Știri

• Detalii despre cei șase magistrați numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decretul șefei statului, publicat în Monitorul Oficial

  Șase magistrați au fost numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Un decret în acest sens semnat de președinta Maia Sandu a fost publicat joi, 9 septembrie, în Monitorul Oficial al R. Moldova. Judecătorii au fost respinși anterior de șefa statului, inclusiv din cauza unor sancțiuni disciplinare, însă în luna iulie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus […]

  Citiţi mai departe

  Șase magistrați au fost numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Un decret în acest sens semnat de președinta Maia Sandu a fost publicat joi, 9 septembrie, în Monitorul Oficial al R. Moldova. Judecătorii au fost respinși anterior de șefa statului, inclusiv din cauza unor sancțiuni disciplinare, însă în luna iulie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus din nou numirea acestora.

  „Prezentul decret intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al R. Moldova”, se spune în document.

  Lista celor șase magistrați numiți până la atingerea plafonului de vârstă:

  • Ion Chirtoacă
  • Galina Ciobanu
  • Marcel Gandrabur
  • Iurie Movilă
  • Victor Olărescu
  • Angela Vasilenco

  Detalii despre activitatea celor șase judecători

  Ion Chirtoacă – magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a ocupat din 2010 diverse funcții în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău în martie 2016. Acesta este printre magistrații a căror numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a fost refuzată de președinta Maia Sandu în toamna anului 2022.

  
  Comisia Pre-Vetting a constatat, în cadrul primei evaluări, existența unor „dubii serioase” cu privire la corespunderea lui Ion Chirtoaca criteriilor de integritate financiară și etică, în legătură cu nedeclararea unui cont bancar şi a transferurilor de la părinţii săi în perioada 2012-2015, în valoare totală de peste 74 de mii de euro, sumă care a depășit cu peste 10 mii de euro veniturile oficiale ale părinților săi care munceau peste hotare. Banii ar fi fost folosiți inclusiv pentru procurarea unui apartament în Chișinău. La un an de la numirea în funcția de judecător, Chirtoacă a solicitat să beneficieze de un apartament la preț preferențial în cadrul unui program de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, deși deținea un apartament din 2010 și locuia în altul, aflat în posesia părinților săi, din 2015.

  Ulterior, magistratul a fost evaluat din nou, iar Comisia Pre-Vetting a constatat că acesta „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”. Judecătorul a fost audiat în ședință publică în cadrul evaluării reluate pe 13 martie, împreună cu părinții săi. Atunci, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a considerat că în procedura de evaluare au fost admise unele abuzuri. În replică, reprezentanții Comisiei au spus că însuși judecătorul a cerut audierea părinților lui.

  Galina Ciobanu – activează în sistemul judecătoresc din ianuarie 2017, atunci când a fost numită în funcția de magistrată la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani. Din decembrie 2018 a activat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani. Conform magistrat.md, în 2023 judecătoarea a obținut un venit la locul de muncă de bază de 300 495 de lei.

  Marcel Gandrabur – este magistrat al Judecătoriei Chișinău din martie 2017. În decembrie 2018 a fost desemnat judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani. Conform anticoruptie.md, Gandrabur face parte din galeria judecătorilor cu donații de la părinți. De exemplu, conform declarației sale de avere pentru 2017, el a indicat că a avut de la socriI săi 8.000 de euro.

  Iurie Movilă – activează la Judecătoria Orhei din martie 2017. Magistrat.md scrie că în perioada 2012-2014 acesta a lucrat în calitate de consultant principal în Direcţia documentare şi evidenţă procesuală, Secţia documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale şi de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. În decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat pe numele lui Movilă un control cu privire la respectarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.

  Victor Olărescu – este magistrat la Judecătoria Ialoveni. Anterior el a fost procuror.

  Angela Vasilenco – este judecătoare la Judecătoria Chișinău din martie 2017. Anul trecut, magistrata a obținut un venit de la locul de muncă de bază în valoare de 306 208 de lei și 35 mii de euro din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile. Vasilenco a făcut parte din completul de magistrați care a examinat dosarul lui Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare. 

  În iulie 2024, CSM a propus președintei Maia Sandu numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a magistraților respectivi, respinși anterior de șefa statului.

  Potrivit legii cu privire la statutul judecătorului, în redacția în vigoare din august 2023, preşedintele R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM pentru numirea în funcţia de judecător şi numai în cazul depistării unor circumstanțe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.
  Sursa: zdg.md

• Cazul “Ţâbuleac”: Două dosare penale şi niciun adevăr

  Ceea ce s-a întâm­plat cu tru­pul lui Ion Ţâbu­leac în aceste zile s-a întâm­plat şi cu memo­ria lui. Pur şi sim­plu, a fost dezgro­pat pe câteva ore din cimi­ti­rul din sat şi îngro­pat din nou. Şi 70-480 numele lui a fost de ase­me­nea scos puţin la ive­ală, apoi îngro­pat iar în tăcere. Recent, Pro­cu­ra­tura Gene­rală a dis­pus deshu­ma­rea cor­pu­lui neîn­su­fleţit al lui […]

  Citiţi mai departe

  Ceea ce s-a întâm­plat cu tru­pul lui Ion Ţâbu­leac în aceste zile s-a întâm­plat şi cu memo­ria lui. Pur şi sim­plu, a fost dezgro­pat pe câteva ore din cimi­ti­rul din sat şi îngro­pat din nou. Şi 70-480 numele lui a fost de ase­me­nea scos puţin la ive­ală, apoi îngro­pat iar în tăcere.

  Recent, Pro­cu­ra­tura Gene­rală a dis­pus deshu­ma­rea cor­pu­lui neîn­su­fleţit al lui Ion Ţâbu­leac, găsit mort la 8 apri­lie. Deshu­ma­rea s-a făcut cu sco­pul de a rea­liza o nouă exper­tiză medi­cală şi 70-410 a ree­va­lua cau­zele morţii. Numai că exper­tiza, la un an şi ceva de la acele eve­ni­mente, a fost făcută de ace­eaşi insti­tu­ţie şi, pro­ba­bil, de ace­laşi expert legal.

  La 22 apri­lie 2009, după o şedinţă ope­ra­tivă la Pro­cu­ra­tura Gene­rală, a fost dis­pusă înce­pe­rea urmă­ri­rii penale pe cauza dece­su­lui lui Ion Ţâbu­leac. S-a sta­bi­lit că de anchetă se va ocupa Pro­cu­ra­tura sec­to­ru­lui Râş­cani, muni­ci­piul Chi­şi­nău, deo­a­rece sem­na­lul des­pre dece­sul lui Ţâbu­leac ar fi par­ve­nit anume la această instanţă în dimi­neaţa zilei de 8 apri­lie. De urmă­ri­rea penală s-a ocu­pat pro­cu­ro­rul Vic­tor Olă­rescu.

  Procuratura: minciuni sau incoerenţe?

  Zilele aces­tea l-am con­tac­tat pe pro­cu­ro­rul Olă­rescu pen­tru a elu­cida unele amă­nu­nte din cadrul aces­tui dosar penal. Pro­cu­ro­rul în cauză, însă, ne-a spus că nu a exis­tat niciun dosar penal pe acest caz.

  “Atunci s-a dis­pus neîn­ce­pe­rea urmă­ri­rii penale. A fost exa­mi­nată con­clu­zia exper­tu­lui medico-legal, s-a lucrat foarte amă­nu­nţit cu mar­to­rii care l-au văzut căţă­rat pe pilo­nul cela. Şi exper­tul a sta­bi­lit că vătă­mă­rile cor­po­rale sunt spe­ci­fice căde­rii de la înă­lţime. Am emis o ordo­nanţă de neîn­ce­pere a urmă­ri­rii penale”, a decla­rat Vic­tor Olă­rescu pen­tru ZdG.

  Unele surse din Pro­cu­ra­tura Gene­rală ne-au con­fir­mat că un ase­me­nea dosar penal a exis­tat. La 22 apri­lie, Pro­cu­ra­tura Gene­rală ar fi pri­mit chiar o notă infor­ma­tivă pe acest dosar, din care cităm:

  “Efectuându-se un con­trol asu­pra cazu­lui şi analizându-se toate cir­cum­stanţele cazu­lui, ches­tio­nă­rile supli­men­tare ale mar­to­ri­lor, con­cre­ti­ză­rile exper­tu­lui judi­ciar medico-legal şi procesul-verbal de exa­mi­nare la faţa locu­lui cu schema ane­xată la el, s-a ajuns la con­clu­zia că există bănu­iala rezo­na­bilă că Ţâbu­leac Ion a dece­dat în urma cau­ză­rii vătă­mă­ri­lor cor­po­rale grave. Prin urmare, de pro­cu­ro­rul Vic­tor Olă­rescu a fost por­nită urmă­ri­rea penală”. În docu­ment se mai spune că acest dosar penal avea numă­rul 2009028138 şi a fost por­nit pe cauza “vătă­mă­rii intenţio­nate grave a inte­gri­tă­ţii cor­po­rale a sănă­tă­ţii, care au pro­vo­cat prin urmare dece­sul vic­ti­mei”.

  Deci, un dosar penal pe cauza morţii lui Vea­ce­slav Ţâbu­leac a fost des­chis, totuşi, în 2009. Recent, cu câteva săp­tămâni în urmă, a mai fost des­chis un dosar penal pe ace­laşi caz, cu alt număr. Potri­vit legii, pe ace­laşi caz nu pot fi des­chise două dosare penale. În acest caz, însă, a fost posi­bil. Se spune că ase­me­nea situ­a­ţii se întâm­plă doar atunci când ar exista inte­re­sul ca unele probe dintr-un dosar să dis­pară.

  Circ la telefonul procurorului

  Am încer­cat să aflăm deta­lii de la Pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău Cos­ti­şan, care anche­tează cel de-al doi­lea dosar penal pe cazul Ţâbu­leac. La can­ce­la­ria Pro­cu­ra­tu­rii Chi­şi­nău ni s-a spus că acesta se află din­tot­dea­una la nr. de tele­fon 238461. Am for­mat acest număr şi am auzit în recep­tor: “Cos­ti­şan ascultă”. Am spus că sunt de la ZdG şi că vrem să aflăm deta­lii des­pre dosa­rul Ţâbu­leac. “Aţi încur­cat ceva. Aici nu stă Cos­ti­şan”. L-am întrea­bat atunci cum îl cheamă. “Pro­cu­ro­rul Seve­rin”. Am reve­nit la Can­ce­la­rie. “Nu poate fi Seve­rin acolo, căci el stă la nr. 238938. Iar Cos­ti­şan a stat întot­dea­una la numă­rul 238461”. Am reve­nit. A răs­puns o per­soană care a zis că Cos­ti­şan e ple­cat.

  A doua zi am reluat ope­ra­ţia “tele­fo­na­rea pro­cu­ro­ru­lui”. Am for­mat din nou numă­rul 238461 şi iar am auzit în recep­tor: “Cos­ti­şan ascultă”. Am facut iar pre­zen­ta­rea de rigoare des­pre ZdG şi inte­re­sul pen­tru dosa­rul Ţâbu­leac. A urmat o replică ros­tită de pro­cu­ror aproape râzând: “M-aţi încur­cat cu cineva”. L-am între­bat de ce a ros­tit totuşi “Cos­ti­şan ascultă”. A urmat o tiradă de îngă­i­meli de genul: “Eu nu-s din cabi­ne­tul ista, aţi încur­cat, nu ştiu” şi a închis. Menţio­nez că înre­gis­tră­rile de rigoare cu ora ape­lu­ri­lor tele­fo­nice şi nume­rele for­mate se păs­trează. Dacă minte pro­cu­ro­rul sau în lipsa dum­ne­a­lui stă cineva în biroul său şi face glume nu putem spune cu sigu­ranţă, dar ambele situ­a­ţii sunt incom­pa­ti­bile cu sta­tu­tul de pro­cu­ror. Încer­căm să aflăm în con­ti­nu­are dacă o atare insti­tu­ţie are capa­ci­ta­tea să inves­ti­gheze cazuri de o atare seri­o­zi­tate.

  Expertiza, fără alternativă

  Am încer­cat să aflăm alte deta­lii de la expe­rţii medico-legali. Ion Cuvşi­nov, direc­to­rul Cen­tru­lui de exper­tiză medico-legală, ne-a spus că exper­tiza a avut loc în pre­zenţa a trei medici legi­şti de la cen­trul în cauză, fără să existe alţi expe­rţi stră­ini; de ase­me­nea, nici un avo­cat sau un repre­zen­tant legal al fami­liei nu a fost pre­zent. Rezul­ta­tele exper­ti­zei medico-legale vor fi gata în câteva săp­tămâni. L-am între­bat pe medi­cul Cuvşi­nov dacă ar exista vreo diver­genţă de opi­nii cu cole­gul lor care a făcut exper­tiza în anul tre­cut şi cu cei care au făcut exper­tiza la un an de la deces, ambele exa­mi­nări fiind făcute de medici din ace­eaşi insti­tu­ţie.

  “Nu e vorba de vreo diver­genţă de opi­nii. E vorba doar de o pre­ci­zare a meca­nis­me­lor de lezare. Rezul­ta­tele vor fi mai târ­ziu, acum pot să vă spun doar opi­nia mea. Potri­vit leziu­ni­lor pe care le-am con­sta­tat, con­si­der că a căzut de la înă­lţime”, a spus Cuvşi­nov.

  Vale­riu Pleşca, avo­ca­tul care a par­ti­ci­pat la exhu­ma­rea lui Vale­riu Boboc, ne-a spus că la acest pro­ce­deu de deshu­mare a lui Ion Ţâbu­leac ar fi fost nece­sar să asiste un repre­zen­tant legal al fami­liei. “În cazul în care există bănu­iala că unei per­so­nae i s-au cau­zat vătă­mări cor­po­rale care au cau­zat dece­sul, suc­ce­so­rii sau repre­zen­tanţii legali ai aces­tei per­soane tre­buie să par­ti­ci­ple la pro­ce­du­rile care urmează să cla­ri­fice aceste cauze, ancheta tre­buie să le ofere acces la mate­ri­ale şi trans­pa­renţă. Acesta ar fi un mic semn de des­chi­dere din par­tea aces­tor insti­tu­ţii.”

  Cu pri­vire la fap­tul că ace­eaşi insti­tu­ţie a efec­tuat de două ori la rând exper­tiza cada­vru­lui lui Ion Ţâbu­leac fără par­ti­ci­pa­rea unui expert din afară, Vale­riu Pleşca con­si­deră că ar exista un con­flict de inte­rese în acest caz. “În alte state există insti­tu­ţii medico-legale de alter­na­tivă, iar în Mol­dova reiese că per­soana nemulţu­mită de rezul­ta­tele unei exper­tize este îndrep­tată din nou la ace­eaşi exper­tiză. Îmi apar îndo­ieli faţă de această situ­a­ţie şi faţă de rezul­ta­tele aces­tei exper­tize.”
  sursa: zdg.md