Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Бушуляк Михаил
Căutare avansată
Foto: odnoklassniki.ru

Mîţu Ghenadie

Judecătorie Soroca, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 17.12.2003

Prin Hotărârea nr. 389/25 din 04 noiembrie 2019, se desemnează judecătorul Ghenadie Mîțu pentru exercitarea atribuțiilor de președinte al Judecătoriei Soroca în perioada concediului de odihnă anual a președintelui interimar Vadim Belous, începînd cu 28 octombrie 2019 pînă la 06 noiembrie 2019, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Soroca, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2093-IV din 29 ianuarie 2009 numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1588-III din 17 decembrie 2003 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

Data numirii în funcţie: 17.12.2003

Prin Hotărârea nr. 389/25 din 04 noiembrie 2019, se desemnează judecătorul Ghenadie Mîțu pentru exercitarea atribuțiilor de președinte al Judecătoriei Soroca în perioada concediului de odihnă anual a președintelui interimar Vadim Belous, începînd cu 28 octombrie 2019 pînă la 06 noiembrie 2019, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Soroca, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2093-IV din 29 ianuarie 2009 numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1588-III din 17 decembrie 2003 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Ghenadie Mîțu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Ghenadie Mîțu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Judecător de drept comun: 
2012 - 36 cauze contestate, 23 au fost menținute - 63,88%;
2013 - 35 cauze contestate, 22 au fost menținute - 62,85%;
2014 - 10 cauze contestate, 8 au fost menținute -  80%;
2015 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29 ceea ce constituie 69,04%;
2016 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 25, ceea ce constituie 67,56%;
2017 au fost contestate în total 15 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 12 ceea ce constituie 80%.
Judecător de instrucție:
2012 - 3 hotărîri contestate, 3 hotărîri au fost menținute - 100%;
2013 - 6 hotărîri contestate, 2 hotărîri au fost menținute - 33,33%;
2014 - 19 hotărîri contestate, 17 hotărîri au fost menținute - 89,47%;
2015 nu a fost contestată nici o hotărâre/sentință/încheiere;
2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 75%;
2017 au fost contestate în total 12 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 91,66%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate este urmatoarea:
2012 - 580 de cauze examinate, 13 hotărîri/încheieri au fost casate - 2,2%;
2013 - 393 de cauze examinate, 13 hotărîri/iîncheieri au fost casate - 3,3%;
2014 - 309 de cauze examinate, 2 hotărîri/încheieri au fost casate - 0,6%;
2015, din 293 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2016, din 335 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%;
2017, din 155 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,93%.
Judecător de instrucție:
2015, din 160 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,25%;
2016, din 108 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,85%;
2017, din 1219 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,14%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 18/02 din 15 februarie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ghenadie Mîțu pentru promovare în funcţie administrativă - președinte la Judecătoria Soroca cu 67 (șaizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 73/10 din 26 octombrie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ghenadie Mîțu pentru promovare în funcţie administrativă - președinte la Judecătoria Soroca cu 50 (cincizeci) puncte.

Conform Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 92/10 din 22 iunie 2015 a fost admis judecătorul Mîțu Ghenadie la concurs, pentru numirea în funcție de președinte al Judecătoriei Soroca.

Prin Hotărîrea nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 66 de puncte.

DISTINCȚII

Prin Hotărârea nr. 586/27 din 11 decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul III (trei) de calificare judecătorului de la Judecătoria Soroca, Ghenadie Mîțu.

Cauze CtEDO

Potrivit Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Ghenadie Mîțu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Ghenadie Mîțu, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.



PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE

Judecător de drept comun: 

2012 - 36 cauze contestate, 23 au fost menținute - 63,88%;
2013 - 35 cauze contestate, 22 au fost menținute - 62,85%;
2014 - 10 cauze contestate, 8 au fost menținute -  80%;
2015 au fost contestate în total 42 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 29 ceea ce constituie 69,04%;
2016 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 25, ceea ce constituie 67,56%;
2017 au fost contestate în total 15 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 12 ceea ce constituie 80%.
Judecător de instrucție:
2012 - 3 hotărîri contestate, 3 hotărîri au fost menținute - 100%;
2013 - 6 hotărîri contestate, 2 hotărîri au fost menținute - 33,33%;
2014 - 19 hotărîri contestate, 17 hotărîri au fost menținute - 89,47%;
2015 nu a fost contestată nici o hotărâre/sentință/încheiere;
2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 3, ceea ce constituie 75%;
2017 au fost contestate în total 12 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 91,66%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate este urmatoarea:
2012 - 580 de cauze examinate, 13 hotărîri/încheieri au fost casate - 2,2%;
2013 - 393 de cauze examinate, 13 hotărîri/iîncheieri au fost casate - 3,3%;
2014 - 309 de cauze examinate, 2 hotărîri/încheieri au fost casate - 0,6%;
2015, din 293 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2016, din 335 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,58%;
2017, din 155 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,93%.
Judecător de instrucție:
2015, din 160 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,25%;
2016, din 108 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,85%;
2017, din 1219 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,14%.



EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 18/02 din 15 februarie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ghenadie Mîțu pentru promovare în funcţie administrativă - președinte la Judecătoria Soroca cu 67 (șaizeci și șapte) puncte.

Prin Hotărârea nr. 73/10 din 26 octombrie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Ghenadie Mîțu pentru promovare în funcţie administrativă - președinte la Judecătoria Soroca cu 50 (cincizeci) puncte.

Conform Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 92/10 din 22 iunie 2015 a fost admis judecătorul Mîțu Ghenadie la concurs, pentru numirea în funcție de președinte al Judecătoriei Soroca.


Prin Hotărîrea nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 66 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 586/27 din 11 decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul III (trei) de calificare judecătorului de la Judecătoria Soroca, Ghenadie Mîțu.

Hotărârea nr. 389/25 din 04 noiembrie 2019

Hotărârea nr. 18/02 din 15 februarie 2019

Hotărârea nr. 586/27 din 11 decembrie 2018

Hotărârea nr. 73/10 din 26 octombrie 2018

Hotărârea nr. 20/3 din 05 aprilie 2018

Hotărîrea nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 92/10 din 22 iunie 2015

Potrivit Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Ghenadie Mîțu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015, "în perioada anilor 2012-2014 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Ghenadie Mîțu".

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 20 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Moraru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 909s-1196p/m din 10 octombrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 13 septembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central).

Potrivit Hotărârii nr. 27/9 din 09 decembrie 2022, Plenul Colegiului disciplinar a aplicat judecătorului Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central) sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1) lit. a) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – sub formă de “avertisment”, pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) din aceeași Lege.

Prin Hotărârea nr. 180/8 din 19 septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația fondatorului SRL ”Gospodarul” Ungurean Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 459s-632p/m din 02 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 60/2 din 21 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Ungurean Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1583s-1928p/m din 15 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 26 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Mîțu Gheorghe, Purici Ghenadie, Belous Vadim de la Judecătoria Soroca (sediul Central).

Prin Hotărârea nr. 131/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Bodrug Nicolai, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 27 septembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătoruljudecătoriei Soroca Mîţu Ghenadie.

Prin Hotărârea nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară. 

Potrivit Hotărării nr. 21/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de directorul general al S.A. „Alfa-Nistru"„ Ilarion Ceban cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca, Ghenadie Mîţu. 

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 11 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 7 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 20/3 din 05 aprilie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Ghenadie Mîțu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 4/1 din 30 ianuarie 2015, "în perioada anilor 2012-2014 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Ghenadie Mîțu".

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 20 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Moraru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 909s-1196p/m din 10 octombrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 13 septembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central).

Potrivit Hotărârii nr. 27/9 din 09 decembrie 2022, Plenul Colegiului disciplinar a aplicat judecătorului Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central) sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. 1) lit. a) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – sub formă de “avertisment”, pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) din aceeași Lege.

Prin Hotărârea nr. 180/8 din 19 septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația fondatorului SRL ”Gospodarul” Ungurean Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 459s-632p/m din 02 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Mîțu Ghenadie de la Judecătoria Soroca (sediul central), Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 60/2 din 21 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Ungurean Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1583s-1928p/m din 15 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 26 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Mîțu Gheorghe, Purici Ghenadie, Belous Vadim de la Judecătoria Soroca (sediul Central).

Prin Hotărârea nr. 131/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Bodrug Nicolai, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 27 septembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătoruljudecătoriei Soroca Mîţu Ghenadie.

Prin Hotărârea nr. 60/17 din 16 decembrie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Gheorghe Mîțu, pe motiv că, nu a fost comisă o abatere disciplinară. 


Potrivit Hotărării nr. 21/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de directorul general al S.A. „Alfa-Nistru"„ Ilarion Ceban cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca, Ghenadie Mîţu. 

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 11 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 7 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 6/1 din 20 ianuarie 2023

Hotărârea nr. 27/9 din 09 decembrie 2022

Hotărârea nr. 180/8 din 19 septembrie 2020

Hotărârea nr. 60/2 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 131/4 din 30 martie 2018

Hotărărea nr. 21/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 60/17 din 16 decembrie 2016

Știri
  • Patru judecători au primit undă verde pentru a deveni președinți sau vicepreședinți de instanță. Cine sunt aceștia

    Patru magistrați de la diferite instanțe din țară au fost admiși de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor pentru a participa la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Deciziile au fost publicate, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, undă verde pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a primit Ghenadie Mîțu. Magistratul a obținut 67 de puncte în urma evaluării. Ghenadie Mîțu a fost numit în funcția de judecător în anul 2003, iar pe parcursul anului 2017 a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie.

    Patru magistrați de la diferite instanțe din țară au fost admiși de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor pentru a participa la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțele în care activează. Deciziile au fost publicate, recent, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, undă verde pentru funcția de președinte al Judecătoriei Soroca a primit Ghenadie Mîțu. Magistratul a obținut 67 de puncte în urma evaluării. Ghenadie Mîțu a fost numit în funcția de judecător în anul 2003, iar pe parcursul anului 2017 a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie.

    De asemenea, se poate în scrie în concursurile de angajare a președintelui de instanță și Igor Botezatu. Acesta optează pentru funcția administrativă în Judecătoria Comrat. Igor Botezatu a fost numit în funcția de magistrat în anul 2011 la Judecătoria Vulcănești, iar din ianuarie 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Comrat. În urma evaluării, Igor Botezatu a primit 73 de puncte.

    Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a mai admis doi magistrați pentru a participa la concursurile de angajare a vicepreședinților instanțelor de prim nivel. Este vorba despre Sofia Aramă la Judecătoria Cimișlia și Sergiu Caraman la Judecătoria Criuleni. Aceștia au obținut câte 72 și, respectiv, 67 de puncte.

    Sofia Aramă are o experiență de activitate în funcția de magistrat de puțin peste patru ani, iar Sergiu Caraman peste șase ani. Ambii judecători nu au fost sancționați disciplinar în ultimii doi ani.
    Sursa: bizlaw.md

  • Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

    De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

    Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
    Sursa: bizlaw.md

  • Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

    De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

    Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

    Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
    Sursa: bizlaw.md

  • Un judecător este evaluat astăzi pentru a fi promovat la funcția de președinte de instanță, iar altul – la cea de vicepreședinte

    Magistratul Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca, sediul central, urmează să fie evaluat pentru a putea candida la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Numele acestuia este inclus în agenda ședinței de astăzi a Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

    Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, recent, concurs repetat pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca. Postul a devenit vacant după ce Marcel Soficiuc și-a dat demisia. Ulterior, acesta și-a luat licența de avocat. În Registrul participanților la concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești nu este inclus, încă, niciun candidat evaluat pentru a fi promovat în funcția de președinte al instanței din Soroca.

    Magistratul Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca, sediul central, urmează să fie evaluat pentru a putea candida la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Numele acestuia este inclus în agenda ședinței de astăzi a Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

    Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, recent, concurs repetat pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca. Postul a devenit vacant după ce Marcel Soficiuc și-a dat demisia. Ulterior, acesta și-a luat licența de avocat. În Registrul participanților la concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești nu este inclus, încă, niciun candidat evaluat pentru a fi promovat în funcția de președinte al instanței din Soroca.

