Новости

• Detalii despre averea și activitatea celor cinci magistrați, candidați la funcții în CSM, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate. Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații. […]

  Подробнее

  Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

  Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.

  La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

  Iurie Bejenaru despre terenul obținut în Durlești: „Într-adevăr, în 2006 sau 2007 am cerut să mi se acorde dreptul de îmbunătățire a terenului. Am depus toate documentele oficiale care erau necesare la acel moment și am primit hotărârea titlului deținătorul de teren. Terenul a fost înregistrat oficial la organele cadastrale, însă mai târziu am aflat că factorii de decizie a Primăriei Durlești au falsificat această decizie. Am aflat din presă că este falsificat. De asemenea, am aflat că este și dosar penal în privința persoanelor de la Primărie, dar, din câte cunosc, până la moment nu este nici o sentință de condamnare și acea decizie este în vigoare. Terenul a fost înstrăinat de mine peste 9 ani, după ce am primit succesiune testamentară la ½ din casă și nu mai aveam nevoie de acest teren. Faptul că mass-media mă învinuiește că am folosit careva documente false la primirea acestui teren nu corespunde adevărului”.

   

  Judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus „Intercomsoft” LTD, în care întreprinderea a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În 2013, pe numele lui Bejenaru a fost intentată o procedură disciplinară, însă ulterior aceasta a fost clasată. Conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către Colegiul Disciplinar, toate însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. 

  Bejenaru a făcut parte și din completul de judecători care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea de revizuire a Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, statul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea

  În 2020, Bejenaru s-a ales cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, oferit de CSM. Numele lui Iurie Bejenaru a apărut şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Drept urmare a condamnărilor, Guvernul a fost obligat să achite circa 364 de mii de euro. 

  Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

  Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

  Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

  Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spunea că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

  Angela Bostan este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău din luna februarie a anului 2015.

  Pe 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSM, acesta îndeplinind în acea perioadă funcția de președinte al Completului de judecată.

  Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de magistrați. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de aceasta la 20 septembrie.

  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  Familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care până în 2022 o declara la valoarea de 587 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 casa este trecută la valoarea de 1,2 milioane de lei. Familia magistratului mai are în proprietate, din 2009, un apartament de 50 de metri pătrați pentru care până în 2022 a indicat valoarea de 411 mii de lei. În cea mai recentă declarație, valoarea indicată a apartamentului este de 310 mii de lei.

  Judecătorul mai indică alte trei averi imobiliare și un spațiu comercial, pe care îl are în locațiune. Holban conduce, din 2016, un autoturism Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan. Familia are datorii de circa un milion de lei, după ce, pentru a cumpăra casa, în 2018 a contractat un credit, scadent în 2033, și un împrumut de la tatăl magistratului, fermier de profesie.

  Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting anunță că a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 înscriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
  Sursa: zdg.md

• Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de […]

  Подробнее

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

  Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

  Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

  Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

  Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

  Curtea de Apel Chişinău

  Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

  Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

  Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

  Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

  Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

  Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

  Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

  Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

  Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

  Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

  Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

  Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

  Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

  Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

  Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

  Curtea de Apel Bălţi

  Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

  Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

  Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

  Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

  Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

  Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

  Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

  Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

  Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

  Curţile de apel din Cahul şi Comrat

  Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

  Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

  Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

  Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

  Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП. Анатолий Минчунэ Анатолий Минчунэ стал […]

  Подробнее

  Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

  Анатолий Минчунэ

  Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

  В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

  В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

  Оксана Робу

  Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

   

  Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

  В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

  В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

  Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

  Геннадий Павлюк

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

  Раду Цуркану

  Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

  Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

  Александр Георгиеш

  Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

  Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

  В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

  Анжела Бостан

  Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

  Николай Шова

  Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

  Геннадий Плэмэдялэ

  Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

  Нелля Будэй

  Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

  В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

  В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

  Дмитрий Герасим

  Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

  Сергей Фурдуй

  Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

  Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

  Сергей Димитриу

  Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

  Виталий Стратан

  Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

  Дмитрий Фуженко

  Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

  Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

  Алена Мирон

  Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

  ***
  Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

  Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

• După un an de la aprobarea unei decizii controversate, o judecătoare s-a justificat în fața CSM: „Nu au fost interesele cuiva. Sunt opiniile personale”

  „Nu au fost interesele cuiva sau ale unei grupări. Sunt opiniile personale”. Asta a ținut să precizeze judecătoarea Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, venită în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Mai exact, magistrata s-a referit la decizia din septembrie 2019, emisă de […]

  Подробнее

  „Nu au fost interesele cuiva sau ale unei grupări. Sunt opiniile personale”. Asta a ținut să precizeze judecătoarea Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, venită în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Mai exact, magistrata s-a referit la decizia din septembrie 2019, emisă de completul de judecată din care a făcut parte, prin care CSM a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor, pe ordinea de zi fiind inclus și subiectul cu privire la ridicarea mandatelor membrilor CSM.

