База данных судей Республики Молдовa
Пример: Секриеру Ираида
Расширенный поиск

Будэй Неля

Апелляционная Палата Кишинэу, Вицепредседатель

Биографические данные

Решением №645/26 от 15 сентября 2015 г., Высший совет магистратуры назначил судью Апелляционного суда Кишинэу Будэй Неллю в качестве члена Коллегии по оценке деятельности судей в составе Высшего совета магистратуры, на оставшийся срок полномочий, а именно, начиная с 15 сентября 2015 г., до 26 декабря 2016 г.

Декретом Президента РМ №713-VII от 15 июля 2013 г. назначена на четырехлетний срок, на должность вицепредседателя Апелляционного суда Кишинэу.

Год рождения: 1961

Обучение/Дипломы
1988 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность

02.10.1978 г. - 07.07.1979 г. - курьер Октябрьского районного суда Кишинэу
10.07.1979 г. - 01.04.1980 г. - секретарь Октябрьского районного суда Кишинэу
01.04.1980 г. - 22.06.1990 г. - секретарь Фрунзенского районного суда Кишинэу 

Решением №645/26 от 15 сентября 2015 г., Высший совет магистратуры назначил судью Апелляционного суда Кишинэу Будэй Неллю в качестве члена Коллегии по оценке деятельности судей в составе Высшего совета магистратуры, на оставшийся срок полномочий, а именно, начиная с 15 сентября 2015 г., до 26 декабря 2016 г.

Декретом Президента РМ №713-VII от 15 июля 2013 г. назначена на четырехлетний срок, на должность вицепредседателя Апелляционного суда Кишинэу.

Год рождения: 1961

Обучение/Дипломы
1988 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность

02.10.1978 г. - 07.07.1979 г. - курьер Октябрьского районного суда Кишинэу
10.07.1979 г. - 01.04.1980 г. - секретарь Октябрьского районного суда Кишинэу
01.04.1980 г. - 22.06.1990 г. - секретарь Фрунзенского районного суда Кишинэу 

22.06.1990 г. -24.08.1996 г. судья Ленинского районного суда, Кишинэу
21.08.1996 г. назначена переводом на должность судьи Трибунала Кишинэу (Декрет №240)
18.02.2000 г. назначена переводом на должность судьи Аппеляционной палаты (Декрет №1336-II)
05.02.2002 г. - назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста (Декрет №490-III)
11.06.2003 г. назначена переводом на должность судьи Аппеляционной палаты Кишинэу (Декрет №1305-III)
28.01.2008 г. - удостаивается Почетного диплома Высшего совета магистратуры
07.02.2012 г. - удостаивается Почетного диплома Высшего совета магистратуры
15.07.2013 г. - назначена на должность вицепредседателя Апелляционного суда Кишинэу, на четырехлетний срок (Декрет №713-VII)

 

 

 

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №28/3 от 31 мая 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, судья Будэй Неля фигурировала в ряде национальных процессов (7 дел), которые впоследствии завершились решением Европейского суда.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», семь решений состава суда с участием судьи Нели Будэй стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

G.B. и R.B. против Молдовы, решение от 18.12.2012 г., заявление №16761/09, нарушение ст. 8 ЕСПЧ.
БАЛАН против Молдовы, решение от 29.01.2008 г., заявление №19247/03, нарушение ст. 1 Протокола №1 Конвенции (защита собственности).
КАЗАКУ против Молдовы, решение от 23.10.2007 г., заявление №40117/02, нарушение ст. 1 Протокола №1 Конвенции (защита собственности).
FLUX и САМСОН против Молдовы решение от 23.10.2007 г., заявление №28700/03, нарушение ст. 10 Конвенции (свобода выражения мнения).
ПОПОВ (2) против Молдовы, решение от 06.12.2005 г., заявление №19960/04, нарушение ст. 6 (право на справедливое судебное разбирательство;
PPCD против Молдовы, решение от 14.02.2006 г., заявление №28793/02, нарушение ст. 11 Конвенции (свобода собраний и объединений).
ЕРЕМИЯ и другие против Молдовы, решение от 28.05.2013 г., заявление №3564/11, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия в семье (физические и словесные злоупотребления); нарушение ст. 8 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия в семье (физические и словесные злоупотребления, присутствие при актах насилия против их матери); нарушение ст. 14 ЕСПЧ в совокупности со ст. 3 ЕСПЧ - терпимость национальных властей к насилию против супруги явилось отражением дискриминационного отношения к ней как к женщине.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2010 - 65,33%, из 189 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 112
2011 - 58,66%, из 207 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 141
2012 - 48,66%, из 177 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 99

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №38/7 от 27 июня 2013 г. была одобрена кандидатура Нели Будэй для участия в конкурсе на замещение должности вицепредседателя Апелляционного суда Кишинэу.

Решением №28/3 от 31 мая 2013 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 86 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №686/27 от 29 сентября 2015 г. Высший Совет Магистратуры удостоил почетного звания «Ветеран судебной системы» Нелю Будэй, вицепредседателя Апелляционной палаты Кишинэу.

Решением ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г. ему присвоена I (первая) квалификационная степень судьи.

Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №33/3 от 26 февраля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ей была присвоена II (вторая) квалификационная степень.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №28/3 от 31 мая 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, судья Будэй Неля фигурировала в ряде национальных процессов (7 дел), которые впоследствии завершились решением Европейского суда.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», семь решений состава суда с участием судьи Нели Будэй стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

G.B. и R.B. против Молдовы, решение от 18.12.2012 г., заявление №16761/09, нарушение ст. 8 ЕСПЧ.
БАЛАН против Молдовы, решение от 29.01.2008 г., заявление №19247/03, нарушение ст. 1 Протокола №1 Конвенции (защита собственности).
КАЗАКУ против Молдовы, решение от 23.10.2007 г., заявление №40117/02, нарушение ст. 1 Протокола №1 Конвенции (защита собственности).
FLUX и САМСОН против Молдовы решение от 23.10.2007 г., заявление №28700/03, нарушение ст. 10 Конвенции (свобода выражения мнения).
ПОПОВ (2) против Молдовы, решение от 06.12.2005 г., заявление №19960/04, нарушение ст. 6 (право на справедливое судебное разбирательство;
PPCD против Молдовы, решение от 14.02.2006 г., заявление №28793/02, нарушение ст. 11 Конвенции (свобода собраний и объединений).
ЕРЕМИЯ и другие против Молдовы, решение от 28.05.2013 г., заявление №3564/11, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия в семье (физические и словесные злоупотребления); нарушение ст. 8 ЕСПЧ – нежелание властей защитить истицу от насилия в семье (физические и словесные злоупотребления, присутствие при актах насилия против их матери); нарушение ст. 14 ЕСПЧ в совокупности со ст. 3 ЕСПЧ - терпимость национальных властей к насилию против супруги явилось отражением дискриминационного отношения к ней как к женщине.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
2010 - 65,33%, из 189 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 112
2011 - 58,66%, из 207 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 141
2012 - 48,66%, из 177 опротестованных постановлений/решений/определений оставлены в силе 99

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №38/7 от 27 июня 2013 г. была одобрена кандидатура Нели Будэй для участия в конкурсе на замещение должности вицепредседателя Апелляционного суда Кишинэу.

Решением №28/3 от 31 мая 2013 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 86 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №686/27 от 29 сентября 2015 г. Высший Совет Магистратуры удостоил почетного звания «Ветеран судебной системы» Нелю Будэй, вицепредседателя Апелляционной палаты Кишинэу.

Решением ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г. ему присвоена I (первая) квалификационная степень судьи.

Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №33/3 от 26 февраля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, которым ей была присвоена II (вторая) квалификационная степень.

 

 

Решение №77/9 от 05.07.2019 г.

Решение №273/13 от 20.05.2018 г.

Решение №683/31 от 31.10.2017 г.

Решение №103/16 от 08.09.2017 г.

Решение №124/6 от 14.02.2017 г.

Решение №89/4 от 31.01.2017 г.

Решение №28/3 от 31.05.2013 г.

Дела ЕСПЧ с участием Будэй Н.

Решение №38/7 от 27.06.2013 г.

Решение ВСМ №1014/33 от 16 декабря 2014 г.

Решение ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г

Решение №33/3 от 26 февраля 2009 г

Решение ВСМ №686/27 от 29 сентября 2015 г.

Решение №48/4 от 17.06.2016 г.

Решение №47/4 от 17.06.2016 г.

Решение №684/29 от 18.10.2016 г.

31 марта 2011 г. в отношении судей Аппеляционного суда Кишинэу Нели Будэй, Людмилы Поповой и Марии Гузун, были возбуждены дисциплинарные процедуры на основании ст. 22 части (1) лит. a) и k)  Закона о статусе судьи. Решением  №19/6 от 13 мая 2011 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №315/22 от 21 июня 2011 г., Высший Совет Магистратуры утвердил  Решение №19/6 от 13 мая 2011 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи было подано 15 жалоб, признанных необоснованными.

31 марта 2011 г. в отношении судей Аппеляционного суда Кишинэу Нели Будэй, Людмилы Поповой и Марии Гузун, были возбуждены дисциплинарные процедуры на основании ст. 22 части (1) лит. a) и k)  Закона о статусе судьи. Решением  №19/6 от 13 мая 2011 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №315/22 от 21 июня 2011 г., Высший Совет Магистратуры утвердил  Решение №19/6 от 13 мая 2011 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи было подано 15 жалоб, признанных необоснованными.

 

Решение №110/4 от 08.05.2020 г.

Решение №91/3 от 27.03.2020 г.

Решение №10/1 от 28.01.2020 г.

Решение №161/7 от 26.06.2019 г.

Решение №16/1 от 31.01.2020 г.

Решение №18/1 от 31.01.2020 г.

Решение №193/10 от 02.06.2017 г.

Решение №60/3 от 24.01.2017 г.

Решение №19/6 от 13.05.2011 г.

Решение №122/18 от 16.10.2015 г.

Решение №315/22 от 21.06.2011 г.

Новости
  • Încă cinci magistrați candidează pentru un mandat în CSM

    Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare.

    Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători:

    • Angela Bostan, judecător CA Chișinău;
    • Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău;
    • Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău;
    • Iana Talmaci, magistrate Judecătoria Strășeni;
    • Anatolie Țurcan, judecător CSJ.

    Încă cinci magistrați au decis să candideze pentru un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce anterior șase judedcători au depus cereri similare.

    Potrivit Asociației Judecătorilor, au mai depus cereri de a candida în calitate de membru al CSM următorii cinci judecători:

    • Angela Bostan, judecător CA Chișinău;
    • Nelea Budăi, vicepreședinte CA Chișinău;
    • Viorica Dodon, magistrate Judecătoria Chișinău;
    • Iana Talmaci, magistrate Judecătoria Strășeni;
    • Anatolie Țurcan, judecător CSJ.

    Aceștia se alătură astfel altor șase pretendenți pentru un mandat în Consiliu:

    • Aureliu Postică;
    • Ion Chirtoacă;
    • Nicolae Craiu;
    • Dmitrii Fujenco;
    • Alexandru Gheorghieș;
    • Mariana Stratan.

    Amintim că, potrivit deciziilor Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie, noua componență a CSM urmează a fi aleasă în cadrul unei noi Adunări, programată pentru 25 octombrie. Asta după ce la Adunarea din 27 septembrie au fost revocați din funcții actualii membri ai Consiliului.

    Potrivit legislației în vigoare Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din12 membri. În componenţa Consiliului intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General, care sunt membri de drept.

    Trei membri ai CSM din rândul profesorilor de drept titulari, selectaţi în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului în urma unui concurs public, se aleg de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

    Şase membri din rândul judecătorilor, inclusiv doi membri supleanţi, sunt aleşi în CSM prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentînd toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai CSM, judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
    Sursa: bizlaw.md

  • Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

    Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

    Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

    Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

    Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

    Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

    În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

    Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

    „Clasare” misterioasă 

    Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

    Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

    Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

    Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

    Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

    CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

    Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

    Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

    Casa de lux a pensionarilor Filincov

    Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

    Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

    După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

    Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

    Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

    72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

    Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

    Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

    Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

    După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

    „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

    „Casta” privilegiaților

    Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

    Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

    O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

    Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

    CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

    Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

    De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

    Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

    Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

    Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

    Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

    Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel

    CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

    Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

    Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

    Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

    Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

    Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
    Sursa: anticorupție.md

     

     

  • „Diploma de onoare a CSM”, pentru Ion Druță, Oleg Sternioală, Ion Muruianu, Ion Pleșca și alți peste 50 de judecători

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    Clasamentul a fost realizat de experții Asociației „Adept”, în mare parte în baza declarațiilor de venit pentru anul 2014. Deși nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druță a scăpat de răspundere și în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Inițial sancționați disciplinar, ei au fost scutiți de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Pe listă au fost trecuți și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, la sugestia președintelui instanței, Ion Pleșca. Printre ei se regăsește însuţi Ion Pleșca. Propus pentru un nou mandat la președinția Curții în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării. Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanța de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare și lezarea demnității. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

    Vicepreședinta instanței, Nelea Budăi, avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor.

    Anticoruptie.md a scris și despre Eugeniu Pșenița, președintele Judecătoriei Edineț. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincția „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiție și lipsa petițiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.  
    sursa: anticoruptie.md

  • CSJ a lansat o carte importantă pentru mediul juridic din Moldova. Ce conține lucrarea

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Lucrarea a fost elaborată în baza actelor normative în vigoare la 1 noiembrie 2016 și conține modificări ale cadrului normativ actual. Mai mult, cartea este o sursă importantă de soluții pentru judecători, avocați, procurori și alți juriști implicați în înfăptuirea justiției civile, în situațiile pe care le întâmpină, dar și pentru dezvoltarea unei jurisprudențe uniforme și previzibile.

    „Cea mai mare provocare la adresa justiției din Republica Moldova este practica judiciară neunitară, care subminează preeminența dreptului. Mă bucur că Președintele Curții Supreme de Justiție, dl. Mihai Poalelungi, înțelege corect imperativul unei bune-pregătiri profesionale a colegilor săi judecători și contribuie decisiv la îmbunătățirea calității actului justiției”, a menționat Tudor Panțâru, judecător al Curții Constituționale și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului.

    Potrivit autorilor, cartea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare” este destinată angajaților din cadrul instanțelor judecătorești, procuratură, avocatură, notariat, dar și studenți, doctoranzi și profesori de la Drept. Lucrarea este structurată în șapte capitole:

    Titlul I: Procedura contencioasă
    Titlul II: Procedura specială
    Titlul III: Procedura insolvabilității
    Titlul IV: Procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești și arbitrale străine
    Titlul V: Procedura de contestare a hotărârilor arbitrale
    Titlul VI: Procedura de eliberare a titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale
    Titlul VII: Implicarea instanțelor de judecată în procedura de executare silită.

    Cartea este la doua ediție, adnotată și completată, inclusiv cu jurisprudență relevantă și recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În curând, versiunea electronică a cărții va fi publicată pe site-ul csj.md și va fi disponibilă pentru toți.

    O altă lucrare așteptată de mediul juridic din Moldova este „Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariul hotărârilor CtEDO împotriva Republicii Moldova. Concluzii și recomandări”. Lucrarea este semnată de un colectiv de juriști, sub conducerea președintelui CSJ, Mihai Poalelungi, și directorului Institutului Național de Justiție, Diana Sârcu.
    sursa: bizlaw.md

  • Concurs fără competiţie la CSM

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

    La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

    Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

    Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

    Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

     

    În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

    Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

    Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

    Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

    Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

    Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

    Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

    Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

    Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

    În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

    Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
    sursa: zdg.md

  • Noi membri în colegiile Consiliului Superior al Magistraturii

    Noi membri în colegiile subordonate Consiliului Superior al Magistraturii. Astăzi a avut loc Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, unde au fost votaţi noii reprezentanţi din partea instanţelor.

    Astfel, în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost aleşi Dumitru Gherasim, Petru Moraru şi Nelea Budăi. La Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor au acces în funcţie Alexandru Gheorghieş, Mihail Macar, Liliana Catan şi Nicolae Craiu, cel din urmă fiind cumnatul membrului CSM Gheorghe Avornic. 

    Noi membri în colegiile subordonate Consiliului Superior al Magistraturii. Astăzi a avut loc Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, unde au fost votaţi noii reprezentanţi din partea instanţelor.

    Astfel, în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost aleşi Dumitru Gherasim, Petru Moraru şi Nelea Budăi. La Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor au acces în funcţie Alexandru Gheorghieş, Mihail Macar, Liliana Catan şi Nicolae Craiu, cel din urmă fiind cumnatul membrului CSM Gheorghe Avornic. 

    În Colegiul Disciplinar a fost ales Anatolie Galben. Pe Galben presa l-a supranumit „judecătorul din iad” pentru faptul că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri, contrar legii, în comisariatele de poliţie. 

    La eveniment au participat 334 de judecători din 403. În cursă au fost înregistraţi mai mulţi candidaţi, însă nu toţi au obţinut numărul necesar de voturi. 
    sursa: jurnal.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • „Finpar Invest”: Cine sunt judecătorii care l-au „împroprietărit” pe Plahotniuc?

    Judecătorii Curții de Apel Chișinău, care acum două zile, pe 24 noiembrie curent, au recunoscut ca legală încheierea emisă pe 17 iunie curent de la Judecătoria Buiucani prin care Agenția Proprietății Publice a fost obligată să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală, sunt Ion Muruianu, Ana Gavriliță și Nelea Budăi, cunoscuți opiniei publice pentru problemele grave de integritate pe care le au.

    Ion Muruianu, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, este vizat în mai multe dosare pierdute de R. Moldova la CEDO.

    De asemenea, magistratul a fost vizat în 34 de plângeri depuse la Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Judecătorii Curții de Apel Chișinău, care acum două zile, pe 24 noiembrie curent, au recunoscut ca legală încheierea emisă pe 17 iunie curent de la Judecătoria Buiucani prin care Agenția Proprietății Publice a fost obligată să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală, sunt Ion Muruianu, Ana Gavriliță și Nelea Budăi, cunoscuți opiniei publice pentru problemele grave de integritate pe care le au.

    Ion Muruianu, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, este vizat în mai multe dosare pierdute de R. Moldova la CEDO.

    De asemenea, magistratul a fost vizat în 34 de plângeri depuse la Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ana Gavriliță, de asemenea, are șase dosare pierdute la CEDO. Anterior, ea a fost acuzată că ar fi dispus achitarea de către o firmă a unui împrumut de patru milioane de lei în baza unor acte false.

    Și numele judecătoarei Nelea Budăi este binecunoscut opiniei publice. Magistrata s-a făcut remarcată grație proprietăților pe care le deține. Ea este proprietara unei case, estimată de experți la peste cinci milioane de lei.

    Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice, însă nu a fost niciodată sancţionată. De exemplu, acum doi ani, vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Vadim Vrabie, a depus o sesizare la CSM referitor la acţiunile judecătoarelor Nelea Budăi şi Nina Traciuc, invocând că acestea ar fi admis probe presupus false în examinarea dosarului „Moldtranselectro” – „Termoelectrica”. Aceste acţiuni ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova faţă de compania românească.

    Oficial, „Moldtranselectro” îi datorează companiei „Termoelectrica” 32 de milioane de dolari pentru curentul livrat în anii 1999-2001. În urma unor procese, întreprinderea moldovenească s-a pomenit că mai are de achitat, pe lângă această sumă, încă 15 milioane de dolari unei firme din Bucureşti, care ar fi primit în cesiune de la „Termoelectrica” o parte din datorie. Într-o hotărâre adoptată la 18 decembrie 2012, CSM a constatat că dosarul este încă la etapa examinării, de aceea verificarea celor invocate de vicedirectorul SIS ar constitui „o imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei“.

    Nelea Budăi figurează printre judecătorii vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este vorba de cazul unei femei sterilizate fără permisiunea ei în maternitate, care a primit compensaţii derizorii în instanţele naţionale, pentru malpraxis. CEDO a dictat despăgubiri de 12 000 de euro.

    În prima instanță, firmei „Finpar Invest” i-a făcut „dreptate” judecătoarea de la Buiucani, Galina Moscalciuc, cea care l-a absolvit de pedeapsă pe polițistul Ion Perju, judecat pentru că l-ar fi omorât pe Valeriu Boboc.

    Tot Moscalciuc a fost vizată și de fosta ministră a Educației, Maia Sandu, care a acuzat-o că ar fi emis o hotărâre prin care i-a interzis să îl concedieze pe un director de școală profesională, ajuns la pensie.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    Precizăm că, pe 24 noiembrie curent, Curtea de Apel Chișinău a obligat Agenția Proprietății Publice să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală. De menționat că pe acest teren sunt amplasate sediile celor două grupări media care îi aparțin lui Vlad Plahotniuc și care includ patru televiziuni și trei posturi de radio.

    Potrivit unei investigații a RISE Moldova, „Finpar Invest” SRL, cea mai veche companie a familiei Plahotniuc, a fost fondată în 1993, cu denumirea de Centrul de profilaxie a infracțiunilor și reabilitare a minorilor „MINOR” SRL, cu un capital social de 35 de mii de ruble.
    sursa: ziarulnational.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

     
     
  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte.

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte.

    Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

     
  • Săracii justiției naționale

    Iar Comisia Națională de Integritate examinează în prezent două cazuri de încălcare a regimului juridic privind declararea veniturilor și proprietății de către judecătorul Curții Supreme de Justiție Nicolae Gordilă și judecătorul Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi.

    Iar Comisia Națională de Integritate examinează în prezent două cazuri de încălcare a regimului juridic privind declararea veniturilor și proprietății de către judecătorul Curții Supreme de Justiție Nicolae Gordilă și judecătorul Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi.

     
  • Top 10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor Curții de Apel

    Locul șapte îl deține judecătorul Nelea Budăi cu două automobile de lux: Range Rover în valoare de 288 miii de lei și un Volkswagen de circa 60 mii de lei.

    Locul șapte îl deține judecătorul Nelea Budăi cu două automobile de lux: Range Rover în valoare de 288 miii de lei și un Volkswagen de circa 60 mii de lei.

     
  • СИБ: Отзыв, касающийся судьи Нели Будэй, содержит данные личного характера

    Служба информации и безопасности (СИБ) не может обнародовать свой консультативный отзыв, касающийся судьи Нели Будэй, поскольку он содержит данные личного характера.
    ТРИБУНА запросила сведения, касающиеся рассмотрения СИБ кандидатур на пост вице-председателя Кишиневской апелляционной палаты.
    В ответном письме отмечается, что «СИБ проверяла судью Нелю Будэй, чтобы выяснить, в какой мере она отвечает вакансии судьи, которую занимает, но не в качестве кандидата в вице-председатели Апелляционной палаты».

    Служба информации и безопасности (СИБ) не может обнародовать свой консультативный отзыв, касающийся судьи Нели Будэй, поскольку он содержит данные личного характера.
    ТРИБУНА запросила сведения, касающиеся рассмотрения СИБ кандидатур на пост вице-председателя Кишиневской апелляционной палаты.
    В ответном письме отмечается, что «СИБ проверяла судью Нелю Будэй, чтобы выяснить, в какой мере она отвечает вакансии судьи, которую занимает, но не в качестве кандидата в вице-председатели Апелляционной палаты».

    «Она не подлежала проверке в качестве кандидата на вакансия вице-председателя Кишиневской апелляционной палаты, ведь, согласно ст. 8 Закона о проверке штатных сотрудников и кандидатов на публичные должности, обязанность проведения проверок возлагается на публичные компетентные органы власти, в данном случае – на Высший совет магистратуры», – утверждают ответственные работники СИБ.

    Ссылаясь на целый ряд статей законодательства, СИБ заявляет, что консультативный отзыв службы, касающийся  указанного судьи, содержит данные личного характера. «Следовательно, эти данные могут быть предоставлены исключительно с письменного согласия указанного лица», – говорится также в письме СИБ.

    ТРИБУНА напоминает, что, согласно расследованиям, проведенным Независимым центром журналистики, судья Неля Будэй находилась в поле зрения СИБ ввиду того, что приняла в судопроизводство фальшивые улики. Кроме того Неля Будэй фигурирует среди судей, виновных в том, что Европейский суд по правам человека вынес приговор в отношении Республики Молдова.

     

     
  • Magistrată suspectată de falsuri, avansată în funcţie

    Judecătoarea Nelea Budăi se află în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru că ar fi admis probe false într-un proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va anunţa astăzi un concurs pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Până în ianuarie 2013, acest post a fost ocupat de Gheorghe Creţu, care şi-a dat demisia după ce a fost declarat principalul suspect în cazul omorului din Pădurea Domnească. De atunci, interimatul este asigurat de judecătoarea Nelea Budăi, care s-ar putea înscrie în cursă pentru a deveni oficial adjuncta preşedintelui Curţii de Apel, Ion Pleşca.

    Judecătoarea Nelea Budăi se află în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru că ar fi admis probe false într-un proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va anunţa astăzi un concurs pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Până în ianuarie 2013, acest post a fost ocupat de Gheorghe Creţu, care şi-a dat demisia după ce a fost declarat principalul suspect în cazul omorului din Pădurea Domnească. De atunci, interimatul este asigurat de judecătoarea Nelea Budăi, care s-ar putea înscrie în cursă pentru a deveni oficial adjuncta preşedintelui Curţii de Apel, Ion Pleşca.

     
  • По карьерной лестнице продвигают судью с сомнительной репутацией

    Повышение предложено Высшим советом магистратуры повышение. Несмотря на то, что у судьи нет  бизнеса, и живет она только на свою зарплату и пенсию, у неё две машины и дом стоимостью более чем 5 миллионов лей, пишет JurnalTV. Судья Неля Будэй живет в  3-этажном доме с мансардой, который находится в жилом районе Буюкань. Здание расположено на земельном участке в 500 квадратных метров. Неля Будэй указала в декларации о доходах наличие в собственности двух машин: Range Rover, стоимостью в 288 тысяч леев, и Volkswagen Golf, стоимостью 60 тысяч леев.

    Повышение предложено Высшим советом магистратуры повышение. Несмотря на то, что у судьи нет  бизнеса, и живет она только на свою зарплату и пенсию, у неё две машины и дом стоимостью более чем 5 миллионов лей, пишет JurnalTV. Судья Неля Будэй живет в  3-этажном доме с мансардой, который находится в жилом районе Буюкань. Здание расположено на земельном участке в 500 квадратных метров. Неля Будэй указала в декларации о доходах наличие в собственности двух машин: Range Rover, стоимостью в 288 тысяч леев, и Volkswagen Golf, стоимостью 60 тысяч леев.

    Пока еще неясно, на какие средства она построила дом и купила автомобили — за прошлый год судья объявила о доходе в размере 340 тысяч леев, за предыдущие годы не более 200 тысяч леев. Jurnal TV попытался узнать источники дохода судьи, но она отказалась впустить нашу команду в свой кабинет. Репутация у судьи Нели Будэй в юстиции не самая лучшая. Ранее газета «Adevarul» писала, что имя этой судьи часто встречается в отчетах ВСМ по дисциплинарным делам, возбужденным по ряду сомнительных решений. В конце прошлого года заместитель директора СИБ Вадим Врабие подал  в ВСМ иск, уверяя, что Неля Будэй допустила предъявление ложных доказательств по делу Moldtranselectro против Termoelectrica. ВСМ решил тогда, что не может вмешиваться в работу судей, следовательно, Неля Будэй не была наказана. Тот же источник отмечает, что ЕСПЧ оценил ущерб в 12 тысяч евро, после того, как судья вынесла неправильный приговор по делу  о химической стерилизации женщины в больнице по врачебной ошибке. Отвечая на вопросы Jurnal TV, советник президента, Ион Пэдурару сказал, что дело судьи Нели Будэй еще не дошло до президента.

     

     
  • Judecătorii, în rând după distincţii

    Şi numele Nelei Budăi, o altă magistrată care urmează a fi decorată, apare ca fiind vinovată de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Presa a scris că Lidia Bulgac ar fi intransparentă, pe motiv că împreună cu ceilalţi judecători din completul din care face parte nu permitea filmarea pronunţării sentinţelor. Ea a apărut şi în alte articole de presă, fiind acuzată că nu ar fi luat deciziile care se cuveneau.

    Şi numele Nelei Budăi, o altă magistrată care urmează a fi decorată, apare ca fiind vinovată de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Presa a scris că Lidia Bulgac ar fi intransparentă, pe motiv că împreună cu ceilalţi judecători din completul din care face parte nu permitea filmarea pronunţării sentinţelor. Ea a apărut şi în alte articole de presă, fiind acuzată că nu ar fi luat deciziile care se cuveneau.


     

     
Infografice
Оставь комментарий