    De asemenea, astăzi urmează să fie evaluată și Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia, sediul central. Aceasta a cerut promovarea în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. O altă magistrată a cărei dosar va fi examinat astăzi de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor este Ludmila Barbos, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Magistrata vrea să ajungă judecător la Curtea de Apel Chișinău. Totodată, Roman Mazureț, Judecătoria Edineț, sediul Ocnița a solicitat să fie evaluat pentru un eventual transfer la Judecătoria Chișinău.
    Sursa: bizlaw.md

  • Trei magistrați evaluați cu ”foarte bine”. Ce performanțe au înregistrat judecătorii

    Trei judecători au trecut recent prin procedura de evaluare ordinară, organizată de către Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Iurie Malcoci de la Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, Ghenadie Mîțu și Marcel Soficiuc de la Judecătoria Soroca, sediul Soroca au acumulat câte 81, 87 și, respectiv, 86 de puncte, fiindu-le acordat calificativul ”foarte bine”.

    Iurie Malcoci a fost numit în funcția de judecător în anul 2015. Timp de trei ani, magistratul a soluționat aproximativ 3.500 de dosare. 148 dintre deciziile luate au fost contestate, iar 102 dintre aceste hotărâri au fost menținute de către instanța de apel.

    Trei judecători au trecut recent prin procedura de evaluare ordinară, organizată de către Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Iurie Malcoci de la Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, Ghenadie Mîțu și Marcel Soficiuc de la Judecătoria Soroca, sediul Soroca au acumulat câte 81, 87 și, respectiv, 86 de puncte, fiindu-le acordat calificativul ”foarte bine”.

    Iurie Malcoci a fost numit în funcția de judecător în anul 2015. Timp de trei ani, magistratul a soluționat aproximativ 3.500 de dosare. 148 dintre deciziile luate au fost contestate, iar 102 dintre aceste hotărâri au fost menținute de către instanța de apel.

    În perioada 2015-2017, Inspecția judiciară a înregistrat două sesizări privind activitatea judecătorului Iurie Malcoci, ambele fiind respinse. Magistratul nu a încălcat normele de etică și nu a fost subiectul procedurilor disciplinare.

    Ghenadie Mîțu activează în funcția de magistrat începând cu anul 2003. În perioada 2015-2017, judecătorul a emis hotărâri privind 2.270 de dosare. Dintre acestea, în 110 de cazuri părțile au depus cerere de apel, iar deciziile luate în 80 de dosare au fost menționate.

    Timp de trei ani, la Inspecția judiciară au fost depuse 11 sesizări privind activitatea magistratului, toate fiind respinse. Totodată, Ghenadie Mîțu nu a comis fapte compromițătoare și nu a fost vizat în procedurile disciplinare. Colegiul a constat că acesta a respectat normele Codului de etică a judecătorului.

    În cazul celui de-al treilea magistrat, Marcel Soficiuc, a fost evaluată atât activitatea sa în calitate de judecător, cât și cea desfășurată în funcția de președinte al instanței. Marcel Soficiuc a fost numit în funcția de judecător în anul 1996, iar din anul 2011 este președinte al Judecătoriei Soroca.

    Timp de trei ani, magistratul a soluționat peste 1.100 de dosare, 121 dintre deciziile luate fiind contestate. Instanța de apel a menținut 69 de decizii luate de prima instanță.

    De asemenea, magistratul a fost subiectul a două proceduri disciplinare, ambele fiind încheiate fără aplicarea unei sancțiuni. Totodată, Inspecția judiciară a înregistrat 27 de sesizări privind activitatea magistratului, toate fiind respinse.

    Pentru activitatea în calitate de președinte de instanță, Marcel Soficiuc a obținut 59 de puncte și calificativul ”foarte bine”. Colegiul a concluzionat că președintele Judecătoriei a dat dovadă de capacități manageriale deosebite, asigurând repartizarea echidistantă a sarcinilor între personalul instanței judecătorești, astfel, fiind realizate cu succes obiectivele.
    Sursa: bizlaw.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU