Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Jomiru-Niculiță Veronica
Căutare avansată
Foto: captura imagini video curaj.tv

Dulghieru Dorin

Judecătoria Chișinău, Vicepreședinte

Date biografice

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, vicepreședintele Dorin Dulghieru pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 51-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Dorin Dulghieru se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 730/23 din 09 septembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, judecătorului Dorin Dulghieru, în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie în exerciţiu Ion Morozan şi Victor Raţoi, de a-şi realiza sarcinile de serviciu

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1006-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei  Buiucani, municipiul Chișinău

Anul naşterii: 1976

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, vicepreședintele Dorin Dulghieru pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 51-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Dorin Dulghieru se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 730/23 din 09 septembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, judecătorului Dorin Dulghieru, în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie în exerciţiu Ion Morozan şi Victor Raţoi, de a-şi realiza sarcinile de serviciu

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1006-VII din 26 februarie 2014 numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei  Buiucani, municipiul Chișinău

Anul naşterii: 1976

Instruire/Diplome
1993 – 1998 facultatea de drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1998 - 2000 Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de stat
2000 - 2004 Direcţia financiară a Primăriei mun. Chişinău
2004 - 2005 Asociaţia de construcţie „Renacon-Centru”
2005 - 2007 Direcţia financiară a Consiliului mun. Chişinău
27.11.2007 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1397-IV)
31.10.2012 numit în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 346-VII)
26.02.2014 numit în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 1006-VII)

 

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 83/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Dorin Dulghieru de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 41/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dulghieru Dorin, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 19/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dulghieru Dorin, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 117 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 91 hotărâri/încheiere, ceea ce constituie 77,77%;
2014 au fost contestate 105 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 89 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 84.76%;
2015 au fost contestate 36 hotărâri/sentinte/încheieri. fiind menţinute 28 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 77,77%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45 ceea ce constituie 93,33%;
2017 au fost contestate în total 41 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 44, ceea ce constituie 93,18%;
2018 au fost contestate în total 32 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34 ceea ce constituie 94,11%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 727 cauze examinate, 26 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%;
2014, din 486 cauze examinate, 16 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,29%;
2015, din 223 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,13%;
2016 din 326 cauze examinate, 6 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,84%;
2017 din 271 cauze examinate, 4 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,47%;
2018 din 276 cauze examinate, 3 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,08%.

Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010-2012) este de 61,14%, respectiv 60 de hotărâri au fost casate din 156 contestate. Pe cauze penale, din 64 sentințe contestate 4 au fost casate, ceea ce constituie 94,55%. Cauze contravenționale: din 68 de hotărâri contestate 30 au fost casate, procentajul pentru ultimii trei ani constituie 53,50%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adms cererile judecătorilor Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 83/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Dorin Dulghieru de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 89 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 349/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră candidatura domnului Dulghieru Dorin, ca fiind compatibilă cu interesele funcției de judecător.

Potrivit Hotărârii nr. 120/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului DULGHIERU Dorin pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 41/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 42/3 din 03 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 66 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 23/4 din 06 iunie 2013 s-a admis candidatura domnului Dulghieru Dorin la concursul pentru suplinirea funcției vacante de președinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 19/2 din 26 aprilie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 77 de puncte.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Dorin Dulghieru (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

Prin Hotărîrea nr. 726/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersurile şefilor Secretariatelor Judecătoriilor Buiucani, mun. Chișinău și Florești, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Dorin Dulghieru și președintelui Judecătoriei Florești, Ion Goncearuc, cu prilejul sărbătorii ”Ziua juristului”, în condiţiile art. 6 alin. (2) şi (4) din Legea privind salarizarea judecătorilor. 

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 165/8 din 28 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii domnului - Dorin DULGHIERU, președinte interimar, Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Dulghieru Dorin gradul II (doi) de clificare.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 83/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Dorin Dulghieru de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 41/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dulghieru Dorin, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 19/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dulghieru Dorin, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 117 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 91 hotărâri/încheiere, ceea ce constituie 77,77%;
2014 au fost contestate 105 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 89 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 84.76%;
2015 au fost contestate 36 hotărâri/sentinte/încheieri. fiind menţinute 28 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 77,77%;
2016 au fost contestate în total 42 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45 ceea ce constituie 93,33%;
2017 au fost contestate în total 41 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 44, ceea ce constituie 93,18%;
2018 au fost contestate în total 32 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34 ceea ce constituie 94,11%.

Hotărârile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 727 cauze examinate, 26 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%;
2014, din 486 cauze examinate, 16 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,29%;
2015, din 223 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,13%;
2016 din 326 cauze examinate, 6 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,84%;
2017 din 271 cauze examinate, 4 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,47%;
2018 din 276 cauze examinate, 3 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,08%.

Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010-2012) este de 61,14%, respectiv 60 de hotărâri au fost casate din 156 contestate. Pe cauze penale, din 64 sentințe contestate 4 au fost casate, ceea ce constituie 94,55%. Cauze contravenționale: din 68 de hotărâri contestate 30 au fost casate, procentajul pentru ultimii trei ani constituie 53,50%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adms cererile judecătorilor Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 83/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Dorin Dulghieru de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 89 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 349/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră candidatura domnului Dulghieru Dorin, ca fiind compatibilă cu interesele funcției de judecător.

Potrivit Hotărârii nr. 120/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului DULGHIERU Dorin pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 41/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 42/3 din 03 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 66 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 23/4 din 06 iunie 2013 s-a admis candidatura domnului Dulghieru Dorin la concursul pentru suplinirea funcției vacante de președinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 19/2 din 26 aprilie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 77 de puncte.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Dorin Dulghieru (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

Prin Hotărîrea nr. 726/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersurile şefilor Secretariatelor Judecătoriilor Buiucani, mun. Chișinău și Florești, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Dorin Dulghieru și președintelui Judecătoriei Florești, Ion Goncearuc, cu prilejul sărbătorii ”Ziua juristului”, în condiţiile art. 6 alin. (2) şi (4) din Legea privind salarizarea judecătorilor. 

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 165/8 din 28 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii domnului - Dorin DULGHIERU, președinte interimar, Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Dulghieru Dorin gradul II (doi) de clificare.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 388/25 din 24 octombrie 2019

Hotărârea nr. 83/10 din 13 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 349/16 din 23 mai 2017

Hotărârea nr. 165/8 din 28 februarie 2017

Hotărârea nr. 726/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 120/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 466/20 din 05 iulie 2016

Hotărârea nr. 42/3 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 19/2 din 26 aprilie 2013

Hotărârea nr. 23/4 din 06 iunie 2013

Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Dorin Dulghieru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 41/3 din 03 iunie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Dorin Dulghieru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 19/2 din 26 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Dulghieru Dorin".

Prin Hotărârea nr. 174/6 din 18 Mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Sorochin Iurie împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 04 aprilie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse Sorochin Iurie cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Dulghieru Dorin.

Prin Hotărârea nr. 55/7 din 01 aprilie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet.Mițcul Alexandru privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Dulghieru Dorin. 

Potrivit Hotărârii nr. 14/10 din 27 mai 2016, la data de 19 octombrie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea petiţionarului Alexandru Miţcul privind dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, exprimate prin neabţinerea de la judecarea pricinii civile cu participarea petiţionarului. Completul de admisibilitate prin emiterea hotărârii din 01 aprilie 2016 a ajuns la concluzia de a respinge sesizarea lui Miţcul Alexandru privind acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, deoarece nu s-a constatat în acţiunile judecătorului vizat o abatere disciplinară prin prisma prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.  
Nefiind de acord cu Hotărârea Completului de admisibilitate din 01 aprilie 2016 petiţionarul Miţcul Alexandru a contestat-o pe data de 15.05.2016 insistând la sancţionarea disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, invocând argumente deja expuse în sesizare. Prin Hotărîrea nr. 14/10 din 27 mai 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Alexandru Miţcul, împotriva hotărârii Completului de admisibilitate din 1 aprilie 2016, cu menţinerea hotărârii atacate fără modificări.

La data de 01 iulie 2015, cet. Tretiatcenco Valerii a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Dorin Dulghieru. În motivarea sesizării petiționarul a invocat că din data de 14 noiembrie 2014, dosarul civil la cererea de chemare în judecată depusă de el împotriva SC „Alantex" SRL cu privire la rezilierea contractului de colaborare din 06 septembrie 2012 se afla pe rol în Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău, în procedura judecătorului Dorin Dulghieru. La 19 mai 2015, dînsul a depus prin cancelaria instanței cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, însă pînă la depunerea sesizării, contrar normelor procedurale în vigoare, judecătorul Dorin Dulghieru nu a examinat cererea depusă și nu a pronunțat nici o încheiere, considerînd că prin aceasta i-au fost încălcate drepturile. Prin Hotărârea nr. 40/18 din 14 decembrie 2015, Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 26 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Dorin Dulghieru, în perioada anilor 2013-2015, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2011-2013 au fost depuse 9 petiții, neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Dorin Dulghieru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 41/3 din 03 iunie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Dorin Dulghieru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 19/2 din 26 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Dulghieru Dorin".

Prin Hotărârea nr. 174/6 din 18 Mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Sorochin Iurie împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 04 aprilie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse Sorochin Iurie cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Dulghieru Dorin.

Prin Hotărârea nr. 55/7 din 01 aprilie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet.Mițcul Alexandru privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Dulghieru Dorin. 

Potrivit Hotărârii nr. 14/10 din 27 mai 2016, la data de 19 octombrie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea petiţionarului Alexandru Miţcul privind dezacordul cu acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, exprimate prin neabţinerea de la judecarea pricinii civile cu participarea petiţionarului. Completul de admisibilitate prin emiterea hotărârii din 01 aprilie 2016 a ajuns la concluzia de a respinge sesizarea lui Miţcul Alexandru privind acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, deoarece nu s-a constatat în acţiunile judecătorului vizat o abatere disciplinară prin prisma prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.  
Nefiind de acord cu Hotărârea Completului de admisibilitate din 01 aprilie 2016 petiţionarul Miţcul Alexandru a contestat-o pe data de 15.05.2016 insistând la sancţionarea disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Dorin Dulghieru, invocând argumente deja expuse în sesizare. Prin Hotărîrea nr. 14/10 din 27 mai 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Alexandru Miţcul, împotriva hotărârii Completului de admisibilitate din 1 aprilie 2016, cu menţinerea hotărârii atacate fără modificări.

La data de 01 iulie 2015, cet. Tretiatcenco Valerii a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Dorin Dulghieru. În motivarea sesizării petiționarul a invocat că din data de 14 noiembrie 2014, dosarul civil la cererea de chemare în judecată depusă de el împotriva SC „Alantex" SRL cu privire la rezilierea contractului de colaborare din 06 septembrie 2012 se afla pe rol în Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău, în procedura judecătorului Dorin Dulghieru. La 19 mai 2015, dînsul a depus prin cancelaria instanței cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, însă pînă la depunerea sesizării, contrar normelor procedurale în vigoare, judecătorul Dorin Dulghieru nu a examinat cererea depusă și nu a pronunțat nici o încheiere, considerînd că prin aceasta i-au fost încălcate drepturile. Prin Hotărârea nr. 40/18 din 14 decembrie 2015, Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 26 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Dorin Dulghieru, în perioada anilor 2013-2015, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2011-2013 au fost depuse 9 petiții, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 174/6 din 18 Mai 2018

Hotărârea nr. 55/7 din 01 aprilie 2016

Hotărârea nr. 40/18 din 14 decembrie 2015

Știri
  • Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu au solicitat să fie promovați. La ce funcții aspiră

    Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, de la Judecătoria Chișinău au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie evaluați pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară. Cererile urmează să fie examinate în ședința CSM de marți, 22 octombrie.

    Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de judecător în anul 2007, iar peste șapte ani, în 2014, a devenit președinte al Judecătoriei Buiucani. Ulterior, după restructurarea Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de vicepreședinte al instanței, la sediul Buiucani, funcție din care a fost înlăturat în vara acestui an.

    Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, de la Judecătoria Chișinău au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie evaluați pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară. Cererile urmează să fie examinate în ședința CSM de marți, 22 octombrie.

    Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de judecător în anul 2007, iar peste șapte ani, în 2014, a devenit președinte al Judecătoriei Buiucani. Ulterior, după restructurarea Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de vicepreședinte al instanței, la sediul Buiucani, funcție din care a fost înlăturat în vara acestui an.

    Serghei Dimitriu a devenit judecător în anul 2008, la instanța din municipiul Chișinău, sectorul Botanica. În anul 2015 acesta a fost desemnat să exercite atribuțiile judecătorului de instrucțiune. În prezent, Serghei Dimitriu este specializat în drept civil și activează la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

    Totodată, CSM urmează să examineze, marți, solicitarea Mariei Miron, asistent judiciar în cadrul Judecătoriei Edineț, de a fi evaluată pentru a putea accede în funcția de magistrat.

    Menționăm că, dosarele urmează să fie expediate colegiilor specializate de evaluare. Dacă persoanele vor acumula punctaj suficient, atunci vor fi incluși în listele candidaților care se pot înscrie în concurs pentru a ocupa funcțiile la care pretind.
    Sursa: bizlaw.md

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Un executor judecătoresc, sancționat pentru că a accesat datele personale ale unui judecător

    Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a decis să îl amendeze cu 4.000 de lei pe executorul Iacob Miron. Acesta este acuzat că, având calitatea de utilizator al Registrului bunurilor imobile gestionat de Întreprinderea de Stat ”Cadastru”, a accesat, în absența unui scop și temei legal, datele cu caracter personal ale vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru.

    Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a decis să îl amendeze cu 4.000 de lei pe executorul Iacob Miron. Acesta este acuzat că, având calitatea de utilizator al Registrului bunurilor imobile gestionat de Întreprinderea de Stat ”Cadastru”, a accesat, în absența unui scop și temei legal, datele cu caracter personal ale vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru.

    În decizia Colegiului disciplinar se mai menționează că executorul judecătoresc nu este la prima abatere de ordin contravențional. În prezent, pe numele său mai sunt încă două hotărâri definitive și irevocabile, prin care s-a constatat că acesta a abuzat de competențele sale atribuite prin lege, încălcând prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal. În decizie se mai precizează că, din 3 procese contravenționale pornite pe faptul comiterii de către executorul judecătoresc a 6 fapte contravenționale, sancțiunea contravențională sub formă de amendă a fost aplicată doar pe un singur caz, în cuantum de 1.000 de lei. Celelalte cazuri au fost  încetate pe motivul expirării termenului de prescripție, iar executorul judecătoresc a rămas nepedepsit.

    În prezent, executorul judecătoresc se află în arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a organizat o licitație dubioasă în urmă căreia 22 de terenuri din Chișinău au ajuns în proprietatea unor firme. Recent, printr-un ordin al ministrului Justiției lui Iacob Miron i-a fost suspendată activitatea pentru perioada în care se va afla în arest la domiciliu.

    Sursa: bizlaw.md

     

  • VLADIMIR MOLOJEN, DUPĂ UN AN, ACHITAT ȘI DE CURTEA DE APEL

    Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale în cadrul guvernării comuniste (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea de Apel. Hotărârea de a respinge recursul procurorului și de a lăsa în vigoare sentința de achitare a Judecătoriei Buiucani a fost pronunțată pe 29 noiembrie, la un an de la hotărârea primei instanțe. 

    Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale în cadrul guvernării comuniste (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea de Apel. Hotărârea de a respinge recursul procurorului și de a lăsa în vigoare sentința de achitare a Judecătoriei Buiucani a fost pronunțată pe 29 noiembrie, la un an de la hotărârea primei instanțe. 

    Procurorul anticorupție care a reprezentat acuzarea în prima instanță, Mihai Ivanov, a cerut o condamnare de 6 ani de închisoare pentru Vladimir Molojen, care a fost cercetat pentru abuz de putere și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave (art. 327 CP). Tot pe banca acuzaților în acest dosar au apărut și doi foști subalterni ai lui Molojen, Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat atât în prima instanță, cât și la Curtea de Apel. 

    Hotărârea motivată va fi pronunțată la 23 decembrie
    Moldova Curată a scris anterior că fostul ministru a fost învinuit de faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, care este o structură a Ministerului Dezvoltării Informaționale (acum - Ministerul Tehnologiei Informației) contracte de publicitate cu firma fiului și soției sale, „Altent-Com”. În total, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 2 milioane de lei. Procurorii au argumentat că la încheierea acestor contracte Vladimir Molojen s-a condus de interesul personal și a comis abuz în serviciu cu urmări grave, deoarece Întreprinderea „Registru” este monopolistă pe piața perfectării actelor de indentitate și altor tipuri de documente, de aceea nu avea nevoie de servicii de publicitate.

    De cealaltă parte, Molojen și colegii său au declarat că nu au făcut decât să respecte legea și că sunt nevinovați. 

    Inculpații au fost achitați de către președintele judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghier, la 9 decembrie 2015. În hotărâre, Dulghier a scris că nu există parte vătămată care ar fi suferit de pe urma acțiunilor inculpaților. 

    Procuror: „Hotărârea este ilegală. Pregătim deja recursul”
    Chiar dacă hotărârea Curții de Apel a fost deja pronunțată, ea urmează să fie citită, inclusiv partea motivată, într-o ședință programată pentru 23 decembrie. „Noi considerăm că hotărârea Curții de Apel este ilegală. Sunt întrunite toate elmentele infracțiunilor incriminate. Desigur că vom ataca. Recursul deja se pregătește, va fi definitivat și înaintat la momentul pronunțării și recepționării deciziei, să vedem măcar care sunt motivele”, a declarat pentru Moldova Curată Cătălin Scutelnic, procuror care a reprezentat acuzarea la Curtea de Apel. 

    Avocatul inculpaților: „Este singura soluție posibilă în această speță”
    De cealaltă parte, unul dintre avocații inculpaților, Vasile Nicoară, afirmă că aceasta este, în opinia sa, singura soluție posibilă în acest dosar. „Este unica soluție posibilă în această speță. În rest, toate argumentele au fost indicate atât în sentința de achitare a primei instanțe, cât și în decizia instanței de Apel. Toate probele care au fost administrate în dosar au fost examinate atent, analizate și li s-a dat o apreciere. În final evaluarea acestor probe nu i-a permis instanței de judecată să constate că persoanele care au fost acuzate au comis infracțiunea. Probele administrate nu confirmă că persoanele acuzate au comis infracțiunile respective”, susține Vasile Nicoară. 

    Dosarul Molojen a avut una dintre cele mai lungi durate de examinare în istanță - în anul 2010 dosarul a fost intentat, iar la sfârșitul anului 2011 a fost trimis în instanță. Peste 4 ani a fost pronunțată sentința de achitare a primei instanțe, iar peste încă un an - hotărârea Curții de Apel.
    sursa: moldovacurata.md

  • PREŞEDINTE JUDECĂTORIEI BUIUCANI ŞI-A CUMPĂRAT APARTAMENT LA PREŢ PREFERENŢIAL, DEŞI ARE LOCUINŢĂ ÎN CAPITALĂ

    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a solicitat de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i fie alocat spaţiu locativ, chiar dacă deține un apartament în Chişinău. Acum magistratul are două apartamente, dintre care unul cu suprafaţa de peste 87 metri patraţi. L-a cumpărat la un preţ preferenţial, de peste 31 de mii de euro.

    Dorin Dulghieru activează în cadrul Judecătoriei Buiucani din anul 2007. Timp de şapte ani a lucrat în calitate de judecător, iar în anul 2014 a fost numit preşedintele acestei instanţe. Din declaraţia de avere pentru anul 2015vedem că în ultimii ani câștigurile familiei Dulghieru s-au majorat simţitor. Magistratul a declarat un venit de peste 154 de mii de lei, obţinut la locul de muncă și alte peste 2 mii de lei acumulaţi din activitate didactică (la Univeritatea de Studii Europene din Moldova şi la Institutul Naţional al Justiţiei). De asemenea, judecătorul a câștigat peste 1300 de lei din arenda terenurilor agricole. Loturile pe care le menţionează magistratul se află în raionul Glodeni şi au fost primite drept moştenire. „Da, sunt de la bunica din partea mamei. Ea a decedat şi înainte de asta a decis să-mi dea aceste terenuri, ca la bătrâneţe să mă ocup şi de agricultură”, spune judecătorul.

    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a solicitat de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i fie alocat spaţiu locativ, chiar dacă deține un apartament în Chişinău. Acum magistratul are două apartamente, dintre care unul cu suprafaţa de peste 87 metri patraţi. L-a cumpărat la un preţ preferenţial, de peste 31 de mii de euro.

    Dorin Dulghieru activează în cadrul Judecătoriei Buiucani din anul 2007. Timp de şapte ani a lucrat în calitate de judecător, iar în anul 2014 a fost numit preşedintele acestei instanţe. Din declaraţia de avere pentru anul 2015vedem că în ultimii ani câștigurile familiei Dulghieru s-au majorat simţitor. Magistratul a declarat un venit de peste 154 de mii de lei, obţinut la locul de muncă și alte peste 2 mii de lei acumulaţi din activitate didactică (la Univeritatea de Studii Europene din Moldova şi la Institutul Naţional al Justiţiei). De asemenea, judecătorul a câștigat peste 1300 de lei din arenda terenurilor agricole. Loturile pe care le menţionează magistratul se află în raionul Glodeni şi au fost primite drept moştenire. „Da, sunt de la bunica din partea mamei. Ea a decedat şi înainte de asta a decis să-mi dea aceste terenuri, ca la bătrâneţe să mă ocup şi de agricultură”, spune judecătorul.

    Donaţii de 30 de mii de euro

    Magistratul mai declară suma de 30 de mii de euro, primită de soţia sa, care nu este angajată în câmpul muncii. Dorin Dulghieru spune că banii i-au fost donaţi de către cumnatul său. „Donaţia este făcută de fratele soţiei şi este  una condiţionată. El se află din anul 2000 în Spania, este asigurat cu spaţiu locativ şi cu business”, precizează magistratul.

    Magistratul a solicitat de la CSM să-i fie îmbunătățite condițiile de trai

    Dorin Dulghieru este titularul unui apartament de peste 74 m.p., situat în municipiul Chişinău, procurat în anul 2010. Chiar dacă avea locuinţă, totuşi magistratul a solicitat în anul 2013 de la CSM  un apartament la preţ preferenţial (360 euro per m.p). CSM l-a inclus în lista beneficiarilor, deşi magistratul Dulghieru nu era eligibil pentru a fi beneficiarul unei astfel de înlesniri. Astfel, CSM i-a oferit un apartament de peste 87 de m.p.

    În anul 2013, CSM a emis o Hotărâre prin care a decis„categoriile de persoane care pot pretinde la alocarea spaţiului locativ în baza contractelor de societate civilă Nr.1 şi Nr.2 din 30 iulie 2013 sunt următoarele: judecătorii instanţelor judecătoreşti din mun. Chişinău, care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău;  judecătorii care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară; angajaţii instanţelor judecătoreşti şi angajaţii Consiliului Superior al Magistraturii, care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău şi la data depunerii cererii au un stagiu în sistemul judiciar nu mai mic de 6 luni”.

    Magistratul a explicat că el nu a invocat faptul că nu are locuinţă, ci că ar avea nevoie de condiţii de trai mai bune. „Eu am nevoie de îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Ori D-voastră consideraţi că este normal să stai în condiţiile în care eu dorm cu soţia şi cu un copil de cinci ani în aceeaşi odaie, pe acelaşi pat? Cred că ar trebui să mă înţelegeţi”, afirmă judecătorul. Întrebat dacă apartamentul cu suprafaţa de peste 74 de metri pătraţi are o singură cameră, magistratul a răspuns: „În cealaltă odaie este un alt copil care are nevoie de linişte pentru a-şi face temele”, explică Dulghieru.

    În anul 2014, Dorin Dulghieru şi-a cumpărat un autoturism nou de model Skoda Superb, în valoare de circa 16 mii de euro. Maşina a fost procurată în leasing, magistratul urmând să achite această sumă până în anul 2018.

    Credit de peste 16 mii de euro stins în doi ani

    Tot în anul 2014, familia Dulghieru a contractat două credite în valoare totală de 16.300 de euro, sumă care a fost achitată până la sfârşitul anului trecut. Această sumă este echivalentă cu salariul magistratului pentru doi ani (în anul 2014 a ridicat un venit salarial de peste 152 de mii de lei, anul trecut peste 154 de mii de lei).

    Dorin Dulghieru a devenit cunoscut în presă anul trecut, atunci când portalul Anticorupţie.md a scris că preşedintele instanţei de la Buiucani l-a achitat pe Vladimir Molojen, fost ministru al Dezvoltării Informaționale, care acum opt  ani a încheiat contracte publice de peste două milioane de lei cu firma familiei sale.

    sursa: moldovacurata.md
  • Judecătorul care l-a achitat pe Vladimir Molojen: "Învinuirea nu a indicat victima sau esența intereselor publice prejudiciate"

    Nu există parte vătămată care să fi avut de suferit de pe urma faptului că ex-ministrul Vladimir Molojen, fiind în serviciu public, a încheiat contracte de peste două milioane de lei cu propria familie. Aceasta este, în esență, argumentarea adusă de Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei, în hotărârea motivată prin care i-a achitat, la 9 decembrie 2015, pe fostul ministru al Dezvoltării Informaționale și pe foștii subalterni ai acestuia, Anatolie Gumeniuc și Valeriu Goncearov. Partea motivată a hotărârii a fost făcută publică recent.

    Molojen a fost învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    Nu există parte vătămată care să fi avut de suferit de pe urma faptului că ex-ministrul Vladimir Molojen, fiind în serviciu public, a încheiat contracte de peste două milioane de lei cu propria familie. Aceasta este, în esență, argumentarea adusă de Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei, în hotărârea motivată prin care i-a achitat, la 9 decembrie 2015, pe fostul ministru al Dezvoltării Informaționale și pe foștii subalterni ai acestuia, Anatolie Gumeniuc și Valeriu Goncearov. Partea motivată a hotărârii a fost făcută publică recent.

    Molojen a fost învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    Procurorul Mihail Ivanov a argumentat în instanță că astfel, Vladimir Molojen a folosit intenţionat situaţia de serviciu în interes material şi în alte interese personale, fapt prin care a cauzat "daune considerabile intereselor publice şi drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice" și a solicitat condamnarea la şase ani de închisoare cu restituirea prejudiciului. La proces, cei trei inculpați au susținut că sunt nevinovați.

    Magistratul Dorin Dulghieru: "Dacă atingerile au fost aduse intereselor publice, nu s-a indicat în mod clar esența acestor atingeri"

    Judecătorul, care a examinat cauza timp de patru ani, a pronunțat o hotărâre de achitare pentru toți inculpații. Magistratul a insistat pe faptul că de pe urma acțiunilor acestora nimeni nu a avut de suferit. Hotărârea motivată conține 22 de pagini. "Fapta pusă pe seama lui Molojen Vladimir nu conține acuzații oficiale precum că inculpatul ar fi cauzat daune materiale cu indicarea victimei care a suportat urmările prejudiciabile. În esență, învinuirea adusă inculpatului în rezultatul calificării oficiale a infracțiunii de către organul de urmărire penală este abstractă, deoarece din descrierea faptei nu poate fi reținut niciun element care ar permite să se constate varianta agravantă a abuzului de serviciu - urmări grave. De asemenea, învinuirea nu conține o informație clară privind legătura cauzală dintre fapta imputată și urmările prejudiciabile. În special, cine a suportat aceste urmări. Dacă consecințele au fost suportate de către persoanele fizice, așa cum este indicat în rechizitoriu, atunci nu s-a indicat care din ele. Dacă atingerile au fost aduse intereselor publice, atunci nu s-a indicat în învinuire, în mod clar, esența acestor atingeri și modul în care ele, concomitent, au adus daune intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice", se spune în hotărârea motivată.

    Cât privește aflarea inculpatului în conflict de interese, judecătorul a indicat în hotărâre că această situație reprezintă o abatere disciplinară. "Relațiile de rudenie între inculpatul Molojen Vladimir și asociații Altent-Com și administratorul întreprinderii, de la sine, nu constituie temei al răspunderii penale în sensul art. 51 Cod Penal. Nedeclararea conflictului de interese, indicat în învinuire, constituie abatere disciplinară în sensul art. 25 prim al. (2) al Legii nr. 16 din 15.02.2008 în redacția legii în vigoare până la 24.05.2012", se mai spune în hotărârea motivată.

    Faptul că prin încheierea contractelor cu familia sa Molojen nu a prejudiciat pe nimeni a fost și principala linie de apărare expusă în instanță de către avocații săi, Vasile Nicoară și Nicolae Ursu.

    În două luni, dosarul nu a ajuns la Curtea de Apel

    Sentința de achitare a fost atacată de procurorul de caz la 23 decembrie 2015, însă dosarul nici până astăzi nu a intrat în procedura Curții de Apel Chișinău. Faptul ne-a fost confirmat de Cancelaria  Penală a Curții de Apel. Drept explicație, președintele Judecătoriei Buiucani ne-a spus că întârzierea este cauzată de faptul că dosarul este dat la tradus. "Este un volum mare de muncă, dar cred că până luni (22 februarie - n.r.) dosarul va fi trimis la Curtea de Apel", a declarat Dorin Dulghier.

    O anchetă jurnalistică realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura președintelui Judecătoriei Buiucani, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. Vladimir Molojen a fost ministru al Dezvoltării Informaționale în Guvernul Tarlev 2, între anii 2005-2008. Apoi a preluat conducerea Întreprinderii Registru, care este subordonată acestui minister. În 2010, după ce comuniştii au pierdut puterea, Vladimir Molojen s-a ales cu dosar penal pentru abuz de putere și neglijență în serviciu.
    sursa: anticorupție.md

  • Vladimir Molojen, achitat după ce a îmbogățit firma familiei sale pe vremea când deținea funcții publice

    Vladimir Molojen (69 de ani), fost ministru al Dezvoltării Informaționale, care acum șapte ani a încheiat contracte publice de peste două milioane de lei cu firma familiei sale a fost achitat astăzi de către Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei, chiar dacă procurorul Anticorupție a cerut condamnarea la șase ani de închisoare. Hotărârea a fost pronunțată de președintele instanței, Dorin Dolghier. Urmărirea penală a durat un an și jumătate, apoi, de patru ani, cauza s-a aflat în instanța de fond. De atunci, procurorul de caz, Mihail Ivanov, a atenționat de mai multe ori că examinarea este tergiversată intenționat.

    Vladimir Molojen (69 de ani), fost ministru al Dezvoltării Informaționale, care acum șapte ani a încheiat contracte publice de peste două milioane de lei cu firma familiei sale a fost achitat astăzi de către Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei, chiar dacă procurorul Anticorupție a cerut condamnarea la șase ani de închisoare. Hotărârea a fost pronunțată de președintele instanței, Dorin Dolghier. Urmărirea penală a durat un an și jumătate, apoi, de patru ani, cauza s-a aflat în instanța de fond. De atunci, procurorul de caz, Mihail Ivanov, a atenționat de mai multe ori că examinarea este tergiversată intenționat.

    Vladimir Molojen a fost ministru al Dezvoltării Informaționale în Guvernul Tarlev 2, între anii 2005-2008. Apoi a preluat conducerea Întreprinderii Registru, care este subordonată acestui minister. În 2010, după ce comuniştii au pierdut puterea și s-a format un nou guvern din partide pro-europene, Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave. El a fost învinuit de faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, contracte de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă acestea nu erau necesare, întrucât Registru și așa este monopolistă în domeniul perfectării actelor de identitate.

    Un contract de închiriere a unui panou publicitar în Chișinău, pe o perioadă de trei ani - din 29 august 2008 până la 1 iunie 2011 - a fost încheiat de Molojen cu firma Altent-Com la câteva luni după ce a devenit șef la Registru. În baza acestuia, întreprinderea de stat a plătit firmei 128.000 de lei. Dincolo de faptul că Registru nu avea nevoie de un asemenea contract, tranzacția a fost încheiată în vădit conflict de interese. Un raport de expertiză judiciar-contabilă din 3 iunie 2010 a arătat, potrivit procurorului, că operațiunea economică de arendare a panoului nu a fost eficientă și necesară întreprinderii Registru.

    «Astfel, Vladimir Molojen a săvârşit abuzul de serviciu, adică având calitatea de persoană cu funcţie de răspundere a folosit intenţionat situaţia de serviciu în interes material şi în alte interese personale, prin ce a cauzat daune considerabile intereselor publice şi drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice», a spus procurorul în cadrul susținerilor finale.

    Foștii subalterni, inculpați pentru că au favorizat firma șefului

    Această firmă avea însă încheiate contracte cu Registru și până la venirea lui Molojen în funcție de director, adică pe vremea când era ministru. Astfel, procurorii l-au învinuit că nu a reziliat opt contracte de locațiune a panourilor publicitare cu firma familiei, în baza cărora s-au efectuat plăți pe durata mandatului său. Acest lucru ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    În dosar au mai fost inculpate două persoane - Anatolie Gumeniuc, învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, și Valeriu Goncearov, învinuit de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, soldate cu urmări grave.

    Anatolie Gumeniuc a condus ”Registru” în perioada în care Vladimir Molojen era ministru al Dezvoltării Informaționale. El a fost învinuit de faptul că nu a desfăcut contractele încheiate cu firma rudelor lui Molojen pentru perioada 2006 - 2008. Prejudiciul adus întreprinderii ar fi de aproape 900 de mii de lei. Al treilea inculpat, fostul director al Direcției generale logisticã a Întreprinderii ”Registru” tot pe vremea când Molojen era ministru, Valeriu Goncearov, a fost învinuit că a încheiat cu firma ”Altent-Com” două contracte de locațiune a panourilor publicitare, fără să aibă dreptul să o facă, adică depășindu-și atribuțiile de serviciu. Astfel, timp de cinci ani, întreprinderea a efectuat către această firmă plăți în sumă totală de aproape 900.000 de lei.

    Molojen: „Nu am adus prejudicii nici statului, nici persoanelor fizice”

    Toți cei trei inculpați au fost apărați în instanță de către doi avocați - Vasile Nicoară și Nicolae Ursu. Ei au cerut achitarea, invocând vicii de procedură, cum ar fi înaintarea tardivă a învinuirii, dar și insistând pe faptul că acuzarea nu a demonstrat că Molojen și foștii subalterni au adus prejudicii cuiva. 

    La rândul său, Vladimir Molojen susține că acuzarea este nefondată. «Nici statului, nici întreprinderii de stat și nici unor persoane fizice nu a fost adus vreun prejudiciu. Acest lucru a fost probat și prin dispozițiile martorilor. Lucrul meu a fost în corespundere cu legea, de aceea rog să fiu achitat», a spus Molojen în instanță.  Anatolie Gumeniuc a afirmat că panourile publicitare au fost necesare Întreprinderii Registru, argumentând că ele sunt și în prezent instalate lângă oficii. La fel, a pledat nevinovat și Valeriu Goncearov.

    Pentru Vladimir Molojen procurorul a solicitat condamnarea la șase ani privațiune de libertate și plata, în beneficiul statului, prin acțiune civilă, a 2.930.327 de lei, a sumei încasate de firma Altent-Com de la Întreprinderea Registru. Pentru Gumeniuc, acuzarea a solicitat instanței trei ani de închisoare și plata prejudiciului de 884 974 lei, iar pentru Goncearov - șapte ani de închisoare și plata unui prejudiciu de 39.289 de lei.

    Procurorul Mihail Ivanov: „Hotărârea de achitare este ilegală”

    Dosarul a fost examinat la Judecătoria sectorului Buiucani timp de 4 ani, fiind în gestiunea președintelui instanței, Dorin Dolghier. În acest timp au fost audiați martori și solicitate expertize, iar în octombrie 2014 procurorul a acuzat apărarea că tărăgănează intenționat finalizarea examinării, prin solicitările repetate de amânare a ședințelor. Tot atunci, judecătorul Dorin Dolghier s-a arătat deranjat de prezența la o ședință de judecată în acest dosar a unui jurnalist. Astfel, în cele din urmă, la ședința de pe 9 decembrie 2015, Dolghier a emis o hotărâre de achitare. Procurorul anticorupție Mihail Ivanov a declarat că va face cunoștință hotărârea motivată, apoi o va ataca la Curtea de Apel. Consider că sentința este ilegală. Existau suficiente probe pertinente, concludente și utile care demonstrau vinovăția inculpaților", a spus procurorul pentru Anticoruptie.md.   

    Contracte încheiate fără concurs de achiziții publice

    Firma Altent-Com a fost fondată de fiul și soția lui Vladimir Molojen la 19 martie 1998, fiecare deținând cote de 50 la sută. Genul principal de activitate al acesteia nu este publicitatea, așa cum s-ar părea reieșind din contractele semnate cu Registru, ci «fabricarea construcțiilor din oțel pentru construcții». Pentru contractarea serviciilor acesteia, Întreprinderea Registru nu a organizat niciun concurs de achiziții publice. Ultimele date disponibile de la Camera Înregistrării de Stat sunt pentru anul 2012. Astfel, atunci firma a avut venituri oficiale din vânzări de 52.100 de lei.

    Alexei Molojen, fiul lui Vladimir Molojen, mai are și alte firme la care figurează în calitate de fondator. Astfel, la 20 noiembrie 2001, el a fondat de unul singur firma Rovet Grup SRL, administrată de Valentina Muratova, companie al cărei gen principal de activitate este închirierea bunurilor imobiliare proprii. În anul 2012 firma nu a idicat venituri din vânzări. 

    Firme apropiate inculpaților

    A treia firmă la care Alexei Molojen figurează în calitate de co-fondator este SRL Vis-reasigurare, fondată la 20 decembrie 2001 cu un capital social subscris de 300.000 de lei. Acesta a fost împărțit între cinci cofondatori, câte 60.000 de lei fiecare. Obiectivul de activitate declarat al firmei sunt activitățile de asigurări neefectuate de stat.

    Și soția lui Vladimir Molojen figurează în calitate de co-fondator al unei firme – Tehnosoft SRL, fondată pe 21 octombrie 1992, iar inculpatul Valeriu Goncearov are și el o firmă fondată în 1992 – Nalina SRL, specializată pe prelucrarea și fasonarea sticlei plate. Compania nu a avut venituri din vânzări, potrivit ultimului raport financiar, din 2012.

    sursa: anticoruptie.md

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • APĂRĂTORII DREPTURILOR AU ÎNDEMNAT CONDUCEREA JUDECĂTORIEI BUIUCANI ŞI CURŢII DE APEL SĂ MONITORIZEZE ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR

    Activistul Igor Căldare a atras atenţia conducerii Judecătoriei sect. Buiucani şi Curţii de Apel Chişinău la „comportamentul incorect al judecătorilor”, pe care i-a comparat cu „oaia neagră, care strică imaginea întregii turme”.
    Într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, luni, Căldare a spus că conducătorii acestor instituţii – Dorin Dolghieru şi Ion Pleşca trebuie să ştie ce fac subalternii lor.

    Activistul Igor Căldare a atras atenţia conducerii Judecătoriei sect. Buiucani şi Curţii de Apel Chişinău la „comportamentul incorect al judecătorilor”, pe care i-a comparat cu „oaia neagră, care strică imaginea întregii turme”.
    Într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, luni, Căldare a spus că conducătorii acestor instituţii – Dorin Dolghieru şi Ion Pleşca trebuie să ştie ce fac subalternii lor.

    „În Moldova sunt mulţi judecători oneşti şi cumsecade, însă din cauza unor indivizi, suferă întregul sistem judiciar al ţării”, a menţionat Căldare.
    El afirmă că prin declaraţiile sale doreşte „să trezească interesul faţă de asemenea judecători ca Iurie Ţurcan de la Judecătoria sectorului Rîşcani, iar deja în procedura de investigare se va putea ajunge şi la şefii acestora”.
    Businessmanul Denis Ureche, prezent la conferinţa de presă, a spus că cu ajutorul judecătorilor ca Ţurcan, în Judecătoria sectorului Râşcani s-au acumula peste 20 de dosare civile falsificate.

    Căldare şi Ureche au relatat cum la Judecătoria Buiucani magistratul Galina Moscalciuc a pronunţat o decizie pe recursului lui Alexei Creciun, care este mort deja de şase luni şi este îngropat în raionul Ştefan Vodă.
    Potrivit lui Căldare, defunctul Creciuc conform documentelor este directorul companiei Sistem Construct SRL., care a beneficiat de credite la Banca de Economii.

    Igor Căldare a relatat că „pe 13 aprilie 2014 Alexei Creciun a fost ucis”, dar „în judecătoria moldovenească pe recursurile sale lucrau judecători, semnând documente cu mâna sa moartă”.

    „Noi, apărătorii drepturilor, lent, pas cu pas, vom desfiinţa acest sistem judiciar şi îl vom obliga să funcţioneze onest şi transparent”, a menţionat Căldare, relatând că Curtea de Apel pe 17 februarie 2015 a aprobat decizia judecătoarei Moscalciuc privind recursul lui Creciun.

    Participanţii conferinţei de presă au accentuat că îşi doresc ca şi Dolghieru, şi Pleşca să atragă atenţie la ce se întâmplă în judecătoriile pe care le conduc.
    „Dorim ordine în instanţele de judecată, societatea are dreptul să ştie cine şi cu ce scop a ordonat asemenea decizii ale judecătorilor (Ţurcanu şi Moscalciuc), care le-au fost motivele”, a menţionat Căldare.

    Denis Ureche şi Igor Căldare au spus că Alexei Creciun formal conduce două companii, căror BEM le-a acordat 2,9 mil. de euro. Banii nu au fost returnaţi şi puţin probabil că vor fi cândva returnaţi.

     

  • Judecătorii din Moldova declară drept "extremist" un simbol vechi de mii de ani

    Deşi aderenţii Falun Gong afirmă că dispun de o hotărâre judecătorească irevocabilă din anul 2010, prin care se constată că simbolul Falun nu are conotaţie extremistă, la 20 ianuarie 2014, magistratul de la Judecătoria Buiucani, Dorin Dulghieru, în prezent preşedintele instanţei, a adoptat "în regim de urgenţă" o altă hotărâre diametral opusă, obligând Ministerul Justiţiei să introducă simbolul Falun în Registrul materialelor cu caracter extremist.

    Deşi aderenţii Falun Gong afirmă că dispun de o hotărâre judecătorească irevocabilă din anul 2010, prin care se constată că simbolul Falun nu are conotaţie extremistă, la 20 ianuarie 2014, magistratul de la Judecătoria Buiucani, Dorin Dulghieru, în prezent preşedintele instanţei, a adoptat "în regim de urgenţă" o altă hotărâre diametral opusă, obligând Ministerul Justiţiei să introducă simbolul Falun în Registrul materialelor cu caracter extremist.

    "Atât reclamantul cât şi judecătorul Dorin Dulghieru au urmărit o intenţie ascunsă şi bine determinată de a interzice simbolul "Falun", cărţile Şcolii Falun Dafa pe teritoriul R. Moldova şi în consecinţă de a scoate în afara legii Asociaţia Obştească Falun Dafa şi Asociaţia de Qigong Falun Gong Moldova, scop urmărit şi dorit de către Partidul Comunist Chinez (PCC) pentru a ascunde existenţa persecuţiilor şi genocidului fără precedent asupra practicanţilor Falun Dafa din China", a declarat Tatiana Chiriac, preşedinta asociaţiei din R. Moldova.
    Cele două asociaţii şi Ministerul Justiţiei au atacat cu apel decizia judecătorului Dorin Dulghieru, însă, pe 2 aprilie 2014, completul de judecată format din magistraţii V. Pruteanu, A. Minciună şi Iu. Cimpoi au decis să menţină hotărârea acestuia.

    A urmat recursul, iar, la 28 ianuarie 2015, după cinci amânări a şedinţelor de judecată, completul Curţii Supreme format din Nicolae Clima, Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan şi Nadejda Toma, a menţinut decizia Curţii de Apel, iar speranţa practicanţilor Falun Gong că instanţa de recurs le va face dreptate a fost spulberată.

     

  • „Mercedes”, „Audi” și „Toyota” pentru judecători

    Președintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, de asemenea are slăbiciune pentru mașinile de lux. Veniturile pe care le-a obținut anul trecut (81 de mii de lei, sau câte 6,5 mii de lei pe lună – n.r.) abia dacă ar fi trebuit să îi ajungă pentru a-și întreține familia, el fiind singurul membru al acesteia angajat în câmpul muncii. Cu toate acestea, magistratul a reușit să își cumpere în 2013 o „Skoda Octavia” nouă pe care a plătit circa 330 de mii de lei.

    Președintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, de asemenea are slăbiciune pentru mașinile de lux. Veniturile pe care le-a obținut anul trecut (81 de mii de lei, sau câte 6,5 mii de lei pe lună – n.r.) abia dacă ar fi trebuit să îi ajungă pentru a-și întreține familia, el fiind singurul membru al acesteia angajat în câmpul muncii. Cu toate acestea, magistratul a reușit să își cumpere în 2013 o „Skoda Octavia” nouă pe care a plătit circa 330 de mii de lei.

    Precizăm că, în 2010, Dulghieru și-a cumpărat și un apartament de 414 mii de lei. Acesta a devenit judecător la Judecătoria Buiucani în anul 2007 și, de atunci, a obținut venituri anuale de cel mult 60 de mii de lei. Cumulate, salariile pe acești șase ani abia dacă i-ar fi ajuns pentru mașina cumpărată anul acesta, asta în condițiile în care nu ar fi cheltuit niciun ban pentru întreținerea familiei.

  • Специализированные суды: быть или не быть?

    Спустя несколько лет после фактического упразднения специализированных судов в Молдове вновь заговорили об их возвращении в судебную систему. Мнения экспертов разделились: одни считают эту идею перспективной, а другие уверены, что можно ограничиться специализацией служителей Фемиды по отдельным категориям дел.

    Специализированные экономические суды появились в Молдове в 1996 г., придя на смену Государственному арбитражу. Спустя 15 лет они де-факто были ликвидированы как главный рассадник коррупции в судебной системе. Большая часть имущества и помещений экономических судов перешли столичной Апелляционной палате.
    Сегодня об этих инстанциях напоминает лишь Окружной коммерческий суд, которые продолжил свое существование с новым наименованием и в другом формате – с минимумом полномочий и четко обозначенными перспективами полного упразднения. К компетенции судов общей юрисдикции была отнесена львиная доля экономических споров, включая дела об объявлении несостоятельности.

    Спустя несколько лет после фактического упразднения специализированных судов в Молдове вновь заговорили об их возвращении в судебную систему. Мнения экспертов разделились: одни считают эту идею перспективной, а другие уверены, что можно ограничиться специализацией служителей Фемиды по отдельным категориям дел.

    Специализированные экономические суды появились в Молдове в 1996 г., придя на смену Государственному арбитражу. Спустя 15 лет они де-факто были ликвидированы как главный рассадник коррупции в судебной системе. Большая часть имущества и помещений экономических судов перешли столичной Апелляционной палате.
    Сегодня об этих инстанциях напоминает лишь Окружной коммерческий суд, которые продолжил свое существование с новым наименованием и в другом формате – с минимумом полномочий и четко обозначенными перспективами полного упразднения. К компетенции судов общей юрисдикции была отнесена львиная доля экономических споров, включая дела об объявлении несостоятельности.

    Часть бывших специализированных судей продолжили работу в других инстанциях, часть - предпочли покинуть судебную систему. Многих, кто отказался уходить самостоятельно, отправили в отставку в добровольно-принудительном порядке. И отправляют до сих пор. В этом году своих должностей в Окружном коммерческом суде лишились еще несколько судей, по разным причинам вынужденных сложить с себя судейские полномочия.
    Несмотря на дурную репутацию и постоянно звучащие обвинения в коррумпированности служители Фемиды уходят в так называемую «почетную отставку», при которой действуют все льготы, компенсации и прочие денежные бонусы. За судьей в отставке сохраняются звание магистра, принадлежность к корпусу магистратов и гарантии личной неприкосновенности.

     

  • Judecătoria Buiucani, codaşă

    Judecătoria sectorului Buiucani din capitală este codaşă la calitatea activităţii. Concluzia aparţine Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care a efectuat un control la toate instanţele din capitală şi au evaluat starea de lucruri pentru cea de-a doua jumătate a anului 2013.

    Judecătoria sectorului Buiucani din capitală este codaşă la calitatea activităţii. Concluzia aparţine Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care a efectuat un control la toate instanţele din capitală şi au evaluat starea de lucruri pentru cea de-a doua jumătate a anului 2013.

    Inspectorul principal a raportat membrilor CSM despre faptul că la Judecătoria Buiucani se încalcă des termenii de redactare a hotărârilor, iar peste 30 la sută din deciziile emise au fost casate de instanţa superioară. Aici se înregistrează şi cel mai slab nivel de disciplină, în special a angajaţilor din cadrul Cancelariei, care refuză să ofere informaţii justiţiabililor. Toate s-au întâmplat pe vremea când preşedinte al instituţiei era Oleg Sternioală, recent promovat la Curtea Supremă de Justiţie. Actualul şef al instanţei, Dorin Dulghieru, a declarat că a dispus formarea unei comisii de disciplină şi că va remedia lucrurile. CSM a decis să efectueze verificări peste 3 luni, la toate instanţele din capitală, iar dacă va fi cazul - să iniţieze şi proceduri disciplinare pe numele magistraţilor cu încălcări. 

  • Judecătorul Dulghieru nu vrea pedeapsă mai mare pentru huligani

    Noul președinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, a examinat contestația mea la procesul-verbal emis de IPs Buiucani prin care doar un agresor al meu din noaptea de hram a fost amendat cu suma minimă, 10 uc. Eu ceream o pedeapsă mai aspră, poate chiar calificarea faptelor prin prisma Codului penal, articol nou, 180 prim. Instanța a respins demersul, chiar dacă nici contravenientul, Bologan, nici agentul constatator a considerat că e inutil să mai vină și la ședința în care am privit imaginile video și ascultat susținerile verbale.

    Noul președinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru, a examinat contestația mea la procesul-verbal emis de IPs Buiucani prin care doar un agresor al meu din noaptea de hram a fost amendat cu suma minimă, 10 uc. Eu ceream o pedeapsă mai aspră, poate chiar calificarea faptelor prin prisma Codului penal, articol nou, 180 prim. Instanța a respins demersul, chiar dacă nici contravenientul, Bologan, nici agentul constatator a considerat că e inutil să mai vină și la ședința în care am privit imaginile video și ascultat susținerile verbale.

  • Тимофти назначил 15 новых судей

    Во время совещания в Государственной резиденции Николае Тимофти заявил, что увеличение заработной платы судей, одобренное парламентом, обеспечит их беспристрастность при принятии решений.
    В то же время глава государства предупредил судей, что в случае совершения ими неправомерных действий, они покинут систему правосудия.
    «Вашим долгом является строгое соблюдение законов. Деятельность судей должна вернуть доверие граждан к акту правосудия. Те, кто оступятся, будут наказаны и исключены из судебной системы», - заявил президент Николае Тимофти.
    Новые судьи назначены на пятилетний срок, по предложению Высшего совета магистратуры.

    Во время совещания в Государственной резиденции Николае Тимофти заявил, что увеличение заработной платы судей, одобренное парламентом, обеспечит их беспристрастность при принятии решений.
    В то же время глава государства предупредил судей, что в случае совершения ими неправомерных действий, они покинут систему правосудия.
    «Вашим долгом является строгое соблюдение законов. Деятельность судей должна вернуть доверие граждан к акту правосудия. Те, кто оступятся, будут наказаны и исключены из судебной системы», - заявил президент Николае Тимофти.
    Новые судьи назначены на пятилетний срок, по предложению Высшего совета магистратуры.



     

     

  • ОБЩЕСТВЕННАЯ АССОЦИАЦИЯ МОЛДОВЫ «ФАЛУН ДАФА» ВОЗМУЩЕНА РЕШЕНИЕМ СУДА

    «Судья сектора Буюкань Дорин Дулгиеру, нарушая закон, принял иск ассоциации и 20 января 2014 г. вынес решение о том, чтобы символ «Фалун Дафа» был внесен в Регистр экстремистских материалов, а это означает, что будут запрещены книги и расформирована организация. Ассоциация опротестует решение суда в Апелляционной палате, так как история ассоциации в Молдове аналогична той, что в России, где также была запрещена символика и деятельность», - сказала председатель ассоциации.

    «Судья сектора Буюкань Дорин Дулгиеру, нарушая закон, принял иск ассоциации и 20 января 2014 г. вынес решение о том, чтобы символ «Фалун Дафа» был внесен в Регистр экстремистских материалов, а это означает, что будут запрещены книги и расформирована организация. Ассоциация опротестует решение суда в Апелляционной палате, так как история ассоциации в Молдове аналогична той, что в России, где также была запрещена символика и деятельность», - сказала председатель ассоциации.

    Кирияк считает, что «попытки запрета символики и деятельности ассоциации выполняются по приказу посольства Китая в Молдове».

     

  • Unde activează cei mai incompetenţi magistraţi din Capitală

    La Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Buiucani şi Judecătoria Botanica din Capitală activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele paginii web judecători.evaluez.eu.

    La Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Buiucani şi Judecătoria Botanica din Capitală activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele paginii web judecători.evaluez.eu. Activitatea magistraţilor a fost apreciată de către oameni simpli în baza profesionalismului, eticii profesionale, dar şi a calităţii deciziilor luate.

    Primii cinci judecători din lista magistraţilor apreciaţi negativ de către oameni sunt Dumitru Corolevschi, Dumitru Gherasim, Elena Cobzac, Ghenadie Morozan şi Ion Ţurcan. Printre judecătorii evaluaţi negativ sunt şi nume cunoscute, cum ar fi Ion Pleşca, Anatolie Doga, Ala Cobaneanu, Adela Andronic şi Mihail Ciugureanu.

  • Ce cumpărături au făcut judecătorii în 2016 (II)

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.


    Dorin Dulghieru, vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău, cel care, până la numirea în funcţie a lui Radu Ţurcanu, a deţinut şi fotoliul de preşedinte interimar al Judecătoriei Chişinău, a obţinut, în 2016, un venit de 414 mii de lei în urma vânzării unui automobil de model Skoda Superb şi alţi 414,1 mii de lei din vânzarea unui apartament. În schimb, la începutul acestui an, judecătorul şi-a cumpărat un alt apartament, de 168 m.p., cu 1,1 milioane de lei, şi un garaj de 22 m.p. care a costat 86,6 mii de lei. Şi la capitolul bunuri mobile anul 2016 a adus schimbări majore, în garajul judecătorului Dulghieru ajungând două automobile noi, ambele fabricate în 2016. Unul din automobile, de model Skoda Superb, a fost cumpărat cu 24,7 mii de euro, iar al doilea, un SUV Hyundai Santa Fe, a ajuns la Dulghieru printr-un contract de mandat temporar. În 2017, Dorin Dulghieru a luat şi două împrumuturi, în sumă de 800 de mii de lei, cu o dobândă de 0%, iar în 2016 a contractat un alt împrumut, de 4,7 mii de euro, cu o dobândă de 9,99%. Împrumuturile trebuie returnate până în mai şi, respectiv, iulie 2018.

    În 2016, printr-un „act de transmitere-primire în proprietate”, Speranţa Clima, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster cu valoarea declarată de 6,2 mii de euro. În 2016, colegul ei, magistratul Mihail Diaconu, a cumpărat un loc de parcare subterană contra sumei de 106,5 mii de lei. Tot în 2016, în urma unui contract de vânzare-cumpărare, judecătorul a intrat în posesia unui automobil BMW 520D, fabricat în 2011, cu o valoare declarată de 150 de mii de lei. De asemenea, în 2016, Mihail Diaconu a împrumutat 48 de mii de lei, cu rata dobânzii zero, pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârşitul anului 2019.

    Apartament de 1,1 milioane, primit drept donaţie de judecătoarea Muruianu

    Maria Muruianu, care activează tot la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, declară că, în 2016, a primit, în urma unui contract de donaţie, un apartament de 125 m.p., care valorează 1,1 milioane de lei. Conform declaraţiei de avere şi interese personale, şi în 2012 judecătoarei i-a fost donat un apartament de 142 m.p., cu o valoare de 927 mii de lei. Maria Muruianu este nora judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Ion Muruianu, tot el, fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Colegul ei, magistratul Andrei Niculea, declară că anul trecut a devenit proprietarul unui apartament de 87 m.p. cu o valoare de 40,7 mii de euro, bun în care a investit în perioada 2011-2016. Tot în urma unui contract de investiţii a devenit proprietara unui apartament de 80 m.p. şi judecătoarea Irina Pădurari. Conform declaraţiei, bunul imobil valorează 11,9 mii de euro. Exact aceeaşi sumă judecătoarea o indică la capitolul datorii contractate în 2016, cu rata dobânzii zero şi anul scadent – 2018. În 2016 Ghenadie Plămădeală a intrat în posesia unui Mercedes B150, fabricat în 2005, care ar valora 20 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătorul a contractat un împrumut de 5899 de lei, cu dobândă zero. Colegul acestuia, Victor Raţoi, a cumpărat în 2016 un Mercedes, din 2011, cu 120 mii de lei, iar judecătoarea Corina Ursachi, tot de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unei Skoda Superb, fabricată în 2015, care valorează 14,9 mii de euro.

    Natalia Mămăligă, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a beneficiat, împreună cu soţul, de donaţii în sumă de 180 mii de lei, iar colegul ei, Vitalie Guţar, a primit 5550 de euro din străinătate. De o donaţie impresionantă a beneficiat şi soţul judecătoarei Irina Maxim. Aceasta a indicat în declaraţia sa suma de 78,6 mii de euro. Soţul Taisiei Prutean, de meserie avocat, a beneficiat de o moştenire în valoare de 150 mii de lei, ½ dintr-un apartament de 69 m.p., dar şi de două automobile Nissan. Anul trecut, cei doi soţi au intrat şi în posesia unui Hyundai Santa Fe fabricat în 2013. Şi Angela Catană a avut un an prosper, ea cumpărând un Suzuki Vitara Sport, fabricat în 2016, cu 17,7 mii de euro. Colegul ei, judecătorul Constantin Roşca, a intrat anul trecut în posesia a două apartamente, de 88 şi 94 m.p., iar magistratul Ion Ţurcan, proaspăt propus la funcţia de judecător la CA Chişinău, a achiziţionat, la începutul acestui an, un Mercedes Benz ML cu 630 de mii de lei.

    Melniciuc – 300 de mii de lei donaţi de mama pensionară şi un Mercedes nou

    Oleg Melniciuc, fostul preşedinte al Judecătoriei Râşcani, candidatura căruia a fost, recent, respinsă de CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, indică în declaraţia de avere şi interese faptul că, în 2016, a primit o donaţie de 300 mii de lei de la mama sa, Elena Melniciuc. Despre aceasta, ZdG a scris că este pensionară, dar are înregistrate pe numele său mai multe spaţii comerciale care valorează milioane de lei. Anul trecut, magistratul şi-a achiziţionat un automobil nou, un Mercedes ML 250, fabricat în 2015. Deşi judecătorul precizează că automobilul ar fi costat 450 de mii de lei, pe site-urile de anunţuri, un asemenea automobil costă aproape dublu. Oleg Melniciuc mai precizează că a cumpărat maşina plătind pentru ea 298 de mii de lei, practic suma donată de mama sa, plus un teren pentru construcţii în comuna Cruzeşti, mun. Chişinău, localitate aflată la aproximativ 15 km de capitală. Conform informaţiilor de la Cadastru, terenul pe care Melniciuc afirmă că l-a schimbat pe Mercedes a ajuns, în luna noiembrie a anului trecut, în posesia Rodicăi Popa, femeie de afaceri care gestionează mai multe companii, în special din domeniul imobiliar. Peste o lună, aceasta a revândut bunul imobil. Coincidenţă sau nu, dar una din companiile Rodicăi Popa, „Primosal-Grup”, are astăzi, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, un dosar, care este examinat de Nina Arabadji, fosta subalternă şi actuala colegă de instanţă a lui Melniciuc.

    Nina Arabadji, colega lui Melniciuc, a investit la începutul anului 2017 aproape 30 de mii de euro într-un apartament. De fapt, cu apartamente, în urma demersului lui Melniciuc, s-au ales mai mulţi judecători ai fostei Judecătorii a sect. Râşcani. Fostul preşedinte de instanţă s-a adresat anterior Primăriei, care a acordat instanţei un lot de teren pentru construcţia unui bloc destinat judecătorilor acestei instanţe. Astfel, Veniamin Chihai a intrat anul trecut în posesia unui apartament cu două camere cu o suprafaţă de 82 m.p., Natalia Clevadî s-a ales cu un apartament de 72 m.p., iar Iurie Potângă a obţinut un apartament de 73 m.p. în blocul ridicat special pentru judecătorii instanţei sale. Colega acestora, Stela Bleşceaga, a primit, anul trecut, de la sora sa, din Franţa, o donaţie de 6,5 mii de euro. Angela Ciubotaru împreună cu soţul, ofiţer de urmărire penală, au primit, anul trecut, donaţii în sumă de 5,6 mii de euro şi 1000 USD, iar magistratul Corneliu Guzun a indicat şi el donaţii primite de soţie în sumă de 7436 de euro. Şi Tatiana Vasilică, care activează tot la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, a primit o donaţie de 7 mii de euro de la părinţi. Aceasta afirmă că şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prado fabricată în 2008 cu doar 20 de mii de lei, deşi preţul ei de piaţă este de 20 de ori mai mare. Ludmila Holeviţcaia a primit anul trecut, cu titlu de donaţie, două spaţii locative, în Chişinău, cu suprafeţe cuprinse între 16 şi 52 m.p., ea deţinând însă doar o 1/6 din cele două bunuri, iar colega ei, Lilia Lupaşco, a cumpărat, tot anul trecut, două apartamente, unul în Chişinău şi altul în Călăraşi, un garaj şi un spaţiu comercial de 44 m.p., ambele în Capitală. Cornelia Vârlan declară că în 2016 a intrat în posesia a ½ dintr-un spaţiu locativ din or. Kursk, Federaţia Rusă. Locuinţa de 35 m.p. ar fi costat 100 de mii de ruble, adică aproximativ 32 de mii de lei.

    45 mii de euro de la o „ceremonie civilă” pentru judecătorul Paniş

    Şi magistraţii de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chişinău s-au înnoit în 2016. Sergiu Daguţa a procurat, în 2016, un apartament de 97 m.p., iar printr-un alt contract de vânzare-cumpărare şi altele de donaţie, a intrat în posesia unui alt apartament de 55 m.p. Veaceslav Martânenco a primit, împreună cu soţia, prin transfer, 22 mii USD, precum şi o despăgubire Casco în valoare de 51 mii de lei. Colegul lor, Iurie Obadă, a cumpărat un Volvo XC 60, fabricat în 2011, cu 11,5 mii de euro. Alexandru Spoială a beneficiat de o donaţie de 6 mii de euro, cumpărându-şi o Honda CRV, fabricată în 2008, cu 144 mii de euro. Colegul său, Alexei Paniş, declară că, în urma unei „ceremonii civile”, probabil nuntă, a obţinut 45 mii de euro, echivalentul a aproape 1 milion de lei, achiziţionând, ulterior, o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Paniş a devenit judecător la începutul anului 2017. A activat însă în justiţie încă din 2014, fiind asistent judiciar la CSJ.

    Virgiliu Buhnaci, de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, a investit într-un apartament de 88 m.p. , iar anul trecut a cumpărat un garaj. Colegul său, Eduard Galuşceac, împreună cu soţia, anunţă că, în 2016, au primit o donaţie de 15 mii de euro pentru achitarea ratei la contractul de investiţii, probabil, pentru procurarea unei locuinţe. Şi soţia judecătorului Vitalie-Silviu Midrigan a beneficiat de o donaţie în sumă de 30 mii de euro. Colega acestora, Ecaterina Silivestru, a cumpărat un automobil nou, Volkswagen Passat, indicând că a plătit pentru el 445 mii de lei.
    sursa: zdg.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU