Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мазур Надежда
Căutare avansată
foto: captura imagini video jurnaltv.md

Mazur Nadejda

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 01.08.1990

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM nr. 198-XII din 26.07.1990 aleasă în funcție de judecător la Judecătoria populară a raionului Lenin din or. Chişinău.

Data numirii în funcție: 01.08.1990

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM nr. 198-XII din 26.07.1990 aleasă în funcție de judecător la Judecătoria populară a raionului Lenin din or. Chişinău.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018,  nu s-au hotărâri adoptate de judecătorul Nadejda Mazur care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 96/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Mazur Nadejda, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Mazur Nadejda, a fost obiect de examinare la CtEDO.

SAVIŢCHI c. Moldovei, cererea nr. 11039/02, hotărîrea din 11.10.2005, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare) - obligarea unui jurnalist, pe o cauză de apărare a onoarei şi demnităţii, să demonstreze că concluziile sale corespund realităţii. Omisiunea judecătorilor de a se expune asupra temeiniciei probelor prezentate de pârât în o cauză în defăimare, cu declararea informaţiei răspândite ca necorespunzând adevărului.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017 au fost contestate în total 87 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 67 ceea ce constituie 77,01%;
2016 au fost contestate în total 141 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 110, ceea ce constituie 78,01%;
2015 au fost contestate în total 125 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 100 ceea ce constituie 80%;
2014 - hotărîri/încheieri contestate 127, menținute 104 - 81,88%;
2013 - hotărîri/încheieri contestate 102, menținute 79 - 77,45%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 155, menținute 112 - 72,25%;
2011 - hotărîri/încheieri contestate 92, menținute 70 - 76,00%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2017, din 413 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,84%;
2016, din 514 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,03%;
2015, din 485 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,15%;
2014 - cauze examinate 762, casate 23 - 3,0%;
2013 - cauze examinate 777, casate 23 - 2,90%;
2012 - cauze examinate 846, casate 43 - 5,08%;
2011 - cauze examinate 674, casate 22 - 3,20%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Veteran al sistemului judiciar, doamnei Mazur Nadejda judecător al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 40/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluarea a Peformanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 69 puncte.

Prin Hotărârea nr. 96/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Insuficient acumulând un total de 60 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018,  nu s-au hotărâri adoptate de judecătorul Nadejda Mazur care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 96/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Mazur Nadejda, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Mazur Nadejda, a fost obiect de examinare la CtEDO.

SAVIŢCHI c. Moldovei, cererea nr. 11039/02, hotărîrea din 11.10.2005, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare) - obligarea unui jurnalist, pe o cauză de apărare a onoarei şi demnităţii, să demonstreze că concluziile sale corespund realităţii. Omisiunea judecătorilor de a se expune asupra temeiniciei probelor prezentate de pârât în o cauză în defăimare, cu declararea informaţiei răspândite ca necorespunzând adevărului.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017 au fost contestate în total 87 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 67 ceea ce constituie 77,01%;
2016 au fost contestate în total 141 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 110, ceea ce constituie 78,01%;
2015 au fost contestate în total 125 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 100 ceea ce constituie 80%;
2014 - hotărîri/încheieri contestate 127, menținute 104 - 81,88%;
2013 - hotărîri/încheieri contestate 102, menținute 79 - 77,45%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 155, menținute 112 - 72,25%;
2011 - hotărîri/încheieri contestate 92, menținute 70 - 76,00%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2017, din 413 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,84%;
2016, din 514 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,03%;
2015, din 485 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,15%;
2014 - cauze examinate 762, casate 23 - 3,0%;
2013 - cauze examinate 777, casate 23 - 2,90%;
2012 - cauze examinate 846, casate 43 - 5,08%;
2011 - cauze examinate 674, casate 22 - 3,20%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Veteran al sistemului judiciar, doamnei Mazur Nadejda judecător al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 40/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluarea a Peformanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 69 puncte.

Prin Hotărârea nr. 96/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Insuficient acumulând un total de 60 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârea nr. 31/4 din 04 mai 2018

Hotărârea nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 40/4 din 27 martie 2015

Hotărârea nr. 96/7 din 23 mai 2014

Cauze CtEDO Mazur N.

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Potrivit Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Nadejda Mazur a fost intentată o procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată Hotărârea nr. 2/1 din 27 ianuarie 2017, prin care a fost respinsă propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 40/4 din 27 martie 2015 ”în perioada anului 2014 de către Colegiul diciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Mazur Nadejda".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 96/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Mazur Nadejda".

Prin Hotărârea nr. 50/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a rеsрiпs contestația depusă de petiţionarul Sorochin Iurii împotriva Hotărârii nr. 350/12 din 16 Noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Mazur Nadejda de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin Hotărârea nr. 264/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către cet. Tricolici Lidia împotriva deciziei Inspecției judiciare Nr. 558s - 761 p/m din 20 iunie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Nadejda Mazur.

La data de 26 ianuarie 2016, cet. Cernavca Valeriu a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Mazur Nadejda, pentru diversele încălcări admise în cadrul examănării unui caz contraventional. Conform Hotărârii nr. 135/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet. Cernavca Valeriu, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chșinău, Mazur Nadejda. Prin Hotărârea nr. 2/1 din 27 ianuarie 2017, Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată contestația depusă de Cernavca Valeriu împotriva Hotărârii nr. 135/23 din 11 octombrie 2016 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii. 

La data de 18.02.2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău dnei Nadejda Mazur în temeiul art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 12 al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorului. Prin Hotărârea nr. 14/2 din 28 martie 2014 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 429/15 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 14/2 din 28 martie 2014.

La data de 03 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Moraru Maria, Bîrcă Boris şi judecătorului Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Mazur Nadejda, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 32/10 din 06 septembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 20/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 32/10 din 06 septembrie 2013.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, au fost înregistrate 21 sesizări, care au fost respinse.

Conform informației Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe perioada anului 2014 în privința judecătorului au fost depuse 9 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 17 petiţii, admițând încălcarea eticii profesionale, în timpul înfăptuirii actului de justiție are uneori un comportament nepoliticos.

Potrivit Hotărârii nr. 31/4 din 05 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Nadejda Mazur a fost intentată o procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată Hotărârea nr. 2/1 din 27 ianuarie 2017, prin care a fost respinsă propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 40/4 din 27 martie 2015 ”în perioada anului 2014 de către Colegiul diciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Mazur Nadejda".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 96/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Mazur Nadejda".

Prin Hotărârea nr. 50/5 din 24 Mai 2019, Plenul Colegiului disciplinar a rеsрiпs contestația depusă de petiţionarul Sorochin Iurii împotriva Hotărârii nr. 350/12 din 16 Noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa judecătorului Mazur Nadejda de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin Hotărârea nr. 264/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către cet. Tricolici Lidia împotriva deciziei Inspecției judiciare Nr. 558s - 761 p/m din 20 iunie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Nadejda Mazur.

La data de 26 ianuarie 2016, cet. Cernavca Valeriu a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Mazur Nadejda, pentru diversele încălcări admise în cadrul examănării unui caz contraventional. Conform Hotărârii nr. 135/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet. Cernavca Valeriu, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chșinău, Mazur Nadejda. Prin Hotărârea nr. 2/1 din 27 ianuarie 2017, Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată contestația depusă de Cernavca Valeriu împotriva Hotărârii nr. 135/23 din 11 octombrie 2016 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii. 

La data de 18.02.2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău dnei Nadejda Mazur în temeiul art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 12 al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorului. Prin Hotărârea nr. 14/2 din 28 martie 2014 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 429/15 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 14/2 din 28 martie 2014.

La data de 03 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Moraru Maria, Bîrcă Boris şi judecătorului Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Mazur Nadejda, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 32/10 din 06 septembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 20/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 32/10 din 06 septembrie 2013.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, au fost înregistrate 21 sesizări, care au fost respinse.

Conform informației Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe perioada anului 2014 în privința judecătorului au fost depuse 9 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 17 petiţii, admițând încălcarea eticii profesionale, în timpul înfăptuirii actului de justiție are uneori un comportament nepoliticos.

 

Hotărârea nr. 50/5 din 24 Mai 2019

Hotărârea nr. 264/9 din 03 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 2/1 din 27 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 135/23 din 11 octombrie 2016

Hotărârea nr. 429/15 din 15 mai 2014

Hotărârea nr. 14/2 din 28 martie 2014

Hotărârea nr. 20/1 din 14 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 32/10 din 06 septembrie 2013

Știri
  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Opt magistrați, apreciați cu ”foarte bine”. Cine sunt judecătorii și unde activează

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

    Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
    Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

    Mihail Țurcan, de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă – 77 de puncte;
    Svetlana Tizu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Constantin Roșca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
    Cornelia Vîrlan, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – 76 de puncte;
    Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău – 76 de puncte.

    Șase dintre ei au trecut prin procedura de evaluare ordinară. În același timp, Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi, a fost evaluat în baza cererii privind promovarea în funcție administrativă, iar Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț, în baza cererii privind promovarea la o instanță ierarhic superioară.

    Conform prevederilor legale, judecătorii sunt supuși evaluării periodice a performanţelor o dată la trei ani. În cazul acordării calificativului “insuficient”, magistratul este supus evaluării extraordinare în termenul stabilit de Colegiul de evaluare. Acordarea calificativului “insuficient” la două evaluări extraordinare consecutive constituie temei pentru iniţierea, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, a procedurii de eliberare din funcţie a judecătorului.

    Amintim că, recent Consiliul Superior al Magistraturii a modificat regulamentele de evaluare a judecătorilor, iar în unele cazuri punctajul maxim a fost redus de două ori.
    Sursa: bizlaw.md

  • Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.

    La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

    Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

    900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

    Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

    În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

    Sursa: zdg.md
  • Judecătorii din R. Moldova: (In)suficient de buni

    În ulti­mii trei ani, toţi magis­tra­ţii ates­taţi cu cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, la eva­lu­a­rea repe­tată, într-un sin­gur an, s-au trans­for­mat, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­te­mul judi­ciar. „Pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”, explică Nico­lae Gor­dilă, preşe­din­tele Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor.

    În ulti­mii trei ani, toţi magis­tra­ţii ates­taţi cu cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, la eva­lu­a­rea repe­tată, într-un sin­gur an, s-au trans­for­mat, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­te­mul judi­ciar. „Pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”, explică Nico­lae Gor­dilă, preşe­din­tele Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor.

    La 14 sep­tem­brie 2012, în Moni­to­rul Ofi­cial al R. Mol­dova a fost publi­cată Legea pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi cariera jude­că­to­ri­lor, care pre­ve­dea ca în ter­men de doi ani de la intra­rea ei în vigoare jude­că­to­rii de la toate instanţele jude­că­to­reşti să fie supuşi eva­luă­rii per­for­manţe­lor, con­form unui gra­fic apro­bat de Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM).

    Toţi judecătorii, evaluaţi în ultimii trei ani

    Printr-o hotă­râre a CSM din 9 iulie 2013, a fost apro­bat gra­fi­cul de eva­lu­are a per­for­manţe­lor jude­că­to­ri­lor, iar înce­pând cu a doua jumă­tate a lunii octom­brie 2013 au fost eva­lu­ate în mod ordi­nar per­for­manţele a 29 de jude­că­tori din cadrul Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ) şi a 12 jude­că­tori din cadrul Curţii de Apel (CA) Chi­şi­nău. Pe par­cur­sul anu­lui 2014, în mod ordi­nar, au fost eva­lu­ate per­for­manţele a 151 de jude­că­tori din cadrul Curţi­lor de Apel sau instanţe­lor de fond. Pe par­cur­sul anu­lui 2015, Cole­giul de eva­lu­are a eva­luat în mod ordi­nar toţi jude­că­to­rii din cadrul instanţe­lor jude­că­to­reşti care nu au fost eva­lu­aţi în anii pre­ce­denţi, adică alţi 43 de jude­că­tori. Unii jude­că­tori au fost eva­lu­aţi pe cale extra­or­di­nară, fie pen­tru că doreau să acceadă într-o fun­cţie admi­nis­tra­tivă, fie pen­tru că urmau să fie pro­puşi şefu­lui sta­tu­lui pen­tru numire în fun­cţie până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă.

    Regu­la­men­tul cu pri­vire la cri­te­ri­ile, indi­ca­to­rii şi pro­ce­dura de eva­lu­are a per­for­manţe­lor jude­că­to­ri­lor apro­bat de CSM în mar­tie 2013 pre­vede urmă­toa­rele cali­fi­ca­tive pen­tru jude­că­tori: „eşuat”, „insu­fi­cient”, „bine”, „foarte bine” şi „exce­lent”. Cali­fi­ca­ti­vul „eşuat” echi­va­lează cu demi­te­rea din sis­tem, în timp ce, dacă un jude­că­tor este ates­tat cu „insu­fi­cient”, urmează ca peste maxi­mum 12 luni să revină în faţa mem­bri­lor Cole­gi­u­lui pen­tru a-şi afla ver­dic­tul.

    În 2013 — 2015, după eva­lu­are, doar doi jude­că­tori au ple­cat din sis­tem, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „eşuat”: în 2013, Vic­tor Lano­venco, de la Jude­că­to­ria Vul­că­neşti, iar în 2014 – Vasile Gheţu, de la Jude­că­to­ria Edi­neţ.

    Opt magistraţi cu pregătire insuficientă

    Alţi opt magis­traţi, fiind eva­lu­aţi în ulti­mii trei ani, au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”. Con­form regu­la­men­tu­lui, urmau să fie veri­fi­caţi supli­men­tar peste maxi­mum 12 luni. Cinci din cei opt magis­traţi cali­fi­caţi cu „insu­fi­cient” au reu­şit, la ree­va­lu­are, să se trans­forme, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­tem. De fapt, din cei opt magis­traţi care au fost eva­lu­aţi ini­ţial cu „insu­fi­cient”, nici­u­nul nu a picat la eva­lu­a­rea repe­tată. Gri­gore Lungu, fost jude­că­tor la Ialo­veni, cel care, în noiem­brie 2014, era eva­luat cu „insu­fi­cient”, a dece­dat într-un acci­dent rutier la finele anu­lui tre­cut, ast­fel încât nu a putut fi ree­va­luat. Nico­lae Oce­red­nîi, de la Jude­că­to­ria Bălţi, a atins vâr­sta de pen­sio­nare în noiem­brie 2015 şi, deşi eva­luat „insu­fi­cient” în 2014, nu a mai ajuns la ree­va­lu­are. Eca­te­rina Buzu, jude­că­toare la Orhei, care a pri­mit şi ea cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, încă nu a fost eva­lu­ată repe­tat, la înce­put de 2016 ea soli­ci­tând amâ­na­rea pro­ce­du­rii. În rest, toţi cei cinci jude­că­tori care au fost ree­va­lu­aţi s-au schim­bat în bine, mai mult decât ciu­dat.

    De exem­plu, jude­că­to­rul Vasile Stihi de la Jude­că­to­ria Tele­neşti pri­mea, în noiem­brie 2014, doar 58 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” la eva­lu­a­rea prin care aspira la fun­cţia de preşe­dinte al instanţei. Mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are ajun­geau atunci la con­clu­zia că jude­că­to­rul este la un nivel mai jos decât cel cerut în acti­vi­ta­tea de magis­trat. „La muncă este dez­or­do­nat, nu res­pectă con­di­ţi­ile minime de salu­bri­tate, iar ţinuta sa ves­ti­men­tară este neîn­gri­jită. Dosa­rele exa­mi­nate de Vasile Stihi nu sunt trans­mise în ter­men la can­ce­la­rie, iar hotă­rârile redac­tate au un conţi­nut gra­ma­ti­cal greşit. În plan orga­ni­za­toric, este negli­jent. În ace­laşi timp, asis­tând la şedinţele de jude­cată petre­cute de Vasile Stihi, Cole­giul de Eva­lu­are a ajuns la con­clu­zia că acesta nu a res­pec­tat Codul deon­to­lo­gic şi de etică pro­fe­sio­nală. Repu­ta­ţia sa pro­fe­sio­nală este ştir­bită. Nu posedă cunoş­tinţe de apli­care a pro­gra­me­lor Word, Excel, Adobe. Mai mult ca atât, nu uti­li­zează PIGD, nu uti­li­zează poşta elec­tro­nică şi nu poate naviga pe inter­net pen­tru a uti­liza pro­gra­mul „Mol­d­lex” şi pen­tru a vizu­a­liza Hotă­rârile CEDO”, se spu­nea, prin­tre altele, în hotă­rârea Cole­gi­u­lui.

    Galina Bos­tan, Cen­trul de Ana­liză și Pre­ve­nire a Corup­ției (CAPC):
    „Există o doză de super­fi­ci­a­li­tate în eva­lu­are. Asta și pen­tru că cri­te­ri­ile nu sunt cele care să per­mită o eva­lu­are din per­spec­tiva inte­gri­tă­ții. Noi am moni­to­ri­zat Cole­giul de Eva­lu­are și am con­sta­tat, în pri­mul rând, super­fi­ci­a­li­ta­tea eva­luă­rii în unele cazuri. Am con­sta­tat că, de multe ori, cel care era rapor­tor într-un caz de eva­lu­are nici măcar nu știa că el este rapor­tor, dar și un carac­ter for­mal al între­bă­ri­lor. Admit și fap­tul că, în acest pro­ces, din cauza for­ma­lis­mu­lui, poate inter­veni inclu­siv tra­fi­cul de influ­ență”.

    Nico­lae Gor­dilă, mem­bru al Cole­giul de Eva­lu­are, vice­pre­șe­dinte CSJ:
    „Dacă pri­mesc „insu­fi­cient” și a doua oară, jude­că­to­rii tre­buie să plece din sis­tem. Într-adevăr, pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”.

    Într-un an şi jumătate, de la reputaţie ştirbită la reputaţie ireproşabilă

    În mar­tie 2016, repre­zen­tanţii Cole­gi­u­lui şi-au schim­bat aproape radi­cal opi­nia faţă de acti­vi­ta­tea jude­că­to­ru­lui Stihi, acordându-i 75 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”. „Jude­că­to­rul Vasile Stihi are o repu­ta­ţie ire­proşa­bilă. Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii nu a comis fapte com­pro­mi­ţă­toare, res­pectă cu desă­vârşire şi abn­e­ga­ţie prin­ci­pi­ile şi exi­genţele eti­cii pro­fe­sio­nale”, se spune, pe lângă unele cri­tici, în noua hotă­râre a Cole­gi­u­lui. Ba mai mult, în această peri­oadă, jude­că­to­rul se pare că şi-a per­fe­cţio­nat şi cunoş­tinţele din dome­niul IT. „Posedă cunoş­tinţe medii în dome­niul teh­no­lo­giei infor­ma­ţio­nale, apli­când pro­gra­mele Word, Excel, navi­gând pe inter­net şi uti­li­zând poşta elec­tro­nică”, se menţio­nează în hotă­rârea Cole­gi­u­lui din mar­tie 2016.

    În decem­brie 2014, şi Con­stan­tin Creţu, jude­că­tor la Jude­că­to­ria Ialo­veni, era eva­luat cu „insu­fi­cient” după ce pri­mea doar 41 de puncte din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are, care con­stata că jude­că­to­rul a ter­gi­ver­sat exa­mi­na­rea mai mul­tor cauze penale. „Unele sentinţe/hotărâri nu sunt moti­vate, conţi­nu­tul suc­cint al moti­vă­rii solu­ţiei pro­nu­nţate nu este clar, lip­sesc argu­men­tele jude­că­to­ru­lui… Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii, nu de fie­care dată a dat dovadă de dis­ci­plină şi res­pon­sa­bi­li­tate. Recla­ma­ţii nega­tive din par­tea soci­e­tă­ţii şi prin­tre jude­că­tori la adresa lui Creţu sunt foarte multe”, con­clu­zio­nau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are. La sfârşit de 2015, în decem­brie, la eva­lu­a­rea repe­tată, Creţu a acu­mu­lat cu 20 de puncte mai mult (61) şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”. De această dată, mem­brii Cole­gi­u­lui scriu că „moti­va­rea hotărârilor/sentinţelor se face cu indi­ca­rea nor­me­lor de drept mate­rial şi pro­ce­du­ral, ter­me­nii juri­dici sunt uti­li­zaţi corect, expu­ne­rea este clară”, chiar dacă i se reco­mandă magis­tra­tu­lui să stu­dieze mai deta­liat legi­sla­ţia şi reco­man­dă­rile CSJ. „Repu­ta­ţia pro­fe­sio­nală a jude­că­to­ru­lui este nor­mală. În colec­tiv se bucură de stimă şi res­pec­tul cole­gi­lor, fiind onest şi soci­a­bil”, remar­cau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are.

    În doar zece luni, de la comportament nedemn la personalitate corectă

    Nadejda Mazur, magis­trată la Jude­că­to­ria Cen­tru, a fost eva­lu­ată în mai 2014, obţinând 60 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”. „Admite pro­nu­nţa­rea hotă­râri­lor fără a se retrage în camera de deli­be­rare, încăl­când Codu­rile de Pro­ce­dură Civilă şi Penală, în cadrul şedinţe­lor de jude­cată, are un com­por­ta­ment nedemn faţă de par­ti­ci­panţi, fapt ce duce la ştir­bi­rea ima­gi­nii actu­lui de jus­ti­ţie. Nu dis­pune de repu­ta­ţie ire­proşa­bilă, dând dovadă de lipsă de ama­bi­li­tate şi tole­ranţă”, pre­ci­zau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are. Peste doar 10 luni, Mazur obţi­nea, la ree­va­lu­are, 69 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”, mem­brii Cole­gi­u­lui ajun­gând la con­clu­zia că jude­că­toa­rea s-a schim­bat radi­cal. „În peri­oada ulti­me­lor 10 luni, după eva­lu­a­rea ordi­nară, jude­că­to­rul Nadejda Mazur s-a mani­fes­tat ca o per­so­na­li­tate corectă, res­pon­sa­bilă şi punc­tu­ală, res­pec­tând nor­mele etice şi deon­to­lo­gice ale jude­că­to­ru­lui. În rela­ţi­ile cu jus­ti­ţi­a­bi­lii se com­portă ama­bil şi impa­rţial, conducându-se doar de lege, păs­trând onoa­rea şi pres­ti­giul fun­cţiei deţi­nute”, scriau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are.

    Mihail Ciu­gu­reanu de la CA Chi­şi­nău a avut ace­eaşi soartă. În noiem­brie 2014 acesta era eva­luat cu „insu­fi­cient”, pri­mind doar 56,7 puncte. „Din infor­ma­ţia con­fi­denţi­ală obţi­nută din par­tea soci­e­tă­ţii civile, jude­că­tori, avo­caţi, jude­că­to­rul Ciu­gu­reanu atestă un com­por­ta­ment neres­pec­tuos, lip­sit de etică”, se menţio­nează în hotă­rârea Cole­gi­u­lui. Peste un an, în noiem­brie 2015, la ree­va­lu­are, Ciu­gu­reanu pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „bine” şi 67 de puncte, constatându-se fap­tul că acti­vi­ta­tea jude­că­to­ru­lui „s-a îmbu­nă­tă­ţit în com­pa­ra­ţie cu anii pre­ce­denţi”. Şi Ion Cotea, jude­că­tor la Jude­că­to­ria Cahul, în mar­tie 2015 era eva­luat cu „insu­fi­cient”, obţinând doar 53 de puncte. În mar­tie 2016, la ree­va­lu­are, magis­tra­tul de la Cahul a obţi­nut deja 75 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”, ast­fel încât, astăzi, în R. Mol­dova, există doar un sin­gur jude­că­tor care a obţi­nut cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” şi care încă nu a fost ree­va­luat, Eca­te­rina Buzu. În rest, toţi sunt sufi­cient de buni pen­tru a ocupa fun­cţi­ile de jude­că­tori.
    sursa: zdg.md

  • Magistrat care a picat testul performanţelor decide în favoarea lui Marian Lupu // DOC

    Cererea de chemare în judecată, depusă de liderul PD Marian Lupu, împotriva avocatului Andrei Năstase, care l-a învinuit de implicare în atacurile raider, a fost acceptată de un magistrat care a picat testul de evaluare a performanţei judecătorilor.
    Este vorba despre judecătoarea Nadejda Mazur de la Judecătoria Centru. Anul trecut, magistratul a obţinut calificativul „insuficient” din partea Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pe lângă CSM.

    Cererea de chemare în judecată, depusă de liderul PD Marian Lupu, împotriva avocatului Andrei Năstase, care l-a învinuit de implicare în atacurile raider, a fost acceptată de un magistrat care a picat testul de evaluare a performanţei judecătorilor.
    Este vorba despre judecătoarea Nadejda Mazur de la Judecătoria Centru. Anul trecut, magistratul a obţinut calificativul „insuficient” din partea Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pe lângă CSM.

  • Истцы-почтальоны

    Причиной снова стала неявка представителей мэрии: якобы они не были заблаговременно оповещены о дне и времени заседания. По словам судьи сектора Чентру Надежды Мазур, у которой находится дело, на прошлом заседании суд попросил г-жу Цуркан отнести повестку в примэрию, но истица не сделала этого вовремя. На вопрос, почему суд сам не оповестил ответчика, как положено по закону, судья Мазур ответила, что «секретарь у них одна, она не всё успевает, а по почте повестка идёт долго».

    Причиной снова стала неявка представителей мэрии: якобы они не были заблаговременно оповещены о дне и времени заседания. По словам судьи сектора Чентру Надежды Мазур, у которой находится дело, на прошлом заседании суд попросил г-жу Цуркан отнести повестку в примэрию, но истица не сделала этого вовремя. На вопрос, почему суд сам не оповестил ответчика, как положено по закону, судья Мазур ответила, что «секретарь у них одна, она не всё успевает, а по почте повестка идёт долго».

     

  • TALENT CRIMINAL SAU „CRÂŞĂ” DE BETON ARMAT?

    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Centru, satisface demersul lui Harunjen şi, la 30 iunie 2003, Focşa este eliberată, în pofida faptului că deţine cetăţenie română şi există riscul să dispară.

    Nadejda Mazur, de la Judecătoria Centru, satisface demersul lui Harunjen şi, la 30 iunie 2003, Focşa este eliberată, în pofida faptului că deţine cetăţenie română şi există riscul să dispară.

  • JURNAL a pierdut procesul

    JURNAL a pierdut în prima instanţă procesul intentat redacţiei noastre de fostul procuror de Donduşeni, Ion Neagu. Judecătoarea Nadejda Mazur, de la Judecătoria sectorului Centru, care a dispus anterior punerea sub sechestru a contului JURNALULUI, a pronunţat astăzi verdictul în acest caz, obligându-ne să publicăm o dezminţire şi să-i plătim reclamantului o despăgubire în mărime de 7000 de lei.

    JURNAL a pierdut în prima instanţă procesul intentat redacţiei noastre de fostul procuror de Donduşeni, Ion Neagu. Judecătoarea Nadejda Mazur, de la Judecătoria sectorului Centru, care a dispus anterior punerea sub sechestru a contului JURNALULUI, a pronunţat astăzi verdictul în acest caz, obligându-ne să publicăm o dezminţire şi să-i plătim reclamantului o despăgubire în mărime de 7000 de lei.

  • Justitia sechestreaza «Jurnalul»

    Activitatea redactiei «Jurnal de Chisinau» ramane paralizata din cauza conturilor blocate in urma unei decizii a judecatoarei Nadejda Mazur, de la Judecatoria Centru. La 22 aprilie, redactia a fost informata ca, in temeiul unei decizii judiciare, asupra conturilor publicatiei a fost aplicat sechestru. Potrivit jurnalistilor acestei publicatii, urmatoarele numere ale «Jurnalului» risca sa nu mai apara.
    Desi redactia a facut recurs la Curtea de Apel Chisinau, situatia ramane incerta.

    Activitatea redactiei «Jurnal de Chisinau» ramane paralizata din cauza conturilor blocate in urma unei decizii a judecatoarei Nadejda Mazur, de la Judecatoria Centru. La 22 aprilie, redactia a fost informata ca, in temeiul unei decizii judiciare, asupra conturilor publicatiei a fost aplicat sechestru. Potrivit jurnalistilor acestei publicatii, urmatoarele numere ale «Jurnalului» risca sa nu mai apara.
    Desi redactia a facut recurs la Curtea de Apel Chisinau, situatia ramane incerta.

    «Recursul a fost depus pe 23 aprilie. Am cerut anularea hotararii prin care a fost pus sechestru pe contul bancar al publicatiei "Jurnal de Chisinau", dar, in lipsa judecatoarei Nadejda Mazur, care se afla in concediu de boala, dosarul nu poate fi trimis de la Judecatoria Centru la Curtea de Apel, pentru examinarea recursului. Daca judecatoarea nu se insanatoseste pana maine, va fi mare jale», ne–a spus avocatul «Jurnalului», Constantin Tanase.
    Vicepresedintele Judecatoriei Centru, Valeriu Efros, crede ca judecatoarea Nadejda Mazur a actionat in conformitate cu art. 177 din Codul de Procedura Civila al R. Moldova, «Solutionarea cererii de asigurare a actiunii».

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU