Știri

• Magistrata Viorica Puica, transferată temporar la CSJ, va ocupa funcția de președintă interimară a instanței

  Magistrata Viorica Puica va asigura interimatul funcției de președintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Decizia a fost luat cu vot unanim vineri, 25 august, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care cererea de demisie a Tamarei Chișca-Doneva a fost acceptată parțial, iar judecătoarea și-a încetat activitatea de astăzi. Puica va ocupa funcția de președintă interimară […]

  Citiţi mai departe

  Magistrata Viorica Puica va asigura interimatul funcției de președintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Decizia a fost luat cu vot unanim vineri, 25 august, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care cererea de demisie a Tamarei Chișca-Doneva a fost acceptată parțial, iar judecătoarea și-a încetat activitatea de astăzi.

  Puica va ocupa funcția de președintă interimară începând de sâmbătă, 26 august, până la încetarea transferului temporar a acesteia la instanța supremă.

  „Pornind de la experiența, activitatea profesională, dar și reputația doamnei Viorica Puica, o propun pe dumneaei la funcția de președinte interimar al CSJ. Este și unicul judecător dintre cei transferați temporar de către CSM la CSJ care a depus cerere pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției permanente de judecător în cadrul CSJ”, a declarat raportoarea, membra CSM Maria Frunze.

  La începutul lunii mai, șapte judecători au fost transferați pentru jumătate de an în funcția de magistrați ai CSJ.

  În primăvara anului 2021, candidatura magistratei Viorica Puică la funcția de judecătoare la CSJ a fost respinsă de majoritatea parlamentară.

  În cadrul ședinței Parlamentului din 12 martie 2021, Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a propus respingerea proiectul de lege privind numirea în funcție a judecătoarei Viorica Puică la CSJ până la atingerea plafonului de vârstă, motivând doar că proiectul de lege, fiind propus votului în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități, nu a acumulat numărul de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului. Astfel, cu majoritate de voturi, candidatura magistratei a fost respinsă.

  Viorica Puica este judecătoare din 2002 și a activat la Judecătoria sect. Centru din Chişinău. Ea a candidat și anterior la funcția de judecător al CSJ. În 2007, Viorica Puica a fost desemnată cel mai bun judecător din R. Moldova.

  Judecătoarea a avut anterior mai multe discursuri critice privind sistemul judecătoresc din R. Moldova.
  Sursa: zdg.md

• Promovarea la CSJ. Cine sunt și cum pot să obțină patru judecători, propuși de CSM vechiului Parlament, promovarea la CSJ, cu voturile noului Legislativ

  Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții.  ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, […]

  Citiţi mai departe

  Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

  ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

  Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

  Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica Puica, Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

  Timp de aproape un an, Parlamentul trecut a evitat, apoi a refuzat promovarea Vioricăi Puica la CSJ

  Numirea Vioricăi Puica a fost respinsă de Parlament oficial, la 12 martie 2021. Înainte de asta, încă pe 15 iulie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului, cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire la CSJ a acestei judecătoare. Raportul Comisiei Juridice nu conține o motivare a deciziei luate. Membrii Comisiei nici măcar nu au audiat judecătoarea, o practică obligatorie a Comisiei Juridice de până atunci. 

  Candidatura Vioricăi Puica a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și, respectiv, pe 20 iulie 2020, dar, de fiecare dată, subiectul era exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să voteze cât mai curând posibil numirea ei în funcția de judecătoare a CSJ. La 12 martie 2021, la nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice, majoritatea parlamentară formată din deputații PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”, afiliată Partidului Șor, a votat pentru respingerea propunerii de numire a Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021, examinarea candidaturii Vioricăi Puica s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. La fel ca și Comisia, nici Parlamentul nu a audiat judecătoarea.  

  Doi candidați — respinși, unul — trimis pentru clarificări la CSM, iar dosarele a doi judecători nici nu au fost examinate

  Tot în ședința Parlamentului din 12 martie 2021 au fost respinse candidaturile judecătorilor Nicolae Șova (Judecătoria Chișinău) și Anatolie Minciună (Curtea de Apel Chișinău). În cadrul Comisiei Juridice, candidaturile celor doi nu au fost susținute, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, cei doi au obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document. 

  În ședința Parlamentului din 12 martie urmau să fie discutate și candidaturile altor doi judecători, propuși spre promovare la CSJ: Oxana Robu și Ghenadie Plămădeală. Parlamentul nu a discutat însă candidaturile lor, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să se întâmple până la discutarea subiectului privind numirea judecătoarei Viorica Puica.

  Mai devreme, la trei martie curent, Comisia Juridică a examinat și candidatura Alionei Miron pentru promovare la CSJ. Ședința nu a fost publică, însă numele ei nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot, pentru că anterior, inclusiv membri ai CSM au reclamat faptul că Miron ar fi fost promovată greșit la CSJ, fiind înregistrată o eroare la numărarea voturilor. Candidatura Alionei Miron a fost remisă CSM-ului pentru clarificări. 

  Astfel, candidaturile a cel puțin patru dintre cei șase judecători ar urma să fie discutate și analizate de către deputații noului Parlament: Viorica Puica, Aliona Miron, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu. ZdG vă propune să cunoașteți detalii despre cariera și averea celor patru magistrați care aspiră, în continuare, la promovarea la CSJ.

  Viorica Puica, judecătoare de aproape 20 de ani în prima instanță

  Viorica Puica este judecătoare din 2002. Ea a activat doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău, deși a candidat și anterior de mai multe ori pentru a fi promovată în instanțele ierarhic superioare. În 2007, Puica a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  La evaluarea ordinară din 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a oferit calificativul excelent, constatând că, „pe parcursul activității, judecătorul Viorica Puica nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”. Cu același calificativ a fost evaluată și în 2015. În 2013, Puica primise calificativul foarte bine, Colegiul constatând că nu a comis  abateri disciplinare în activitatea sa. 

  „Pentru succese remarcabile în înfăptuirea justiției”, la 22 decembrie 2007, Puica a fost desemnată de către CSM și de către Asociația Judecătorilor din R. Moldova drept „Cel mai bun judecător din țară”.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Viorica Puica, împreună cu soțul său, avocatul Valeriu Puica, dețin un apartament de 71 de metri pătrați, obținut în urma unui contract de investiție din anul 2014. Familia Puica deține și un automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2017 și cumpărat în 2020 cu 293 de mii de lei, echivalentul a circa 15 mii de euro. Anul trecut, pe lângă veniturile salariale, familia Puica a raportat 40 de mii de lei din vânzarea unui automobil Nissan Almera și alți 400 de mii de lei din vânzarea unui apartament de 30 de metri pătrați, obținut încă în 2009. Tot anul trecut, soții Puica au contractat două datorii în valoare totală de circa 6 mii de euro. Din 2017 și până în 2021, familia judecătoarei are de rambursat alți 50 de mii de lei, obținuți în urma unui contract de credit semnat cu Mobiasbancă. 

  Viorica Puica, despre promovarea la CSJ: Eu am depus la CSM o cerere prin care solicit să fiu propusă repetat Parlamentului pentru numirea în funcție, dacă nu greșesc pe 29 martie, după ce a refuzat Parlamentul. Mi s-a spus că Parlamentul a transmis actele și aștept ca subiectul să fie inclus pe agenda ședințelor CSM. Eu sper că CSM, în timpul apropiat, la una din ședințe, să mă invite și să fiu propusă repetat, așa cum prevede legea. La fel, sper că dacă voi fi propusă de CSM, și Parlamentul R. Moldova să mă numească în funcție, cu respectarea tuturor procedurilor.

  Aliona Miron, cariera și averea magistratei care activează de 12 ani în prima instanță

  Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău), iar în 2014 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, 2017 și 2019, judecătoarea a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine, membrii Colegiului constatând că magistrata nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figurează în dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. 

   

  Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente.

  Aliona Miron, despre promovarea la CSJ: Știu că în luna mai, dna Luiza Gafton (președinta interimară a CSM de atunci, n.r.) a semnat o scrisoare prin care a transmis înapoi către Comisia Juridică actele mele, pe motiv că nu a fost emis un act în privința mea. Dacă era o hotărâre de refuz, CSM era obligat să se întrunească, să discute din nou și să pună la vot. Dosarul meu s-a restituit printr-o simplă scrisoare, iar lucrul acesta nu este prevăzut de regulament, respectiv, eu am înțeles că dna Gafton a pus în discuție subiectul cu membrii CSM și a trimis actele înapoi la Parlament. Eu nu am fost informată oficial despre aşa ceva. Acum Comisia Juridică trebuie să ia o hotărâre, să propună Parlamentului, sau pozitiv sau negativ, iar Parlamentul să adopte o decizie în acest sens. 

  Despre avere: Casa primită în 2018 de la părinții mei, în temeiul unui contract de înstrăinare, cu condiția întreținerii pe viață, este în Chișinău. Ei au construit două case identice. Referitor la veniturile lor, eu cred că au fost verificați, pentru că ei au venit din străinătate cu bani și au declarat toți banii. Mai dețin un apartament la sol, în Chișinău, și un garaj într-o curte comună. Le am de când m-am căsătorit, din 1997. Familia mea mai deține un imobil în s.Vălcineț, rl Călărași, moștenire de la socrii mei. Toate astea le-am avut înainte de a deveni judecător, cu excepția unui apartament pe care l-am cumpărat în blocurile construite pentru judecători. Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată. Împrumutul de 5 mii de euro a fost luat de la un membru al familiei, după ce a vândut casa, mi-a împrumutat acești bani”. Judecătoarea a precizat că este gata să ne prezinte toate actele ce justifică averea pe care o deținea familia sa. 

  Oxana Robu, decizii în dosare de rezonanță. Vizată în dezvăluirile unei grefiere privind dosarul Platon

  Oxana Robu este judecătoare din anul 2004. În 2009 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău. Robu a fost evaluată de către Colegiul de Evaluare în 2013, 2016 și 2019, primind calificativele foarte bine sau excelent. 

  Numele Oxanei Robu figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, conform informațiilor publicate de agentul guvernamental. Aceasta, pe când era la Judecătoria Ciocana, a anulat contractul de vânzare-cumpărare al unui teren procurat de compania Grafescolo S.R.L de la Consiliul Orășenesc Vadul lui Vodă. Deși soluția primei instanțe a fost menținută de CSJ, la CtEDO compania a câștigat dreptul la prejudicii morale în sumă de 3,6 mii de euro și alți 2 mii de euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CSJ nu a motivat decizia luată și nu a citat legal compania reclamantă. 

  Numele Oxanei Robu se regăsește într-un document cu declarațiile Dorinei Plucci, care era pe atunci grefieră a judecătoarei Liubovi Brînza. Mărturiile ei au fost depuse în cadrul cauzei penale „mita pentru judecători”, care era atunci în examinare la Judecătoria Chișinău. Grefiera preciza că a asistat în anticamera lui Ion Pleșca, pe atunci președintele CA Chișinău în momentul în care magistrații Liubovi Brînza, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă  erau în biroul lui  Ion Pleșca. „Robu Oxana împreună cu Pleșca Ion se certau cu Liubovi Brînza, deoarece ultima avea altă opinie pe dosarul Platon, spunând că vrea să facă opinie separată. Certuri de acest gen am auzit mai multe. Menționez că, de fiecare dată, pe parcursul examinării cauzei, se anunța întrerupere și membrii completului de judecată erau chemați în biroul lui Ion Pleșca, iar ultimul le dădea indicații ce să facă pe dosar”, preciza grefiera. 

  Citiți și: DOC/ Acuzațiile continuă la adresa fostului președinte al CA Chișinău. O grefieră confirmă că acesta dădea indicații judecătorilor

  Oxana Robu a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Igor Mânăscurtă, au menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. 

  Ulterior, în mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul Platon ar fi fost falsificat, astfel că a cerut revizuirea sentinței. În iunie 2021, Platon a fost achitat.

  În ianuarie 2019, Oxana Robu a făcut parte și din completul care a decis să anuleze pedeapsa de cinci ani de închisoare, emisă de prima instanță în privința executorului judecătoresc Svetlana Mocan, vizată în dosarul „laundromatul rusesc”. Completul condus de Oxana Robu a decis că faptele Svetlanei Mocan constituie o contravenție, al cărei termen de prescripție de tragere la răspundere a expirat. 

  Robu a fost președinta completului de judecată care, la 4 octombrie 2017, a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție, într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală. În ianuarie 2018, asemeni altor câțiva judecători de la CA Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării. 

  Averea judecătoarei: casă donată de părinți și Volvo în posesie de 24 de mii de euro

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, Oxana Robu deține o casă de locuit, obținută în 2015, în urma unui contract de donație semnat cu părinții săi. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că imobilul se află în Chișinău, fiind înregistrat însă pe numele fiului judecătoarei. În 2015, la data donației, acesta era încă minor. Pe terenul în care este ridicată casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu este și un alt bun imobil, de 90 de metri pătrați, deținut de părinții magistratei. 

  În declarația de avere și interese pentru anul trecut, Oxana Robu a mai indicat că deține un autoturism Volvo, produs în 2019 și obținut în 2020, în baza unui contract translativ de posesie și folosință. Judecătoarea a indicat că mașina a costat 480 de mii de lei, echivalentul a circa 24 de mii de euro. Judecătoarea declară că deține în posesie și un Mercedes Universal, fabricat în anul 2003. În ultimele declarații de avere și interese, magistrata a indicat surse financiare obținute din vânzarea unor bunuri mobile sau imobile în anii precedenți. În declarația pentru anul 2020 aceasta a raportat inclusiv vânzarea apartamentului de 70 de metri pătrați, procurat la preț preferențial, în urma unui contract de investiții, într-un bloc construit pentru judecători pe strada Romană din Chișinău.
  Judecătoarea Robu, despre acuzațiile aduse de grefieră, dosarele de rezonanță și avere

  despre promovarea la CSJ: Nu am fost informată despre ce urmează să se întâmple. Conform legislației, chestiunea dată urmează să fie pusă în discuție în plenul Parlamentului.

  despre dezvăluirile grefierei: „Referitor la declarațiile grefierei dnei Brînză, am dat și explicații Procuraturii Anticorupție, pentru că a fost depusă și o plângere pe dl Pleșca, iar judecătorii care au făcut parte din complet au fost audiați. Vă dați seama că dna Brînză,  una din judecătoarele vizate în dosarul privind acte de corupție, a ales o metodă de apărare. Eu nu vreau să comentez strategia pe care a abordat-o… Sigur că m-am revoltat, pentru că aceste afirmații nu corespund adevărului, iar dna grefier urma să fie întrebată din ce motive a făcut aceste declarații. Dar niciodată, nici eu, nici colegul meu nu am fost în birou să ni se dea indicații. La noi a fost o dispută despre anumite înscrisuri care au dispărut din dosar și eu, fiind președinte al completului, am pus niște întrebări, la care dumneaei nu putea să răspundă. Nici grefiera nu a putut să ofere răspunsuri clare, iar până la urmă a fost interpretat în felul în care am fost și eu mirată să aud.

  despre deciziile din dosarele de rezonanță și eventuale influențe din exterior: Ce fel de influențe. Noi avem dosarele în față, avem probe. Le-am analizat. Dat fiind faptul că ele au fost etichetate ca fiind dosare de rezonanță, mă rog, fie, dar ca orice alte dosare, au fost examinate în complet. Cauza Gamrețki, de exemplu, am urmărit, cum, CSJ, în genere m-a uimit, că a exclus și pedeapsa complementară aplicată. Studiem practica și încercăm să ne facem lecțiile.

  despre dosarul de la CtEDO: Nu este adevărat. Pierderea la CtEDO este din cauza că, atunci când s-a examinat cauza la CSJ, nu a fost motivată decizia CSJ sub aspectul pe care l-a invocat partea în proces. Totodată, a fost invocat și faptul că s-a examinat în ordine de recurs în lipsa părților. Condamnarea se datorează CSJ, nu a deciziei luate de prima instanță.

  despre avere: Casa a fost construită de părinți. Ei au procurat o casă, iar pe terenul aferent au decis să mai construiască o casă. Eu, locuind cu ei, cu ce am putut, i-am ajutat, dar aportul a fost depus, în mare parte, de părinți. Mașina  (Volvo) este a fostului soț, care a fost cumpărată pentru fiu, iar pentru că el acum nu se folosește de ea, o folosesc eu, nu tot timpul, doar când am nevoie. Nu am, la moment, posibilitate să-mi procur automobil. 

  Ghenadie Plămădeală, de 22 de ani judecător în prima instanță

  Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, 2016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.

  În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Ghenadie Plămădeală declară că deține în posesie o casă de locuit cu construcții accesorii și garaj, obținută prin contract de donație în anul 2009, dar și un apartament de 69 de metri pătrați, tot în posesie și obținut tot în urma unui contract de donație din 2009. 

  Ghenadie Plămădeală mai declară că deține în proprietate două automobile: un BMW-740i, fabricat în 2009 și cumpărat în 2015 cu 24 de mii de euro, și un BMW X3 XDrive, fabricat în 2013 și procurat în 2019 cu 140 de mii de lei. Judecătorul declară că are, din 2014, în posesie o motocicletă JAWA 350 cu ataș, dar și aproximativ 4 hectare de terenuri pe care le dă în arendă.

  Ghenadie Plămădeală, despre promovarea la CSJ: „Dacă nu a fost pusă în discuție candidatura mea, reiese că ea urmează să fie discutată (de noul Parlament, n.r.). Nu cunosc alte detalii. Doar ce am văzut în mass-media. Nu pot să vă spun ceva concret”. despre avere: Casa de locuit a fost donată de mama. Este patrimoniul mamei. Casa este în raionul Cimișlia. Doar apartamentul este în Chișinău.

  Alți doi judecători aspiră la promovarea la CSJ

  Anatolie Minciună și Nicolae Șova au și ei șanse să ajungă la CSJ, doar că aceștia încă nu au depus cereri la CSM pentru a fi propuși în mod repetat Parlamentului pentru numire. Contactat de ZdG, Anatolie Minciună a precizat că a depus la CSM o cerere prin care a solicitat să fie verificate faptele invocate în raportul SIS. „Eu am rugat să se verifice toate mizeriile care au fost scrise despre mine. Am depus această cerere cu perspectiva de a fi propus repetat Parlamentului pentru numire”, a menționat Minciună.

  Ce va face noua guvernare cu promovarea judecătorilor la CSJ?

   

  Olesea Stamate, deputată, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități:
  Procedural, CSM ar trebui să remită repetat Parlamentului pentru examinarea și aprobarea candidaturilor doamnelor Puica și Miron, iar Parlamentul se va expune. Eu nu cunosc multe detalii despre alte candidaturi, pentru că nu eram atunci în Parlament. Voi ridica dosarele și voi vedea. Mingea acum e în terenul CSM ca să înainteze repetat acele candidaturi care nu au fost examinate sau au fost examinate cu încălcări de procedură. Cu siguranță, actualul Parlament nu va mai ține candidaturile spre examinare timp de nouă luni. 

   

  Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, membru al CSM:
  Îmi aduc aminte despre această situație. Voi ridica problema la prima ședință a CSM la care voi participa. Acolo, dacă nu greșesc, sunt diferite situații și diferiți candidați, unii care merită a fi promovați, iar alții care nu merită. O sa mă clarific și cu procedurile și voi reveni.

   

  Dorel Musteață, președintele interimar al CSM:
  Unii colegi au depus cerere către Inspecția Judiciară ca să verifice cele invocate în ședința Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, pentru că acolo le-au fost aduse niște acuzații, care urmează a fi verificate și probate. Ulterior, în privința acestora o să decidem, o să punem subiectul în discuții la ședința plenului. În cazul colegilor care nici nu au fost puse candidaturile în discuție, probabil o să remitem repetat dosarele, ca ele să fie examinate de Parlament, care trebuie să ia o decizie, sau de admitere sau de respingere. 

  Sursa: zdg.md

• Magistrata Viorica Puica, după ce deputații PSRM – ȘOR i-au respins candidatura la funcția de judecătoare la CSJ: „Este un atac inadmisibil asupra independenței sistemului judecătoresc”

  „Eu chiar am sperat la o schimbare. Deputații care au participat la vot nu-și doresc o reformă efectivă și adevărată în justiție. Dacă a avut loc o înțelegere politică pe seama justiției, așa cum au fost informați cetățenii de către unii deputați, e foarte grav”. Astfel comentează magistrata Viorica Puica decizia de vineri, 12 martie, a deputaților din Parlamentul de la […]

  Citiţi mai departe

  „Eu chiar am sperat la o schimbare. Deputații care au participat la vot nu-și doresc o reformă efectivă și adevărată în justiție. Dacă a avut loc o înțelegere politică pe seama justiției, așa cum au fost informați cetățenii de către unii deputați, e foarte grav”. Astfel comentează magistrata Viorica Puica decizia de vineri, 12 martie, a deputaților din Parlamentul de la Chișinău, deputați PSRM, ȘOR și transfugii de la Pentru Moldova, de a respinge proiectul de lege privind numirea în funcție a judecătoarei la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) până la atingerea plafonului de vârstă.

  Contactată de ZdG, judecătoarea Viorica Puică, susține că nu a fost invitată vineri, 12 martie, nici la ședința Comisiei juridice numiri și imunități și nici la cea a Parlamentului, care a durat până noaptea târziu. Magistrata spune însă că a urmărit atent întreaga ședință de Parlament și califică votul majorității deputaților prin care a fost respinsă candidatura ei la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) drept „o imixtiune în activitatea organului de autoadministrare judecătorească și un atac inadmisibil asupra independenței sistemului judecătoresc”.

  „Este regretabil ceea ce s-a întâmplat vineri la ședința Parlamentului. Calific asta ca o imixtiune în activitatea organului de autoadministrare judecătorească, pentru că selectarea judecătorilor pentru CSJ este o activitate internă și exclusivă a CSM. Este un atac inadmisibil asupra independenței sistemului judecătoresc.

  Am ascultat atent ce s-a petrecut în ședința plenului și dacă a avut loc o înțelegere politică pe seama justiției așa cum au fost informați cetățenii de către unii deputați, e foarte grav, foarte grav.

  La fel, la ședința Parlamentului de vineri, 12 martie, nu am fost invitată. Nici la ședința Comisiei, nici la ședința Parlamentului, nu am fost invitată. Au votat fără a invoca vreun motiv”, ne-a comunicat magistrata.

  „Am muncit toată viața mea cinstit. M-am străduit să nu fac greșeli, pentru că o greșeală în justiție costă mult”

  În context, judecătoarea Viorica Puică mai spune că „s-a străduit să nu facă greșeli în activitatea sa, pentru că o greșeală în justiție costă mult și că a sperat, cu adevărat, la o schimbare în sistemul judecătoresc” menționând că a obținut calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a performanțelor judecătorilor și punctaj maxim la Colegiul de Selecție și Cariera judecătorilor, lucru pe care, potrivit ei, puțini judecători îl mai pot obține.

  „Toți cetățenii trebuie să știe că doar CSM  are întreg instrumentar pentru efectuarea procedurilor de selecție pentru CSJ. Până la adoptarea unei Hotărâri a CSM de numire a unui judecător la CSJ, judecătorul respectiv trece o verificare minuțioasă prin Colegiul de evaluare și Colegiul de selecție. La Colegiul de evaluare eu am obținut calificativul excelent, vă asigur că nu mulți judecători din sistemul judecătoresc obțin acest calificativ.

  Acest calificativ înseamnă, ca să înțelegeți, mult efort, dedicație, am muncit toată viața mea cinstit. M-au autoperfecționat, m-am străduit să nu fac greșeli pentru că o greșeală în justiție costă mult. La Colegiul de selecție am obținut maxim punctaj posibil, având în vedere vechimea mea de muncă în funcția de judecător. Vă amintesc că Comisia juridică, în iunie 2020, fără a mă invita, a respins numirea mea, fără o motivare. Unii deputați au indicat atunci că nu mă cunosc, de aia nu au votat, au votat împotriva mea. Ulterior, la a doua ședință a fost amânat subiectul numirii mele. Atunci, am urmărit atent toate acestea. Atunci, președintele Comisiei juridice argumenta că amânarea a fost pentru definitivarea proiectului, pentru a afla mai multe despre acest judecător.

  Eu chiar am sperat la o schimbare. Lucrurile spre bine le schimbă oamenii. Deputații care au participat la vot vineri,  nu-și doresc o reformă efectivă adevărată în justiție”, a mai declarat judecătoarea.

  Magistrata susține că deocamdată nu a luat o decizie în legătură cu acțiunile ei de mai departe, după refuzul Parlamentului de a o numi în funcția de judecătoare la CSJ, menționând că „se va gândi ce poate să facă mai departe”.

  Contactat de ZdG, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Dinu Plîngău, care, după decizia majorității parlamentare de a respinge numirea judecătoarei Viorica Puica la CSJ, a declarat că „de fapt, a avut loc o înțelegere politică pe seama justiției”, precizând că „nu se cunosc motivele pentru care unii candidați au fost votați și care sunt motivele pentru care unii au fost respinși”, susține că „nu există nicio procedură clară de atac” în acest caz.

  „În cazul judecătorilor de la CSJ cred că au fost zeci de cazuri când pe unii judecători pur și simplu nu i-au promovat din cauza că majoritatea parlamentară nu dorea acest fapt și nu există nicio procedură de atac în acest caz. Ei cumva nu sunt respinși, ei cumva așteaptă să fie votați în Parlament. Aceasta este procedura legii. (…) Respingerea de numire a judecătoarei a fost o înțelegere politică de a promova doi judecători convenabili unor lideri de partid”, a declarat parlamentarul.

  Majoritatea Parlamentară, formată din deputații socialiști, cei din Partidul Politic ȘOR și transfugii din Platforma Pentru Moldova, a respins în ședința plenară desfășurată vineri, 12 martie, candidatura magistratei Viorica Puică la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Socialistul Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a propus respingerea proiectul de lege, motivând că acesta nu a acumulat numărul de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului.

  În cadrul ședinței Parlamentului din 12 martie, socialistul Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a propus respingerea proiectul de lege privind numirea în funcție a judecătoarei Viorica Puică la CSJ până la atingerea plafonului de vârstă, motivând doar că proiectul de lege, fiind propus votului în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități, nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului. Astfel, cu majoritate de voturi, a deputaților PSRM – ȘOR și transfugii de la Pentru Moldova, candidatura magistratei a fost respinsă.

  Anterior, mai multe organizații ale societății civile au formulat un apel public prin care au solicitat Parlamentului R. Moldova să adopte cât de curând posibil o hotărâre privind numirea magistratei Viorica Puica în funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, pentru care a fost propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în luna iunie 2020.

  La 9 iunie 2020, CSM a propus numirea judecătoarei Viorica PUICA la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție în care a concurat cu alți cinci candidați. CSM a luat această decizie în urma evaluării performanțelor profesionale ale candidaților, a experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației la interviul în fața membrilor CSM. Candidatura dnei Puica a fost susținută de majoritatea membrilor CSM și niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.

  La 15 iulie 2020, Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia Juridică) nu a susținut numirea Judecătoarei Puica în funcția de judecătoare a CSJ. Raportul Comisiei juridice nu conține vreo motivare concretă, ci doar menționează lipsa numărului necesar de voturi al membrilor Comisiei. Comisia Juridică nu a audiat judecătoarea, ceea ce era o practică a Comisiei Juridice până acum și nici nu au discutat despre calitățile profesionale ale dnei Puica. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, membrul Comisiei Juridice Grigore NOVAC a menționat că „nu poate susține o persoană pe care nu o cunoaște bine din punct de vedere profesional”. Acceptarea unei asemenea abordări ar însemna că membrii Comisiei Juridice pot susține doar judecătorii pe care îi cunosc. O asemenea abordare este regretabilă și periculoasă. Mai mult, abordarea Comisiei Juridice nu este conformă legii, care  permite respingerea candidatului propus de CSM doar dacă acesta este incompatibil cu funcția de judecător al CSJ sau dacă a fost încălcată procedura de promovare a acestuia. Refuzul Comisiei Juridice nu se bazează nici pe unul din aceste motive.

  La 16 iulie 2020, în agenda ședinței Plenului Parlamentului a fost inclus proiectul de hotărâre privind numirea în funcție la CSJ a dnei Puica, însă subiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, la propunerea Președintei Parlamentului. La următoarea ședință a Parlamentului din 20 iulie 2020, proiectul de hotărâre de numire în funcție a judecătoarei Puica nu s-a regăsit în agendă, iar ședința din 23 iulie a fost anulată după ce Parlamentul a decis încheierea sesiunii ordinare a anului 2020. În ultimii 10 ani, Parlamentul a ignorat doar o singură propunere a CSM cu privire la numirea judecătorilor CSJ.

  Judecătoarea Viorica PUICA se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. Timp de 11 ani, a predat disciplina drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Respingerea unui asemenea candidat ar trimite un semnal alarmant judecătorilor onești din Moldova și va submina și mai mult încrederea în existența unei dorințe și voințe veritabile pentru reformarea sistemului de justiție.

  Tot în ședința Parlamentului de vineri, 12 martie, deputații din majoritatea parlamentară au respins candidatura lui Anatolie Minciună și cea a lui Nicolai Șova, la funcția de judecători la CSJ.

  Totodată, în cadrul ședinței de vineri, Tamara Chișca-Doneva, magistrata care a făcut parte din completul de judecători care a luat decizia finală în dosarul „Gemeni” și a dus la obligarea statului de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) să achite prejudicii de până la 3,6 mln de euro, a fost numită de Parlament în funcția de vicepreședintă a CSJ. Proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de vicepreședintă a CSJ, președintă a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ a fost votat de majoritatea parlamentară, deși pentru excluderea proiectului de pe ordinea de zi au votat 31 de deputați. Tot vineri, parlamentarii au desemnat-o în funcția de vicepreședintă a CSJ, președintă a Colegiului penal, pentru următorii patru ani, pe magistrata Nadeja Toma.

• На вакантное место в Высшем совете магистратуры претендуют 9 судей. Что о них известно

  В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса […]

  Citiţi mai departe

  В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

   Геннадий Павлюк

   

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове., но судьи решили заменить реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.

  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Павлюк заработал 296,5 тыс. леев. Также семья судьи получила наследство: €2,5 тыс., $ 2 тыс. и 45 тыс. леев. Кроме того, семья судьи продала имущество за €46,3 тыс. и 773 тыс. леев (какое имущество, не указано). Семья судьи владеет домом площадью 155,5 кв.м. за 578 тыс. леев и частью дома площадью 110,3 кв.м. Также в 2020 году семья судьи купила автомобиль Renault KADJAR за 272,1 тыс. леев и Lexus NX300h за 478,7 тыс. леев.

   Георгий Балан

   

  Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
  После отставки  против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также — штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила на реальные тюремные сроки.

  На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

  В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

  Согласно декларации, в 2019 году Балан получил 44,2 тыс. леев за работу судьей, 84,8 тыс. за работу в Генинспекторате полиции и компенсацию за увольнение 6,3 тыс. леев. Семья Балана получила пожертвования € 3 тыс. и 60 тыс. леев. У судьи есть квартира площадью 65,7 кв. м, которую купили в 2001 году за €110 тыс.

   Виорика Пуйкэ

   

  Виорика Пуйкэ работает судьей с 2002 года, сейчас —. в суде столичного сектора Ботаника. Пуйкэ не раз публично критиковала положение дел в судебной системе. Она несколько раз претендовала на пост судьи Высшей судебной палаты (ВСП), но не набирала нужного числа голосов. Во время одного из таких конкурсов в 2017 году тогдашний генпрокурор и член Высшего совета магистратуры Корнелиу Гурин напомнил Пуйкэ, что она сказала в интервью, что «Генпрокуратура не является независимой». В том же 2017 году Пуйкэ баллотировалась в ВСМ, но не набрала нужного числа голосов.

  В июне 2020 года Пуйкэ снова приняла участие в конкурсе на пост судьи ВСП. Высший совет магистратуры из семи кандидатов выбрал только ее и отправил на утверждение в парламент.
  Однако на заседании юркомиссии депутаты от Партии социалистов (ПСРМ) и Демпартии (ДПМ) проголосовали против ее назначения. При этом они не объяснили причину своего решения. После этого 17 НПО подписали совместную декларацию, в которой призвали депутатов назначить Пуйкэ судьей ВСП. Также к декларации присоединился суд Кишинева. Пока парламент не рассмотрел вопрос о назначении Пуйкэ судьей ВСП.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Виорика Пуйкэ заработала 268,8 тыс. леев в должности судьи и 11,5 тыс. леев за работу в Нациституте юстиции.

   Василий Шкёпу

   

  Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году он возглавил суд Унген. В 2018 году Шкёпу получил орден «Трудовой славы» от президента Игоря Додона.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Шкёпу получил зарплату 239,8 тыс. леев и пенсию 79 тыс. леев. Также в 2019 году его жена получила в наследство дом площадью 99,4 кв. м и квартиру площадью 54,2 кв.м.

  Судья указал, что стоимость дома 10,8 тыс. леев, а стоимость квартиры 3,6 тыс. леев. Также семья судьи с 1992 года владеет домом площадью 146 кв.м.

   Наталья Клевады

   

  Наталья Клевады с 1999 года по 2005 год работала адвокатом. Затем она работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски (с 2005 по 2006 год) и в прокуратуре Кишинева (с 2006 по 2007 год). Потом она снова вернулась в адвокатуру, а в 2011 году стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

  Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору, и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

  В 2019 году, согласно декларации, судья заработала 258,6 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 73,9, которую купили в 2018 году за 503,3 тыс. леев.

  Чиприан Валах

  Чиприан Валах преподавал в нескольких университетах Молдовы. С 2005 по 2006 год он возглавлял главное управление международных экономических отношений при министерстве иностранных дел и евроинтеграции. С 2006 по 2014 год работал адвокатом, а в 2015 стал судьей в суде Буюкан.

  В июне 2019 претендовал на пост судьи Конституционного суда, но не прошел по конкурсу.

  В 2019 году судья заработал 247,5 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 42,9 кв.м, которую купила в 2014 году за 491,8 тыс. леев.

   Аурелий Постикэ

   

  Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году он стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

  В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.

  Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

  В 2019 году судья заработал 247, 3 тыс. леев. Его жена получила 504 тыс. леев за работу в SRL DB Express Account (бухгалтерская компания, также занимается аудитом)

  Виктор Санду

  Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Судья подтвердил, что его незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду на рассмотрение поступило громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

  В 2019 году судья заработал 247, 9 тыс. леев. В его декларации о доходах не указано, что он владеет каким-либо движимым или недвижимым имуществом.

  Ион Киртоакэ

   

  Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в академии им.Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ участвовал в написании гида «Соблюдение полицейскими прав человека». В 2019 году Киртоакэ активно участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ. Он открыто выступал с критикой совета и назвал его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, он был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам. В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при президенте Игоре Додоне.

  В 2019 году Киртоакэ получил 20,6 тыс. за работу судьей. Еще 323,3 тыс. он получил за работу в Нацинституе юстиции, 56,9 тыс. — за работу в академии им.Штефана чел Маре и еще € 5 тыс. — за научную работу при Совете Европы. Также у семьи судьи есть квартира площадью 39 кв.м. за 194,9 тыс. леев.

  Высший совет магистратуры — это орган самоуправления судей. Члены ВСМ решают, кого назначить судьей, а кого отправить в отставку. Также ВСМ следит за тем, чтобы судьи соблюдали нормы этики. Кроме того, специальная коллегия при ВСМ может начать дисциплинарные производства против судей. Согласно действующему законодательству, в ВСМ 15 членов: на основе конкурса в состав ВСМ выбирают шесть судей и шесть преподавателей права, а генпрокурор, министр юстиции и глава ВСП входят в совет по праву должности.

  Место в ВСМ освободилось после добровольной отставки с должности и.о. главы ВСМ Анатолия Пахопола, он также сложил мандат члена ВСМ. Подав заявление об отставке, Пахопол пояснил, что, после того как представители партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) оспорили в Конституционном суде правомерность его назначения на пост, у него нет морального права и дальше занимать эту должность, независимо от решения КС.

  Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое назначили на 23 октября, однако 2 октября Нацагенство общественного здоровья рекомендовало ВСМ не проводить собрание из-за эпидемии коронавируса.  ВСМ пока не сообщил проведет ли собрание суде.

• Socialiștii nu vor ca Viorica Puică să fie numită judecător la CSJ: membrii PSRM din Comisia juridică, numiri și imunități au votat împotrivă

  Membrii socialiști din Comisia parlamentară „Comisia juridică, numiri şi imunităţi” au votat „împotriva” numirii magistratei Viorica Puică în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât marți, 9 iunie, să o propună pe Viorica Puica plenului Parlamentului pentru a fi numită în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ea a […]

  Citiţi mai departe

  Membrii socialiști din Comisia parlamentară „Comisia juridică, numiri şi imunităţi” au votat „împotriva” numirii magistratei Viorica Puică în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât marți, 9 iunie, să o propună pe Viorica Puica plenului Parlamentului pentru a fi numită în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Ea a fost singura aleasă din cei șase candidați, după ce Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

  Informația a fost făcută publică de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, membru al Comisiei parlamentară „Comisia juridică, numiri şi imunităţi”.

  „PSRM votează în Comisia juridică ÎMPOTRIVA numirii Vioricăi Puică ca judecător la Curtea Supremă de Justiție. Una dintre cele mai oneste și competente judecătoare din această țară. E clar de ce – socialiștii au nevoie de oameni docili și cu probleme serioase. Pentru că aceste persoane execută nestingherit ordinele ilegale venite de la Dodon și alții ca el. Persoanele integre sunt incompatibile cu ce vrea Dodon să construiască în această țară”, a susținut Litvinenco.

   

  Contactat de Ziarul de Gardă, deputatul socialist Grigore Novac a susținut că a votat împotrivă din motiv că „nu poate susține o persoană pe care nu o cunoaște bine din punct de vedere profesionist“.

  „Rămâne la atitudinea plenului. Plenul va decide acceptarea sau neacceptarea unui candidat sau altul. Acest lucru nu depinde de Comisia Juridică. Comisia face raport în dependență de proiect, se expune. Decizia finală aparține plenului. Eu nu pot susține o persoană pe care nu o cunosc bine din punct de vedere profesionist. Materialele care au apărut prin presă, mă fac să mă abțin de la susținerea persoanei date“, a susținut Novac.

  Viorica Puica este judecătoare din 2002 și activează la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. Ea a candidat și anterior la funcția de judecător al CSJ.

  În 2007, Viorica Puica a fost desemnată cel mai bun judecător din R. Moldova.

  Judecătoarea a avut anterior mai multe discursuri critice privind sistemul judecătoresc din R. Moldova.
  Sursa: zdg.md

• Bătălie pentru Curtea Supremă de Justiție // Cine sunt magistrații care vor să ajungă acolo

  Trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău și patru magistrați de la Judecătoria Chișinău s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Sergiu Furdui, Anatolie Minciuna, Viorica Puica, Oxana Robu, Ghenadie Pavliuc, Svetlana Garștea-Bria și Nina Arabadji. Cei șapte candidați înscriși în concurs au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie […]

  Citiţi mai departe

  Trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău și patru magistrați de la Judecătoria Chișinău s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Sergiu Furdui, Anatolie Minciuna, Viorica Puica, Oxana Robu, Ghenadie Pavliuc, Svetlana Garștea-Bria și Nina Arabadji. Cei șapte candidați înscriși în concurs au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. Dosarele judecătorilor vor fi analizate în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Sergiu Furdui a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notat cu 80 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). Magistratul a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În cei 30 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

  Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

  Sergiu Furdui este campion la numărul de cauze în care hotărârile emise de comletul de judecată din care făcea parte au făcut obiectul examinării la CEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui, au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

  În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

  Anatolie Minciuna a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 78 de puncte de CSC. Magistratul a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

  În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

  Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr.

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

  Viorica Puica a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notată cu 76 de puncte de CSC. Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. Ea este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarând inclusiv că Procuratura nu este independentă.

  În ultimii ani, ea a candidat la mai multe concursuri dorindu-şi o promovare la instanţele superioare. De exemplu, a fost contracandidata lui Victor Micu la funcţia de magistrat la CSJ, dar a pierdut în faţa actualului preşedinte al CSM. Au fost şi alte încercări eşuate. În 2013, după unul dintre concursurile pentru o poziţie la CSJ, a iniţiat şi un proces de judecată împotriva Consiliului. Atunci, contracandidaţii ei au fost Ion Druţă, Aliona Danilov şi Liliana Catan. Ea a cerut recuzarea preşedintelui CSM de atunci, Nichifor Corochii, solicitare i-a fost însă respinsă. Magistrata a invocat că Ion Druţă şi Liliana Catan au fost invitaţi de Nichifor Corochii la nunta fiului său. Atunci, cei doi nuntaşi au fost propuşi Parlamentului pentru funcţiile de magistraţi la CSJ. Ulterior, Viorica Puica a contestat  la CSJ hotărârea prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, dar şi decizia prin care Ion Druţă şi Liliana Catan au fost desemnați câștigători ai concursului. Curtea Supremă de Justiţie a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

  Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notată cu 74 de puncte de CSC. În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. 

  Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

  Ghenadie Pavliuc a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 74 de puncte de CSC.Pavliuc a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. El a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

  Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Svetlana Garștea-Bria a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 70 de puncte de membrii CSC. A ajuns magistrată în 1994, iar timp de 20 de ani a activat la Judecătoria Botanica. În 2016, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Svetlana Garștea-Bria a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Savca c. Republica Moldova. După ce țara noastră a pierdut cauza la CEDO, statul a achitat despăgubiri în mărime de 13.500 de euro.

  Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
  Sursa: anticoruptie.md

• „Judecătorii sunt puternici prin statutul lor și nu au nevoie de relații cu politicienii sau cu oameni de afaceri ca să devină puternici”

  Interviu cu Viorica Puică, magistrată la Judecătoria Chișinău — Acest dialog al dvs. cu ZdG are loc în zilele când eforturile de reformare a justiției au generat căderea Guvernului Maiei Sandu. Cine și de ce, în R. Moldova, are frică de o justiție reformată? — Justiție reformată, cu adevărat, ar însemna, în primul rând, o justiție independentă de politic și […]

  Citiţi mai departe

  Interviu cu Viorica Puică, magistrată la Judecătoria Chișinău

  — Acest dialog al dvs. cu ZdG are loc în zilele când eforturile de reformare a justiției au generat căderea Guvernului Maiei Sandu. Cine și de ce, în R. Moldova, are frică de o justiție reformată?

  — Justiție reformată, cu adevărat, ar însemna, în primul rând, o justiție independentă de politic și de politicieni, un sistem judiciar cu judecători profesioniști, integri și onești, asigurați cu condiții adecvate de muncă, salarii și pensii corespunzătoare rigorilor internaționale. Un sistem în care nu ar exista pârghii ce ar intimida judecătorii. Dacă justiția ar fi independentă politic, lucrurile în țară s-ar schimba esențial în bine. Sper mult să înțeleagă acest adevăr politicienii de azi. Ei vin și pleacă, la anumite perioade, iar justiția rămâne, cu oamenii din sistem. Cu cât mai repede vor găsi și vor implementa mecanismele de excludere a politicului din sistem, cu atât mai repede justiția va reveni la normalitate, iar schimbările vor fi mai eficiente. Toate Guvernele care s-au perindat la putere au încercat, sub diferite forme, să ia sub control sistemul judecătoresc și procuratura, invocând că sunt probleme de corupție, de control din partea politicienilor oponenți, ilegalități. Ei consideră că, anume prin implicarea lor, lucrurile se pot schimba în bine. Absolut greșit. De o justiție reformată le este frică celor care neglijează legea, care sunt corupți, care activează ilegal și folosesc în activitățile lor procurorii și judecătorii corupți și vulnerabili.

  — Dacă ați fi ministră a Justiției, ce ați întreprinde imediat, pentru a edifica un sistem de drept corect, echitabil?

  — Noi avem legislație care, în esență, asigură un sistem de drept corect și echitabil, dar marea problemă sunt oamenii. Regretabil, dar nu toți justițiarii sunt integri și onești. Chiar și dintre colegii mei, se pare, nu toți înțeleg în ce constă statutul judecătorului. Judecător înseamnă profesionism, această muncă implică dedicație, auto perfecționare, responsabilitate, curaj, integritate și onestitate.

  În prezent, Ministerul Justiției urmează să identifice mecanisme legale, în corespundere cu Constituția R. Moldova și cu Recomandările Comisiei de la Veneția, pentru evaluarea judecătorilor. În opinia mea, evaluarea ar trebui efectuată exigent, la toate instanțele judecătorești, în aspect de integritate și calități personale relevante funcției de judecător. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca organ de autoadministrare a sistemului judecătoresc, prin intermediul Colegiilor sale, după caz, și Inspecția Judiciară, trebuie să identifice și să-i scoată din sistem pe cei care nu-și declară deschis averile, insultându-ne inteligenta, pe cei care acumulează bogății din activitatea de înfăptuire defectuoasă a justiției, neglijând drepturile și interesele cetățenilor. Ei trebuie să înțeleagă că locul lor nu este în sistem și să plece să acumuleze bogății din activități de business, dar nu din activitatea de magistrat.

  Totuși, acest gen de judecători nu se regăsesc în număr mare în sistemul judecătoresc. În prezent, anume acești judecători depun rezistență pentru reformarea efectivă a justiției. În acest context, e important ca politicienii să nu-i încurajeze. Noi dorim să scăpăm de ei. Cetățenii R. Moldova, investitorii străini, au dreptul la o justiție echitabilă, iar noi, judecătorii, avem nevoie de credibilitatea cetățeanului în actul de justiție. Pentru a edifica un sistem de drept corect și echitabil, e nevoie de voință politică și de membri ai CSM, cu verticalitate, curajoși, vocali, profesioniști, integri și onești.

  — De la un procuror european – la un procuror independent, după care – ajunși în punctul 0. De ce atât de dificil se identifică un procuror general în R. Moldova?

  — Politicienii ar trebui să fie de buna credință, dacă își doresc o schimbare și bine pentru acest popor. Doar astfel justiția ar putea ieși de sub influență politică. Cred că, în sistemul Procuraturii, sunt destui procurori independenți, profesioniști și integri, cu experiență, care ar putea exercita această funcție. Funcția de procuror general este importantă într-un stat. Procurorul general, pe lângă alte atribuții, exercită controlul asupra activității procurorilor și pornește, atunci când e cazul, urmărirea penală împotriva procurorilor. La fel, având acordul CSM, are atribuția de a porni urmărirea penală și în privința judecătorilor. Atribuții destul de importante în procesul de eradicare a corupției din justiție, și a contribui la edificarea unei justiții corecte, echitabile, iar în cele din urmă – la un stat de drept. Dezvoltarea unui stat, dar și bunăstarea oamenilor depind de calitatea actului de justiție și acest deziderat trebuie să-l înțeleagă fiecare procuror, fiecare judecător, dar și politician. După părerea mea, procurorul general trebuie să fie selectat din rândul procurorilor, și propus pentru numire în funcție șefului statului de către Consiliul Superior al Procurorilor. Rolul de bază trebuie să-l aibă acest consiliu, care e organul de asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii și garantul independenței şi imparțialității procurorilor.

  — Care sunt cele mai vulnerabile subiecte în justiția de la noi?

  — Selectarea, numirea, promovarea judecătorilor, integritatea unor judecători, procedura de alegere a membrilor CSM.

  — În R. Moldova, corupția e „activă” de ambele părți, printre cei care corup și printre cei care se lasă corupți. Cum e în sistemul judecătoresc?

  — Sistemul judecătoresc are multe neajunsuri și lacune, fapte despre care am vorbit și anterior, dar informații mai detaliate le am și eu din presă, în special în urma investigațiilor jurnalistice. Vreau să fiu înțeleasă corect, activitatea mea profesională, zi de zi, de la ora 07.00 și până la 18.00, decurge în acest birou și în sala de ședință. Nu am timp pentru alte activități și nici statutul judecătorului nu-mi permite alte activități.

  — Cât de simplu sau cât de complicat e să-ți păstrezi un nume în acest domeniu?

  — A păstra un nume în sistemul judecătoresc pentru mine înseamnă: în activitate să te conduci doar de lege, să te autoperfecționezi, să excluzi tot felul de cârdășii sau oferte ilicite, să ai putere de a refuza multor persoane și, în caz de necesitate, să recurgi chiar la denunțarea cazurilor sau tentativelor de corupție. E foarte simplu să activezi în conformitate cu legea. Mereu m-am întrebat de ce unii, din același sistem, lucrează altfel. E simplu să-ți păstrezi numele în acest domeniu. Ești așa cum ești. În prima perioadă de activitate, am avut dificultăți în relațiile cu anumiți colegi, care, până la urmă, s-au conformat felului meu de a fi.

  — În justiție avem breasla judecătorilor, a procurorilor și a avocaților. De fapt, cum funcționează corupția în cele trei bresle?

  — Personal, cred că majoritatea judecătorilor, procurorilor și avocaților sunt oameni onești, cu demnitate, care nu se implică în acte de corupție. Cred că sunt puțini dintre cei la care faceți referire dvs. Puțini, dar care fac mult rău justiției și societății în ansamblu. Nu știu exact cum funcționează corupția în cele trei bresle. Dar, dacă există corupție, toate breslele sunt afectate de acest flagel. În esență, nivelul corupției într-un stat depinde direct de integritatea sistemului judecătoresc.

  — Care, totuși, din cele trei, vi se pare cel mai mult afectată de corupție?

  — Nu pot spune. Cu certitudine, însă, pot spune că dacă e afectat sistemul judecătoresc de corupție, atunci nu mai putem conta pe dreptate și pe un stat de drept.

  — Cine, cum, vreodată, a încercat să vă mituiască? Cum ați reacționat?

  — Au fost mai multe încercări. Din start, i-am avertizat să nu continue pentru că apreciez intervenția ca o influență necorespunzătoare. Îi atenționez că am obligația să nu admit manifestări de corupție și să denunț imediat influențele necorespunzătoare.

  — Ați rostit mai multe discursuri critice despre situația din sistemul judecătoresc. Cum au reacționat colegii? Ce a urmat? S-a schimbat sau nu situația?

  — Majoritatea colegilor au reacționat pozitiv. Trebuie să spun că discuții despre situația din sistemul judecătoresc au loc permanent între colegi. De fiecare dată, încerc să-mi încurajez colegii, să promovez corectitudinea, profesionismul, onestitatea, integritatea și curajul. Observ o dinamică pozitivă, cel puțin în colectivul nostru, îl văd unul consolidat și optimist.

  — De mai multe ori v-ați pronunțat împotriva oricăror relații ale judecătorilor cu politicieni sau oameni de afaceri. Cum credeți, din ce cauză acest fel de relații sunt greu de stopat?

  — Pentru că oamenii doresc să relaționeze, se consideră cu influență sau poate le place unora să fie influențați. Am mai spus și cu alte ocazii, îmi pare rău că unii dintre colegii noștri nu înțeleg că ei sunt puternici prin statutul lor și nu au nevoie de relații cu politicienii sau cu oameni de afaceri ca să devină puternici.

  — Ani de zile presa și opinia publică declarau că Vladimir Plahotniuc ar fi controlat inclusiv justiția din R. Moldova. Cum avea loc acest control?

  — Nu cunosc cum anume avea loc acest control. Sunt judecător și am obligația să mă expun doar în baza faptelor și legii.

  — Să vorbim și despre dosarele cele mai scandaloase. Și Veaceslav Platon, și Vlad Filat afirmă, prin intermediul avocaților lor, că justiția de la noi nu le-a făcut dreptate. Ce se întâmplă de fapt cu aceste dosare?

  — Nimănui nu-i place să fie urmărit penal, arestat și, cu atât mai mult, condamnat. Din câte cunosc, există decizii irevocabile de condamnare, pe care nu le pot comenta. Oamenii trebuie să răspundă pentru faptele lor. Dacă Veaceslav Platon, Vlad Filat, fost lider politic, fost deputat și fost prim-ministru, sau alți demnitari de stat, au ajuns pe banca acuzaților și au fost condamnați, înseamnă că sistemul judecătoresc a avut probe, a avut argumente. Judecătorii examinează cauzele penale care ajung pe masa lor.

  — Câtă forță de decizie în sistemul judecătoresc are CSM?

  — CSM este organul de autoadministrare a sistemului judecătoresc. Forța de decizie a CSM-lui în sistemul judecătoresc este esențială. CSM, ca organ care asigură independența justiției, ar trebui să numească și să promoveze judecători pe criterii de profesionalism și integritate. În legătură cu Declarația Parlamentului R. Moldova cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului, având în vedere recomandările preliminare ale Comisiei de la Veneția, în contextul reformei inițiate, membrii CSM urmează să se întâlnească cu judecătorii și să discute despre problemele din sistem, să colaboreze cu Ministerul Justiției, Parlamentul și cu șeful statului, să se expună, prin avize, asupra proiectelor de lege. Este important ca membrii CSM să încurajeze judecătorii mai activi, care luptă pentru consolidarea sistemului judecătoresc și independența acestuia, să se ferească de a aplica sancțiuni apte de a produce un efect descurajant, să asigure un echilibru între a proteja autoritatea puterii judecătorești și dreptul unui judecător la libera exprimare. Rolul decisiv în curățirea sistemului judecătoresc și asigurarea independenței aparține CSM.

  — Ce se mai aude în cazul judecătorului Mihai Murguleţ, care ar fi fost autorul notei informative ce a dus la înlăturarea şi revocarea din funcții a mai multor judecători. Cum s-a finalizat acest subiect?

  — Nu cunosc cazul. Pentru detalii puteți apela la CSM și la judecătorul Murguleț. Tot ce știu este că persoanele înlăturate din funcțiile administrative, în baza hotărârilor definitive ale Curții de Apel Chișinău, au fost repuse în funcții și activează.

  — Sunteți magistrata care a suspendat decretul preşedintelui R. Moldova privind retragerea cetățeniei lui Traian Băsescu. Ce argumente ați adus atunci în favoarea acestei decizii?

  — Da, așa este. S-a dispus suspendarea decretului președintelui R. Moldova privind retragerea cetățeniei, ca măsură de asigurare a acțiunii, până la examinarea fondului cauzei. Argumentele au fost similare altor cazuri examinate după procedura contenciosului administrativ. Făcând uz de standardul de probă pentru asigurarea acțiunii – presupunere rezonabilă, măsura se aplicase în scopul prevenirii unui prejudiciu iminent.

  — Au existat sau mai sunt pe rol câteva dosare ce vizau corupția unor judecători. Ce credeți despre acestea? Cum explicați că, deși prinși în flagrant, unii magistrați sunt achitați sau chiar restabiliți în funcții?

  — Da, cunosc mai ales din presă despre unele cazuri. Instanțele judecătorești au achitat persoanele din motiv că au fost provocați. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în jurisprudența sa, a reiterat că, dacă fapta are loc în baza unor provocări ale organelor de drept, în lipsa cărora fapta nu ar fi existat, toate probele obținute în urma provocării se exclud din dosar. Decizia de achitare duce la reabilitarea deplină a persoanei, inclusiv la restabilirea în funcție.

  — Vă mulțumim.

• Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care […]

  Citiţi mai departe

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  – între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

  Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru – 15 martie curent – coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei – sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante – două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

  Trei apartamente, în doi ani

  Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

  Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

  În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție – un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

  Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

  În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

  S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

  Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

  Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

  În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

  Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

  Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

  Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

  „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

  Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

  „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

  Au cumpărat ieftin și au vândut scump

  Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

  Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

  La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

  Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

  La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

  La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

  Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

  În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

  În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

  A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

  Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

  Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

  În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

  Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude – Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc – au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

  Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

  Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată – Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

  Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

  Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

  S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

  Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

  Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

  CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

  Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

  Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• O magistrată din Chișinău, despre independența justiției: „Un judecător care se teme este unul periculos”

  Magistrata Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, afirmă că un judecător independent adoptă o hotărâre în sala de deliberare doar în baza probelor constatate în ședință, raportate la lege sau reieșind din prevederile legale, iar atunci când în deliberare se discută alte împrejurări ale procesului, rugăminți, solicitări sau amenințări, există o problemă gravă a independenței sistmeului judiciar. Viorica […]

  Citiţi mai departe

  Magistrata Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, afirmă că un judecător independent adoptă o hotărâre în sala de deliberare doar în baza probelor constatate în ședință, raportate la lege sau reieșind din prevederile legale, iar atunci când în deliberare se discută alte împrejurări ale procesului, rugăminți, solicitări sau amenințări, există o problemă gravă a independenței sistmeului judiciar. Viorica Puica a ținut un discurs la capitolul independența judecorilor în R. Moldova în cadrul conferinței anuală a actorilor din domeniul justiției: „Justiția în Republica Moldova: realizări, provocări și perspective”, care are loc astăzi, 29 iunie, în capitală.

  Judecătoarea, care și anterior a avut discursuri critice privind sistemul judecătoresc din R. Moldova, susține că despre un sistem independent se poate vorbi doar când magistrații sunt selectați și promovați în funcții pe criterii de profesionalism integritate și meritocrație, când nu există pârghii de influență asupra judecătorilor, când sunt asigurate condițiile de bază pentru protecția efectivă și completă și când există garanții în privința apărării drepturilor fundamentale ale omului.

  Cu experiență de 16 ani în sistem, Viorica Puica afirmă că „un judecător care se teme  este un judecător periculos”. În acest sens, aceasta precizează că independența funcțională presupune că instanțele nu sunt influențate și supuse ingerințelor din partea puterii executive și legislative, iar independența personală reiese din statutul pe care-l are judecătorul.

  „În principiu, legislația RM asigură independența judecătorului: reglementarea strictă a procedurii, procedeul de numire, eliberare, temeiuri concrete de sancționare a unui judecător, secretul deliberării, și interzicerea divulgării lui, asigurarea resurselor materiale. Legea nu este perfectă, dar asigură garanții destule”, a declarat magistrata în cadrul evenimentului la care participă avocați, procurori și judecători, inclusiv șefii PG, PA, CSM și UAM.

  În același timp, magistrata s-a întrebat de ce în ultimul timp tot mai multe voci vorbesc despre faptul că justiția nu este independentă, iar credibilitatea cetățenilor este sub orice nivel. Aceasta a mai precizat că după ce au investit mijloace financiare importante pentru reforma sistemului judiciar din R. Moldova, partenerii de dezvoltate ai statului reproșează că încă mai așteaptă ca să fie garantată independența justiției.

  „Esențial, schimbarea depinde de fiecare judecător, indiferent de instanța în care activează”, a declarat magistrata, precizând totodată și importanța conștientizării rolului avocaților și procurorilor. Viorica Puica a sugerat Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor să fie „mai curajoși și mai vocali” și să se transfrome, într-adevăr, în organe care să garanteze „efectiv independența justiției”.

  „Să nu uităm că suntem puternici prin statut și nu avem nevoie de relații cu politicul sau cu oamenii de afaceri”, a declarat aceasta, citând îndemnul unui raportor al ONU: „Să fim independenți și să nu luăm instrucțiuni de la politiceni sau de la oameni bogați”.

  Magistrata a recunoscut că în cariera sa a existat un caz în care s-a încercat intimidarea sa pentru adoptarea unei anumite hotărâri pe un dosar. Viorica Puica susține că a fost telefonată, dar că drept răspuns i-a comunicat persoanei că are loc o imixtiune în activitatea sa și că va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, afirmă judecătoarea, a senunțat tentativa de intimidare a sa: „trebuie să vă recunosc, mi-a fost foarte greu, nu puteam dormi noaptea, am avut sentiment de empatie, mai ales pentru că printre ei a fost și un judecător. (….) De atunci, nimeni nu se mai apropie cu solicitări”.

  Magistrata susține că în ultimii ani, legiuitorul a încercat să atenteze la independența puterii judecătorești, dar că instanța Constituțională, la cererea plenului Curții Supreme de Justiție, a adoptat mai multe hotărâri prin care a apărat independența justiției. În acest sens, magistrata a enumerat, inclusiv, hotărârea CC care a  declarat neconstituțională pensia specială a judecătorilor, hotărârea din 27 iunie 2017 prin care obligația CSM-ului  de a verifica condițiile prevăzute de lege pentru ridicarea imunității judecătorului a fost declarată constituțională și hotărârea din 5 decembrie 2017 prin care verificarea judecătorilor de către SIS a fost declarată neconstituțională.

  În acest sens, magistrata și-a exprimat dezacordul, enunțat și anterior, față de excluderea din sistem a judecătoarei Domnica Manole doar în baza unui aviz consultativ al SIS, precizând că este un caz „grav”.

  În finalul discursului său, magistrata a îndemnat colegii săi din sistem să aibă un comportament ireproșabil: „Să înlăturăm orice suspiciuni ce afectează imaginea justiției”.

  Pe 29 iunie, la Chișinău are loc conferința anuală a actorilor din domeniul justiției „Justiția în Republica Moldova: realizări, provocări și perspective”. La discuții participă procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, și președintele Uniunii Avocaților din R. Moldova (UAM), Emanoil Ploșniță.
  Sursa: zdg.md

• Magistrat, candidat la funcția de membru CSM, anunță protest public: Se dorește răstignirea întregului sistem judecătoresc

  Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai […]

  Citiţi mai departe

  Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
  „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

  La rândul său, judecătoarea Viorica Puică a subliniat că situația actuală cere ca în următoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși magistrați mai curajoși.   

  „Consider că în CSM trebuie să vină membri curajoși și mai vocali. Mi se creează impresia că cineva intenționat dorește să introducă frică în judecători ca să ne poată manipula. Nu este admisibil ca judecătorii să fie înregistrați la ce oră vin și la ce oră pleacă. Este o atentare la independența acestora. Regimul de lucru al unui judecător trebuie să fie unul flexibil, având în vedere caracterul intelectual al acestuia”, a declarat Puică.
  În replică, Petru Moraru, candidatul propus de Curtea Supremă de Justiție la funcția de membru CSM și-a îndemnat colegii să nu se comporte asemeni copiilor. 

  „Haideți să dăm dovadă de maturitate. Atunci când venim aici, să nu ne transformăm în copii. În Republica Moldova judecătorii sunt cei mai buni juriști. Copilăria s-a terminat, haideți să fim maturi”, a menționat Moraru. 

  De menționat că Viorica Puică și Gheorghe Balan sunt singurii magistrați care și-au depus portofoliile în concurs din inițiativă proprie. 

  Nu este prima dată când Gheorghe Balan vine cu astfel de mesaje critice în fața judecătorilor. În martie curent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor acesta a declarat că de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova sunt responsabili cei de la guvernare. Vezi video aici. 
  Sursa: agora.md

   

• Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

  Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al […]

  Citiţi mai departe

  Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

  Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

  Iertat de CNI

  Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

  În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

  Casa pusă în gaj la bancă

  Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

  Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

  În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

  Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

  Promisiunile făcute de Micu în 2014

  Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

  Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

  Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

  Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

  În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

  Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

  Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

  Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

  Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

  Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

  Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

  Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

  Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

  În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

  Despăgubiri de 169 de mii de lei

  Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

  În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

  „Casa nefinisată” a candidatului Galben

  Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

  În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

  Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

  Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

  Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

  Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

  P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
  sursa: zdg.md

• Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

  Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează. În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, […]

  Citiţi mai departe

  Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

  În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

  Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

  CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

  „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

  În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

  Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
  Sursa: anticorupție.md

• Președintele CSM, Victor Micu, printre pretendenții la funcția de judecător la CSJ. Cine sunt ceilalți candidați

  Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, […]

  Citiţi mai departe

  Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

  Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

  Judecătoarea Viorica Puica activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Activitatea acesteia a fost evaluată cu calificativul ”excelent” și 80 de puncte. Viorica Puica este judecătoare din 2002, iar din 2009 este și formator la Institutul Naţional al Justiţiei.

  Cel de-al treilea candidat este Mihail Diaconu, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Acesta are cel mai mic punctaj dintre candidați – 72 de puncte și a fost evaluat cu calificativul ”foarte bine”. Diaconu este judecător din 2004. În 2014 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Buiucani, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017. Mihail Diaconu a apărut în vizorul presei încă din aprilie 2009, când a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). La fel, el este unul dintre judecătorii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul ”Spălătoria rusească” și a prelungit mandatul de arest al fostului premier Vlad Filat.
  sursa: bizlaw.md

• Concurs // Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

  Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie.  Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul […]

  Citiţi mai departe

  Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

  Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

  Mihail Diaconu a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliștii. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”.

  Tot în ședința din 28 martie, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să examineze cererile de demisie ale magistraților Gheorghe Muntean de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Mihail Ciugureanu de la Curtea de Apel Chișinău. Ultimul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la iveală schemele prin care mai multe terenuri din zone centrale ale Chișinău au ajuns în mâini private. 

  Potrivit jurnaliștilor, Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste şapte ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumentând că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei. 

  Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. 
  sursa: anticoruptie.md

• Judecătoarea Viorica Puica: „Procuratura nu este independentă şi aceasta este tragedia societăţii noastre”

   – Dacă nu aţi fi judecătoare, ci un cetăţean din afara sistemului, câtă încredere aţi avea în sistemul judiciar din R. Moldova, în cazul în care aţi ajunge cumva parte a vreunui dosar?  – Eu am încredere în sistemul judiciar pentru că lucrez în acest sistem şi cunosc mulţi judecători dedicaţi acestei profesii nobile, care îşi exercită funcţia cu demnitate. […]

  Citiţi mai departe

   – Dacă nu aţi fi judecătoare, ci un cetăţean din afara sistemului, câtă încredere aţi avea în sistemul judiciar din R. Moldova, în cazul în care aţi ajunge cumva parte a vreunui dosar?
   – Eu am încredere în sistemul judiciar pentru că lucrez în acest sistem şi cunosc mulţi judecători dedicaţi acestei profesii nobile, care îşi exercită funcţia cu demnitate. Este adevărat, în sistemul judiciar din R. Moldova sunt probleme. Dar, totodată, ştiu că sistemul judecătoresc de la noi are şanse, cu aceşti judecători şi cu suportul Uniunii Europene, să devină unul în care cetăţenii să aibă încredere. Dacă nu aş fi crezut aşa, de mult aş fi plecat din R. Moldova. Sunt o persoană optimistă şi am speranţa că va veni o zi în care justiţia va recăpăta încrederea cetăţeanului. În sistemul judecătoresc sunt doar câţiva judecători care nu sunt integri, nu au curaj să adopte hotărâri adecvate şi pe care îi cunoaştem. Aceştia ne fac probleme. Locul lor nu este în justiţie. Ei trebuie să plece.

  continuare: zdg.md

• Judecătorii onești #Moldova

  Sistemul judecatoresc este considerat cel mai corupt din R.Moldova. Cu toate acestea, exista judecatori onesti si corecti care isi fac meseria asa cum scrie legea. Chiar daca pare de necrezut, acesti judecatori nu vin la serviciu in masini de lux si nu locuiesc in palate. //  Video: Reporter de GARDA, www.ZdG.md

  Sistemul judecatoresc este considerat cel mai corupt din R.Moldova. Cu toate acestea, exista judecatori onesti si corecti care isi fac meseria asa cum scrie legea. Chiar daca pare de necrezut, acesti judecatori nu vin la serviciu in masini de lux si nu locuiesc in palate.

  //  Video: Reporter de GARDA, www.ZdG.md

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună […]

  Citiţi mai departe

  Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

• Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

  Judecătoarea Viorica Puică este implicată în calitate de formator la cursurile pentru avocații stagiari organizate de către ABA ROLI în colaborare cu Institutul Național de Perfecționare Juridică din Statele Unite ale Americii. Judecătoarea Puică a fost selectată pentru a fi membrul grupului de lucru creat de ABA ROLI pentru a dezvolta ghidul pentru judecători care analizează prevederile Codului Penal legate […]

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Viorica Puică este implicată în calitate de formator la cursurile pentru avocații stagiari organizate de către ABA ROLI în colaborare cu Institutul Național de Perfecționare Juridică din Statele Unite ale Americii. Judecătoarea Puică a fost selectată pentru a fi membrul grupului de lucru creat de ABA ROLI pentru a dezvolta ghidul pentru judecători care analizează prevederile Codului Penal legate de condamnare și stabilirea pedepsei. De asemena, Doamna Puică a fost selectată pentru a participa la programul de schimb judiciar lansat de CEELI și INL/C pentru judecătorii instanțelor secundare și este membru al Rețelei Judiciare Europene Centrale și de Est creată de Institutul CEELI.

• На вакантные должности членов ВСМ претендует 13 судей

  На шесть вакантных должностей членов Высшего совета магистратуры (ВСМ), освобождающихся с 1 ноября, претендует 13 судей. Как передает агентство „Инфотаг” со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – […]

  Citiţi mai departe

  На шесть вакантных должностей членов Высшего совета магистратуры (ВСМ), освобождающихся с 1 ноября, претендует 13 судей.
  
  
  Как передает агентство „Инфотаг” со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – Никифор Корокий, Григорий Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ и Мария Гервас.

  Каждый из них должен будет в пятницу на Республиканском собрании судей изложить свое видение работы в ВСМ.
  
  
  Из числа претендентов лишь трое не из Кишинева.
  
  С ноября также становится вакантной должность главы ВСМ, которого должны избрать из своего состава 12 членов после их ротации. Сейчас ВСМ руководит судья из Единец Никифор Корокий, сменивший на этом посту Николае Тимофти, в марте 2012 года избранного парламентом президентом РМ.
  
  
  По новому закону „О статусе судей” в ВСМ избирается 12 членов. По трое назначаются от парламента из числа преподавателей права вузов и от правительства – генпрокурор, министр юстиции и председатель ВСП. Еще шесть избираются собранием судей от судейского сообщества, при этом они не проходят никаких дополнительных согласований ни с одной из ветвей власти.
  
  
  В Молдове 420 судей, при этом одна треть из них – женщины. Средний возраст судьи – 43 года.

   

• Deplasări, dar nu pentru toți judecătorii

  Deplasările magistraţilor au devenit subiect de polemică în Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă de obicei membrii CSM aprobă fără obiecţii demersurile în acest sens, astăzi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, s-a arătat deranjat de faptul că Asociaţia Avocaţilor Americani i-a invitat la o conferinţă pe judecătorii Viorica Puica şi Igor Mînăscurtă. Masa rotundă, cu genericul „Consolidarea integrităţii sistemului judecătoresc şi eficientizarea […]

  Citiţi mai departe

  Deplasările magistraţilor au devenit subiect de polemică în Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă de obicei membrii CSM aprobă fără obiecţii demersurile în acest sens, astăzi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, s-a arătat deranjat de faptul că Asociaţia Avocaţilor Americani i-a invitat la o conferinţă pe judecătorii Viorica Puica şi Igor Mînăscurtă.

  Masa rotundă, cu genericul „Consolidarea integrităţii sistemului judecătoresc şi eficientizarea activităţii instanţelor de judecată”, se va desfăşura în perioada 3-6 noiembrie, în oraşul Praga. Asociaţia Avocaţilor Americani, care va suporta toate cheltuielile, i-a invitat pe Viorica Puica, de la Judecătoria Botanica, şi pe Igor Mânăscurtă, de la Judecătoria Ciocana. CSM trebuia doar să aprobe demersul venit din partea ONG-ului, însă preşedintele Curţii Supreme de Justiţiei a avut obiecţii. Mihai Poalelungi a fost susţinut imediat de unii membri ai CSM, care au votat pentru excluderea celor doi din listă.

  „Mie mi-i interesant, de ce anume ăștia doi? Niciunul n-are nicio tangență cu chestia dată. Eu înțeleg dacă sunt membri ai CSM, membri ai Colegiului disciplinar, de evaluare sau chiar și de inspecție. Să înțeleg că organizațiile neguvernamentale au prieteni și îi numesc pe judecători? Eu asta am observat nu o singură dată deja”, a declarat președintele CSJ, Mihai Poalelungi, în cadrul ședinței de astăzi a CSM.

   

• Общее собрание судей выберет еще 3 членов ВСМ

  Три постоянных члена Высшего совета магистратуры (ВСМ) будут избраны в пятницу, 22 ноября, во внеочередном Общем собрании судей. На три вакансии претендуют семь судей. Три других члена были избраны 18 октября, передает IPN. В состав ВСМ входят в целом 12 человек – шесть избираются Общим собранием судей, 3 входят автоматически (министр юстиции, генеральный прокурор и председатель ВСП), троих назначает парламент. […]

  Citiţi mai departe

  Три постоянных члена Высшего совета магистратуры (ВСМ) будут избраны в пятницу, 22 ноября, во внеочередном Общем собрании судей. На три вакансии претендуют семь судей. Три других члена были избраны 18 октября, передает IPN.
  
  В состав ВСМ входят в целом 12 человек – шесть избираются Общим собранием судей, 3 входят автоматически (министр юстиции, генеральный прокурор и председатель ВСП), троих назначает парламент. Члены ВСМ меняются в связи с истечением мандата старого состава, избранного в 2009 году.
  
  Согласно информации, опубликованной на официальном сайте ВСМ, от судов на должность постоянного члена Высшего совета магистратуры зарегистрировались кандидаты: Никифор Короки, Григоре Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Виктор Мику, Владимир Брашовяну и Мария Гервас.

  В проекте повестки дня заседания включен и вопрос об избрании по одному кандидату в члены ВСМ из числа судей Высшей судебной палаты и апелляционных судов. От Высшей судебной палаты на должность кандидата в члены ВСМ зарегистрировался судья Ион Друцэ. От апелляционных судов записались Дина Ротарчук, Домника Маноле, Вера Тома, Аурелия Парпалак, Анатолие Минчуна, Ион Муруяну, Нина Чернат и Серджиу Фурдуй.

  18 октября в качестве членов Высшего совета магистратуры были избраны судьи Думитру Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Анатолие Цуркан.
  
  
  
  22 ноября внеочередного Общее собрание судей начнется в 10.00 и будет проходить в Доме праздника.

   

• Viitorii membri ai CSM au case de milioane şi dosare pierdute la CtEDO

  Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul […]

  Citiţi mai departe

  Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM.

  Toţi aceştia deţin case de milioane, iar numele unora dintre ei figurează în lista dosarelor pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO. Potrivit Legii cu privire la CSM, Consiliul este format din 12 membri, dintre care trei sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul Justiţiei şi procurorul general. Alţii trei membri sunt numiţi de Parlament şi se aleg din rândul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament.

  Precizăm că membrii CSM din rândul profesorilor nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive. Iar ceilalţi 6 membri ai CSM sunt aleşi din rândul judecătorilor, prin vot secret, de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Prin Hotărârea din 9 iulie 2013, CSM a dispus convocarea la 18 octombrie 2013 a Adunării Generale a Judecătorilor. Una dintre chestiunile principale din agenda şedinţei este alegerea membrilor permanenţi şi supleanţi ai CSM. Tot pe 9 iulie curent, CSM a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de membru al CSM, iar până la termenul limită din 23 august curent şi-au depus candidaturile 13 judecători. Printre aceştia se numără: 4 actuali membri CSM — Nichifor Corochii, Dina Rotarciuc, Dumitru Visternicean şi Anatolie Ţurcan. 4 judecători de la Judecătoria Botanica — Ion Druţă, Gheorghe Balan, Viorica Puica şi Maria Ghervas. 2 judecători CA Chişinău — Anatolie Minciună şi Liliana Catan. Şi câte un judecător de la CA Bălţi — Vera Toma, Judecătoria Nisporeni — Grigore Şişcanu, CSJ – Tatiana Răducanu.

• Cadrul juridic naţional şi internaţional în domeniul azilului şi apatridiei

  În zilele de 10 şi 11 mai, curent, Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova (UNHCR) în colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), a oprganizat un seminar de instruire (formare formatori) cu tema CADRUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN DOMENIUL AZILULUI ŞI APATRIDIEI. Evenimentul a fost realizat în scopul de a informa şi instrui un număr cât […]

  Citiţi mai departe

  În zilele de 10 şi 11 mai, curent, Reprezentanţa Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Moldova (UNHCR) în colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), a oprganizat un seminar de instruire (formare formatori) cu tema CADRUL JURIDIC INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN DOMENIUL AZILULUI ŞI APATRIDIEI.

  Evenimentul a fost realizat în scopul de a informa şi instrui un număr cât mai mare de persoane responsabile din domeniul dreptului, administraţiei publice şi societăţii civile privind domeniul azilului, în special în ceea ce priveşte drepturile solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară şi a apatrizilor; dar şi racordarea legislaţiei naţionale din domeniu la cea a statelor europene şi promovarea drepturilor omului în corespundere cu responsabilităţile asumate de către R. Moldova prin aderarea la o serie de acte şi convenţii internaţionale. La eveniment au participat şi colaboratorii Centrului de Drept al Avocaţilor.

  Seminarul a fost deschis de către PUICA Viorica, Judecător-detaşat, Şef Direcţie Instruire şi cercetare INJ, care a mulţumit Reprezentanţei UNHCR pentru frumoasa iniţiativă şi tuturor celor prezenţi pentru interesul arătat faţă de tema pusă în discuţie. Sunt sigură că în aceste două zile mulţi dintre noi îşi vor împrospăta cunoştinţele privind domeniul azilului şi apatridiei, unii vor afla lucruri noi şi pentru prima oară, dar cu siguranţă toţi împreună vom pleca de aici mai bogaţi sub aspectul informării, mai cu seamă, după ce vom audia comunicatele experţilor invitaţi din România şi a celor de la UNHCR, dar şi urmare a discuţiilor pe care urmează să le susţinem împreună – a menţionat dna Puica.

• Судьи избирают Высший совет

  Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось. Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут […]

  Citiţi mai departe

  Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.
  Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут свою деятельность 12 ноября, когда истекает срок полномочий действующих членов. Согласно Закону о Высшем совете магистратуры, 5 из 12 членов избираются судьями, 4 – назначаются парламентом из рядов действительных профессоров, а остальные 3 являются членами по назначению – это министр юстиции, генеральный прокурор и председатель Высшей судебной палаты.

  Согласно недавним изменениям, члены ВСМ не могут работать в судах в период исполнения своих полномочий. Они будут отстранены от должностей и будут постоянно работать в Совете. Вместе с тем лица, занимающие административные посты, лишатся их с избранием на посты членов Высшего совета магистратуры.

  Говоря о собрании судей, министр юстиции Александру Тэнасе заявил, что важно, чтобы в его ходе был подан ясный сигнал о переменах, к которым стремится руководство страны. „Мы не намерены превращать эти перемены в расправу с судьями. Считаем, что любые меры по реформированию и модернизации правосудия должны идти в рамках закона”, — сказал Александру Тэнасе.

  Министр юстиции считает, что роль ВСП – „определяющая”, поскольку этот орган ответственен за внедрение профессиональных и этических стандартов.

  Для проведения процедуры голосования судьи избрали сначала председателя (судья Высшей судебной палаты Константин Гурски) и секретаря собрания ( судья Суда сектора Чокана Людмила Черней), а также специальную комиссию из 5 членов (Вера Мачински, Ион Цуркану, Николае Горгилэ, Ион Друцэ и Домника Маноле).

  Хотя организаторы голосования настаивали на предложении о меньшем числе кандидатов, чтобы не рассредоточивать голоса, судьи предложили 15 кандидатур. Чтобы стать членом ВСМ, кандидат должен получить голоса более половины присутствующих на собрании. Каждый судья голосует за 5 из 15 кандидатур, включенных в избирательный бюллетень – Николае Тимофти, Ион Тимофей, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Андрей Плэмэдялэ, Тудор Попович, Алена Данилова, Анатол Цуркану, Юрие Иордан, Михай Гаврилицэ, Николае Клима, Дина Ротарчук, Светлана Гаитас, Никифор Гороки и Валентин Вережан.

  Процедура голосования началась в 13.45. Если не удастся избрать 5 членов в первом туре, будет организован второй тур, в этот же день, с участием тех же кандидатов, в убывающем порядке, согласно результатам первого тура. Последнее подобное собрание, состоявшееся в 2005 году, продолжалось почти до полуночи. 

   

   

   

  IPN