Știri

• Decizii favorabile la Curtea de Apel Chișinău pentru trei magistrați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, în aceeași zi. PG: „Sunt neîntemeiate”

  Magistrații Curții de Apel Chișinău au anulat luni, 27 martie, trei hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care au fost eliberate acorduri la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a trei magistrați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită – Tatiana Avasiloaie, Alexandru Gheorghieș și Ion Druță. Deciziile emise astăzi nu anulează acțiunile de urmărire penală efectuate până […]

  Citiţi mai departe

  Magistrații Curții de Apel Chișinău au anulat luni, 27 martie, trei hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care au fost eliberate acorduri la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a trei magistrați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită – Tatiana Avasiloaie, Alexandru Gheorghieș și Ion Druță.

  Deciziile emise astăzi nu anulează acțiunile de urmărire penală efectuate până acum în privința acestor persoane și nici nu eliberează aceste persoane de răspundere penală, au explicat, pentru ZdG, surse din cadrul organelor de drept.

  Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Chișinău, Ion Bocan, ne-a confirmat că cele trei hotărâri ale CSM au fost anulate astăzi de magistrații instanței de apel pentru „încălcări de procedură”.

  Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) consideră deciziile Curții de Apel Chișinău drept „neîntemeiate, urmând a fi utilizată calea de atac – recursul”.

  Luni, 27 martie, judecătorii Curții de Apel Chișinău au examinat cererea avocaților magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie, despre care ZdG a scris anterior că locuia într-un penthouse nedeclarat din centrul capitalei, privind anularea hotărârii CSM din noiembrie 2021 prin care a fost eliberat acordul pentru efectuarea măsurii speciale de investigație – percheziția, în dosarul de îmbogățire ilicită. Cererea apărătorilor magistratei a fost admisă, iar hotărârea CSM a fost anulată.

  Decizia CSM în privința magistratei Tatiana Avasiloaie a fost emisă pe 9 noiembrie 2021, în urma unei sesizări a procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. El a cerut efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Avasiloaie după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”.

   

  ZdG a scris în luna februarie 2020 că magistrata putea fi văzută, zilnic, în timp ce intra într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Deși ZdG a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei Avasiloaie parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în acel bloc. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, spunea judecătoarea. În cadrul anchetei din 2020, ZdG a scris că prețul de piață al unui asemenea imobil depășea suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsea însă în declarațiile de avere și interese depuse de magistrată, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar.

  Ce prevedea hotărârea CSM emisă în privința lui Gheorghieș

  Tot astăzi, 27 martie, magistrații Curții de Apel Chișinău au anulat hotărârea CSM din 16 noiembrie 2021, prin care a fost eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de percheziție, de reținere și de arestare în privința ex-președintelui Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită. Descinderi care au avut loc tot în noiembrie 2021.

   

  Pe 16 noiembrie 2021, Procuratura Anticorupție (PA) în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au efectuat mai multe percheziții în cadrul cauzei penale în care este vizat ex-președintele Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș. Descinderile au fost efectuate la mai multe locații, printre care la biroul de serviciu, domiciliul și la automobilul care se află în folosința magistratului. În urma operațiunilor de descindere, au fost ridicate mijloace bănești în valută străină (precum dolari, euro, hrivna ucraineană, roni) și valută națională, proveniența cărora magistratul nu a putut să o justifice și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă, care erau păstrate fără respectarea regulilor de păstrare a armei și munițiilor.

  ZdG a constatat că dosarul penal pe numele fostului președinte al CA Bălți are la bază tranzacțiile puse la cale de familia Gheorghieș cu familia femeii de serviciu și a șefului serviciului aprovizionare tehnico-materială a CA Bălți. Fostul judecător a obținut, în 2020, în urma unui contract de schimb cu aceștia o casă de locuit, cedând un apartament. Totodată, fiul angajaților CA Bălți deținea un automobil de lux, Mercedes GLE, utilizat, de fapt, de către fostul judecător.

  De asemenea, instanța de apel a anulat și hotărârea CSM din septembrie 2019 pentru ridicarea imunității lui Ion Druță, pe atunci președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și care prevedea acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

   

  Pe 24 septembrie 2019, CSM a admis solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, pentru ridicarea imunității lui Ion Druță și a dat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

  În aceeași zi, PA și CNA au efectuat percheziții în biroul acestuia de la CSJ. PA anunța că a ridicat „mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației”. Se întâmpla la o zi după ce fostul procurorul general interimar a deschis un dosar penal în care Ion Druță era acuzat de îmbogățire ilicită.

   

  Procuratura Generală: „Urmează a fi utilizată calea de atac – recursul”

  Solicitată de Ziarul de Gardă, Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), a declarat că Procuratura consideră hotărârile instanței de apel drept „neîntemeiate”.

  „La data de 27 martie 2023, au fost pronunțate hotărârile Curții de Apel Chișinău în cauzele civile în procedura contenciosului administrativ, intentate la cererile de chemare în judecată depuse de către judecătorii Alexandru Gheorghieș, Tatiana Avasiloaie și Ion Druță privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost eliberat acordul la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința acestora. Astfel, conform dispozitivelor emise de Curtea de Apel, cererile reclamanților au fost admise, fiind dispusă anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii contestate. Hotărârile Curții de Apel din 27 martie 2023, Procuratura le consideră drept neîntemeiate, urmând a fi utilizată calea de atac recursul”, a declarat Violina Moraru.
  Sursa: zdg.md

• Procedura de confiscare a averii nejustificate a magistratei Avasiloaie, despre care ZdG a scris că putea fi văzută zilnic într-un penthouse din Chișinău, a fost suspendată

  Magistrații de la judecătoria Chișinău, sediul Centru, au suspendat procesul prin care Autoritatea Națională de Integritate a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate pe numele judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrata despre care Ziarul de Gardă a scris că locuia într-un penthouse nedeclarat din centrul Chișinăului. Potrivit reprezentanților ANI, procesul a fost suspendat până la expunerea magistraților asupra legalității actului de constatare […]

  Citiţi mai departe

  Magistrații de la judecătoria Chișinău, sediul Centru, au suspendat procesul prin care Autoritatea Națională de Integritate a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate pe numele judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrata despre care Ziarul de Gardă a scris că locuia într-un penthouse nedeclarat din centrul Chișinăului.

  Potrivit reprezentanților ANI, procesul a fost suspendat până la expunerea magistraților asupra legalității actului de constatare al Autorității, după ce magistrata a solicitat în instanța de judecată anularea actului administrativ individual ilegal defavorabil.

  Procesul de judecată prin care ANI a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate pe numele Tatianei Avasiloaie, după ce a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, a fost suspendat la 30 martie curent, pentru o perioadă nedeterminată. Între timp, pentru 18 mai, la Judecătoria Criuleni este planificată ședință de examinare a cauzei în dosarul în care magistrata a solicitat anularea actului administrativ individual ilegal defavorabil.

   

  Potrivit lui Victor Moloșag, șeful Serviciului de cooperare și relații cu publicul al ANI, procesul a fost suspendat ca urmare a contestării actului de constatare al ANI. Totodată, acesta a precizat că procedura de confiscare inițiată de ANI în instanța de judecată va fi reluată abia după ce magistrații se vor expune asupra legalității actului de constatare.

  „Doamna a contestat legalitatea actului (ANI, n.r.), astfel, până nu va fi examinată în instanță legalitatea acestuia, procesul de confiscare inițiat în instanță de Autoritate va fi suspendat. După ce va fi rezultatul primului proces, va fi reluat procesul de confiscare mai departe. Așa este procedura, pentru că în cazul în care se va decide confiscarea, atunci trebuie să fie analizată mai întâi legalitatea actului. Dacă rămâne legal, atunci se poate purcede mai departe la cealaltă procedură. Așteptăm că să fie reluată procedura”, a declarat Victor Moloșag.

  Totodată, între timp, magistrata a contestat la Curtea de Apel Chișinău, decizia Consiliului Superior al Magistraturii din 9 noiembrie 2021, prin care Consiliul a dat acordul în vederea percheziționării judecătoarei, ca urmare a admiterii demersului procurorului general din aceeași zi. Prima ședință este programată pentru data de 2 iunie.

  Cauza penală în care este vizată judecătoarea nu a fost, deocamdată, deferită justiției și se află în continuare pe masa procurorilor. Potrivit Procuraturii Generale, în prezent, se efectuează acțiuni de urmărire penală.

  La 3 februarie 2020, Ziarul de Gardă a publicat ancheta: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care judecătoarea, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”. Atunci ZdG scria că Tatiana Avasiloaie putea fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Tatiana Avasiloaie preciza că apartamentul aparținea unei cunoștințe de-a familiei sale, care locuia în stânga Nistrului, iar ea doar intra „să verifice… să fie în regulă apa, căldura”. Totodată, imobilul nu se regăsea în declarațiile de avere și interese depuse de judecătoare, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, funcționar și el.

  În baza materialului ZdG, ANI a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, manifestată prin deținerea unui penthouse situat în centrul capitalei

  Ulterior, actul ANI a servit drept temei pentru pornirea unei cauze penale pentru îmbogățire ilicită. Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul în vederea percheziționării judecătoarei, ca urmare a admiterii demersului procurorului general din aceeași zi. Astfel, procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la domiciliul, automobilul, locul de muncă și un alt imobil al magistratei. 

  Cu toate acestea, nici după actul ANI, nici după inițierea urmăririi penale pe numele ei, judecătoarea Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție.
  Sursa: zdg.md

• Statul s-ar putea îmbogăți cu peste 17 milioane de lei. 15 funcţionari publici, printre care judecători și procurori, riscă să rămână fără averi

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat cauze privind confiscarea averii pe numele mai multor funcționari, inclusiv foști deputați, judecători, polițiști, viceminiștri, procurori și vameși. Dacă în cele 15 dosare aflate pe rol ANI va avea câștig de cauză, peste 17 milioane de lei vor ajunge în vistieria statului. Conform datelor oferite de ANI, averea nejustificată a ex-deputatului Dumitru Diacov în valoare de […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat cauze privind confiscarea averii pe numele mai multor funcționari, inclusiv foști deputați, judecători, polițiști, viceminiștri, procurori și vameși. Dacă în cele 15 dosare aflate pe rol ANI va avea câștig de cauză, peste 17 milioane de lei vor ajunge în vistieria statului.

  Conform datelor oferite de ANI, averea nejustificată a ex-deputatului Dumitru Diacov în valoare de 603.728 lei ar putea fi confiscată. Deși a beneficiat de dreptul de a-și expune punctul de vedere în cadrul procedurii de control, deputatul și-a justificat doar o parte din averea deținută.

  Diacov a fost învinuit și de încălcarea regimului incompatibilităţii funcţiilor. Inspectorii de integritate au constatat că, în 2017, în timp ce îşi exercita mandatul de deputat, Dumitru Diacov a deţinut şi calitatea de președinte al Fundaţiei pentru Democraţie şi Progres.

  Vameșul Valentin Rusu riscă să rămână fără bunurile în valoare de aproape un milion de lei. În 2013–2016, vameșul și membrii familiei sale au înregistrat o diferență de aproximativ 1.248.000 de lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute. Este vorba de o casă, un teren și trei automobile, conturi bancare cu numerar și mijloace financiare din transferuri internaționale.

  Judecătorul Denis Guzun poate rămâne fără aproape trei milioane de lei, costul bunurilor pe care nu a reușit să le justifice. Diferența substanțială a fost stabilită pentru anul 2018, când judecătorul a achiziționat șapte bunuri mobile și imobile în Chișinău, în valoare totală de peste trei milioane de lei, inclusiv două construcții nelocative din sectorul Buiucani al Chișinăului, casa de locuit cu terenul aferent și o construcție accesorie, teren pentru construcții și încă un autoturism de model BMW X5.

  Precizăm că Denis Guzun a fost promovat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de magistrat pe un termen de cinci ani, în noiembrie 2018. El a fost numit în funcție în pofida faptului că a acumulat la evaluarea profesională doar 77 de puncte dintr-o sută, fiind devansat de zece contracandidați, care au obținut un punctaj mai mare.

  Diferența de 556.456 de lei între costul unui apartament și veniturile realizate de familia Musteață în perioada octombrie 2015–decembrie 2018 depășește de cinci ori plafonul de 20 de salarii medii lunare pe economie. Musteață Alexei, ex-controlor la Consiliul Concurenței a argumentat neindicarea banilor prin faptul că nu își poate aminti „cu desăvârșire” de sumele cu pricina.

  Alexandru Ciobanaș, șeful de la poliție despre care ANI a constatat că nu a inclus în declarația de avere două automobile și 2,6 milioane de lei pe care nu le-a putut justifica, a fost avansat în vara anului 2021 în funcție.

  În ultima sa declarație de avere și interese personale, semnată de Ciobanaș pe 7 mai 2020, acesta a raportat un teren pentru construcții, trei apartamente și două automobile –Toyota Yaris și Hyundai Tucson. Polițistul a mai declarat și o firmă de confecții fondată de soția sa în 2014. În declarația lui Alexandru Ciobanaș însă nu se regăsesc veniturile soției.

  Ciobanaș a fost decorat de Ziua Independenței cu ordinul Credință Patriei. Decretul a fost semnat de președintele Igor Dodon la o săptămână după emiterea Actului de constatare în privința lui Ciobanaș.

  Autoritatea a constatat o diferență de 835.000 de lei între averea declarată și cea obținută în cazul fostului procuror din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Lilian Bacalîm. Bine-cunoscutul procuror i-a scos de sub urmărire penală pe oligarhii de la Tiraspol Ilia Kazmalî și Victor Gușan, a gestionat dosarul tentativei de asasinare a lui Gorbunțov și cauza pentru traficul de droguri în care figura Oleg Pruteanu, alias Borman.

  Fostul deputat Nae-Simion Pleșca ar fi încălcat regimul juridic al averii și intereselor personale. ANI cere confiscarea averii lui Pleșca, diferența între averea dobândită și veniturile obținute fiind estimată la peste 800.000 de lei. 

  Precizăm că Nae-Simion Pleșca a fost deputat liberal-democrat. Se numără printre cei șapte PLDM-iști care au părăsit formațiunea politică și au votat Guvernul Filip în ianuarie 2016, după care, în aprilie 2017, a aderat la PDM. Portalul Anticoruptie.md a scris despre ascensiunea politică, dar şi afacerile fostului demnitar.

  În perioada ianuarie 2012–ianuarie 2019, în timpul exercitării mandatelor de primar, fostul ales local din Negureni, Telenești, Grigore Munteanu a admis o diferență în mărime de peste 900.000 de lei între averea dobândită și veniturile obținute.

  Cheltuieile de peste două milioane de lei au fost achitate pentru procurarea unui apartament de peste 756.000 de lei, achiziționarea a peste 400 de bunuri imobile în valoare totală de circa 788.000 de lei, depuneri financiare în conturi bancare, achiziționarea unui automobil de model Mercedes Sprinter în valoare de 10.000 de lei, a unui Volkswagen Crafter la preț de 10.000 de lei, a unui Mercedes E250 la preț de 20.000 de lei, precum și achitarea unor servicii etc.  

  Procurorii anticorupție au desfășurat, la început de noiembrie curent, mai multe percheziții la domiciliul, automobilul și locul de muncă al judecătoarei din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie.

  Aceasta este cercetată într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită. Suma bunurior pe care nu a reușit să o justifice trece de 1,3 milioane de lei.  

  Anterior, Anticorupție.md a scris că din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință, inclusiv Tatiana Avasiloaie. Acesta deține un un Mitsubishi ASX fabricat în 2015.

  Autoritatea a stabilit în cazul ex-deputatului democrat Alexandru Jizdan o diferență în valoare 770.000 de lei între veniturile declarate și cele obținute. Controlul averii parlamentarului a fost inițiat la sfârșitul anului 2019 în baza unei sesizări din oficiu privind depunerea tardivă a declarației anuale de avere și interese personale. Jizdan a declarat că este vorba de o presiune politică.

  Centrul de Investigații Jurnalistice a investigat în decembrie 2020 construcțiile politicienilor și oamenilor de afaceri, funcționarilor publici, artiștilor și polițiștilor ale vilelor de lux pe malul drept al Nistrului.

  În investigație a fost menționat că și Alexandru Jizdan care a procurat în 2018, pe când era ministru de Interne, o casă de 108 metri pătrați și un teren de 0.2884 hectare, pe care se mai aflau două construcții accesorii.

  Fostul viceministru al Ministerului Afacerilor Interne și ex-președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, a ajuns în vzorul ANI după ce nu a putut demonstra din ce bani a cumpărat un Skoda Kodiaq de peste jumătate de milion de lei.

  În 2015, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, „Păcatele” şi afacerile noilor viceminiştri, a scos în vileag că generalul ar fost implicat în afaceri cu țigări. În perioada comunistă, Ion Țurcan a plecat la pensie. A revenit odată cu preluarea puterii de către forţele pro-europene, fiind numit, în iulie 2009, şef la Fulger.

  Inspectorul de integritate a stabilit că Ivan Șaptefraț, funcționar la Curtea de Apel Chișinău, deține avere nejustificată în valoare de peste 550.000 de lei și că acesta a admis încălcări de ordin penal. În 2017–2018, angajatul Curții de Apel Chișinău a deschis un depozit bancar la o instituție financiară și a dobândit un apartament în municipiul Chișinău la prețul de peste 670.000 de lei.

  Valoarea mijloacelor bănești nejustificate a ajuns la 880.545 de lei, bani deținuți de Ruslan Istrati și membrii familiei sale. Acești bani au fost depistați în urma operațiunilor bancare de alimentare a conturilor pe care le-au efectuat membrii familiei Istrati. În perioada supusă controlului, polițistul și soția sa au alimentat cu numerar conturile bancare deținute cu 905.000 de lei: în 2015–2016 – 419.000 de lei, iar în 2017– 2019 – 486.000 de lei.

  Octavian Misic, vicedirector la IMSP Neurologie nu a reușit să justifice proveniența bunurilor în valoare de 717.413 lei, iar Andrieș Gheorghe, funcționar la Primăria Năpadova, raionul Teleneşti, nu a reușit să justifice bunuri în valoare de 2.465.396 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• VIDEO/ (In)Justiție cu iz de interese personale

  Vizată într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, dar și într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, face, în continuare, justiție. Deși Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea unui penthouse în centrul capitalei, despre […]

  Citiţi mai departe

  Vizată într-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, dar și într-o cauză penală pentru îmbogățire ilicită, Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, face, în continuare, justiție.

  Deși Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea unui penthouse în centrul capitalei, despre care a scris ZdG, Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție. Ea continuă să examineze și să emită hotărâri, inclusiv în dosarele care vizează acte ale instituției care a stabilit că ea a încălcat legislația.

  De la întocmirea actului pe numele ei, judecătoarea a anulat nu mai puțin de șapte hotărâri emise de Autoritatea Națională de Integritate privind averea nejustificată în care sunt vizați mai mulți foști sau actuali funcționari. Doi ex-deputați ai Partidului Democrat din Moldova, dar și un fost șef din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se numără printre persoanele care au beneficiat de decizii favorabile emise de judecătoarea Avasiloaie în lupta pe care aceștia o au cu Autoritatea Națională de Integritate.

  Reprezentanții Autorității Naționale de Integritate consideră că judecătoarea Avasiloaie creează un „precedent judiciar pentru cazul ei”, în timp ce magistrata susține că „recuzarea și abținerea ei nu sunt prevăzute de legislație”.
  La 9 iulie 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea unui penthouse situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată în urma unei anchete a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”.

  Atunci ZdG scria că magistrata putea fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Tatiana Avasiloaie preciza că apartamentul aparținea unei cunoștințe de-a familiei sale, care locuia în stânga Nistrului, iar ea doar intra „să verifice… să fie în regulă apa, căldura”.

  Totodată, imobilul nu se regăsea în declarațiile de avere și interese depuse de judecătoare, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, funcționar și el.

  După ce actul ANI a ajuns la Procuratura Generală (PG), a fost inițiată o cauză penală pe numele judecătoarei pentru îmbogățire ilicită, iar la 9 noiembrie, procurorii au descins cu percheziții la domiciliul magistratei. Cu toate acestea, nici după actul ANI, nici după inițierea urmăririi penale pe numele ei, judecătoarea Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție, astfel încât ea continuă să facă justiție.

  Judecătoarea anulează actele emise de ANI pe numele a doi foști deputați
  Deși magistrata este vizată într-un act de constatare al ANI privind averea nejustificată, aceasta continuă să examineze și să ia decizii în dosare care vizează inclusiv acte similare ale Autorității, în care sunt vizate alte persoane.

  ZdG a constat că, doar în ultimele două luni, judecătoarea a anulat actele de constatare ale ANI, la fel, privind averea nejustificată, emise pe numele a doi foști deputați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), dar și pe numele unui ex-șef al Secției de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru.

  Dosarul Diacov: Motivele anulării actului de constatare ANI pe numele fostului deputat democrat
  Dumitru Diacov, ex-deputat PDM, pe numele căruia ANI a constatat „diferențe substanțiale, în mărime de circa 603 mii de lei, între averea dobândită și veniturile obținute de către familia sa, pe parcursul deținerii calității de subiect al declarării averii și intereselor personale, în perioada 2016-2019, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi”, și-a găsit „dreptatea” în urma unei hotărâri emise de Avasiloaie.

  În rezultatul constatărilor inspectorului de integritate, ANI s-a adresat în instanța de judecată pentru confiscarea averii nejustificate. Prima instanță însă a respins ca neîntemeiată cererea Autorității. Dosarul se află acum în examinare la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

  La rândul său, Dumitru Diacov a contestat în instanță actul ANI, iar cererea sa a fost examinată de către Tatiana Avasiloaie. Astfel, printr-o hotărâre din 23 septembrie, magistrata a admis cererea fostului deputat și a anulat actul de constatare al Autorității, ca fiind ilegal. Judecătoarea își motivează hotărârea prin faptul că „măsura oficială întreprinsă de inspectorul de integritate demonstrează încălcarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137, Cod administrativ” și că procedura de control a derulat 603 zile, adică cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile, fără justificarea prelungirii termenului.

  Dumitru Diacov, ex-deputat democrat.
  Dosarul Pleșca: Anularea actului de constatare al ANI privind averea nejustificată de circa 831 de mii de lei
  Și fostul deputat democrat Nae-Simion Pleșca a învins ANI în prima instanță, după o hotărâre emisă de judecătoarea Avasiloaie. După ce inspectorul de integritate a constatat deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de circa 831 de mii de lei, dosarul a ajuns în instanță. ANI a solicitat confiscarea averii, iar Pleșca, într-un proces separat, a cerut anularea actului emis pe numele său.

  Nae-Simion Pleșca, ex-deputat democrat.
  În cazul cererii ANI, după ce în luna iulie curent magistrații CA Chișinău au decis aplicarea sechestrului asupra unor bunurilor imobile care aparțin familiei ex-deputatului, instanța de fond a dispus suspendarea procesului de confiscare a averii până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cazul cererii de anulare a actului, depusă de fostul deputat. Între timp, la 26 octombrie, printr-o hotărâre emisă de magistrata Tatiana Avasiloaie, actul ANI privind averea nejustificată a lui Nae-Simion Pleșca a fost anulat.

  Dosarul Ciobanaș: Actul de constatare al ANI, anulat de aceeași magistrată
  În cazul lui Alexandru Ciobănaș, ex-șeful Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale, inclusiv caracterul nejustificat al mijloacelor bănești în mărime de 2,63 de milioane de lei deținute de familia acestuia.

  Și în cazul lui Ciobănaș, după ce acesta a contestat în instanță actul Autorității, la 12 octombrie curent, magistrata Avasiloaie a hotărât anularea lui. Instanța nu a publicat hotărârea motivată.
  Alexandru Ciobanaș, ex-șef al Direcției generale de urmărire penală din cadrul IGP.

  În prezent, pe rolul primei instanțe se mai regăsește cererea ANI privind confiscarea averii nejustificate a acestuia. Între timp, după ce instanța de fond a decis aplicarea sechestrului pe bunuri care aparțin familiei Ciobănaș, judecătorii de la Apel au casat încheierea și au declarat inadmisibilă cererea Autorității, printr-o decizie irevocabilă.

  ANI: „Își creează un precedent pe cazul ei”
  Reprezentanții ANI precizează că, în ultimele luni, au depus mai multe cereri de recuzare a Tatianei Avasiloaie de la examinarea dosarelor în care sunt vizate acte ale instituției, însă toate au fost respinse.

  „Considerăm că nu este corect din partea dumneaei, având în vedere că figurează într-un dosar de confiscare a averii și de avere nejustificată, inclusiv îmbogățire ilicită, să emită hotărâri și să anuleze deciziile autorității. […] În general, judecătorii ar fi trebuit să fie imparțiali și corecți în deciziile lor. Dar noi avem dubii despre faptul că ar fi imparțială, luând în considerare deciziile pe care le ia dumneaei asupra actelor noastre. […] Dumneaei creează prin această modalitate un precedent. Deci, ea ia decizii, cumva, cu caracter subiectiv, având în vedere că dumneaei figurează, la fel, într-un dosar de confiscare a averii. Își creează un precedent pe cazul ei, presupunem. Posibil să nu fie așa, dar având în vedere modul în care toate actele noastre sunt anulate de către dumneaei, cel puțin, ultimele acte, putem să credem acest lucru”, a precizat Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI.

  Maria Dastic, purtăroare de cuvânt a Autorității Naționale de Integritate.
  În prezent, potrivit reprezentanților ANI, Tatiana Avasiloaie are în gestiune circa 30 de dosare care vizează actele emise de instituție, iar, din momentul constatării averii nejustificate pe numele ei și până în prezent, judecătoarea a anulat alte șapte acte care vizează funcționari publici.

  „Recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate, nu sunt prevăzute de lege”
  Tatiana Avasiloaie, care a acceptat să discute cu ZdG după mai multe ezitări, susține că toate recuzările ANI depuse în privința sa au fost respinse și că, de fapt, „recuzarea mea sau abținerea de la examinarea actelor inspectorilor de integritate emise în privința altor persoane sunt excesive și nu sunt prevăzute de lege”.

  „Ceea ce invocă ANI în cererile de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, o practică favorabilă mie, nu este nici logic, nici legal. Pentru că o hotărâre judecătorească se emite în numele legii și se verifică legalitatea acestei hotărâri în instanțele ierarhic superioare. Și vorbesc aici că se emite în numele legii, pentru că sistemul de drept al R. Moldova nu prevede, ca izvor de drept, precedentul judiciar. Unica instanță din R. Moldova care are dreptul să unifice practica judiciară este Curtea Supremă de Justiție prin hotărârile plenului, inclusiv Curtea poate pronunța decizii de principiu de aplicare a unor norme”, a precizat magistrata.

  Tatiana Avasiloaie, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
  Întrebată dacă situația creată nu provoacă dubii vis-à-vis de imparțialitatea sa în cauzele în care a dat dreptate unor foști deputați, aflați într-o situație similară cu a sa, judecătoarea consideră că nu există motive să credem că ea nu ar fi acționat obiectiv. „Dubiile trebuie să fie probate obiectiv, doar faptul că eu sunt vizată de un act al ANI nicidecum nu poate vorbi despre imparțialitatea sau lipsa de obiectivitate în examinarea acțiunilor mele împotriva ANI și, la fel, putem să întrebăm ANI, dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI, atunci când au emis actul de constatare, faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorii”, se apără judecătoarea.

  Procura pe numele mamei judecătoarei, declarațiile femeii din stânga Nistrului și beneficiarul „real” al imobilului
  În cadrul procedurii de control în care a fost vizată Tatiana Avasiloaie, reprezentanții ANI au menționat că au fost audiate mai multe persoane, inclusiv femeia din stânga Nistrului, care figura în acte drept proprietara imobilului.

  „Astfel, din probatoriul acumulat, rezultă că datorită relațiilor de prietenie dintre mama judecătorului și persoana din regiunea transnistreană, aceasta a fost utilizată în calitate de persoană interpusă, ca urmare a faptului că locuiește în zona necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în scopul de a camufla tranzacția în folosul judecătorului. La această concluzie s-a ajuns din probele și informațiile invocate în investigația jurnalistică, „unde mașina poate fi văzută practic zilnic în preajma blocului”, inclusiv și materialul fotografic, alegațiile martorului audiat, care preciza că judecătorul a fost văzut împreună cu mama acestuia și personal la adresa indicată, dar și a plăților pentru serviciile prestate efectuate cu regularitate de pe cardul salarial deținut”, menționau reprezentanții ANI.

  Totodată, femeia din stânga Nistrului le-a comunicat reprezentanților ANI că nu a avut venituri pentru a procura acest imobil și a precizat că, de fapt, beneficiarul final al apartamentului a fost mama judecătoarei. Pe de altă parte, tatăl magistratei, care este și el funcționar public, nu a declarat acest bun. 

  Tatiana Avasiloaie și mama ei au precizat însă că, de fapt, proprietarul final al bunului imobil și sursele financiare pentru procurarea acestuia ar aparține unui prieten de familie al părinților judecătoarei. Deși inspectorul de integritate menționează că a solicitat ca persoana să se prezinte la sediul Autorității pentru a fi identificată, dar și pentru acumularea probatoriului, acesta a refuzat să se prezinte, invocând lipsa de timp.

  Vânzarea penthouse-ului, la trei zile de la publicarea anchetei ZdG
  Totodată, potrivit actului de constatare, la doar trei zile de la publicarea articolului ZdG despre averea magistratei, penthouse-ul a fost înstrăinat pentru circa 1,33 de milioane de lei, echivalentul a 65 de mii de euro, preț de cel puțin două ori mai mic decât cel de piață. Inspectorii de integritate au constat însă că, de fapt, în cazul acestei tranzacții, din numele persoanei din stânga Nistrului, pe numele căreia a fost înregistrat inițial imobilul, a acționat mama judecătoarei, în temeiul unei procuri din 2017. Conform documentului, mamei magistratei i-a fost încredințat „să aibă acces și să administreze imobilul, inclusiv și dreptul de vânzare, donație, schimb al imobilului, cu prețul și condițiile stabilite de dumneaei”. Penthouse-ul cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al unui bloc dat în exploatare în 2015, a ajuns în posesia familiei Victor și Silvia Carare.

  Blocul din centrul capitalei în care se regăsește penthouse-ul în care putea fi văzută intrând zilnic judecătoarea Avasiloaie.
  Inspectorul de integritate, după ce a analizat veniturile obținute în mod oficial de către Tatiana Avasiloaie și a identificat că magistrata nu deținea suma necesară pentru a intra în posesia imobilului, a constat astfel existența diferenței substanțiale nejustificate între averea dobândită și veniturile nete obținute de către judecătoare, în mărime de circa 1,33 de milioane de lei.

  Cauză penală pe numele judecătoarei, pentru îmbogățire ilicită
  Autoritatea a sesizat Procuratura Generală și a inițiat procedura de confiscare a averii nejustificate. Procesul însă nu a ajuns la o finalitate, următoarea ședință fiind stabilită pentru 15 februarie 2022. Dosarul este examinat de Oxana Parfeni, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

  În același timp, și judecătoarea a contestat la 23 iulie actul de constatare emis de ANI pe numele său, însă nici în acest caz procesul nu are o finalitate. În actul de constatare, ANI a cerut ca CSM să fie sesizat în termen de cinci zile din momentul în care actul de constatare pe numele ei va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de eliberare a Tatianei Avasiloaie din funcția de judecătoare.

  La rândul său, PG a inițiat urmărirea penală pe numele judecătoarei. Astfel, după ce CSM a dat acordul în vederea percheziționării judecătoarei, ca urmare a admiterii demersului procurorului general, la 9 noiembrie curent, procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la domiciliul, automobilul, locul de muncă și un alt imobil al Tatianei Avasiloaie. Deși magistrata are statut de învinuită în cadrul cauzei penale, procurorii nu au cerut însă CSM-ului suspendarea din funcție a judecătoarei.

  „O simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”
  Tatiana Avasiloaie a refuzat să discute cu ZdG cu referire la detaliile din actul de constatare, invocând secretul anchetei și a reiterat faptul că nu este și nu a fost beneficiara imobilului. Magistrata însă consideră că emiterea actului pe numele ei este „o simplă sau banală răzbunare a președintei ANI”.

  „Deci, în calitate de judecător, până a fi inițiată procedura de control, mi-a fost repartizată o cauză care avea un interes major pentru președintele ANI, este litigiu dintre președintele ANI și Consiliul de Integritate. Și eu am făcut inadmisibilă acțiunea președintelui ANI, soluția mea a fost menținută de instanțele superioare. Într-un sfârșit, după mai multe litigii, președintele ANI a fost obligat să execute această decizie a Consiliului de Integritate. Deci, nemulțumirea ei era cunoscută față de actul pe care eu l-am emis. În cronologia hotărârilor care au fost pronunțate împotriva ANI și cronologia evenimentelor din cadrul examinării acestor cauze au fost atinse subiecte foarte sensibile pentru președintele ANI, pe motiv că în cadrul acestor ședințe eu sunt primul judecător care am constat că metodologia de control, un act normativ în baza căruia se efectuează controlul ANI sau a averilor, sau compatibilităților este un act nepublicat, contrar legii. […] Actul de constatare a fost emis în grabă și mi-au fost restituite probele, refuzate să fie primite probele, care probau contrariul celor constatate în actul de constatare, inclusiv beneficiarul final”, a relatat judecătoarea.

  ANI: Vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra Președintei ANI
  Pe de altă parte, Rodica Antoci, președinta ANI, neagă acuzațiile judecătoarei și solicită ca aceasta să și le retragă public.

  „Toți nemulțumiții găsesc vina oricui, numai nu se îngrijesc să demonstreze că averea le este agonisită onest. Președintele ANI nu are atribuții și ei ar trebui să înțeleagă acest lucru. Problema se pare că e alta – ei nu pot interveni pe lângă președintele ANI că să facă presiune pe inspectori. De aici și supărările. Nu e prima dată când cei constatați cu încălcări la ANI vin cu acuzații împotriva Autorității, inspectorilor de integritate sau președintei ANI. Solicităm ca doamna judecătoare să își retragă public aceste acuzații. Altfel, vom ieși public cu numele persoanelor interpuse care au făcut presiuni sub diferite forme asupra președintei ANI și a inspectorului de integritate pentru a nu fi emis actul de constatare”, a declarat președinta ANI.

  Rodica Antoci, președinta Autorității Naționale de Integritate
  Expertă: „Suntem în țara posibilului când nu e posibil”
  Experta anticorupție Lilia Ioniță consideră că judecătoarea ar fi trebuit să se abțină de la examinarea, în continuare, a cauzelor care vizează acte ale ANI, iar procurorii care au inițiat pe numele ei cauza penală ar fi trebuit să solicite CSM-ului suspendarea sa din funcție.

  Lilia Ioniță, expertă anticorupție
  „Eu cred că în situațiile respective e vorba de moralitate și, în fond, dacă se aplică toate aceste reguli de abținere în proceduri, inclusiv în procedurile administrative, evident că parcă doamna nu ar trebui să examineze contestarea actelor de constatare ale ANI, dar, mă rog, noi suntem în țara posibilului, când nu e posibil. În momentul în care eu totuși aș vedea că aici e vorba de un anumit interes personal, pentru că interesul doamnei personal, iarăși el nu poate fi măsurat cu exactitate, dar ea oricum are o anumită… pentru că atunci când vorbim de conflicte de interese care, eventual, pot să ducă la abținerea de la luarea unei decizii, e vorba totuși de anumite animozități, neînțelegeri. Deci, situațiile acestea nu sunt foarte strict delimitate, e o chestie mai mult, așa cum am spus, nu de legalitate, cât de moralitate. Asta e una. Și doi: eu cred că procurorii trebuiau să meargă la CSM și să solicite suspendarea ei din funcție”, a precizat experta.
  Sursa: zdg.md

• Numele judecătoarei în privința căreia ANI a stabilit o diferență de peste UN MILION de lei între venituri și avere: „A fost dispusă demisia din funcție și sesizată PG pe faptul îmbogățirii ilicite”. Controlul pe numele magistratei a fost iniți

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”.

  ZdG a scris în luna februarie 2020 că magistrata poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei.

  În context, în cadrul procedurii de control, reprezentanții ANI menționează că au fost audiate mai multe persoane, figuranți ai subiectului privind proprietatea acestui imobil, unul dintre care este și un cetățean din stânga Nistrului.

  „Astfel, din probatoriul acumulat, rezultă că datorită relațiilor de prietenie dintre mama judecătorului și persoana din regiunea transnistreană, aceasta a fost utilizată în calitate de persoană interpusă, ca urmare a faptului că locuiește în zona necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, în scopul de a camufla tranzacția în folosul judecătorului. La această concluzie s-a ajuns  din probele și informațiile invocate în investigația jurnalistică, „unde mașina poate fi văzută practic zilnic în preajma blocului”, inclusiv și materialul fotografic, alegațiile martorului audiat, care preciza că judecătorula fost văzut împreună cu mama acestuia și personal la adresa indicată”, menționează reprezentanții ANI.

  La fel, în baza plăților pentru serviciile prestate, efectuate cu regularitate de pe cardul salarial deținut, responsabilii de la ANI au constatat că judecătoarea este beneficiara finală a imobilului din centrul capitalei. Totodată, inspectorul a analizat veniturile obținute în mod oficial și a identificat că magistrata nu deținea suma necesară pentru a intra în posesia imobilului dat. Respectiv, sursa provenienței sumelor bănești este una necunoscută.

  „Inspectorul de integritate a stabilit această diferență substanțială de peste  1 milion 300 de mii de lei manifestată prin deținerea apartamentului, fapt pentru care a dispus eliberarea din funcție a magistratei și sesizarea Procuraturii Generale pentru săvârșirea de către aceasta a infracțiunii privind îmbogățirea ilicită”, mai spun reprezentanții ANI.

  Deși ZdG a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei Avasiloaie parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în acel bloc. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, spunea judecătoarea.

  În cadrul anchetei din 2020, ZdG a scris că prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsește însă în declarațiile de avere și interese depuse de magistrată, acolo unde ea indica o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar.

  Blocul în care poate fi văzută magistrata a fost dat în exploatare în 2015, iar un metru pătrat de spațiu locativ a costat, în perioada construcției, aproximativ 800 de euro. În 2020, un metru pătrat costa nu mai puțin de 1100 de euro, conform informațiilor plasate pe site-ul companiei care a construit blocul. ZdG a stabilit că Tatiana Avasiloaie intra într-un penthouse cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al acestui bloc. Imobilul, cu o suprafață de 155 de metri pătrați, a fost cumpărat în februarie 2017 și înregistrat pe numele Tatianei Șevciuc, medic într-o policlinică din stânga Nistrului.

  Deși ZdG a fotografiat mașina magistratei și seara, și dimineața, parcată în fața acestui bloc, iar ulterior a surprins-o pe magistrată cum intră și iese din acel bloc, Tatiana Avasiloaie a negat că ar locui în acel penthouse. Ne-a zis că are grijă de acel apartament, pentru că proprietara ar fi plecată în străinătate.

  Conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md, Tatiana Avasiloaie este judecătoare din anul 2012, când a fost numită în funcție la Judecătoria Căușeni pe un termen de cinci ani.

  La scurt timp, în decembrie 2014, a fost transferată temporar, pe un termen de șase luni, la Judecătoria Botanica din Chișinău. În iunie 2015, ea a fost numită, prin transfer, în funcția de judecătoare la Judecătoria Botanica. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Până a accede în funcția de magistrată, Avasiloaie a fost juristă în cadrul Direcției Generale de Documentare a Populației, iar între anii 2004 și 2012 a fost consultantă principală în secția grefă și de contencios administrativ și referentă în cadrul Curții Supreme de Justiție. 
  Sursa: zdg.md

   

• ANI s-a autosesizat: va examina informațiile despre judecătoarea care verifică „să fie în regulă apa și căldura” într-un penthouse din centrul capitalei

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că s-a sesizat din oficiu în baza investigației publicate de Ziarul de Gardă în care este vizată judecătoarea Tatatiana Avasiloaie, care poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei, și care nu se regăsește în […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că s-a sesizat din oficiu în baza investigației publicate de Ziarul de Gardă în care este vizată judecătoarea Tatatiana Avasiloaie, care poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei, și care nu se regăsește în declarația sa de avere și interese personale.

  „Urmare relevanței informațiilor conținute în articolele publicate, în temeiul prevederilor Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, notele pentru verificarea prealabilă în vederea adoptării deciziilor, prin prisma existenței bănuielii rezonabile inițierii procedurilor de control a averii si intereselor personale, au fost transmise către Inspectoratul de Integritate, pentru verificare prealabilă”, este menționat într-un comunicat de presă al ANI.

  Magistrata Tatiana Avasiloaie, care face justiție la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, poate fi văzută zilnic ieșind sau intrând într-un bloc de locuit amplasat în inima capitalei, pe strada Bernardazzi. Blocul a fost dat în exploatare în 2015, iar un metru pătrat de spațiu locativ a costat aproximativ 800 de euro. Acum, un metru pătrat costă nu mai puțin de 1100 de euro, conform informațiilor plasate pe site-ul companiei care a construit blocul. Ziarul de Gardă a scris că deși a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în el. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, susţine judecătoarea.
  Sursa: zdg.md

• Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”

  Tatiana Avasiloaie, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsește însă în declarațiile de avere și interese depuse, anual, de magistrată, […]

  Citiţi mai departe

  Tatiana Avasiloaie, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei.

  Prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsește însă în declarațiile de avere și interese depuse, anual, de magistrată, acolo unde indică o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar.

  Deși ZdG a surprins  dimineți la rând mașina judecătoarei parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în el. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, susţine judecătoarea.

  Magistrata Tatiana Avasiloaie, care face justiție la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, poate fi văzută zilnic ieșind sau intrând într-un bloc de locuit amplasat în inima capitalei, pe strada Bernardazzi. Blocul a fost dat în exploatare în 2015, iar un metru pătrat de spațiu locativ a costat aproximativ 800 de euro. Acum, un metru pătrat costă nu mai puțin de 1100 de euro, conform informațiilor plasate pe site-ul companiei care a construit blocul.

  Judecătoarea: „Eu intru să verific, pentru că dumneaiei nu locuiește, este plecată peste hotare”

  ZdG a stabilit că Tatiana Avasiloaie intră într-un penthouse cu cinci odăi, amplasat la etajul șapte al acestui bloc. Imobilul, cu o suprafață de 155 de metri pătrați, a fost cumpărat în februarie 2017 și înregistrat pe numele Tatianei Șevciuc, un medic într-o policlinică din stânga Nistrului.

  Tatiana Șevciuc are 65 de ani, locuiește în stânga Nistrului și este apropiată de familia Avasiloaie. Deși ZdG a fotografiat mașina magistratei și seara, și dimineața, parcată în fața acestui bloc, iar ulterior a surprins-o pe magistrată cum intră și iese din acel bloc, Tatiana Avasiloaie a negat că ar locui în acel penthouse. Ne-a zis că are grijă de acel apartament, pentru că proprietara ar fi plecată în străinătate. După ce i-am spus că Tatiana Șevciuc, locuiește, de fapt, în regiunea transnistreană și nu în străinătate, magistrata și-a nuanțat discursul.

  Redăm, mai jos, dialogul integral cu judecătoarea Tatiana Avasiloaie.

  — ZdG: Dvs. locuiți în centrul Chișinăului, pe str. Berdardazzi, într-un apartament care nu este indicat în declarațiile dvs. de avere și interese.
  — Tatiana Avasiloaie: Nu, eu locuiesc pe Drumul Viilor.
  — ZdG: Nu locuiți pe strada Bernardazzi? Acolo mașina dvs este fotografiată în fiecare zi. Sunt fotografii, inclusiv cum ieșiți din acel bloc.
  — T.A.: (Zâmbește) Nu, eu locuiesc pe Drumul Viilor.
  — ZdG: Știm despre casa părinților, dar cunoaștem că, de ceva timp, locuiți în acel bloc. Oamenii ne-au trimis fotografii.
  — T.A.: Care oameni, cine sunt ei?
  — ZdG: Eu nu pot să vă spun, dar sunt multe fotografii cu mașina dvs. parcată în acel bloc, inclusiv când ieșiți din el. Am înțeles că este un apartament de 155 m.p., înregistrat pe numele unei rude de-a dvs., dna Șevciuc Tatiana.
  — T.A.: Dna Șevciuc Tatiana nu este rudă de-a mea. Nici rudă de-a familiei mele. Eu nu locuiesc acolo.
  — ZdG: Sunt imagini cu mașina dvs. cum parchează în fiecare zi acolo. De asta vă contactez, pentru a face precizările de rigoare. 
  — T.A.: Doamna Șevciuc Tatiana nu este o rudă de-a mea și nici a familiei mele. Dumneaei are apartament, dar eu intru să verific, pentru că dnei nu locuiește, este plecată peste hotare.
  — ZdG: Știu că dnei locuiește în regiunea transnistreană, nu?
  — T.A. : Da.
  — ZdG: Înseamnă că nu e plecată peste hotare.
  — T.A.: Păi, în stânga Nistrului, bine.
  — ZdG: Deci, dvs. doar mergeți acolo pentru a verifica ce se întâmplă cu apartamentul?
  — T.A. : Da, să fie în regulă apa, căldura, să nu…
  — ZdG: Și acolo nu locuiește nimeni, da?
  — T.A.: Nu, nu locuiește nimeni. 

  Averea oficială: Mașină cumpărată de tata funcționar și drept de abitație în casa părinților

  În declarația de avere și interese personale pentru anul 2018, judecătoarea nu a indicat acest imobil. Ea a declarat, pentru anul 2018, venituri din salariul de judecătoare și din salariul de la Institutul Național al Justiției, în sumă de 225 de mii de lei, dar și bursa de o mie de euro pe care a primit-o copilul ei de la Universitatea din Debrecen, Ungaria. La capitolul bunuri imobile, judecătoarea a indicat o casă la sol, construită în 2001 de părinții ei. Avasiloaie a trecut în declarație că are „drept de abitație” în acest imobil, dar și viza de reședință. 

  Judecătoarea conduce un Mitsubishi ASX fabricat în 2015 și achiziționat de familia sa în 2017. Mașina poate fi văzută, practic zilnic, în preajma blocului din str. Bernardazzi. Nici mașina nu este însă în proprietatea judecătoarei, ci în folosință. Oficial, aceasta este înregistrată, la fel ca și casa, pe numele tatălui ei, Petru Avasiloaie, care a cumpărat-o, în rate, în 2016, cu 400 de mii de lei. Petru Avasiloaie este angajat, din 2018, în funcția de consultant principal în cadrul Direcției Financiare a Agenției Proprietății Publice. 

  Anterior, inclusiv în perioada în care a achiziționat mașina cu care se plimbă fiica sa judecătoare, Petru Avasiloaie a fost angajat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, unde, de-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcții de conducere. El a fost șeful Direcției politici de piață în sectorul vitivinicol sau șef adjunct al Direcției Dezvoltare Rurală, statistică agricolă și marketing. Petru Avasiloaie a indicat în declarațiile sale de avere și interese personale că mai deține un apartament de 44 m.p., dobândit în 2016, dar și 33,3% din acțiunile firmei „Bimexom Prim” SRL, lichidată în 2018.

  Tatăl judecătoarei: „Noi am arendat de la ea”

  Petru Avasiloaie, solicitat de ZdG, a menționat că mașina condusă de fiica sa a fost procurată de el și soție, în leasing. „Mașina e înregistrată pe numele soției. Noi am cumpărat mașina în leasing, în credit. Încă achităm creditul. În declarație am indicat că e în leasing. Am cumpărat mașina inițial pentru mine, dar pe urmă i-am dat-o fiicăi”, a precizat tatăl judecătoarei.

  L-am întrebat pe acesta și despre penthouse-ul din centrul capitalei în care este văzută, zilnic, fiică-sa. Petru Avasiloaie a precizat că familia sa ar „arenda” locuința de la Tatiana Șevciuc, deși fiica acestuia preciza că doar are grijă de apartament. „Fiica locuiește cu noi… Acolo (pe Bernardazzi, n.r.) ea poate închiriază, câteodată, apartamentul, dar stă cu noi în casă. Clar că o cunosc pe dna Tatiana Șevciuc, dacă noi am arendat de la ea. Nu suntem rude cu ea. Suntem cunoscuți, da, și? Familia dumneaiei a cumpărat acel apartament, nu familia noastră”, a punctat Petru Avasiloaie.

  CV-ul magistratei cu o carieră de opt ani în sistem

  În 2012, când a acces în funcția de judecătoare, Tatiana Avasiloaie declara doar casa părinților din capitală, unde, la fel ca acum, are drept de abitație și viză de reședință. În 2014, magistrata indica în declarații un automobil Toyota Yaris, pe care-l conducea în urma unui contract de comodat. Mașina era, de asemenea, înregistrată pe numele părinților ei. 

  Conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md, Tatiana Avasiloaie este judecătoare din anul 2012, când a fost numită în funcție la Judecătoria Căușeni pe un termen de cinci ani.

  La scurt timp, în decembrie 2014, a fost transferată temporar, pe un termen de șase luni, la Judecătoria Botanica din Chișinău. În iunie 2015, ea a fost numită, prin transfer, în funcția de judecătoare la Judecătoria Botanica. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Până a accede în funcția de magistrată, Avasiloaie a fost juristă în cadrul Direcției Generale de Documentare a Populației, iar între anii 2004 și 2012 a fost consultantă principală în secția grefă și de contencios administrativ și referentă în cadrul Curții Supreme de Justiție. 
  Sursa: zdg.md

• Șase magistrați au solicitat să fie evaluați pentru o eventuală promovare. La ce funcții aspiră

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, […]

  Citiţi mai departe

  Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

  Totodată, magistratele Natalia Moldovanu de la Judecătoria Chișinău și Elena Lupan de la Judecătoria Strășeni au solicitat să fie evaluate pentru a putea fi numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. De asemenea, alți doi judecători vor să fie evaluați pentru a fi transferați la o instanță de același nivel. Și anume, este vorba despre Roman Mazureț, de la Judecătoria Edineț și Ion Ghizdari, de la Judecătoria Bălți.

  De asemenea, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii este inclusă solicitarea a patru persoane de a fi evaluate pentru a accede în funcția de judecător. Și anume:

  • Elena Croitor, lector universitar;
  • Mihai Țurcanu, procuror;
  • Ruslan Cimpoi, avocat;
  • Vitalie Costișan, procuror.

  După aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, dosarele solicitanților urmează să fie transmise Colegiul de evaluare şi/sau Colegiul pentru selecţie și carieră.
  Sursa: bizlaw.md

• Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor. Printre judecătorii acceptați de președinte sunt: Ludmila Caraianu, judecător […]

  Citiţi mai departe

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
  Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
  Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

  La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
  Tatiana Avasiloaie
  Ecaterina Buzu
  Natalia Clevadî
  Elena Costiuc
  Dumitru Bosîi
  Adrian Cerbu
  Igor Chiroșca
  Radu Holban

  Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

  La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
  sursa: bizlaw.md

• Noi magistrați selectați de CSM pentru judecătoriile din țără

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție. […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție.

  Cei 9 judecători care vor fi propuși președintelui țării pentru numirea până a atingerea plafonul de vârstă sunt:

  Tatiana Avasiloaie – judecător, Judecătoria Chișinău
  Dumitru Bosîi – judecător, Judecătoria Cahul
  Svetlana Bucur – judecător, Judecătoria Soroca
  Adrian Cerbu – judecător, Judecătoria Bălți
  Igor Chiroșca – judecător, Judecătoria Strășeni
  Elena Costiuc – judecător, Judecătoria Comrat
  Marina Curtiș – judecător, Judecătoria Cahul
  Petru Cocitov – judecător, Judecătoria Soroca
  Maria Țugui – judecător, Judecătoria Căușeni

  Tot în ședința de astăzi, membrii CSM au selectat șase magistrați noi pentru judecătoriile din țară. Este vorba de candidații Viorel Botnăraș și Svetlana Bîcu, care au depus dosarul pentru Judecătoria Hâncești, cu sediul la Ialoveni. Alți doi candidați au fost propuși pentru numirea în calitate de judecători la instanța dinOrhei. Este vorba de Iurie Movilă și Eugen Popovici. Pentru Judecătoria Strășeni, cu sediul la Călărași a fost propusă Silvia Țurcan, iar pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Judecătoria Bălți, cu sediul la Fălești, a fost propus Radu Holban.

  Totodată, CSM a anunțat concurs repetat pentru suplinirea funcției de președinte a Judecătoriei Comrat și vicepreședinte a Judecătoriei Strășeni și asta pentru că, pretendenții, care s-au prezentat în fața membrilor CSM, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovați în funcție.

  Amintim că, săptămâna trecută, CSM a selectat 27 de candidați la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău. Aceștia urmează să fie numiți în funcție de șeful statului.
  sursa: bizlaw.md