  „Până în ultimul moment nu eram sigură dacă să vin sau nu în fața dvs, dar am decis s-o fac, fiindcă am ce spune. M-am străduit întotdeauna să pun în capul legii principiul legalității. Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan.

  „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine. Dacă am afectat pe cineva dintre dvs prin acele expuneri proprii, nu au fost interesele cuiva sau ale grupări, v-aș ruga să vă atârnați tolerant față de acele opinii. Mizez foarte mult pe obiectivitate dvs. Vreau să nu uitați, cei din dvs care ați fost și dvs persecutați pe anumite motive la anumite etape ale activității dvs, că acest lucru nu este deloc plăcut. Cu scuzele de rigoare, dacă am fost poate prea emotivă, vă rog să fim azi cu toții obiectivi”, a adăugat judecătoarea. 

  Amintim că, în septembrie 2019, un grup de judecători, 87 la număr, au depus o cerere la CSM privind convocarea Adunării Generale a Judecătorilor, în ședință extraordinară. CSM a amânat să discute subiectul și a dispus să fie cercetat modul în care s-au adunat semnăturile.

  Judecătorii semnatari au contestat decizia în instanță, iar Curtea de Apel Chișinău a obligat CSM să convoace adunarea. Ulterior, instanța de apel a trimis o notificare ca plenul CSM să execute hotărârea. În caz contrar, se va aplica o amendă de constrângere sau instanța va emite un act administrativ individual. 

  CSM a refuzat repetat, menționând că instanța de apel nu ar fi avut competența de a aproba o astfel de decizie. Într-un final, pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău a decis ca adunarea generală extraordinară a judecătorilor să aibă loc în data de 27 septembrie și a emis actul administrativ individual în acest sens.

  La 27 septembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a demis pe cei șase membri ai CSM. Ulterior, o parte din cei care au participat la luarea unor decizii, prin care s-a favorizat organizarea adunărilor, au pretins la funcția de membru al CSM. Printre doritori – și judecătoarea Angela Bostan. Menționăm că o nouă componență a Consiliului nu a mai ajuns să fie numită, iar deciziile din perioada respectivă nu au fost recunoscute de autorități.

  Sursa: agora.md

• Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

  Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior […]

  Подробнее

  Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

  Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

  Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

  Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

  În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

  Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

  În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

  Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

  Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 — 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

  Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

  În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

  În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

  Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia — medic de profesie — au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. 

  Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

  Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

  La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

  Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

  Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

  Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA — n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

  Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

  Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

  Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

  Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

  Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
  Sursa: anticoruptie.md

• 4 magistrați, printre care și președintele Judecătoriei Bălți - admiși la concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante la CSJ

  Patru judecători au undă verde pentru a se înscrie în concursurile de angajare în funcțiile de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Aceștia au primit între 73 și 80 de puncte din partea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Trei dintre magistrați activează, în prezent, la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Angela Bostan, Nelea Budăi și Iurie Iordan. […]

  Подробнее

  Patru judecători au undă verde pentru a se înscrie în concursurile de angajare în funcțiile de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Aceștia au primit între 73 și 80 de puncte din partea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

  Trei dintre magistrați activează, în prezent, la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Angela Bostan, Nelea Budăi și Iurie Iordan. Cel de-al patrulea judecător admis este Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.  Acesta a fost admis, de asemenea, să participe la concursurile de angajare în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.

  De asemenea, patru magistrați se pot înscrie în concursurile pentru ocuparea funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Este vorba despre:

  Aliona Corcenco, de la Curtea de Apel Bălți;
  Grigori Colev, de la Curtea de Apel Comrat;
  Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău;
  Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție.

  Magistrata Angela Bostan, de la instanța de apel din municipiul Chișinău poate, de asemenea, să solicite transferul la o altă instanță de același nivel.
  Sursa: bizlaw.md

• O judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău va fi evaluată pentru promovarea în funcție administrativă, numirea la CSJ sau transfer la o altă instanță de apel

  Magistrata Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, va fi evaluată săptămâna aceasta pentru o eventuală numire în funcție administrativă la instanța unde activează, pentru a putea fi promovată la Curtea Supremă de Justiție sau transferată la o altă instanță de apel. Subiectul a fost inclus în ordinea de zi a ședinței Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor de […]

  Подробнее

  Magistrata Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, va fi evaluată săptămâna aceasta pentru o eventuală numire în funcție administrativă la instanța unde activează, pentru a putea fi promovată la Curtea Supremă de Justiție sau transferată la o altă instanță de apel. Subiectul a fost inclus în ordinea de zi a ședinței Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor de vineri, 10 iulie.

  Angela Bostan a fost numită în funcția de judecător în anul 2006, la Judecătoria Cahul. Peste mai puțin de un an, aceasta a fost transferată la Judecătoria Hîncești, instanță la care a deținut și funcția de vicepreședinte. Din anul 2015, Angela Bostan este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

  Tot în ședința de vineri, Colegiul va examina solicitările de evaluare pentru promovare în funcție administrativă a următorilor magistrați:

  Aliona Corcenco, de la Curtea de Apel Bălți;
  Grigori Colev, de la Curtea de Apel Comrat;
  Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție.

  Totodată, alți doi magistrați vor să fie admiși în concursurile pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiției. Este vorba despre Nelea Budăi și Iurie Iordan. Ambii de la Curtea de Apel Chișinău.

  De asemenea, vineri vor fi examinate dosarele a cinci candidați la funcția de judecător:
  Doina Pînzari;
  Ecaterina Balta;
  Iurie Caraman;
  Ivan Rapeșco;
  Serghei Pruteanu.

  Sursa: bizlaw.md

• Judecătoarea Angela Bostan, către Maia Sandu și Olesea Stamate: „Aveți responsabilitatea să demonstrați ilegalitatea deciziilor AGJ”

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău (CA) Agela Bostan s-a expus pe marginea declarațiilor ministrei Justiției, Olesea Stamate, și prim-ministrei, Maia Sandu, privind „ilegalitatea” convocării Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) de astăzi, precum și a eventualelor decizii adoptate în cadrul acesteia. Potrivit judecătoarei CA, Angela Bostan, anume Olesea Stamate și Maia Sandu trebuie „să aibă responsabilitatea pentru a demonstra ilegalitatea” eventualelor […]

  Подробнее

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău (CA) Agela Bostan s-a expus pe marginea declarațiilor ministrei Justiției, Olesea Stamate, și prim-ministrei, Maia Sandu, privind „ilegalitatea” convocării Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) de astăzi, precum și a eventualelor decizii adoptate în cadrul acesteia.

  Potrivit judecătoarei CA, Angela Bostan, anume Olesea Stamate și Maia Sandu trebuie „să aibă responsabilitatea pentru a demonstra ilegalitatea” eventualelor decizii ale Adunării Generale a Judecătorilor.

  „Atât timp cât nu este demonstrat contrariul, ele sunt perfect legale”, a declarat Bostan, astăzi, după ce convocarea AGJ nu a fost posibilă, din lipsă de cvorum.

  UNIMEDIA amintește că Ministra Justiției, Olesea Stamate, a declarat că desfășurarea celei de-a doua ședințe extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor pe 25 octombrie este ilegală, iar hotărârile acesteia nu pot fi recunoscute.

  Și prim-ministra Maia Sandu a lansat un apel către judecători, înainte de convocarea Adunării, sugerându-le să nu se lase manipulați de grupuri de interese.

  Totodată, reamintim că ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor nu a fost una deliberativă din lipsă de cvorum.
  Sursa: unimedia.info

   

• Încă cinci magistrați candidează pentru un mandat în CSM

  Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare. Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători: Angela Bostan, judecător CA Chișinău; Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău; Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău; Iana Talmaci, magistrate […]

  Подробнее

  Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare.

  Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători:

  • Angela Bostan, judecător CA Chișinău;
  • Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău;
  • Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău;
  • Iana Talmaci, magistrate Judecătoria Strășeni;
  • Anatolie Țurcan, judecător CSJ.

  Aceștia se alătură astfel altor șase pretendenți pentru un mandat în Consiliu:

  • Aureliu Postică;
  • Ion Chirtoacă;
  • Nicolae Craiu;
  • Dmitrii Fujenco;
  • Alexandru Gheorghieș;
  • Mariana Stratan.

  Amintim că, potrivit deciziilor Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie, noua componență a CSM urmează a fi aleasă în cadrul unei noi Adunări, programată pentru 25 octombrie. Asta după ce la Adunarea din 27 septembrie au fost revocați din funcții actualii membri ai Consiliului.

  Potrivit legislației în vigoare Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din12 membri. În componenţa Consiliului intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General, care sunt membri de drept.

  Trei membri ai CSM din rândul profesorilor de drept titulari, selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului în urma unui concurs public, se aleg de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

  Şase membri din rândul judecătorilor, inclusiv doi membri supleanţi, sunt aleşi în CSM prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentînd toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai CSM, judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
  Sursa: bizlaw.md

• Patru judecători de la instanțele de apel au fost evaluați. Câți au obținut calificativul ”excelent”

  Patru magistrația de la trei instanțe de apel au trecut recent prin procedura de evaluare ordinară. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Cel mai mare punctaj l-a obținut judecătoarea Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2006. Pe parcursul […]

  Подробнее

  Patru magistrația de la trei instanțe de apel au trecut recent prin procedura de evaluare ordinară. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

  Cel mai mare punctaj l-a obținut judecătoarea Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2006.

  Pe parcursul anilor 2015-2017, magistrata a examinat 1.234 de cauze, iar deciziile luate pe marginea a 267 de dosare au fost contestate. Ulterior, 213 dintre hotărâri au fost menținute de către instanța ierarhic superioară. Comisia judiciară a înregistrat pe numele judecătoarei 27 de sesizări, toate au fost, însă, respinse. Pentru rezultatele înregistrate, Angela Bostan a fost apreciată cu 93 de puncte și calificativul ”excelent”.

  Un alt judecător de la Curtea de Apel Chișinău, care a fost evaluat, este Gheorghe Iovu. Acesta activează ca magistrat din anul 1995. Pe parcursul ultimilor trei ani, Gheorghe Iovu a examinat 5.031 dosare, dintre care doar 49 au fost contestate, majoritatea, 35, fiind totuși menținute ulterior. În schimb, Inspecția judiciară a înregistrat pe numele judecătorului 108 sesizări, toate fiind respinse. Pentru activitatea desfășurată, magistratul a primit 84 de puncte și calificativul ”foarte bine”.

  De asemenea, a fost evaluat și Grigori Colev, de la Curtea de Apel Comrat. Acesta activează în funcția de judecător de 11 ani. Pe parcursul ultimilor trei ani a examinat 711 dosare, fiind contestate 109 dintre deciziile luate. În majoritatea cazurilor, 71 la număr, sentințele pronunțate au fost menținute și de către instanța ierarhic superioară.

  În perioada 2015-2017, pe numele judecătorului au fost înregistrate 18 sesizări, toate fiind respinse. În urma evaluării, Grigori Colev a obținut 80 de puncte și calificativul ”foarte bine”.

  Cu un punct mai puțin, adică 79, și calificativul ”foarte bine” a obținut Natalia Bondarenco, de la Curtea de Apel Cahul. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2000.

  Colegiul a evaluat activitatea magistratei pentru perioada anului 2014 și primele cinci luni ale anului 2015. În acest timp, Natalia Bondarenco a examinat 423 de dosare, dintre care au fost contestate 114. Totuși, în majoritatea cazurilor, 90, hotărârile emise au fost menținute. Inspecția judiciară a înregistrat pe numele magistratei o singură sesizare, care a fost respinsă.

  Totodată, Colegiul de evaluare a concluzionat că toți cei patru magistrați au respectat normele Codului de etică a judecătorului și niciunul dintre ei nu este vizat în proceduri disciplinare.
  Sursa: bizlaw.md

• CV-urile judecătorilor învingători fără concurenţă

  Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în […]

  Подробнее

  Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

  La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

  Moştenire de 518 mii de lei şi o casă în Chişinău

  Pentru funcţia de membru al Colegiului Disciplinar, buletinele de vot conţineau numele unui singur candidat, Igor Mânăscurtă, propus de Curtea de Apel (CA) Chişinău. La final, acesta a acumulat 381 de voturi, obţinând fotoliul fără a avea vreun concurent. Potrivit magistrat.md, Mânăscurtă a ajuns la CA Chişinău prin decretul preşedintelui R. Moldova din 11 aprilie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus repetat. ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat la acelaşi birou.

  Pentru cele cinci funcţii de membri supleanţi în Colegiul disciplinar au candidat patru persoane. Iniţial, pentru cele două locuri vacante din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi-au depus candidaturile magistraţii Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Ultima, însă, şi-a retras candidatura „din motive personale”, iar Bejenaru a fost ales, din partea CSJ, cu 326 voturi. Acesta este judecător la CSJ din 2008. În 2016, Bejenaru a primit, prin testament, 518 mii de lei şi o casă de locuit în Chişinău. ZdG a scris anterior că Bejenaru locuia în acel imobil încă înainte de a-l primi drept donaţie de la mama sa.

  Judecătoarea cu Porsche şi cu soţ de la vamă reţinut de procurori

  Pentru cele două locuri din partea Curţilor de Apel au fost doi candidaţi: Iurie Cotruţă, votat ulterior de 288 de colegi, şi Angela Bostan, susţinută cu 236 de voturi. Cotruţă a fost numit la CA Chişinău în 2012. În 2016, soţia judecătorului a primit o donaţie de 277 de mii de lei de la mama sa. Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Ulterior, procurorii au clasat dosarul. Angela Bostan este judecătoare la CA Chişinău din 2015. Ruxanda Pulbere a fost singura candidată din partea judecătoriilor pentru singurul loc vacant de membru supleant în cadrul Colegiului Disciplinar pentru instanţele de fond. Ea a obţinut 287 de voturi. Pulbere este judecătoare din 2011. Magistrata conduce un Porsche Cayenne, fabricat în 2011 şi cumpărat în acelaşi an cu 1,2 milioane de lei. În 2017, ea a intrat în posesia unui BMW X4, dar şi în proprietatea unui apartament de 209 m.p.. Magistrata este soţia lui Marcel Pulbere, şef-adjunct, Departament antifraudă şi conformare al Serviciului Vamal. În ianuarie 2018, ZdG a scris că acesta a fost reţinut într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie.

  Tatăl unui ministru va evalua performanţele judecătorilor

  Pentru funcţia de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pentru singurul loc vacant a candidat un judecător de la CSJ – Iurie Diaconu. El a fost ales cu 319 voturi. Diaconu este judecător la CSJ din 2008. În 2017, el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct în dosarul fostului premier, Vlad Filat. În buletinul de vot pentru funcţia de membru permanent al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor erau înscrişi doi candidaţi propuşi de CA Chişinău. Fotoliul a fost adjudecat de Xenofon Ulianovschi, care a obţinut 170 de voturi. Contracandidata acestuia a fost Maria Guzun, colega sa de la CA Chişinău. Ulianovschi este tatăl ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Din 2006, el este judecător la CA Chişinău.

  Tot săptămâna trecută, Angela Otean, secretară generală a Federaţiei Sindicatelor din Moldova, „Sindlex”, şi Stela Botnaru, conferenţiară universitară la Departamentul Drept Penal al Universităţii de Stat, au devenit membre ale Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul societăţii civile.
  Sursa: zdg.md 

• Șase candidați la funcția de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul CSM. Cine sunt aceștia

  Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice. Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut […]

  Подробнее

  Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

  Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

  În cursa pentru funcția de membru supleant în Colegiul disciplinar s-au înscris cinci candidați: Angela Bostan și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru de la Curtea Supremă de Justiție, precum și Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Primii doi au fost propuşi de instanţele în care activează, în timp ce ceilalți şi-au înaintat singuri candidaturile. 

  Galina Stratulat de la CSJ se numără printre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Raportul Inspecției Judiciare pentru 2015 arată că pe numele Galinei Stratulat au fost depuse 33 de sesizări, dintre care 21 au fost respinse, iar în baza a opt sesizări au fost întocmite rapoarte.

  Alături de colegul său de la CSJ, Iurie Bejenaru, care de asemenea candidează pentru funcția de membru supleant al Colegiului disciplinar, Galina Stratulat a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

  Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

  Colegiul disciplinar examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Mandatul membrilor organului respectiv este de șase ani și aceștia nu pot fi aleși sau numiți pentru două mandate consecutive.
  Sursa: anticoruptie.md

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru […]

  Подробнее

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

• Sinteza ședinței CSM din 10.02.2015

  De asemenea, în legătură cu situația de imposibilitate de examinare a cauzelor la Curtea de Apel Comrat, creată urmare demisionării judecătorilor, și în vederea continuării procesului de lucru al instanței, Consiliul a dispus transferarea temporară, pe o perioadă de 6 luni, a judecătorului Angela Bostan la Curtea de Apel Comrat.  

  De asemenea, în legătură cu situația de imposibilitate de examinare a cauzelor la Curtea de Apel Comrat, creată urmare demisionării judecătorilor, și în vederea continuării procesului de lucru al instanței, Consiliul a dispus transferarea temporară, pe o perioadă de 6 luni, a judecătorului Angela Bostan la Curtea de Apel Comrat.

   

• Президент Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность восьми судей

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должность восьми судей.   Таким образом, Анджела Бостан, Вероника Негру и Наталия Симчук были назначены судьями Апеляционной палаты Кишинэу. Олег Морару был назначен судьей Апеляционной палаты Бэлць. Ион Русу назначен на должность заместителя председателя Суда Дрокия сроком на четыре года. Следующие судьи были назначены на […]

  Подробнее

  Президент Республики Молдова Николае Тимофти подписал по предложению Высшего совета магистратуры указы о назначении на должность восьми судей.
   

  Таким образом, Анджела Бостан, Вероника Негру и Наталия Симчук были назначены судьями Апеляционной палаты Кишинэу.

  Олег Морару был назначен судьей Апеляционной палаты Бэлць.

  Ион Русу назначен на должность заместителя председателя Суда Дрокия сроком на четыре года.

  Следующие судьи были назначены на должность сроком на пять лет:

   

  Михай Моргулец – судьей Суда Буюкань, муниципий Кишинэу;

  Виктор Санду – судьей Суда Чентру, муниципий Кишинэу;

  Светлана Тизу —  судьей Суда Чентру, муниципий Кишинэу.
   

  Кроме того, президентским указом Василе Табан освобожден от должности судьи Суда Шолдэнешть в связи с допущением дисциплинарных нарушений. 

   

• Успехи в реформировании юстиции

  «Естественно, в таких условиях и отношение людей к судопроизводству совсем другое. Появилась и дисциплина, и порядок, и уважение к суду, не говоря уже о том, что в таких условиях приятно и легко работать», – подчеркнула судья из Хынчешть Анжела Бостан. «Условия значительно улучшились. Я работаю здесь с 1986 года. Вспоминаю период, когда приходилось писать заключения в перчатках, потому что было […]

  Подробнее

  «Естественно, в таких условиях и отношение людей к судопроизводству совсем другое. Появилась и дисциплина, и порядок, и уважение к суду, не говоря уже о том, что в таких условиях приятно и легко работать», – подчеркнула судья из Хынчешть Анжела Бостан. «Условия значительно улучшились. Я работаю здесь с 1986 года. Вспоминаю период, когда приходилось писать заключения в перчатках, потому что было очень холодно. Условия были катастрофические. Сейчас нормальные условия и для нашего здоровья, и для морального состояния», – отметила и судья Тамара Мереуцэ.

   

• Judecatoarea Bostan Angela de judecatoria Hincesti nu stie absolut deloc legislatia a dat cistig de cauza unei firme care incalca legislatia Moldovei

  Nu de mult am primit de la un consumator din Hincesti o incheiere judecatoreasca prin care SC INCASO SRL reprezentant isc Iute – Credit SRL il da in judecata pe Renita Sergiu Pentru o pretinsa datorie de 8316 lei . Judecatoarea care judeca cauza este Bostan Angela de la Judecatoria Hincesti si dupa cum se vede nu cunoaste absolut legea […]

  Подробнее

  Nu de mult am primit de la un consumator din Hincesti o incheiere judecatoreasca prin care SC INCASO SRL reprezentant isc Iute – Credit SRL il da in judecata pe Renita Sergiu Pentru o pretinsa datorie de 8316 lei . Judecatoarea care judeca cauza este Bostan Angela de la Judecatoria Hincesti si dupa cum se vede nu cunoaste absolut legea de loc .Conform Legii INCASO SRL are statut de Societate Comerciala iar in cazul acesta necesita licentiere conform Legii 1260-XV /2002 republicata ; Legea 1453/2002 ;Legea 113/2010,Legea 451-XV/2001 prin care instantele de judecata sint obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentan al unei persoane care se prezinta avocat,exercitind acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.

  Actele specifice profesiei de avocat efectuate in mod public de o persoana care a dobindit calitatea in conditiile Legii 220/2007 ; Legea nr 135/2007sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod,in afara de cazul in care modil de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savirsit. In privinta obiectului de activitate al societatii comerciale Legea nr 135 /2007 republicata prevede ca acestea trebuie sa fie format din acte de comert.De asemenea unele activitati desi sint acte de comert,nu pot constitui obiect al sociatatii comerciale potrivit unor norme speciale.Art 5 din Legea 135/2007 alin 1 Societatea se constituie in scopul exercitarii oricarei activitati lucrative neinterziese de lege alin 2 Unele genuri de activitate stabilite de lege se desfasoara numai pe baza de licenta.

  Trebuie interpretat in sens restrins intelegindu-se acele activitati care potrivit unor dispozitii legale speciale nu pot face parte din obiectul de activitate al unei societati comerciale.In celelante situatii nesocotirea normelor legale ce stabilesc regimul exercitarii unor activitati atrage sanctiuni specifice.Astfel desfasurarea fara licenta a activitatilor care potrivit art 5 Legea nr 451/2001.Comerciantii nu pot acorda consultanta juridica fara aa avea acest drept,actele emise de acestea fiind nule de drept.Exercitarea oricarii activitatide asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art 1 alin 1 si 2 Legea 1260/2002 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale. In ceea ce priveste pe judecatoarea Bostan Angela o sfatuiesc sa puna mina pe legislatie si sa citeasca foarte bine Codul de procedura si legile Moldovei cat incheierea pe care a dat-o este contrar legii si va trebui santionata.

• Scandal la Cotul Morii: Casele pentru sinistraţi vor fi redistribuite

  Casele pentru sinistraţii din Cotul Morii vor fi redistribuite, pentru că la repartiţia acestora au fost admise grave încălcări ale legislaţiei. Va fi creată o comisie specială, care va analiza situaţia fiecărei familii în parte. «La 17 ianuarie, Consiliul local din Cotul Morii a abrogat propria decizie privind distribuire locuinţelor pentru sinistraţi, iar la 19 ianuarie, prin decizia Judecătoriei raionului […]

  Подробнее

  Casele pentru sinistraţii din Cotul Morii vor fi redistribuite, pentru că la repartiţia acestora au fost admise grave încălcări ale legislaţiei. Va fi creată o comisie specială, care va analiza situaţia fiecărei familii în parte. «La 17 ianuarie, Consiliul local din Cotul Morii a abrogat propria decizie privind distribuire locuinţelor pentru sinistraţi, iar la 19 ianuarie, prin decizia Judecătoriei raionului Hânceşti hotărârea a fost aprobată», a explicat pentru UNIMEDIA, Angela Bostan, judecătorul care a examinat cazul.

  Potrivit sursei, Consiliul din Cotul Morii şi-a anulat decizia în urma mai multor plângeri parvenite de la cetăţeni, care s-au plâns că repartizate casele de locuit nu a fost una echitabilă, unele persoane au fost avantajate, iar altele dezavantajate. Judecătorul a subliniat că au fost admise mai încălcări ale legislaţiei şi nu s-a respectat norma potrivit căreia pentru fiecare membru al familiei ar fi trebuit să revină cel puţin de 9 metri pătraţi de spaţiu locativ. «Va fi eleborat un document şi o comisie specială, care va examina cazul fiecării familii în parte», a explicat Bostan.