Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Iordachi Natalia
Căutare avansată
foto: zdg.md

Bulhac Ion

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție:12.07.2002

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 129-VIII din 11 aprilie 2017, domnul  Ion BULHAC a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 202/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Ion BULHAC, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a înaintat Preşedintelui Republicii Moldova propunerea de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a domnului Ion Bulhac.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1237-IV din 23 iulie 2007 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Data numirii în funcție:12.07.2002

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 129-VIII din 11 aprilie 2017, domnul  Ion BULHAC a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 202/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Ion BULHAC, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a înaintat Preşedintelui Republicii Moldova propunerea de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a domnului Ion Bulhac.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1237-IV din 23 iulie 2007 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2134-III din 8 decembrie 2004 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 779-III din 12 iulie 2002 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria de sector Anenii Noi.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 118/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Ion Bulhac de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 69/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 106/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 87, menținute 55 - 63,21%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 85, menținute 55 - 64,70%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 114, menținute 83 - 72,80%;
2014 au fost contestate 90 de hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 63 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 70%;
2015 au fost contestate 76 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 31,6%<
judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău:
- în anul 2016 au fost contestate în total 76 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 57 ceea ce constituie 75%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 18 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 15 ceea ce constituie 83,33%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2017 au fost contestate în total 5 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 60%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 33 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 21, ceea ce constituie 63,63%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 372, casate 32 - 8,6%;
2012 - cauze examinate 433, casate 30 - 6,9%;
2013 - cauze examinate 534, casate 31 - 5,8%;
2014, din 495 de cauze examinate, 33 hotărîrl/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,7%;
2015, din 568 de cauze examinate, 19 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,3%<
judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău:
- în anul 2016, din 382 cauze examinate, 19 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,97%.
- în anul 2017, din 98 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,06%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2017, din 108 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,85%;
- în anul 2018, din 1547 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,77%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 118/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Ion Bulhac de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Bulhac Ion (Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 891/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Mîra (Judecătoria Soroca), Ion Bulhac (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău), Nicolae Costin (Judecătoria Grigoriopol), Diana Cristian (Judecătoria Strășeni) și Elena Cobzac (Curtea de Apel Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară sau într-o funcție administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 69/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 132/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ion Bulhac pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 106/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 75 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 842/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit judecătorului  Ion Bulhac - Curtea de Apel Chișinău, gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.


ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 118/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Ion Bulhac de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 69/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 106/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 87, menținute 55 - 63,21%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 85, menținute 55 - 64,70%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 114, menținute 83 - 72,80%;
2014 au fost contestate 90 de hotărâri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 63 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 70%;
2015 au fost contestate 76 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 24 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 31,6%<
judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău:
- în anul 2016 au fost contestate în total 76 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 57 ceea ce constituie 75%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 18 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 15 ceea ce constituie 83,33%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2017 au fost contestate în total 5 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 60%;
- în anul 2018 au fost contestate în total 33 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 21, ceea ce constituie 63,63%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 372, casate 32 - 8,6%;
2012 - cauze examinate 433, casate 30 - 6,9%;
2013 - cauze examinate 534, casate 31 - 5,8%;
2014, din 495 de cauze examinate, 33 hotărîrl/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,7%;
2015, din 568 de cauze examinate, 19 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,3%<
judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău:
- în anul 2016, din 382 cauze examinate, 19 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,97%.
- în anul 2017, din 98 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,06%.
judecător la Curtea de Apel Chişinău:
- în anul 2017, din 108 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,85%;
- în anul 2018, din 1547 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,77%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 118/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Ion Bulhac de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Bulhac Ion (Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 891/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Mîra (Judecătoria Soroca), Ion Bulhac (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău), Nicolae Costin (Judecătoria Grigoriopol), Diana Cristian (Judecătoria Strășeni) și Elena Cobzac (Curtea de Apel Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară sau într-o funcție administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 69/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 132/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ion Bulhac pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 106/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 75 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 842/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit judecătorului  Ion Bulhac - Curtea de Apel Chișinău, gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

 

Hotărârea nr. 118/13 din 01 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 842/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016

Hotărârea nr. 891/36 din 13 decembrie 2016

Hotărârea nr. 69/6 din 30 septembrie 2016

Hotărârea nr. 132/14 din 12 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 106/7 din 23 mai 2014

Hotărârea nr. 99/5 din 02 aprilie 2009

Hotărârea nr. 713/31 din 31 octombrie 2017

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Ion Bulhac nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 69/6 din 30 septembrie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare (2014-2015), nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Ion Bulhac".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 106/7 din 23 mai 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Bulhac Ion".

Prin Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 481s-601p/m din 14 iunie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 16 mai 2022 și 19 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Papuha Serghei și Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Teleucă Stelian, Chiroșca Igor, Gafton Alexandru, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 49/3 din 26 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 17s-23p/m din 05 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie, Chiroșca Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mereuța Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 847s-1273p/m din 24 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) și Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Croitor Alexei în interesele lui Scobin Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 451s - 621p/m din 26 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Damaschin Constantin de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Țurcanu Liliana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 260s-343p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Melinteanu Iurie, Lîsîi Ghenadie, Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 72/9 din 13 Septembrie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionara Lapina Elena, împotriva hotărârii nr. 109/4 din 18 aprilie 2019, a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Ursu Ludmila, Negru Maria şi Bulhac Ion.

Prin Hotărârea nr. 32/1 din 25 Ianuarie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către cet. Blanovschi Tudor împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. 1160s-1469p/m din 11 decembrie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Curţii de Apel Chişinău Bulhac Ion, care pot constitui abateri disciplinare.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 173/9 din 26 mai 2017, a respins contestația declarată de către Boţoc Ion în numele lui Leviţchi Andrei, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 03 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul central), Bulhac Ion.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 183/9 din 26 mai 2017, a respins contestația depusă de către cet. Igor Burcă împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 07 aprilie 2017 de respingere a sesizării privind tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana), Ion Bulhac.

Potrivit Hotărîrii nr. 60/6 din 18 martie 2016, Colegiului disciplinar a respins contestația prim-vicepreședintelui Comitetului de Conducere al BC «Moldindconbank» SA, Groza Vitalie, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 22.06.2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac și Victor Burduh.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Ion Bulhac, în perioada anilor 2014-2015, au fost înregistrate 7 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 3 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Ion Bulhac nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 69/6 din 30 septembrie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare (2014-2015), nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Ion Bulhac".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 106/7 din 23 mai 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Bulhac Ion".

Prin Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 481s-601p/m din 14 iunie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 16 mai 2022 și 19 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Papuha Serghei și Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Teleucă Stelian, Chiroșca Igor, Gafton Alexandru, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 49/3 din 26 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 17s-23p/m din 05 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie, Chiroșca Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mereuța Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 847s-1273p/m din 24 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) și Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Croitor Alexei în interesele lui Scobin Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 451s - 621p/m din 26 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Damaschin Constantin de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Țurcanu Liliana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 260s-343p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Melinteanu Iurie, Lîsîi Ghenadie, Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 72/9 din 13 Septembrie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de petiţionara Lapina Elena, împotriva hotărârii nr. 109/4 din 18 aprilie 2019, a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Ursu Ludmila, Negru Maria şi Bulhac Ion.

Prin Hotărârea nr. 32/1 din 25 Ianuarie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către cet. Blanovschi Tudor împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. 1160s-1469p/m din 11 decembrie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Curţii de Apel Chişinău Bulhac Ion, care pot constitui abateri disciplinare.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 173/9 din 26 mai 2017, a respins contestația declarată de către Boţoc Ion în numele lui Leviţchi Andrei, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 03 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul central), Bulhac Ion.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 183/9 din 26 mai 2017, a respins contestația depusă de către cet. Igor Burcă împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 07 aprilie 2017 de respingere a sesizării privind tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana), Ion Bulhac.

Potrivit Hotărîrii nr. 60/6 din 18 martie 2016, Colegiului disciplinar a respins contestația prim-vicepreședintelui Comitetului de Conducere al BC «Moldindconbank» SA, Groza Vitalie, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 22.06.2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Ion Bulhac și Victor Burduh.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Ion Bulhac, în perioada anilor 2014-2015, au fost înregistrate 7 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 3 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022

Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020

Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020

Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020

Hotărârea nr. 72/9 din 13 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 32/1 din 25 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 183/9 din 26 mai 2017

Hotărârea nr. 173/9 din 26 mai 2017

Hotărîrea nr. 60/6 din 18 martie 2016

Știri
  • Doi judecători, transferați temporar la CSJ. CSM a respins cererea unui magistrat de la Curtea de Apel Chișinău

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat joi, 2 noiembrie, transferarea temporară a doi judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba despre magistrata Diana Stănilă, de la Curtea de Apel Bălți, și judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău Igor Mînăscurtă. Membrii CSM nu au susținut transferul judecătorului de la Curtea de Apel Chișinău Ion Bulhac.

    Totodată, CSM a aprobat prelungirea termenului transferului temporar în funcția de judecător al CSJ, „până la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al CSJ”, a celor șapte judecători transferați în luna mai.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat joi, 2 noiembrie, transferarea temporară a doi judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba despre magistrata Diana Stănilă, de la Curtea de Apel Bălți, și judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău Igor Mînăscurtă. Membrii CSM nu au susținut transferul judecătorului de la Curtea de Apel Chișinău Ion Bulhac.

    Totodată, CSM a aprobat prelungirea termenului transferului temporar în funcția de judecător al CSJ, „până la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al CSJ”, a celor șapte judecători transferați în luna mai.

    Transferul temporar al judecătoarei Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți a fost aprobat în unanimitate, cu 6 voturi „pro”, iar transferul judecătorului Igor Mînăscurtă – cu 4 voturi „pro” și 2 „împotrivă”. CSM a respins cererea privind transferul temporar în funcția de judecător la CSJ a lui Ion Bulhac cu 2 voturi „pro” și 4 „împotrivă”.

    Transferul va avea loc începând cu data de 12 noiembrie.

    „Se consideră eșuat concursul în partea suplinirii prin transfer temporar a patru funcții vacante de judecător la CSJ”, se arată în hotărârea CSM.

    Dintre cei trei judecători, doar Diana Stănilă a depus cerere și pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CSJ. Diana Stănilă a fost numită, în iunie 2014, în funcția de judecătoare la Judecătoria Bălţi, până la atingerea plafonului de vârstă, iar din 2017 activează la Curtea de Apel Bălți.

    Igor Mînăscurtă a mai încercat, în luna mai, să fie transferat la CSJ, dar atunci CSM i-a respins cererea.

    ZdG a relatat, în martie 2022, că judecătorul Curții de Apel Chișinău Igor Mânăscurtă, care a examinat dosarul în care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare, s-a răzgândit cu privire la plecarea sa din funcție și și-a retras cererea de demisie.

    Conform magistrat.md, Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. A fost promovat la Chişinău, iar în 2002 a fost numit vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, instanţă de unde a fost promovat la CA Chişinău în martie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce CSM l-a propus repetat.

    Pe 30 noiembrie 2021, CSM a acceptat cererea de demisie a judecătorului Curții de Apel Chișinău (CA) Igor Mânăscurtă.

    Pe 29 aprilie 2020, Ziarul de Gardă a scris că mama judecătorului Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău este proprietara unui teren de 7 ari amplasat în mun. Chișinău. Bunul imobil se vindea cu 95 de mii de euro, echivalentul a 1,8 milioane de lei. Detalii aici.

    Iulia Mânăscurtă, în vârstă de 79 de ani este pensionară și locuiește în orașul Fălești. Solicitată atunci de ZdG, ea ne-a spus că terenul ar fi aparținut fiicei ei, fiind cumpărat din banii obținuți de aceasta peste hotare. 

    În anunțul de pe un site specializat se menționa că terenul este amplasat pe prima linie, pe str. Bucovinei, lângă centrul comercial Megapolis, zona este foarte dezvoltată, iar la teren este acces din toate patru părți. Totodată, se precizează că „toate comunicațiile sunt prezente”. Prețul acestui teren este de 95 mii de euro.

    ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana, instanţă unde a activat timp de 15 ani judecătorul Igor Mânăscurtă. Tatăl soţiei judecătorului, Ghenadie Pascari, este şi el avocat în acelaşi birou. În 2018, ZdG mai scria că O familie din Chişinău a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani în şir de către Igor Mânăscurtă, şi un avocat cu o experienţă de peste 15 ani în domeniu, Vladimir Volcov. Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată chiar de către mama judecătorului, care, într-o convorbire înregistrată, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat.

    Ion Bulhac a făcut parte din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care a pronunțat decizia de condamnare la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis în privința lui Ilan Șor. Decizia de condamnare în dosarul Șor a fost emisă de un complet format din trei magistrați: Ion Bulhac, judecător raportor, Galina Moscalciuc și Marcel Juganari.

    Ion Bulhac a fost judecătorul raportor din dosarul Șor. Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-au intervievat marți, 2 mai, pe judecătorii care au depus cereri privind transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, membrii CSM au decis că din cei 14 candidați, 7 să fie transferați, din 10 mai, pentru suplinirea temporară a funcțiilor vacante din cadrul CSJ. Este vorba despre magistrații Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

  • Cine este judecătorul care a dat re/startul dosarului Șor

    Noii avocați din Marea Britanie ai lui Ilan Șor, condamnat la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și care este anunțat în căutare, au la dispoziție aproape o lună de zile pentru a se documenta. Decizia a fost pronunțată de judecătorul-raportor Ion Bulhac, de la Curtea de Apel Chișinău, care a anunțat și următoarea ședință de examinare a cauzei, și anume 13 februarie.

    Judecătorii care instrumentează dosarul lui Ilan Șor i-au acceptat în proces pe noii apărători ai deputatului fugar Ilan Șor, care reprezintă compania britanică de avocatură BCL Solicitors LLP.  Astfel, aceștia au primit timp suplimentar pentru a face cunoştinţă cu detaliile dosarului.

    Noii avocați din Marea Britanie ai lui Ilan Șor, condamnat la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și care este anunțat în căutare, au la dispoziție aproape o lună de zile pentru a se documenta. Decizia a fost pronunțată de judecătorul-raportor Ion Bulhac, de la Curtea de Apel Chișinău, care a anunțat și următoarea ședință de examinare a cauzei, și anume 13 februarie.

    Judecătorii care instrumentează dosarul lui Ilan Șor i-au acceptat în proces pe noii apărători ai deputatului fugar Ilan Șor, care reprezintă compania britanică de avocatură BCL Solicitors LLP.  Astfel, aceștia au primit timp suplimentar pentru a face cunoştinţă cu detaliile dosarului.

    De asemenea, partea apărării a solicitat amânarea ședinței de judecată pe un termen de două luni, dar cererea nu a fost satisfăcută.

    Partea acuzării a solicitat respingerea cererilor. Procurorii au explicat că, potrivit art. 6 alin.(1) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, ,,avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorități publice decât în arbitrajul comercial internaţional. În cazul în care interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova”. Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, despre limitele activității, avocații străini au fost atenționați în Decizia din data de 22.12.2022, emisă de către Consiliul Uniunii Avocaților.

    Totuși, instanța nu a ținut cont de aceste argumente și a admis, prin încheiere protocolară, în proces avocații străini și a oferit acestora termen până la data de 13.02.2023 să facă cunoștință cu materialele cauzei penale.

    Ion Bulhac, magistratul care a pronunțat decizia, a fost numit judecător-raportor pe caz în data de 25 august 2021, atunci când după trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, cauza deputatului fugar Ilan Șor a fost remisă  instanței de apel din Chișinău. Numele judecătorului Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, atunci când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009, fapt negat de magistrat.

    „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2021, magistratul a avut venituri de peste 400 de mii de lei. Acesta locuiește împreună cu familia sa într-o casă de aproape 160 de metri pătrați procurată în 2011. Familia Bulhac mai are în proprietate 4 terenuri, dintre care unul intravilan.

    Magistratul conduce un autoturism de model Toyota, fabricat în 2016 și declarat la valoarea de 210 mii lei.
    Sursa: zdg.md

  • Doi dintre magistrații din dosarul lui Șor de la CA Chișinău au fost înlocuiți: magistrată care a examinat mai multe dosare de rezonanță și care anterior a fost anchetată penal pentru fapte de corupție face parte din noul Complet de judecători

    A fost modificată componența Completului de judecători de la Curtea de Apel (CA) Chișinău care va examina dosarul „Șor”.

    Doi dintre magistrații din Completul de judecători de la Curtea de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizat inițial, spre examinare, dosarul lui Ilan Șor, deputatul condamnat la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și care este anunțat în căutare, au fost înlocuiți.

    Surse ale ZdG ne-au comunicat că doar magistratul Ion Bulhac, care a fost numit inițial și judecător-raportor pe caz, va face parte în continuare din Completul de judecători care va examina dosarul lui Șor, iar magistrații Stelian Teleuca și Oxana Robu au fost înlocuiți cu Galina Moscalciuc și Marcel Juganari.

    A fost modificată componența Completului de judecători de la Curtea de Apel (CA) Chișinău care va examina dosarul „Șor”.

    Doi dintre magistrații din Completul de judecători de la Curtea de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizat inițial, spre examinare, dosarul lui Ilan Șor, deputatul condamnat la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și care este anunțat în căutare, au fost înlocuiți.

    Surse ale ZdG ne-au comunicat că doar magistratul Ion Bulhac, care a fost numit inițial și judecător-raportor pe caz, va face parte în continuare din Completul de judecători care va examina dosarul lui Șor, iar magistrații Stelian Teleuca și Oxana Robu au fost înlocuiți cu Galina Moscalciuc și Marcel Juganari.

    Astăzi, 21 septembrie, la Curtea de Apel Chișinău are loc a doua ședință de judecată în dosar, după ce prima ședință de la Curtea de Apel Chișinău programată pentru luni, 13 septembrie, a fost întreruptă din cauza declarației de abținere depusă de magistratul Stelian Teleucă, care până acum a făcut parte din completul de judecători căruia i-a fost repartizat dosarul spre examinare.

    Magistrata Moscalciuc – anchetată anterior penal pentru fapte de corupție

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A lucrat la Judecătoria Chișinău până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație a Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate  pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Moscalciuc a fost vizată și anchetată penal, împreună cu alte patru magistrate, în dosarul „mitei pentru judecători”. Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău a fost reținută la 23 octombrie 2018, iar ulterior fiind eliberată. În aprilie 2019 dosarul a fost trimis în judecată.

    La 17 martie curent, magistrata Galina Moscalciuc a primit sentință de achitare. Moscalciuc a fost achitată de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. De asemenea, magistrata a primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

    Potrivit Hotărârii nr. 136/14 din 18 mai 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus reluarea de către Galina Moscalciuc, a activității de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu repunerea în drepturile avute anterior, din data de 19 mai 2021.

    În dosarul „mitei pentru judecători” au figurat cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel și cei de la Judecătoria Centru au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele judecătorului Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2020 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Tot anul trecut, magistratul a procurat un autoturism de model Toyota, fabricat în 2016, în valoare de 210 000 lei.

    Marcel Juganari a fost numit judecător la 13 mai 2008. Prin decretul președintelui Republicii Moldova din 11 decembrie 2019, Juganari a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Anterior, a activat în cadrul Judecătoriei Ialoveni, fiind și președinte al instanței de judecată.  

    În ianuarie 2017, a fost numit pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Juganari indică un salariu de 289 527 lei de la Curtea de Apel Chișinău.

    Tot aici magistratul a indicat că locuiește din anul 2009 într-o vilă de 64 de metri pătrați și că deține în proprietate un apartament de 37 de metri pătrați, dar și un teren agricol dobândit în anul 2019 prin contract de donație.

    În declarație, judecătorul mai indică două automobile – o Toyota RAV-4 dobândită în anul 2015 și o Toyota Corolla cumpărată în anul 2014.

    La 20 august, după 10 tentative eșuate, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis cererea înaintată de către avocatul Denis Calaida și au dispus strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel (CA) Cahul la Curtea de Apel (CA) Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Încheierea a fost pronunțată de către Colegiul penal al CSJ în componența magistraților – Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan.

    Șor, care acum doi ani a fugit din R. Moldova și este anunțat în căutare, este deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele Partidului Politic Șor, fiind ales și președintele acestei fracțiuni parlamentare.
    Sursa: zdg.md

  • După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul dosarul lui Șor de escrocherie și spălare de bani a fost repartizat magistraților de la instanța de apel Chișinău. Cine sunt judecătorii care vor examina cauza

    După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, dosarul lui Ilan Șor, politicianul condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care în 2019 a fugit din R. Moldova și se află în căutare, a ajuns pe masa instanței de apel Chișinău.

    Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au publicat un comunicat despre repartizarea dosarului, însă nu au anunțat și numele magistraților care vor examina cauza.

    „În legătură cu interesul public sporit, Curtea de Apel Chișinău Vă aduce la cunoștință faptul că la data de 25 august 2021 a fost înregistrată în procedură cauza penală în privința inculpatului Șor Ilan, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal. Cauza a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu unui complet de judecători prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Cauza urmează a fi numită spre examinare de completul desemnat. Despre data numirii spre examinare a cauzei penale veți fi suplimentar informați”, se menționează în nota CA Chișinău.

    După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, dosarul lui Ilan Șor, politicianul condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care în 2019 a fugit din R. Moldova și se află în căutare, a ajuns pe masa instanței de apel Chișinău.

    Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au publicat un comunicat despre repartizarea dosarului, însă nu au anunțat și numele magistraților care vor examina cauza.

    „În legătură cu interesul public sporit, Curtea de Apel Chișinău Vă aduce la cunoștință faptul că la data de 25 august 2021 a fost înregistrată în procedură cauza penală în privința inculpatului Șor Ilan, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal. Cauza a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu unui complet de judecători prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Cauza urmează a fi numită spre examinare de completul desemnat. Despre data numirii spre examinare a cauzei penale veți fi suplimentar informați”, se menționează în nota CA Chișinău.

    Surse ale ZdG ne-au comunicat că Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac sunt magistrații care fac parte din Completul de judecători căruia i-a fost repartizat dosarul spre examinare.

    Ion Bulhac a fost numit judecător-raportor pe caz.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele judecătorului Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2020 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Tot anul trecut, magistratul a procurat un autoturism de model Toyota, fabricat în 2016, în valoare de 210 000 lei.

    Stelian Teleuca a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău la 3 decembrie 2014, iar din 11 septembrie este membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Teleuca declară că în 2020 a obținut un salariu în valoare de 293 665 lei, mai exact puțin peste 24 de mii de lei pe lună.

    În 2020, Stelian Teleucă a scos din buzunar 200 000 (9.523 de euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape nouă ani în urmă. Tot Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. La CA Chișinău a fost numită în 2014. Aceasta a făcut parte din completul de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul Primăriei Chișinău Igor Gamrețki, condamnat de prima instanță pentu trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală.

    În 2020, Robu a declarat un venit obţinut de la locul de muncă de bază de 308 456 lei.

    În 2020, Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480 000 de lei (circa 23.000 de euro). Magistrata mai deţine în posesie două maşini de model Mercedes, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1.400 de euro).

    La 20 august, după 10 tentative eșuate, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis cererea înaintată de către avocatul Denis Calaida și au dispus strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel (CA) Cahul la Curtea de Apel (CA) Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Încheierea a fost pronunțată de către Colegiul penal al CSJ în componența magistraților – Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan.

    Șor, care acum doi ani a fugit din R. Moldova și este anunțat în căutare, este deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele Partidului Politic Șor, fiind ales și președintele acestei fracțiuni parlamentare.

    Pe 4 august curent, pentru a zecea oară, avocații lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, au cerut strămutarea judecării cauzei penale în privința lui Șor, de la Curtea de Apel (CA) Cahul, la o altă instanță egală în grad. Și de această dată magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins ca neîntemeiată solicitarea apărătorilor lui Șor.

    Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

    Pe 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. 

    Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi țara, a apărut în spațiul public pentru ultima oară la 12 iunie 2019, în cadrul unei conferințe de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca Partidul Democrat din Moldova (PDM) să cedeze puterea și să treacă în opoziție.

    Pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

    Câteva zile mai târziu, respectivul dosar a fost conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”.

    Pe 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține.

    La 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională.

    La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.
    Sursa: zdg.md

  • Demisii în rândul judecătorilor. Cine sunt și cu ce averi pleacă din sistem

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Într-o investigație realizată în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, jurnaliștii scriau despre împrumuturile de milioane contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. 

    În august 2017, portalul Anticoruptie.md scria că Ion Pleşca se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, magistratul solicitând în instanţă obligarea instituţiei să-i recalculeze pensia. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei. Judecătorul a explicat că ar trebui să aibă o pensie de 13.370 de lei. Judecătoria Chişinău i-a admis cererea de chemare în judecată. Ion Pleşca a făcut trimitere la Legea cu privire la statutul judecătorului potrivit căreia ar trebui să beneficiaze de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exerciţiul funcţiei. Reprezentanţii instituţiei i-au răspuns că nu există temei pentru recalcularea pensiei. Totuși, magistrata Maria Ţurcan de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis integral cererea de chemare în judecată a lui Ion Pleşca şi a dispus ca CNAS să recalculeze pensia preşedintelui Curţii de Apel Chişinău. Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat hotărârea, iar Curtea Supremă de Justiţie a admis demersul lui Ion Pleşca, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad. Magistraţii CSJ au dispus ca această cauză să fie judecată la Curtea de Apel Comrat. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău. În noiembrie 2017, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. La 23 mai 2018, printr-o decizie irevocabilă, CSJ a declarat inadmisibil recursul înaintat de CNAS.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, Ion Pleșca a raportat venituri de 578 de mii de lei, din salariul de magistrat, onorariul de avocată al soției, pensie și activitatea didactică. Pleșca pleacă din funcția de magistrat cu un teren intravilan de opt ari, evaluat la 708 mii de lei, un apartament, o casă de 237 de metri pătrați și un spațiu de 34,8 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor se cifrează la 2,8 milioane de lei. La bancă Pleșca depozitează 8.000 de euro. 

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    Iurie Melinteanu este judecător din 1987. Până în iulie 1994 a activat la Judecătoria Dondușeni, după care a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Capitală. În august 1996 este numit judecător la Curtea de Apel.

    Despre Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­cătorii din instanța în care activează tatăl său.

    Iurie Melinteanu a declarat pentru 2019 venituri de 294 de mii de lei din salariu și 139 de mii din pensie. Soția sa a completat bugetul familiei cu 201 mii de lei. Magistratul pleacă din funcție cu două terenuri extravilane de patru ari fiecare, casa de locuit evaluată la 1,3 milioane de lei și un depozit bancar de 70 de mii de lei.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele lui Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2019 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Judecătorul pleacă din funcție cu un teren intravilan de 10 ari, trei loturi agricole, o casă de locuit cu acareturi, un apartament și un automobil Land Rover. La bancă Bulhac păstrează 27 de mii de euro și opt mii de dolari.

    Ghenadie Lîsîi a fost numit judecător în octombrie 1996. În decembrie 2005 a fost numit, prin transfer, în funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. 

