Новости

• Magistrați respinși de Dodon, propuși repetat pentru numire în funcție la Curtea de Apel Chișinău. Ce avere au

  Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a […]

  Подробнее

  Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a respins propunerea CSM de a numi magistrații respectivi la CA Chișinău, invocând că aceștia nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Inspecția Judiciară însă a verificat judecătorii prin prispa integrității și nu a identificat factori de risc.  Potrivit legislației, Igor Dodon nu poate refuza decât o singură dată candidaturile, respectiv, Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă urmează a fi numiți la CA Chișinău.

  În Notele informative referitor la respingerea celor doi magistrați de către președintele țării, Inspecția Judiciară a stipulat că argumentele expuse de Igor Dodon sunt „superficiale”, iar verificările au constatat lipsa factorilor de risc și a conflictelor de interese în activitatea lui Igor Mânăscurtă și a lui Ion Bulhac.

  Întrebat dacă nu s-a simțit „frustrat” de faptul că șeful statului respins ambele candidaturi printr-un singur răspuns, fără a formula separat argumentele de refuz, Igor Mânăscurtă a declarat că „nu au fost indicate motive sprijinite de fapte concrete”. Inspecția Judiciară a stipulat că Igor Mânăscurtă are o activitate de 19 ani în sistemul judecătoresc, dosarele examinate de acesta nu au fost vizate la CtEDO, iar în 2012 i-a fost înmânată Diploma de Onoare a CSM pentru atitudine conștiincioasă în executarea obligațiilor de serviciu.

  Numele lui Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă, ambii magistrați la Judecătoria sect. Ciocana, au ajuns în vizorul presei în 2010, când pe numele acestora au fost depuse plângeri precum că, alături de alți colegi din sistem, au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

  „Judecătorul Igor Mînăscurtă, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în zilele de 9 – 10 aprilie 2009 în incinta Comisariatului de Poliţie sect Ciocana a aplicat arest administrativ pentru 10 zile lui Tudorache Mihai, i-a dat amendă administrativă în mărime de 100 lei lui Chisiliuc Andrei, la moment minor (17 ani) şi arest penal pe un termen de 30 zile lui Moroi Liviu, la moment minor (17 ani).

  Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău,  în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru 4 zile lui Chilari Andrei Hisan, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta însuşi a Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

  Ion Bulhac este unul dintre Judecătorii care la 24 iulie 2014 a dictat șentința motivată în dosarul judecătoarei de la Criuleni Elena Roibu şi al avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov, reţinute în flagrant pe 24 octombrie 2013 cu 2 mii de euro. În urmă cu o lună, pe 26 iunie 2014, cele două au fost condamnate la 8 şi, respectiv, 7,5 ani de închisoare, sentinţa fiind executorie din momentul pronunţării. Atunci, însă, în momentul în care completul de judecători care a examinat dosarul, Vladislav Clima, Ion Bulhac şi Oxana Robu, s-au retras pentru deliberare, Roibu şi Mostovoi au plecat din sala de judecată, nefiind găsite nici până astăzi.

  Potrivit ultimei declarații de avere, cea pentru 2015, familia Bulhac a avut un venit de peste 233 de mii de lei, format din salariul de judecător a lui Ion Bulhac și depozitele sale bancare, dar și salariul soției la Teatrul Național „M. Eminescu” și Primăria com. Cruzești.

  Familia deține în proprietate o casă de locuit de 159,3 m.p. cu o valoare cadastrală de 606 086 de lei, un apartament de 57,5 m.p., dobândit prin contract de privatizare în 1998, un teren pentru costrucții de 0,101 ha și o construcție auxiliară de 19,2 m.p. Magistratul conduce un Land Rover Freelander din 2008, cumpărat în 2012 cu 166 500 de lei și  declară că în 2013 a vândut un Mercedes-180, dar că un contract nu a fost întocmit, deoarece asupra automobilului era aplicat un sechestru de către  Judecătoria Bălți.

  Magistratul mai indică patru conturi de depozite bancare pe care, la momentul completării declarației de avere pe 2015, deținea 27 de mii de euro și opt mii USD.

  În declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Igor Mânăscurtă indică un venit de 155 774 de lei din salariul de magistrat la Judecătoria sect. Ciocana,  5 mii de lei drept remunerație în calitate de expert și consultant la Institutul Național al Justiției și AO Reprezentanța Asociației Barourilor Americane Inițiativa pentru Supremația Legii din Moldova. Soția sa, care este avocată, declară un salariu de 12 100 de lei.

  Magistratul conduce un BMW fabricat în 1999 și cumpărat în 2009 cu 60 de mii de lei. Acesta declară și un Audi din 2004, pe care îl conduce din 2012 prin mandat.

  Judecătorul nu deține niciun imobil, dar indică un contract de investiții în construcția unui bloc locativ, semnat în 2014 pentru care până în 2016 urma să achite 31 500 de euro. Anterior, RISE a scris că Igor Mânăscură figurează în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus.
  sursa: zdg.md

• Șase judecători noi la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

  Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, […]

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

  Activitatea magistratului Vladislav Clima a fost apreciată cu calificativul „excelent” de către Colegiul de evaluare. Clima a devenit judecător în anul 2006, iar în 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, pentru un mandat de patru ani.

  Acum un an, despre judecătorul Igor Mânăscurtă, RISE Moldova scria că ar fi în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus. El este judecător din 1997. Atât Igor Mânăscurtă, cât și Ion Bulhac au apărut în vizorul presei după evenimentele din 7 aprilie 2009. Pe numele ambilor judecător au fost depuse plângeri precum că au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

  În luna iunie, Ion Bulhac și Alexandru Gafton au candidat pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Doar că atunci, CSM a decis că această funcție va fi ocupată de contracandidatul lor, Evgheni Sanduța, care la acel moment era președintele Judecătoriei Criuleni.

  Și magistrata Aliona Danilov de la Judecătoria Râșcani apare în lista judecătorilor care au solicitat apartamente. RISE Moldova scria că ea deține un apartament și un lot de teren pentru construcții. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Aliona Danilov, au fost obiect de examinare la CtEDO. Ea este judecătoare din 1996, iar în 2014 a fost numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani.

  Ludmila Ursu este o altă judecătoare care va beneficia de aprtament la preț redus. Potrivit aceleiași investigații RISE Moldova, aceasta ar fi solicitat spațiu locativ pentru copilul minor aflat la întreținere. Ludmila Ursu este judecătoare din 2006.

  Pentru funcțiile vacante de la instanța de apel și-au depus candidaturile 10 magistrați, dintre care un judecător de la Judecătoria Grigoriopol.

  Amintim că, la începutul acestei luni, mai mulți judecători și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor din sistem ar fi reforma sistemului de pensii.

  sursa:BizLaw

• Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

  Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în […]

  Подробнее

  Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

  După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

  Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

  Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

  Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

  Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
  Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

  Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

  Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

  A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
  Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

  Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

  Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

  Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

  Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
  Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

  Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
  sursa: zdg.md

   

• Как кишиневца лишили квартиры

  Прошло два с половиной года. Жизнь протекала размеренно и тихо. Пока однажды Александру не прислали повестку в суд сектора Чеканы. Судья Ион Булхак расспросил Ряховского: каким образом он приобрел квартиру? Тот, естественно, представил все документы. На что судья ознакомил нашего героя с заявлением Токаревой, в котором она пишет, что, продавая квартиру, думала, что составляет контракт о пожизненном содержании. Просто, мол, […]

  Подробнее

  Прошло два с половиной года. Жизнь протекала размеренно и тихо. Пока однажды Александру не прислали повестку в суд сектора Чеканы. Судья Ион Булхак расспросил Ряховского: каким образом он приобрел квартиру? Тот, естественно, представил все документы. На что судья ознакомил нашего героя с заявлением Токаревой, в котором она пишет, что, продавая квартиру, думала, что составляет контракт о пожизненном содержании. Просто, мол, у нотариуса не поняла подписываемого договора о купле-продаже, так как он был на молдавском. Хотя заявление в суд было составлено на государственном и подписано ею.

  Кстати, тогда договор о купле-продаже был переведен на русский, что Токарева подтвердила своей подписью.

   

• Avocata „a îngropat-o” pe judecătoare

  Instanţa de judecată a motivat condamnarea judecătoarei Elena Roibu şi a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov inclusiv prin mărturiile acordate de către avocată în cadrul urmăririi penale, atunci când aceasta şi-a recunoscut vina şi a povestit cum a transmis banii judecătoarei. Asta deşi, în cadrul examinării dosarului în instanţa de judecată, avocata a menţionat că acele declaraţii nu corespund adevărului şi că […]

  Подробнее

  Instanţa de judecată a motivat condamnarea judecătoarei Elena Roibu şi a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov inclusiv prin mărturiile acordate de către avocată în cadrul urmăririi penale, atunci când aceasta şi-a recunoscut vina şi a povestit cum a transmis banii judecătoarei. Asta deşi, în cadrul examinării dosarului în instanţa de judecată, avocata a menţionat că acele declaraţii nu corespund adevărului şi că au fost date sub presiunea şi şantajul şefului Procuraturii Anticorupţie (PA), Eduard Harunjen.

  Aceste acuzaţii, neverificate de către acuzarea de stat, i-au scăzut avocatei jumătate de an din pedeapsă.

• Averile dobândite în trecut de către judecători nu sunt verificate de CNI

   Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale […]

  Подробнее

   Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale pe numele mai multor magistraţi, doar în două cazuri au fost constatate, până acum, inexactităţi la declararea averilor. Și asta chiar dacă în presă au apărut mai multe investigaţii despre magistraţii care deţin bunuri imobile foarte scumpe.

  Printre magistraţii intraţi în vizorul CNI se numără judecătorii Curţii de Apel Chişinău: Iurie Melinteanu, Maria Moraru, Tudor Micu, Nelea Budăi, Ion Muruianu, Sergiu Arnăut; judecătorul la Judecătoria sectorului Ciocana din municipiul Chişinău Ion Bulhac; judecătorul de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Ghenadie Bîrnaz; vicepreședinta Judecătoriei Buiucani Liuba Pruteanu; judecătorii Curții Supreme de Justiție: Svetlana Novac, Nicolae Gordilă şi Petru Ursache; şi ex-președintele Curții Constituționale Dumitru Pulbere.

• Trei magistrați „precizează”: „NU am judecat în comisariate”

  Vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, Oleg Melniciuc, și magistrații de la judecătoria sectorului Ciocana, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, nu au examinat dosare în Comisariatele de Poliție, privind evenimentele din 7 aprilie 2009. Cel puțin așa spune o declarație, semnată de Centrul pentru Drepturile Omului, Promo-LEX, și Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), la solicitarea magistraților. „Am fost contactați de dl. Mardari, […]

  Подробнее

  Vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, Oleg Melniciuc, și magistrații de la judecătoria sectorului Ciocana, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, nu au examinat dosare în Comisariatele de Poliție, privind evenimentele din 7 aprilie 2009. Cel puțin așa spune o declarație, semnată de Centrul pentru Drepturile Omului, Promo-LEX, și Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), la solicitarea magistraților. „Am fost contactați de dl. Mardari, președintele judecătoriei Ciocana, care susține că judecătorii Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac nu au examinat dosare în Comisariatul de Poliție. De asemenea judecătorul Oleg Melniciuc, vicepreședintele judecătoriei Rîșcani ne-a expediat o scrisoare oficială prin care susține că el nu a examinat cauze în Comisariatul de Poliție. Toți ei insistă să publicăm dezmințirea informației precum că respectivii 3 judecători ar fi judecat dosarele privind violențele din 7 aprilie în comisariate”, se arată în declarație.

  În plângerile adresate recent Ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, Promo-LEX și IDOM au informat despre faptul că alți nouă judecători au comis încălcări la examinarea dosarelor în privința persoanelor reținute în legătură cu acţiunile de protest din 7 aprilie

• Реванш Муруяну и компании

  Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было […]

  Подробнее

  Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было отказано, поскольку истек срок давности этих случаев.

• Судьи, выносившие обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, не были наказаны из-за нехватки доказательств

  Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должно стных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо […]

  Подробнее

  Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должно

  стных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания. 

   

• ВСМ рассматривает сегодня жалобы против судей, которые судили молодых людей в комиссариатах полиции

  Ион Булхак из суда сектора Чокана 10 апреля 2009 года вынес вердикт о 4-дневном административном аресте в отношении молодого человека, проигнорировав тот факт, что задержание последнего произошло в помещении комиссариата полиции.  

  Ион Булхак из суда сектора Чокана 10 апреля 2009 года вынес вердикт о 4-дневном административном аресте в отношении молодого человека, проигнорировав тот факт, что задержание последнего произошло в помещении комиссариата полиции.

   

• 8 judecători trecuţi cu vederea

   Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 — 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul […]

  Подробнее

   Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 — 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009, unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane.

  Astfel de exemplu, lui Obadă Ion Serghei i-a dat arest administrativ pentru 2 zile; lui Buzică Andrei Valentin — arest administrativ pentru 3 zile, lui Renchez Sergiu Ion — arest administrativ de 15 zile, lui Tîrsîna Dumitru Nicolai — arest administrativ de 15 zile, lui Munteanu Serghei Evghenii — arest administrativ de 3 zile, lui Nacu Alexandru Andrei- arest administrativ de 2 zile, lui Nacu Serghei Andrei — arest administrativ de 2 zile, lui Chercheja Serghei Gheorghe — arest administrativ de 2 zile.