Știri

• Dosar tergiversat în cazul acuzării unui fost procuror general. Magistrata care gestionează cauza, cunoscută pentru achitarea lui Platon şi proprietară a imobilelor de lux

  Dosarul în care sunt învinuiți de abuz de serviciu ex-procurorul general, Valeriu Balaban, și fostul șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale, Boris Crigan, bate pasul pe loc la Judecătoria Chişinău. Presupusa infracţiune a avut loc în anul 2006 şi există riscul ca procesul să fie încetat din cauza expirării termenului de prescripţie.

  Deși a fost trimis în judecată încă în luna aprilie 2018, dosarul se află la etapa de audiere a martorilor. De la începutul examinării dosarului au fost programate 62 de şedinţe de judecată, însă majoritatea nu au fost lucrative. O parte din şedinţe au fost amânate din cauza pandemiei de Covid-19, iar o parte, la solicitarea justiţiabililor. Pe parcurs, a fost schimbat şi acuzatorul care a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul.

  Citiţi mai departe

  Dosarul în care sunt învinuiți de abuz de serviciu ex-procurorul general, Valeriu Balaban, și fostul șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale, Boris Crigan, bate pasul pe loc la Judecătoria Chişinău. Presupusa infracţiune a avut loc în anul 2006 şi există riscul ca procesul să fie încetat din cauza expirării termenului de prescripţie.

  Deși a fost trimis în judecată încă în luna aprilie 2018, dosarul se află la etapa de audiere a martorilor. De la începutul examinării dosarului au fost programate 62 de şedinţe de judecată, însă majoritatea nu au fost lucrative. O parte din şedinţe au fost amânate din cauza pandemiei de Covid-19, iar o parte, la solicitarea justiţiabililor. Pe parcurs, a fost schimbat şi acuzatorul care a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul.

  În special, examinarea dosarului a fost tergiversată în perioada anilor 2020-2021, când la guvernare s-a aflat Partidul Socialiştilor, susţinut de o parte din deputaţii PDM şi cei din Partidul Şor. Astfel, în 2020 au fost amânate toate cele 8 şedinţe programate, iar în 2021 a fost lucrativă doar una din cele 13 şedinţe.

  Dosarul se află în gestiunea magistratei Lilia Lupaşcu. Judecătoarea a ajuns de mai multe ori în atenţia presei pentru averea sa. În primăvara anului 2021, Lilia Lupsşcu l-a achitat pe Veaceslav Platon în dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de închisoare. Recent, presa a scris despre apartamentul de lux pe care magistrata l-a scos în vânzare cu 6.500.000. lei.

  Valeriu Balaban și Boris Crigan au fost reținuți în iunie, 2017. Ei sunt învinuiți de procurorii Anticorupție de depăşirea atribuţiilor de serviciu, soldate cu prejudicii în proporţii deosebit de mari. Aceștia ar fi dispus, în 2005, cumpărarea clădirii nefinisate din str. Alexandru cel Bun nr. 100, la un preț de 9 milioane de lei, pe când prețul acesteia, potrivit evaluatorilor, constituia puțin peste 2,5 milioane lei.

  Potrivit unui raport al Curţii de Conturi din 2009, Procuratura Generală a suportat cheltuieli pentru executarea lucrărilor de demolare, consolidare şi construcţie a blocului de pe strada Alexandru cel Bun 100, în sumă de 2,9 milioane de lei. Aceste cheltuieli nu au fost prevăzute în devizul lucrărilor de reconstrucţie şi construcţie-montaj a clădirii nefinisate.

  Auditorii Curții de Conturi au mai constatat că licitaţia prin care Biox-Comerţ SRL a fost desemnată câştigătoare pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucţie a imobilului de pe strada Alexandru cel Bun s-a desfăşurat cu încălcări grave, în lipsa documentaţiei de proiect şi a devizului de cheltuieli.

  În anul 2006, în urma utilizării de către SRL Biox-Comerţ a unor norme de cheltuieli majorate în raport cu normele incluse în devizul lucrărilor de reconstrucţie şi construcţie-montaj, care au fost acceptate nejustificat de către Procuratură, volumul acestor lucrări a fost mărit cu 44,2 mii lei. Întreprinderea Biox-Comerţ a atacat în judecată Procuratura Generală, de la care solicită 6,5 milioane de lei pentru pretinse lucrări, care nu ar fi fost achitate.

  Cei doi foști procurori dețin imobile în cartiere selecte și afaceri prospere. La 15 martie 2017, feciorul lui Boris Crigan, Dragoş Crigan, a fost numit prin decret prezidenţial judecător la oficiul Botanica al Judecătoriei Chişinău. Dragoş Crigan se regăseşte în lista judecătorilor respinşi de Maia Sandu pentru prelungirea mandatelor până la atingerea plafonului de vârstă.Valeriu Balaban este socrul lui Maxim Lebedinschi, consilierul și purtătorul de cuvânt al ex-președintelui Igor Dodon.
  Sursa: anticoruptie.md

• 6,5 milioane de lei. Apartamentul de lux, cu vedere la parc, scos la vânzare de familia unei judecătoare

  Lilia Lupașco, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și soțul ei, de meserie jurist, și-au scos la vânzare un apartament de lux, situat într-un cartier select din capitală, în regiunea parcului Valea Morilor, pentru care cer circa 6,5 milioane de lei.

  În anunțul însoțit de mai multe fotografii care arată luxul în care locuiește familia judecătoarei, este indicat că apartamentul cu vedere spre parcul și lacul Valea Morilor are o suprafață de 170 de metri pătrați. Un imobil cu o asemenea suprafață lipsește însă din declarațiile de avere și interese ale magistratei. Imobilul scos la vânzare este compus din două apartamente comasate, unul din care procurat, în acte, de părinții magistratei.

  Citiţi mai departe

  Lilia Lupașco, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și soțul ei, de meserie jurist, și-au scos la vânzare un apartament de lux, situat într-un cartier select din capitală, în regiunea parcului Valea Morilor, pentru care cer circa 6,5 milioane de lei.

  În anunțul însoțit de mai multe fotografii care arată luxul în care locuiește familia judecătoarei, este indicat că apartamentul cu vedere spre parcul și lacul Valea Morilor are o suprafață de 170 de metri pătrați. Un imobil cu o asemenea suprafață lipsește însă din declarațiile de avere și interese ale magistratei. Imobilul scos la vânzare este compus din două apartamente comasate, unul din care procurat, în acte, de părinții magistratei.

  Lilia Lupașco susține că familia sa a scos locuința la vânzare pentru că are nevoie de bani pentru a continua construcția unei case, începută anul trecut, într-o suburbie a capitalei, unde pentru materiale de construcție și manoperă a cheltuit deja 2 milioane de lei.

  După o discuție cu reporterul ZdG, în care magistrata afirma că averea pe care o deține familia ei este în strictă conformitate și corespunde cu veniturile pe care le are, anunțul despre vânzarea locuinței a fost șters de pe site-ul agenției imobiliare.

   

  Apartamentul de milioane al familiei magistratei Lupașco, scos în vânzare

  Magistrata Lilia Lupașco, care face justiție la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar din aprilie 2020 exercită interimatul funcţiei de vicepreşedinte al instanței, sediului Râșcani, și-a scos în vânzare apartamentul de lux în care locuiește cu familia sa. ZdG a constatat că imobilul, pentru care judecătoarea cere 330 de mii de euro, echivalentul a circa 6,5 milioane de lei, este situat într-un bloc dintr-un cartier select din Chişinău, în regiunea parcului Valea Morilor, este divizat în două în declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei, și, pe jumătate, a fost cumpărat, în acte, de părinții ei.
  Sursa: zdg.md

• Opt magistrați s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor

  Doi magistrați din partea Curților de Apel și șase din partea judecătoriilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. Printre ei se numără judecătorul care l-a scăpat de pușcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare, precum și magistratul care a suspendat executarea pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Cei doi participă și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selecție și cariera judecătorilor.

  Dumitru Pușcă a fost numit în funcţia de magistrat la Judecătoria Soroca, în decembrie 2005. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi. Patru luni mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți.

  Citiţi mai departe

  Doi magistrați din partea Curților de Apel și șase din partea judecătoriilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. Printre ei se numără judecătorul care l-a scăpat de pușcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare, precum și magistratul care a suspendat executarea pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Cei doi participă și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selecție și cariera judecătorilor.

  Dumitru Pușcă a fost numit în funcţia de magistrat la Judecătoria Soroca, în decembrie 2005. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi. Patru luni mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți.

  Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

  La 20 septembrie 2019, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. Patru zile mai târziu, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie 2019, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la sfârșitul lui ianuarie 2017. 

  Pavliuc a ajuns în vizorul public după ce a eliberat mandate de arestare controversate în dosare de rezonanță. El i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii.

  Peste trei săptămâni, Pavliuc l-a eliberat Șor şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. 

  În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, a recunoscut judecătorul. 

  Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Chișinău, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni.

  Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. Pavliuc a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați într-un bloc de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. 

  Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor despre la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit.

  „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Sergiu Bularu a fost numit judecător în 2014. În 2011-2014, a fost consilier în cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat. Jurnaliștii de la RISE Moldova au scris că Bularu a fost unul dintre judecătorii de instrucție care au autorizat interceptarea mai multor persoane incomode fostului regim controlat de liderul de atunci al PDM, Vladimir Plahotniuc.

  Recent, Bularu a ajuns din nou în atenția opiniei publice după ce a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind suspendarea executării pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

  Lilia Lupașco a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, în mai 2008. În 2013, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În aprilie 2020, a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

  Lilia Lupașco a fost vizată într-o anchetă realizată de jurnaliștii de la RISE Moldova, despre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț redus. „Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sectorul Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din orașul Durlești pe care a cumpărat-o în 2012. Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014. Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a opt hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei”, se arată în anchetă.

  Aureliu Postică a fost numit în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Orhei în 2011.

  În iunie 2017, Postică a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Ghenadie Mîra a devenit judecător în septembrie 2011, fiind numit pe un termen de cinci ani la Judecătoria Soroca.

  Șase ani mai târziu a fost transferat la instanța din Anenii Noi, unde la scurt timp a fost numit președinte.

  Oxana Parfeni a fost numită magistrată la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani, în februarie 2014.
  Sursa: anticoruptie.md

• Conducerea sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău va fi preluată de o magistrată de la sediul Buiucani

  Din data de 25 aprilie, conducerea sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău va fi preluată de Lilia Lupașcu, care activează în calitate de magistrat la sediul Buiucani al aceleeași instanțe. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii.

  În prezent, sediul Rîșcani este condus de magistratul Corneliu Guzun. Acesta a fost numit în funcția de judecător în data de 24 aprilie 2015, pentru un termen de cinci ani. Ulterior, în data de 19 septembrie 2018 a fost promovat în funcția administrativă de vicepreședinte al instanței. Luând în considerare faptul că în data de 24 aprilie îi expiră mandatul de judecător, Corneliu Guzun nu poate exercita nici funcția administrativă în care a fost numit. Astfel, magistratul a solicitat CSM-ului să desemneze exercitării interimatului funcţiei de vicepreşedinte până la finalizarea procedurilor de evaluare a performanțelor și numirea sa în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Citiţi mai departe

  Din data de 25 aprilie, conducerea sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău va fi preluată de Lilia Lupașcu, care activează în calitate de magistrat la sediul Buiucani al aceleeași instanțe. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii.

  În prezent, sediul Rîșcani este condus de magistratul Corneliu Guzun. Acesta a fost numit în funcția de judecător în data de 24 aprilie 2015, pentru un termen de cinci ani. Ulterior, în data de 19 septembrie 2018 a fost promovat în funcția administrativă de vicepreședinte al instanței. Luând în considerare faptul că în data de 24 aprilie îi expiră mandatul de judecător, Corneliu Guzun nu poate exercita nici funcția administrativă în care a fost numit. Astfel, magistratul a solicitat CSM-ului să desemneze exercitării interimatului funcţiei de vicepreşedinte până la finalizarea procedurilor de evaluare a performanțelor și numirea sa în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Corneliu Guzun a solicitat ca atribuțiile să fie transmise magistratei Viorica Dodon, de la sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău. Propunerea nu a fost acceptată, însă, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Aceștia au desemnat-o în funcție pe magistrata Lilia Lupaşco de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

  Lilia Lupaşco a fost numită în funcția de judecător în data de 13 mai 2008, iar în 2013 a fost confirmată în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În perioada iunie 2015 – noiembrie 2016, judecătoarea a fost suspendată din funcție pe durata aflării în perioada în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului.
  Sursa: bizlaw.md

• Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Citiţi mai departe

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

  Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

  Trei apartamente, în doi ani

  Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

  Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

  În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

  Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

  În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

  S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

  Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

  Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

  În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

  Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

  Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

  Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

  „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

  Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

  „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

  Au cumpărat ieftin și au vândut scump

  Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

  Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

  La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

  Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

  La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

  La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

  Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

  În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

  În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

  A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

  Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

  Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

  În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

  Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

  Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

  Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

  Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

  Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

  S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

  Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

  Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

  CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

  Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

  Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
  Sursa: anticoruptie.md

   

• Performanţele unei magistrate: casă în pădure, apartamente la preţ redus şi Mercedes cu zece mii de lei

  Lilia Lupaşco, magistrată la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, pare a fi lider printre colegii de breaslă în privinţa diminuării preţurilor bunurilor indicate în Declaraţiile pe venit şi interese. Astfel, magistrata indică un preț de trei ori mai mic al casei în care locuieşte cu familia, iar Mercedesul luxos ar costa doar zece mii de lei. Mai mult, Lilia Lupaşco susţine că soţul ei, Sergiu Dodon, lucrează în calitate de jurist, dar „uită” să indice că acesta este proprietarul şi administratorul unei firme, care are în arendă opt hectare de pădure.

  Citiţi mai departe

  Lilia Lupaşco, magistrată la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, pare a fi lider printre colegii de breaslă în privinţa diminuării preţurilor bunurilor indicate în Declaraţiile pe venit şi interese. Astfel, magistrata indică un preț de trei ori mai mic al casei în care locuieşte cu familia, iar Mercedesul luxos ar costa doar zece mii de lei. Mai mult, Lilia Lupaşco susţine că soţul ei, Sergiu Dodon, lucrează în calitate de jurist, dar „uită” să indice că acesta este proprietarul şi administratorul unei firme, care are în arendă opt hectare de pădure.

  Lilia Lupaşco locuieşte cu familia sa într-o casă de vis, la poalele pădurii de la Durleşti. Locuința cu două nivele, care are o suprafaţă de 140 de metri patraţi, este construită în stil scandinav cu elemente de arhitectură autohtonă. Construcţia se află pe un teren de 6 ari, care este îngrădit cu un gard înalt.
  În curte este amenajat un teren de joacă şi un loc de odihnă, cu grătar. La aproximativ 20 de metri de la gard începe pădurea Durleştiului.
  Imobilul dispune şi de un garaj, în care cuplul îşi păstrează cele două maşini de lux, un Mercedes-Bens E-220, produs în anul 2008, şi un Chevrolet Captiva, produs în 2013.
  Interiorul case este amenajat cu gust, mobila și draperiile par a fi destul de scumpe.
  Imobilul dispune şi de două blocuri sanitare.
  Casa este înregistrată pe numele lui Sergiu Dodon. Potrivit datelor înregistrărilor cadastrale, casa are 75 de metri patraţi, a fost  dată în exploatare în 2011 şi a fost procurată de către cuplul Dodon-Lupaşco în 2012.
  În Declaraţia pe venit pentru anul 2015, semnată de către magistrata Lupaşco, preţul imobilului este de puţin peste 452 de mii de lei. 

  Totodată, cuplul a scos imobilul de vânzare prin intermediul unei agenţii imobiliare, cu o sută de mii de euro, adică cu 2 milioane 200 de mii de lei. În anunţ este indicat că imobilul are 140 de metri patraţi.
  Surse informate susţin că familia Dodon-Lupaşco ar intenţiona să se mute într-o casă mai spaţioasă.

  Magistrata şi-a aprovizionat copiii cu locuinţe

  Lilia Lupaşco deţine în proprietate jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa de 111 metri patraţi, pe care l-a procurat în 2008 împreună cu fostul soţ, Ivan Lupaşco. La 27 aprilie 2015, judecătoarei Lupaşco i s-a oferit posibilitatea de a procura două apartamente cu câte o odaie, cu suprafaţa de cel puţin 44 metri patraţi fiecare, la preţ preferenrenţial, în complexul locativ Green Sity din parcul Valea Trandafirilor din Chişinău. 
  
  Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei a obţinut în anul 2014 un teren 60 ari de la Primăria Chişinău pentru construcţia unui bloc pentru angajaţii instanţei. Liliei Lupaşco, care a făcut parte din grupul de lucru, i s-a acceptat cererea, pentru că are doi copii minori la întreţinere, iar în timpul apropiat urma să apară pe lume cel de-al treilea copil al magistratei. Cu toate că Anastasia, fiica cea mai mare a magistratei, atinsese în acel an majoratul.
  
  Precizăm că judecătorii au putut să-şi procure imobilele în Green Sity la preţul de 300 de euro pentru un metru patrat, în condiţiile când preţul real în zonă este de cel puţin 600 de euro pentru un metru patrat. 
  Magistrata mai indică în declaraţia de venituri că deţine drepturi patrimoniale pentru un garaj cu suprafața de 18 m2 (valoarea de 91250 lei) şi un apartament cu suprafața de 66,50 m2 (valoarea de 509523 lei), amplasat în mun.Chișinău, sec.Centru, str-la  Ciocârliei, înregistrate pe numele lui Sergiu Dodon.

  Lilia Lupaşco conduce un Mercedes-Benz E220, de culoare neagră, fabricat în 2008. Automobilul  figurează în declarația de avere ca fiind cumpărat în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto, un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. 

  Firmă cu opt hectare de pădure
  Soţul magistratei, Sergiu Dodon, 34 de ani, este unicul fondator şi administrator al societăţii cu răspundere limitată, Vizita-grup.  
  Statutul firmei prevede următoarele genurile de activitate: Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi, comerţul cu amănuntul al produselor din tutun, hoteluri, restaurante, baruri, închirierea bunurilor imobiliare proprii, activităţi recreative şi activităţi de întreţinere corporală.

  Întreprinderea a fost fondată în 2010, iar în 2012 a fost preluată de către Sergiu Dodon. Odată cu firma, a fost preluat şi dreptul de arendă asupra celor opt hectare de pădure de lângă Mănăstirea Condriţa, peste drum de reşedinţa de stat a preşedintelui Republicii Moldova. 

  Performanţele profesionale ale magistratei Lupaşco
  Lilia Lupaşco, 41 de ani, intră în posesia mandatului de judecător la 13 mai 2008, iar la 23 mai 2013, preşedintele Nicolae Timofti îi prelungeşte mandatul până la atingerea plafonului de vârstă.

  Lilia Lupaşco a luat media de 8,6 la examenul de capacitate, fiind pe pozitia a 23-ea printre cei 26 de candidaţi la cele cinci funcţii vacante de judecător în municipiul Chişinău. În pofida faptului că, 19 candidaţi au acumulat medii mai mari de 9, Lilia Lupaşco reuşeşte să ajungă judecătoare în Chişinău. 

  Activitatea magistratei este remarcată prin numărul mic al deciziilor menţinute de către instanţa superioară. Astfel, în 2013 au fost contestate 87 hotărâri/sentințe/încheieri semnate de Lilia Lupaşco, fiind menţinute 28 din ele, ceea ce constituie 32,18%. În 2014, au fost contestate 112 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 59 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 52,67%. Anul trecut au fost contestate 119 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 79 de hotărâri/încheieri, ceea ce constituie 66,38%.

  Numele magistratei Lupaşco a figurat în mai multe scandaluri ce ţin de corectitudinea actului de justiţie. La Adunarea Generală a judecătorilor din 2014, preşedintele Nicolae Timofti o critică pe Lilia Lupaşco că şi-a permis să dea hotărâri, prin care s-a blocat activitatea Băncii Naționale. „Doamna Lilia Lupașco de la Judecătoria Râșcani a capitalei a suspendat recent un act normativ al Băncii Naționale, cu titlu de măsură de asigurare!”, o acuza în 2014 Timofti.

  Tot judecătoarea Lupaşco este cea care îl achită pe un poliţist care l-a agresat pe activistul Oleg Brega.

  Acuzaţii în adresa Liliei Lupaşco a adus şi Olga Onofrei, o persoană care este implicată într-un proces de judecată încă din anul 2004. Potrivit acestea, Lilia Lupașco a menținut pe rol un dosar în care pe cererea de chemare în judecată figurează semnături false, expertizate de Asociația Națională a Experților Judiciari, dar și a permis nimicirea proceselor verbale și înlocuirea cu altele. 

  Magistrata Lilia Lupașco a repus pe rol subiectul disputat, fapt ce reprezintă o încălcare potrivit normelor judecătorești. Totodată, Onofrei spune că în perioada procesului de judecată, au dispărut mai multe procese verbale, unele cu semnăturile părților în original pentru prezentare în ședințele de judecată ulterioare. „Conținutul proceselor verbale ale ședințelor au fost substituite cu altele, ce aveau alt conținut, iar la ele a fost alipită ultima pagină din alte procese verbale. Am și copiile documentelor, eliberate mie anterior de către instanță, care dovedesc aceste lucruri”, susţine Olga Onofrei.

  Lilia Lupaşco cere să fie condamnat la ani grei de puşcătie un bărbat pentru pretinsă acţiune de huliganisn, într-un dosar în care magistrata se declară parte vătămată. „Vina” omului a constat în faptul că a insistat în prezenţa Liliei Lupaşco, ca un coleg de al ei să-i elibereze dispozitivul unei decizii judecătoreşti, solicitare absolut legală.
  sursa: crimemoldova.com

   

• Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

  Știre atașată

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  Citiţi mai departe

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

  Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI
  
  Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

  Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

  Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

  Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

  Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

  Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

  Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

  Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

  Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

  Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

  Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

  Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

  Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

  Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

  „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

  Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

  Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

  Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

  A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

  Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

  Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

  Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

  Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

  Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

  Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

  Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

  Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

  Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

  Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

  Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

  Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

  A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

  De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

  Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

  Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

   

  Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

  Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

  Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

  Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

  Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

  „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

  Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

  Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.
  
  sursa: rise.md

• Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Citiţi mai departe

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

  Locuinţe de până la două mii de euro

  Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

  Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

  Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
  
  Fără casă şi fără masă

  Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

  Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
  
  Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

  Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

  Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

  CNI nu verifică preţurile maşinilor

  Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

  Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

  Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

  Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

  Ce spun experţii anticorupție

  Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

  O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
  
  „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

  Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

  Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
  sursa: anticoruptie.md

   

• Judecaoarea Lupasco cu Mercedes de lux de 500 EURO, dubios ca si dansa

  Mecedes E-220, un automobil de lux care costa pe piata RM la 4 ani vechime in jurul la 14000 EURO /280 000 MDL.
  Judecatorii Galben si Lupasco in 2012 ambii cumpara aceleasi model de Mercedes E-220,acelasi an de fabricatie si declara sume de achizitii diferite.
  Judecatorul Galben declara oficial ca a procurat Mercedesul cu 193.050 MDL

  Citiţi mai departe

  Mecedes E-220, un automobil de lux care costa pe piata RM la 4 ani vechime in jurul la 14000 EURO /280 000 MDL.
  Judecatorii Galben si Lupasco in 2012 ambii cumpara aceleasi model de Mercedes E-220,acelasi an de fabricatie si declara sume de achizitii diferite.
  Judecatorul Galben declara oficial ca a procurat Mercedesul cu 193.050 MDL

  Concluzia: -Din doua salarii a judecatorului Lupasco poti sa-ti cumperi un Mercedes de 4 ani de clasa lux.& PS. si cum-si motiveaza achizitia dubioasa judecatoarea Lupasco: -Cine sunteti voi si sa nu va frece de unde si cu cat a procurat ea Mercedesul !!!!
  sursa: curajTV.md

• Act de justiție unde judecătoarea Lilia Lupașco îl judecă pe Anatolie Lupașco

  Ei si ce daca intrun  Proces de judecata judecatorul este o femeie Lilia Lupasco si judeca cauza unde contravienent este Anatolie Lupasco. Legea permite numai sa nu indeplineasca conditiile ca in vorba ceiea… "Ţiganul cand a devenit judecator, primul pe care  l-a condamnat la puscarie  a fost tata-sau"

  Citiţi mai departe

  Ei si ce daca intrun  Proces de judecata judecatorul este o femeie Lilia Lupasco si judeca cauza unde contravienent este Anatolie Lupasco. Legea permite numai sa nu indeplineasca conditiile ca in vorba ceiea… "Ţiganul cand a devenit judecator, primul pe care  l-a condamnat la puscarie  a fost tata-sau"

• Zi de FOC pentru judecători. Timofti i-a CRITICAT DUR

  Adunarea generală a judecătorilor s-a lăsat cu critici dure la adresa magistraților. Președintele Nicolae Timofti a fost neîndurător cu judecătorii care „s-au remarcat” în ultimul timp prin hotărâri scandaloase adoptate. „Am asistat stupefiați la cazuri în care unii judecători și-au permis să dea hotărâri prin care au blocat activitatea Băncii Naționale. Alții au cauzat prejudicii de sute de milioane de lei economiei naționale. Doamna Lilia Lupașco de la Judecătoria Râșcani a capitalei a suspendat recent un act normativ al Băncii Naționale, cu titlu de măsură de asigurare.

  Citiţi mai departe

  Adunarea generală a judecătorilor s-a lăsat cu critici dure la adresa magistraților. Președintele Nicolae Timofti a fost neîndurător cu judecătorii care „s-au remarcat” în ultimul timp prin hotărâri scandaloase adoptate. „Am asistat stupefiați la cazuri în care unii judecători și-au permis să dea hotărâri prin care au blocat activitatea Băncii Naționale. Alții au cauzat prejudicii de sute de milioane de lei economiei naționale. Doamna Lilia Lupașco de la Judecătoria Râșcani a capitalei a suspendat recent un act normativ al Băncii Naționale, cu titlu de măsură de asigurare.

  Curtea de Apel a anulat ieri această încheiere. Recent, am respins propunerea de numire în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ialoveni a doamnei Ludmila Barbos, care a insistat de trei ori la rând să-l plaseze în arest la domiciliu pe un inculpat, după ce de tot atâtea ori Curtea de Apel dispusese ca acesta să fie cercetat în stare de arest! Alți colegi de-ai noștri, care în aprilie 2009 au acceptat rușinoasa și chiar criminala misiune de a judeca tineri protestatari în comisariatele de poliție, acum se doresc avansați!”, acuză Timofti.

• Николай Тимофти: В Молдове судьи продолжают выносить неправедные решения

  По словам главы государства, крайне сомнительно решение судьи суда сектора Рышкановка Лилии Лупашко, приостановившей в качестве защитной меры действие нормативного акта Национального банка (НБМ).
  Он напомнил, что около года назад за сходное решение по запрету действия постановления НБМ был уволен судья суда Буюкань Ион Ганчар.

  Citiţi mai departe

  По словам главы государства, крайне сомнительно решение судьи суда сектора Рышкановка Лилии Лупашко, приостановившей в качестве защитной меры действие нормативного акта Национального банка (НБМ).
  Он напомнил, что около года назад за сходное решение по запрету действия постановления НБМ был уволен судья суда Буюкань Ион Ганчар.

   

• Judecătoarea Lupașcu îl achită pe polițistul bătăuș, Condrea

  Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, a emis azi o hotărîre de achitare a angajatului MAI, Andrian Condrea, învinuit de procuratura Rîșcani că ar fi încălcat art. 313, Cod Contravențional, atunci cînd mi-a îngrădit accesul în incinta Procuraturii Municipale, la 26 aprilie 2013.

  Citiţi mai departe

  Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, a emis azi o hotărîre de achitare a angajatului MAI, Andrian Condrea, învinuit de procuratura Rîșcani că ar fi încălcat art. 313, Cod Contravențional, atunci cînd mi-a îngrădit accesul în incinta Procuraturii Municipale, la 26 aprilie 2013.

• 13 judecători, numiți în funcții; Ce indicații le-a dat Timofti

  Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători. Președintele a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat, se arată într-un comunicat de presă parvenit de la Președinție. Este vorba de Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei; Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești; Serghei Dimitriu – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat; Marcel Juganari – Judecătoria Călărași; Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești; Lilia Lupașco – Judecătoria Râșcani,

  Citiţi mai departe

  Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători. Președintele a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat, se arată într-un comunicat de presă parvenit de la Președinție. Este vorba de Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei; Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești; Serghei Dimitriu – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat; Marcel Juganari – Judecătoria Călărași; Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești; Lilia Lupașco – Judecătoria Râșcani,

  municipiul Chișinău; Lucia Lupașcu – Judecătoria Drochia; Ion Pâcaleu – Judecătoria Fălești; Iurie Potânga – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Vitalie Stratan – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău și Nina Veleva – Judecătoria Cahul.

  „Deoarece am prerogativa de a numi în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a declarat Nicolae Timofti. Șeful statului le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției.

• Своим указом президент РМ Николае Тимофти назначил на должность 13 судей

  Их коллегам Лучии Лупашку и Нине Велевой, Марчелу Жуганарь и Людмиле Холевицкой, Кристине Кептя и Светлане Лазарь, Иону Пыкалеу и Виталию Которобай доверено отправлять правосудие в учреждениях Фемиды Дрокиевского и Кагульского, Каларашского и Комратского, Сынджерейского и Теленештского, Фалештского и Хынчештского районов.

  Citiţi mai departe

  Их коллегам Лучии Лупашку и Нине Велевой, Марчелу Жуганарь и Людмиле Холевицкой, Кристине Кептя и Светлане Лазарь, Иону Пыкалеу и Виталию Которобай доверено отправлять правосудие в учреждениях Фемиды Дрокиевского и Кагульского, Каларашского и Комратского, Сынджерейского и Теленештского, Фалештского и Хынчештского районов.

   

• Судья АП, отменивший приговор по делу об убийстве матери и сына Сандлер, 8 мая озвучит причины этого решения

  Дело рассматривали судьи суда сектора Рышкань Олег Мельничук, Георге Горун и Лилия Лупашко.
  В ходе судебных слушаний Паскарь обращался в Апелляционную палату с просьбой поместить его под домашний арест, либо под подписку о невыезде. Ему отказали.

  Citiţi mai departe

  Дело рассматривали судьи суда сектора Рышкань Олег Мельничук, Георге Горун и Лилия Лупашко.
  В ходе судебных слушаний Паскарь обращался в Апелляционную палату с просьбой поместить его под домашний арест, либо под подписку о невыезде. Ему отказали.

• Oare si magistratul Lilia Lupasco a depus cerere in mafie?

  Nu sunt convis pînă în prezent că un magistrat din RM î-și poate permite achizitionarea si  întreținerea unui  automobil de lux, mai mult capricii cum ar fi numerele de imatriculare cu initialele pesonale.

  Citiţi mai departe

  Nu sunt convis pînă în prezent că un magistrat din RM î-și poate permite achizitionarea si  întreținerea unui  automobil de lux, mai mult capricii cum ar fi numerele de imatriculare cu initialele pesonale. Desigur si doamna Lupascu are ca si majoritatea functionarilor o scuză și poate si de ce nu poate spune si ea ca automobilul i-i apartine soacra-sai si ia dat sa faca un ,,krug,, PS. î-l vad permanent pe colegul ei, controversatul judecator Galben prin transportul public mereu si iarasi ma intreb daca el lucreaza mai rau ca Lupasco sau e mai atent/hîtru dupa stanga primita de nu-si arata luxurile…sau nu poate conduce auto ?

• HAOS la judecătoria Râșcani din capitală!

  Încălcările sunt la modă în judecătoria sectorului Râșcani. Cel puțin așa susține Olga Onofrei, persoană care este implicată într-un proces de judecată, care durează de mai mulți ani (n.r. 2004).

  Citiţi mai departe

  Încălcările sunt la modă în judecătoria sectorului Râșcani. Cel puțin așa susține Olga Onofrei, persoană care este implicată într-un proces de judecată, care durează de mai mulți ani (n.r. 2004). Potrivit ei, judecătoria respectivă, în persoana judecătorului Lilia Lupașco, a menținut pe rol un dosar în care pe cererea de chemare în judecată figurează semnături false, expertizate de Asociația Națională a Experților Judiciari, dar și a permis nimicirea proceselor verbale și înlocuirea cu altele. De cealaltă parte, Lilia Lupașco spune că acuzațiile Olgăi Onofrei sunt nefondate și nu are ce comenta. Olga Onofrei declară că după pronunțarea unei hotărâri irevocabile a Curții Supreme de Justiție într-un dosar în care aceasta se judeca cu Larisa și Valter Focșa, judecătoarea Lilia Lupașco, a repus pe rol subiectul disputat, fapt ce reprezintă o încălcare potrivit normelor judecătorești. Totodată, aceasta spune că în perioada procesului de judecată, au dispărut mai multe procese verbale, unele cu semnăturile părților în original pentru prezentare în ședințele de judecată ulterioare. "Conținutul proceselor verbale ale ședințelor au fost substituite cu altele ce aveau alt conținut, iar la ele a fost alipită ultima pagina din alte procese verbale. Am și copiile documentelor, eliberate mie anterior de către instanță, care dovedesc aceste lucruri", a mai declarat aceasta.

• Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

  Tot dintre ultimii din lista de note a ajuns printre primii în lista de noi judecători şi Lilia Lupașco, care a ocupat fotoliul de judecătoare în sectorul Râșcani având la examen 8,6. Întrebat de ce candidații cu note mici au trecut selecția, iar cei cu note mari au rămas pe lista de rezervă, Nicolae Clima, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a răspuns următoarele:

  Citiţi mai departe

  Tot dintre ultimii din lista de note a ajuns printre primii în lista de noi judecători şi Lilia Lupașco, care a ocupat fotoliul de judecătoare în sectorul Râșcani având la examen 8,6. Întrebat de ce candidații cu note mici au trecut selecția, iar cei cu note mari au rămas pe lista de rezervă, Nicolae Clima, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a răspuns următoarele:

  „Au fost discuții în urma alegerii acestor persoane. Acesta a fost rezultatul votului secret al Consiliului Superior al Magistraturii. Eu nu sunt împotriva persoanelor care au fost selectate. Ele au fost numite judecători. Probabil, s-a ținut cont de anul în care au susținut examenul. Legea spune că la funcția de judecător pot candida persoanele care au susţinut examenul cu cel mult 3 ani în urmă, de aceea li s-a dat prioritate; în caz contrar, aceste persoane sunt excluse în mod automat din rândul candidaţilor pentru judecători şi urmează a susţine examenele din nou”, a mai adăugat Nicolae Clima. Dacă analizăm lista candidaţilor, reiese că nici criteriul cronologic nu este respectat, deoarece unii dintre cei care au susținut examenul în 2008 au trecut, iar o parte din cei care l-au susținut în primăvara și toamna lui 2007, cu medii peste 9, au rămas să mai aştepte.
   

• Николае Тимофти назначил 8 судей

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая. Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Он призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. Тимофти также подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. "На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону", - сказал Николай Тимофти.

  Citiţi mai departe

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая. Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Он призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. Тимофти также подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. "На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону", - сказал Николай Тимофти.

LASĂ UN COMENTARIU