Вы этого не понимаете?… Если, конечно, их уже не потеряли…Пару веков тому назад…В прошлой жизни... Из него мы узнали, что  “Двое из шести судей Конституционного суда голосовали против вчерашнего решения инстанции, которая оставила неизменными правила избрания президента Республики Молдова”. Кроме того, в этом материале было изложено особое мнение члена КС В.Пушкаша, который не был согласен с указанным решением суда. Данное обстоятельство вынудило меня еще раз вернуться к этой теме и высказать пару реплик.

  Во-первых, “скромно” замечу, что я как в воду глядел в своих двух  предположениях, которые вынесены как   аннотация... Повторю их еще раз: “Полагаю, есть два версии ответа: 1) У членов нашего КС не хватило интеллектуального мужества самим дать твердый и ясный ответ.…А это означает, что наш КС подвергается давлению со стороны нынешней власти.…Причем, сильному… 2)Кое-кто из нашего КС, вероятно (я только строю гипотезу), оказался, вопреки закону, вовлеченным в политику и по его инициативе (и по указке, в свою очередь, кое-кого из АЕИ) КС решил потянуть время.…У меня нет фактов, что было именно так…  Я только предполагаю подобный вариант развития событий, анализируя поведение КС… “. Теперь, после появления дополнительной информации, можно смело утверждать, что в действительности случились одновременно обе версии. Маленькие разночтения и несовпадения с реальностью не в счет.…Какая разница: На 100% действительность совпала с первой версией и на 90% со второй. Или наоборот. Это малосущественно. Гадать я не буду. Источников в КС у меня нет. Да это и не интересно. Намного интересней  в ситуации дефицита фактов на основе  здравого смысла, логики, опыта  и интуиции  адекватно реконструировать события… Во-вторых, меня  поразила аргументация члена КС В.Пушкаша. Вот по ней я и хочу высказать пару ласковых слов…

  Если бы те доводы, что произнес Виктор Пушкаш, выдал бы “на гора” малоопытный юрист, то на них можно было бы и вовсе не обратить внимание. Чего возьмешь c зеленного юриста.… Однако Виктор Пушкаш не просто опытный юрист, он  один из  самых опытных, если не самый опытный по занимаемым должностям юрист РМ. Достаточно вспомнить, что за его плечами - работа в должностях вице-спикера Парламента, министра, судьи и председателя Высшей судебной палаты, руководителя Высшего совета магистратуры и, наконец, председателя КС. Вместе с тем Виктор Пушкаш, как  свидетельствуют его высказывания последних лет, является одним из наиболее ярых противников ПКРМ. Будучи опытным и квалифицированным юристом В.Пушкаш не мог не понимать, что решение КС от 20 сентября правильное. Но что делать, если сердце его принадлежит АЕИ, особенно Либеральной партии? В.Пушкаш – это “наш человек в Гаване”  для АЕИ, который в безнадежной для АЕИ, с точки зрения  права, ситуации действует по великолепной формуле К.Мелихана: “если нельзя, но очень хочется, то можно…”. Именно поэтому он и попытался, в целях продвижения политических интересов своих единомышленников из АЕИ, главным образом из ЛП, и обоснования правомерности их запроса, напустить густой-прегустой туман юридических терминов, за которыми, увы, одна правовая ложь и пустая словесная эквилибристика…

LASĂ UN COMENTARIU