    A ajuns în atenția opiniei publice după ce, alături de alți doi judecători, a decis, în decembrie 2015, să menţină decizia Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei prin care fostul deputat democrat Valeriu Guma a scăpat de pușcărie, fiind condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, infracţiuni comise pe teritoriul României. Asta după ce Guma a fost condamnat anterior de justiţia din România la patru ani de închisoare cu executare. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, judecătorul a indicat venituri în mărime de 293 de mii de lei din salariu, la care se adaugă salariul soției, de 74 de mii, 100 de mii de lei din vânzarea unui bun și pensia în mărime de 188 de mii. Lîsîi pleacă din funcția de magistrat cu un apartament și o mașină procurată în 2019 cu 265 de mii de lei.

    Maria Iftodi este magistrată la Judecătoria Edineț din 1991. Ea a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse.

    Magistrata pleacă din funcție cu o casă de locuit de 130 de metri pătrați, un spațiu de 600 de metri pătrați și un automobil. Veniturile acumulate împreună cu soțul său anul trecut se cifrează la 506 mii de lei.

    Valeriu Arhip a fost numit în iulie 1994 judecător popular la Judecătoria Strășeni. În 2000 a ajuns magistrat la Tribunalul Chișinău, iar trei ani mai târziu a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până în noiembrie 2006, când este transferat la Curtea Supremă de Justiție, unde activează până în decembrie 2012. Este demis de Parlament, după ce un raport al Serviciului de Informații și Securitate arăta că el nu și-a declarat mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută. După o pauză de șapte ani, în decembrie 2019 îmbracă din nou roba de magistrat. fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2019 Arhip a încasat venituri de peste un milion de lei din salariul său și al soției, pensie și înstrăinarea unor bunuri moștenite. Judecătorul are în proprietate un automobil Land Rover, opt loturi agricole și două intravilane, două case de locuit cu acareturi, pe care le-a moștenit, un apartament de 103 metri pătrați, precum și o altă casă, construită în anii 90. La bancă magistratul păstrează 50 de mii de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați respinși de Dodon, propuși repetat pentru numire în funcție la Curtea de Apel Chișinău. Ce avere au

    Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a respins propunerea CSM de a numi magistrații respectivi la CA Chișinău, invocând că aceștia nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Inspecția Judiciară însă a verificat judecătorii prin prispa integrității și nu a identificat factori de risc.  Potrivit legislației, Igor Dodon nu poate refuza decât o singură dată candidaturile, respectiv, Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă urmează a fi numiți la CA Chișinău.

    În Notele informative referitor la respingerea celor doi magistrați de către președintele țării, Inspecția Judiciară a stipulat că argumentele expuse de Igor Dodon sunt „superficiale”, iar verificările au constatat lipsa factorilor de risc și a conflictelor de interese în activitatea lui Igor Mânăscurtă și a lui Ion Bulhac.

    Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a respins propunerea CSM de a numi magistrații respectivi la CA Chișinău, invocând că aceștia nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Inspecția Judiciară însă a verificat judecătorii prin prispa integrității și nu a identificat factori de risc.  Potrivit legislației, Igor Dodon nu poate refuza decât o singură dată candidaturile, respectiv, Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă urmează a fi numiți la CA Chișinău.

    În Notele informative referitor la respingerea celor doi magistrați de către președintele țării, Inspecția Judiciară a stipulat că argumentele expuse de Igor Dodon sunt „superficiale”, iar verificările au constatat lipsa factorilor de risc și a conflictelor de interese în activitatea lui Igor Mânăscurtă și a lui Ion Bulhac.

    Întrebat dacă nu s-a simțit „frustrat” de faptul că șeful statului respins ambele candidaturi printr-un singur răspuns, fără a formula separat argumentele de refuz, Igor Mânăscurtă a declarat că „nu au fost indicate motive sprijinite de fapte concrete”. Inspecția Judiciară a stipulat că Igor Mânăscurtă are o activitate de 19 ani în sistemul judecătoresc, dosarele examinate de acesta nu au fost vizate la CtEDO, iar în 2012 i-a fost înmânată Diploma de Onoare a CSM pentru atitudine conștiincioasă în executarea obligațiilor de serviciu.

    Numele lui Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă, ambii magistrați la Judecătoria sect. Ciocana, au ajuns în vizorul presei în 2010, când pe numele acestora au fost depuse plângeri precum că, alături de alți colegi din sistem, au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    „Judecătorul Igor Mînăscurtă, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în zilele de 9 – 10 aprilie 2009 în incinta Comisariatului de Poliţie sect Ciocana a aplicat arest administrativ pentru 10 zile lui Tudorache Mihai, i-a dat amendă administrativă în mărime de 100 lei lui Chisiliuc Andrei, la moment minor (17 ani) şi arest penal pe un termen de 30 zile lui Moroi Liviu, la moment minor (17 ani).

    Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău,  în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru 4 zile lui Chilari Andrei Hisan, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta însuşi a Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Ion Bulhac este unul dintre Judecătorii care la 24 iulie 2014 a dictat șentința motivată în dosarul judecătoarei de la Criuleni Elena Roibu şi al avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov, reţinute în flagrant pe 24 octombrie 2013 cu 2 mii de euro. În urmă cu o lună, pe 26 iunie 2014, cele două au fost condamnate la 8 şi, respectiv, 7,5 ani de închisoare, sentinţa fiind executorie din momentul pronunţării. Atunci, însă, în momentul în care completul de judecători care a examinat dosarul, Vladislav Clima, Ion Bulhac şi Oxana Robu, s-au retras pentru deliberare, Roibu şi Mostovoi au plecat din sala de judecată, nefiind găsite nici până astăzi.

    Potrivit ultimei declarații de avere, cea pentru 2015, familia Bulhac a avut un venit de peste 233 de mii de lei, format din salariul de judecător a lui Ion Bulhac și depozitele sale bancare, dar și salariul soției la Teatrul Național „M. Eminescu” și Primăria com. Cruzești.

    Familia deține în proprietate o casă de locuit de 159,3 m.p. cu o valoare cadastrală de 606 086 de lei, un apartament de 57,5 m.p., dobândit prin contract de privatizare în 1998, un teren pentru costrucții de 0,101 ha și o construcție auxiliară de 19,2 m.p. Magistratul conduce un Land Rover Freelander din 2008, cumpărat în 2012 cu 166 500 de lei și  declară că în 2013 a vândut un Mercedes-180, dar că un contract nu a fost întocmit, deoarece asupra automobilului era aplicat un sechestru de către  Judecătoria Bălți.

    Magistratul mai indică patru conturi de depozite bancare pe care, la momentul completării declarației de avere pe 2015, deținea 27 de mii de euro și opt mii USD.

    În declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Igor Mânăscurtă indică un venit de 155 774 de lei din salariul de magistrat la Judecătoria sect. Ciocana,  5 mii de lei drept remunerație în calitate de expert și consultant la Institutul Național al Justiției și AO Reprezentanța Asociației Barourilor Americane Inițiativa pentru Supremația Legii din Moldova. Soția sa, care este avocată, declară un salariu de 12 100 de lei.

    Magistratul conduce un BMW fabricat în 1999 și cumpărat în 2009 cu 60 de mii de lei. Acesta declară și un Audi din 2004, pe care îl conduce din 2012 prin mandat.

    Judecătorul nu deține niciun imobil, dar indică un contract de investiții în construcția unui bloc locativ, semnat în 2014 pentru care până în 2016 urma să achite 31 500 de euro. Anterior, RISE a scris că Igor Mânăscură figurează în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus.
    sursa: zdg.md

  • Șase judecători noi la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Activitatea magistratului Vladislav Clima a fost apreciată cu calificativul „excelent” de către Colegiul de evaluare. Clima a devenit judecător în anul 2006, iar în 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, pentru un mandat de patru ani.

    Acum un an, despre judecătorul Igor MânăscurtăRISE Moldova scria că ar fi în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus. El este judecător din 1997. Atât Igor Mânăscurtă, cât și Ion Bulhac au apărut în vizorul presei după evenimentele din 7 aprilie 2009. Pe numele ambilor judecător au fost depuse plângeri precum că au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    În luna iunie, Ion Bulhac și Alexandru Gafton au candidat pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Doar că atunci, CSM a decis că această funcție va fi ocupată de contracandidatul lor, Evgheni Sanduța, care la acel moment era președintele Judecătoriei Criuleni.

    Și magistrata Aliona Danilov de la Judecătoria Râșcani apare în lista judecătorilor care au solicitat apartamente. RISE Moldova scria că ea deține un apartament și un lot de teren pentru construcții. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Aliona Danilov, au fost obiect de examinare la CtEDO. Ea este judecătoare din 1996, iar în 2014 a fost numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani.

    Ludmila Ursu este o altă judecătoare care va beneficia de aprtament la preț redus. Potrivit aceleiași investigații RISE Moldova, aceasta ar fi solicitat spațiu locativ pentru copilul minor aflat la întreținere. Ludmila Ursu este judecătoare din 2006.

    Pentru funcțiile vacante de la instanța de apel și-au depus candidaturile 10 magistrați, dintre care un judecător de la Judecătoria Grigoriopol.

    Amintim că, la începutul acestei luni, mai mulți judecători și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor din sistem ar fi reforma sistemului de pensii.

    sursa:BizLaw
  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • Как кишиневца лишили квартиры

    Прошло два с половиной года. Жизнь протекала размеренно и тихо. Пока однажды Александру не прислали повестку в суд сектора Чеканы. Судья Ион Булхак расспросил Ряховского: каким образом он приобрел квартиру? Тот, естественно, представил все документы. На что судья ознакомил нашего героя с заявлением Токаревой, в котором она пишет, что, продавая квартиру, думала, что составляет контракт о пожизненном содержании. Просто, мол, у нотариуса не поняла подписываемого договора о купле-продаже, так как он был на молдавском. Хотя заявление в суд было составлено на государственном и подписано ею.

    Прошло два с половиной года. Жизнь протекала размеренно и тихо. Пока однажды Александру не прислали повестку в суд сектора Чеканы. Судья Ион Булхак расспросил Ряховского: каким образом он приобрел квартиру? Тот, естественно, представил все документы. На что судья ознакомил нашего героя с заявлением Токаревой, в котором она пишет, что, продавая квартиру, думала, что составляет контракт о пожизненном содержании. Просто, мол, у нотариуса не поняла подписываемого договора о купле-продаже, так как он был на молдавском. Хотя заявление в суд было составлено на государственном и подписано ею.

    Кстати, тогда договор о купле-продаже был переведен на русский, что Токарева подтвердила своей подписью.

     

  • Avocata „a îngropat-o” pe judecătoare

    Instanţa de judecată a motivat condamnarea judecătoarei Elena Roibu şi a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov inclusiv prin mărturiile acordate de către avocată în cadrul urmăririi penale, atunci când aceasta şi-a recunoscut vina şi a povestit cum a transmis banii judecătoarei. Asta deşi, în cadrul examinării dosarului în instanţa de judecată, avocata a menţionat că acele declaraţii nu corespund adevărului şi că au fost date sub presiunea şi şantajul şefului Procuraturii Anticorupţie (PA), Eduard Harunjen.

    Instanţa de judecată a motivat condamnarea judecătoarei Elena Roibu şi a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov inclusiv prin mărturiile acordate de către avocată în cadrul urmăririi penale, atunci când aceasta şi-a recunoscut vina şi a povestit cum a transmis banii judecătoarei. Asta deşi, în cadrul examinării dosarului în instanţa de judecată, avocata a menţionat că acele declaraţii nu corespund adevărului şi că au fost date sub presiunea şi şantajul şefului Procuraturii Anticorupţie (PA), Eduard Harunjen.

    Aceste acuzaţii, neverificate de către acuzarea de stat, i-au scăzut avocatei jumătate de an din pedeapsă.

  • Averile dobândite în trecut de către judecători nu sunt verificate de CNI

     Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale pe numele mai multor magistraţi, doar în două cazuri au fost constatate, până acum, inexactităţi la declararea averilor. Și asta chiar dacă în presă au apărut mai multe investigaţii despre magistraţii care deţin bunuri imobile foarte scumpe.

     Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale pe numele mai multor magistraţi, doar în două cazuri au fost constatate, până acum, inexactităţi la declararea averilor. Și asta chiar dacă în presă au apărut mai multe investigaţii despre magistraţii care deţin bunuri imobile foarte scumpe.

    Printre magistraţii intraţi în vizorul CNI se numără judecătorii Curţii de Apel Chişinău: Iurie Melinteanu, Maria Moraru, Tudor Micu, Nelea Budăi, Ion Muruianu, Sergiu Arnăut; judecătorul la Judecătoria sectorului Ciocana din municipiul Chişinău Ion Bulhac; judecătorul de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Ghenadie Bîrnaz; vicepreședinta Judecătoriei Buiucani Liuba Pruteanu; judecătorii Curții Supreme de Justiție: Svetlana Novac, Nicolae Gordilă şi Petru Ursache; şi ex-președintele Curții Constituționale Dumitru Pulbere.

  • Trei magistrați „precizează”: „NU am judecat în comisariate”

    Vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, Oleg Melniciuc, și magistrații de la judecătoria sectorului Ciocana, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, nu au examinat dosare în Comisariatele de Poliție, privind evenimentele din 7 aprilie 2009. Cel puțin așa spune o declarație, semnată de Centrul pentru Drepturile Omului, Promo-LEX, și Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), la solicitarea magistraților. „Am fost contactați de dl. Mardari, președintele judecătoriei Ciocana, care susține că judecătorii Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac nu au examinat dosare în Comisariatul de Poliție. De asemenea judecătorul Oleg Melniciuc, vicepreședintele judecătoriei Rîșcani ne-a expediat o scrisoare oficială prin care susține că el nu a examinat cauze în Comisariatul de Poliție. Toți ei insistă să publicăm dezmințirea informației precum că respectivii 3 judecători ar fi judecat dosarele privind violențele din 7 aprilie în comisariate”, se arată în declarație.

    Vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, Oleg Melniciuc, și magistrații de la judecătoria sectorului Ciocana, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, nu au examinat dosare în Comisariatele de Poliție, privind evenimentele din 7 aprilie 2009. Cel puțin așa spune o declarație, semnată de Centrul pentru Drepturile Omului, Promo-LEX, și Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), la solicitarea magistraților. „Am fost contactați de dl. Mardari, președintele judecătoriei Ciocana, care susține că judecătorii Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac nu au examinat dosare în Comisariatul de Poliție. De asemenea judecătorul Oleg Melniciuc, vicepreședintele judecătoriei Rîșcani ne-a expediat o scrisoare oficială prin care susține că el nu a examinat cauze în Comisariatul de Poliție. Toți ei insistă să publicăm dezmințirea informației precum că respectivii 3 judecători ar fi judecat dosarele privind violențele din 7 aprilie în comisariate”, se arată în declarație.

    În plângerile adresate recent Ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, Promo-LEX și IDOM au informat despre faptul că alți nouă judecători au comis încălcări la examinarea dosarelor în privința persoanelor reținute în legătură cu acţiunile de protest din 7 aprilie

  • Реванш Муруяну и компании

    Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было отказано, поскольку истек срок давности этих случаев.

    Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было отказано, поскольку истек срок давности этих случаев.

  • Судьи, выносившие обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, не были наказаны из-за нехватки доказательств

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должно

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должно

    стных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания. 

     

  • ВСМ рассматривает сегодня жалобы против судей, которые судили молодых людей в комиссариатах полиции

    Ион Булхак из суда сектора Чокана 10 апреля 2009 года вынес вердикт о 4-дневном административном аресте в отношении молодого человека, проигнорировав тот факт, что задержание последнего произошло в помещении комиссариата полиции.

    Ион Булхак из суда сектора Чокана 10 апреля 2009 года вынес вердикт о 4-дневном административном аресте в отношении молодого человека, проигнорировав тот факт, что задержание последнего произошло в помещении комиссариата полиции.

     

  • 8 judecători trecuţi cu vederea

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 - 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009, unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane.

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 - 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009, unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane.

    Astfel de exemplu, lui Obadă Ion Serghei i-a dat arest administrativ pentru 2 zile; lui Buzică Andrei Valentin - arest administrativ pentru 3 zile, lui Renchez Sergiu Ion - arest administrativ de 15 zile, lui Tîrsîna Dumitru Nicolai - arest administrativ de 15 zile, lui Munteanu Serghei Evghenii - arest administrativ de 3 zile, lui Nacu Alexandru Andrei- arest administrativ de 2 zile, lui Nacu Serghei Andrei - arest administrativ de 2 zile, lui Chercheja Serghei Gheorghe - arest administrativ de 2 zile.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU