Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ciobanu Andrian
Căutare avansată

Miron Aliona

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 21.04.2009

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr.104/2021 din 09 septembrie 2021, doamna Aliona MIRON se numeşte în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Aliona Miron în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea nr. 243/14 din 02 iulie 2019, se încetează mandatul de membru al Colegiului disciplinar al doamnei Aliona Miron, începînd cu 02 iulie 2019.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1134-VII din 30 aprilie 2014, numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Data numirii în funcție: 21.04.2009

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr.104/2021 din 09 septembrie 2021, doamna Aliona MIRON se numeşte în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Aliona Miron în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea nr. 243/14 din 02 iulie 2019, se încetează mandatul de membru al Colegiului disciplinar al doamnei Aliona Miron, începînd cu 02 iulie 2019.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1134-VII din 30 aprilie 2014, numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 63/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a judecătorului Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și se constată promovarea evaluării. Potrivit Raportului de evaluare al comisiei de vetting din 22 decembrie 2023 și în baza informației obținute de Comisie și prezentate de către Aliona Miron, Comisia propune ca Aliona Miron să promoveze evaluarea externă potrivit criteriilor stabilite în art. 11 din Legea nr. 65/2023.

Conform Deciziei nr.15 din 11 ianuarie 2023 privind candidatura Alionei MIRON, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b) și alin. (5) lit. b), c), d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară cu privire la primele două subiecte analizate de Comisie (împrumutul contractat și costurile pentru construcția locuinței) și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Comisia a subliniat că îngrijorările cu privire la al treilea subiect (activitatea într-un cont bancar) au fost atenuate de candidată. Prin Decizia nr. 4 din 6 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Alionei MIRON, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a evaluării reluate a candidatei, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022; în baza art. 8 alin. (1) – (2) și alin. (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, hotărâri adoptate de judecătorul Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Râșcani, Miron Aliona, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 36/3 din 21 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Râșcani nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 85, menținute 57 - 67,05%;
2012 - cauze contestate 142, menținute 117 - 82,39%;
2013 - cauze contestate 242, menținute 197 - 81,40%;
2014 au fost contestate 201 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 163 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 81,09%;
2015 au fost contestate 148 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 73,64%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80 ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 74 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 70,27%;
2018 au fost contestate în total 72 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 68,05%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 633, casate 28 - 4,4%;
2012 - cauze examinate 862, casate 25 - 2,9%;
2013 - cauze examinate 937, casate 45 - 4,8%;
2014, din 845 de cauze examinate, 38 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,49%;
2015, din 802 de cauze examinate, 36 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,48%;
2016, din 677 cauze examinate, 30 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2017, din 290 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,58%;
2018, din 197 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,67%.

Prin Hotărârea nr. 443/27 din 10 octombrie 2023, se deleagă judecătorul Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare la Conferința internațională cu tematica „Drepturile omului: o perspectivă europeană”, pentru perioada 15-18 noiembrie 2023 la Varșovia, Polonia.

Potrivit Hotărârii nr. 133/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinți ai Comisiilor pentru susținerea examenului de licență, specialitatea Drept, în cadrul Universității de Stat din Moldova, judecătorii Aliona Miron și Victor Boico de la Curtea Supremă de Justiție, în perioada 06 – 24 iunie 2022.

Prin Hotărârea nr. 78/8 din 23 martie 2021, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de sesizarea judecătorilor Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău și Aliona Miron de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, referitor la apărarea prestigiului justiției și reputației profesionale.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/04 din 21 februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 31 ianuarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu 64 (șaizeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 33/03 din 24 ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Aliona Miron și Roman Pascari de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 101/07 din 17 mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 76/13 din 09 iunie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Miron Aliona pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 206/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Iorgov Steliana, Miron Aliona și a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, cu remiterea materialelor în privința lor la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și ulterior la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulnd un total de 79 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 301/30 din 29 noiembrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul I (întâi) de calificare judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Aliona Miron.

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 324/18 din 27 iulie 2023, se desemnează dna Aliona Miron, judecător și președinte interimar al Curții Supreme de Justiție și dl Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău ca membri de bază în componența Comisiei pentru examenele de admitere pentru formarea inițială a candidaților la funcțiile de judecător și procuror din anul 2023.

Conform Hotărârii nr. 196/14 din 22 septembrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor: Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție, Ghenadie Mîra de la Curtea de Apel Chișinău și Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău pentru participare în perioada 29 – 30 septembrie 2022 la Conferința internațională cu tema: „Evoluția dreptului Uniunii Europene - dialogul între Curtea de Justiție a Uniunii Europene și curțile constituționale" care se va desfășura la București.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Aliona MIRON de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 16 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 857/35 din 06 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Miron, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul ”Licențierea: examinarea cauzelor privind eliberarea, suspendarea și retragerea licenței”, care se va desfășura la 08 decembrie 2016, la Institutul Național al Justiției. 

Prin Hotărârea nr. 63/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a judecătorului Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și se constată promovarea evaluării. Potrivit Raportului de evaluare al comisiei de vetting din 22 decembrie 2023 și în baza informației obținute de Comisie și prezentate de către Aliona Miron, Comisia propune ca Aliona Miron să promoveze evaluarea externă potrivit criteriilor stabilite în art. 11 din Legea nr. 65/2023.

Conform Deciziei nr.15 din 11 ianuarie 2023 privind candidatura Alionei MIRON, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b) și alin. (5) lit. b), c), d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară cu privire la primele două subiecte analizate de Comisie (împrumutul contractat și costurile pentru construcția locuinței) și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Comisia a subliniat că îngrijorările cu privire la al treilea subiect (activitatea într-un cont bancar) au fost atenuate de candidată. Prin Decizia nr. 4 din 6 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Alionei MIRON, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a evaluării reluate a candidatei, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022; în baza art. 8 alin. (1) – (2) și alin. (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, hotărâri adoptate de judecătorul Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Râșcani, Miron Aliona, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 36/3 din 21 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Râșcani nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 85, menținute 57 - 67,05%;
2012 - cauze contestate 142, menținute 117 - 82,39%;
2013 - cauze contestate 242, menținute 197 - 81,40%;
2014 au fost contestate 201 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 163 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 81,09%;
2015 au fost contestate 148 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 73,64%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80 ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 74 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 70,27%;
2018 au fost contestate în total 72 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 68,05%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 633, casate 28 - 4,4%;
2012 - cauze examinate 862, casate 25 - 2,9%;
2013 - cauze examinate 937, casate 45 - 4,8%;
2014, din 845 de cauze examinate, 38 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,49%;
2015, din 802 de cauze examinate, 36 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,48%;
2016, din 677 cauze examinate, 30 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2017, din 290 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,58%;
2018, din 197 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,67%.

Prin Hotărârea nr. 443/27 din 10 octombrie 2023, se deleagă judecătorul Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare la Conferința internațională cu tematica „Drepturile omului: o perspectivă europeană”, pentru perioada 15-18 noiembrie 2023 la Varșovia, Polonia.

Potrivit Hotărârii nr. 133/10 din 27 mai 2022, se deleagă în calitate de președinți ai Comisiilor pentru susținerea examenului de licență, specialitatea Drept, în cadrul Universității de Stat din Moldova, judecătorii Aliona Miron și Victor Boico de la Curtea Supremă de Justiție, în perioada 06 – 24 iunie 2022.

Prin Hotărârea nr. 78/8 din 23 martie 2021, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de sesizarea judecătorilor Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău și Aliona Miron de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, referitor la apărarea prestigiului justiției și reputației profesionale.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/04 din 21 februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 31 ianuarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu 64 (șaizeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 33/03 din 24 ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Aliona Miron și Roman Pascari de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 101/07 din 17 mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 76/13 din 09 iunie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Miron Aliona pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 206/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Iorgov Steliana, Miron Aliona și a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, cu remiterea materialelor în privința lor la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și ulterior la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulnd un total de 79 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 301/30 din 29 noiembrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul I (întâi) de calificare judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Aliona Miron.

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 324/18 din 27 iulie 2023, se desemnează dna Aliona Miron, judecător și președinte interimar al Curții Supreme de Justiție și dl Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău ca membri de bază în componența Comisiei pentru examenele de admitere pentru formarea inițială a candidaților la funcțiile de judecător și procuror din anul 2023.

Conform Hotărârii nr. 196/14 din 22 septembrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor: Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție, Ghenadie Mîra de la Curtea de Apel Chișinău și Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău pentru participare în perioada 29 – 30 septembrie 2022 la Conferința internațională cu tema: „Evoluția dreptului Uniunii Europene - dialogul între Curtea de Justiție a Uniunii Europene și curțile constituționale" care se va desfășura la București.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Aliona MIRON de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 16 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 857/35 din 06 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Miron, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul ”Licențierea: examinarea cauzelor privind eliberarea, suspendarea și retragerea licenței”, care se va desfășura la 08 decembrie 2016, la Institutul Național al Justiției. 

 

Hotărârea nr. 63/6 din 13 februarie 2024

Raportul de evaluare al comisiei de vetting din 22 decembrie 2023

Decizia nr. 4 din 6 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Alionei MIRON Candidată la funcția de membru în CSM

Decizia nr.15 din 11 ianuarie 2023 privind candidatura Alionei MIRON, Candidată la funcția de membru în CSM

Hotărârea nr. 443/27 din 10 octombrie 2023

Hotărârea nr. 324/18 din 27 iulie 2023

Hotărârea nr. 196/14 din 22 septembrie 2022

Hotărârea nr. 133/10 din 27 mai 2022

Hotărârea nr. 301/30 din 29 noiembrie 2021

Hotărârea Parlamentului RM Nr.104/2021 din 09 septembrie 2021

Hotărârea nr. 78/8 din 23 Martie 2021

Hotărârea nr. 262/22 din 22 septembrie 2020

Hotărârea nr. 15/04 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 6/1 din 31 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 33/03 din 24 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 243/14 din 02 iulie 2019

Hotărârea nr. 41/4 din 12 aprilie 2019

Hotărârea nr. 101/07 din 17 mai 2019

Hotărârea nr. 76/4 din 26 februarie 2019

Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018

Hotărârea nr. 77/13 din 09 iunie 2017

Hotărârea nr. 70/8 din 02 iunie 2017

Hotărârea nr. 206/10 din 14 martie 2017

Hotărârea nr. 857/35 din 06 decembrie 2016

Hotărârea nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014

Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aliona Miron nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, "în perioada de raportare, în privința judecătorului Aliona Miron a fost intentată 1 procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 36/3 din 21 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Miron Aliona".

Prin Hotărârea nr. 33/3 din 22 martie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Picic Pavel împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1098s-1750p/m, nr. 1099s-1751p/m, 1100s-1752p/m din 05 februarie 2024, emise pe marginea sesizărilor depuse la 26 decembrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Miron Aliona, Stănilă Diana, Ursachi (Pitic) Mariana de la Curtea Supremă de Justiție. 

Prin Hotărârea nr. 46/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Catraniuc Ion împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1445s-2052p/m (conexată cu nr. 1499s-2123p/m) din 21 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 noiembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Chișca-Doneva Tamara, Miron Aliona, Craiu Nicolae de la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Potrivit Hotărârii nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău Miron Aliona, în baza sesizării depuse de Roman Donos și sesizării depuse de Onisim Harea, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 18/3 din 30 martie 2015 Completul de Admisibiliate a respins sesizarea depusă de Valeriu Petcu, privitor la faptele care pot constitui abateri diciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S ”Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Bobeico Vasile cu privire la anularea actelor administrative.
Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 6/11 din 10 iulie 2015 a respins ca find neintemeiată, contestația depusă de Valerii Petcu împotriva hotărîrii Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron. Se menține hotărîrea Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron admise la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S. „Cadastru" privind anularea actelor administrative.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aliona Miron nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, "în perioada de raportare, în privința judecătorului Aliona Miron a fost intentată 1 procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 36/3 din 21 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Miron Aliona".

Prin Hotărârea nr. 33/3 din 22 martie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Picic Pavel împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1098s-1750p/m, nr. 1099s-1751p/m, 1100s-1752p/m din 05 februarie 2024, emise pe marginea sesizărilor depuse la 26 decembrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Miron Aliona, Stănilă Diana, Ursachi (Pitic) Mariana de la Curtea Supremă de Justiție. 

Prin Hotărârea nr. 46/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Catraniuc Ion împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1445s-2052p/m (conexată cu nr. 1499s-2123p/m) din 21 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 29 noiembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Chișca-Doneva Tamara, Miron Aliona, Craiu Nicolae de la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Potrivit Hotărârii nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău Miron Aliona, în baza sesizării depuse de Roman Donos și sesizării depuse de Onisim Harea, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 18/3 din 30 martie 2015 Completul de Admisibiliate a respins sesizarea depusă de Valeriu Petcu, privitor la faptele care pot constitui abateri diciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S ”Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Bobeico Vasile cu privire la anularea actelor administrative.
Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 6/11 din 10 iulie 2015 a respins ca find neintemeiată, contestația depusă de Valerii Petcu împotriva hotărîrii Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron. Se menține hotărîrea Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron admise la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S. „Cadastru" privind anularea actelor administrative.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 46/3 din 04 martie 2022

Hotărârea nr. 362/20 din 19 septembrie 2019

Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017

Hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărîrea nr. 18/3 din 30 martie 2015

Hotărîrea 6/11 din 10 iulie 2015

Știri
  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.


    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Trei comisii de evaluare, două rezultate diferite și o hotărâre de judecată: cum și de ce președinta Curții Supreme de Justiție a promovat evaluarea externă

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, candidată la funcția de membră  a Consiliului Superior al Magistraturii, este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară”. 

    După decizia Curții Supreme de Justiție care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. Între timp, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. 

    ZdG a analizat cele trei hotărâri și vine cu detalii despre cum a derulat procesul și care au fost momentele-cheie care au dus la schimbarea deciziei.

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, candidată la funcția de membră  a Consiliului Superior al Magistraturii, este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară”. 

    După decizia Curții Supreme de Justiție care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. Între timp, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. 

    ZdG a analizat cele trei hotărâri și vine cu detalii despre cum a derulat procesul și care au fost momentele-cheie care au dus la schimbarea deciziei.

    Ianuarie 2023: „candidata NU corespunde criteriilor de integritate”

    La 11 ianuarie 2023, Comisia Pre-Vetting a emis o decizie prin care judecătoarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), Aliona Miron, nu promova concursul de evaluare externă și respectiv, nu avea dreptul să participe la concursul pentru ocuparea funcției de membră a  Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Membrii Comisiei au invocat două motive ale  nepromovării concursului: dubiile privind posibilitatea financiară a unei rude de a-i acorda un împrumut în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu au fost prezentate acte ce confirmă cheltuielile suportate de magistrată pentru construcţia unei case de 190 de metri pătrați din municipiul Chişinău, evaluată la circa 2,5 milioane de lei. 

    În cadrul audierilor publice, dar și în răspunsurile în scris pe care le-a oferit Miron, membrii Comisiei Pre-Vetting nu au fost convinși de argumentele invocate de judecătoare. 

    „Candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară cu privire la primele două subiecte analizate de Comisie și, prin urmare, nu promovează evaluarea”, concluziona Comisia Pre-Vetting la 11 ianuarie 2023.

    Casele construite de mama judecătoarei

    Unul din subiectele care au trezit inițial dubii pentru Comisia de evaluare a fost o casă de 190 de metri pătrați care se află în proprietatea soților Miron. Inițial, în luna octombrie 2014, mama judecătoarei a achiziționat două terenuri de 0,55 hectare în capitală, cu o valoare totală de circa 500 de mii de lei. În 2015 a fost demarată construcția a două imobile identice, cu o suprafață de 190 de metri pătrați fiecare. 

    Mama judecătoarei a achitat costurile de construcție pentru ambele case până în martie 2018, când a transferat drepturile de proprietate pentru una din ele soților Miron. Casa a fost transmisă de părinții judecătoarei cu impunerea condiției întreținerii acestora pe viață și a fost înstrăinată prin două contracte, câte unul pentru fiecare soț, în care s-a indicat că locuința era finalizată în proporție de 70%. Costul terenului și al construcției a fost evaluat la 920 de mii de lei. La data de 20 martie 2022, ÎS „Cadastru” evalua imobilul la aproape 2,5 milioane de lei. 

    „La audierea publică, candidata a reiterat că nici ea, nici mama ei, nu cunosc nimic despre costurile de construcție a caselor. S-a menționat că știa că sursa fondurilor folosite de părinții ei era legală și, prin urmare, nu se îndoia de capacitatea mamei sale de a investi în proprietate și nici candidata nu a luat în considerare necesitatea păstrării vreunei evidențe a cheltuielilor. Candidata a declarat că familia ei nu a avansat prea mult în construcție de când a primit casa, motiv pentru care nu a fost făcută o altă evaluare a gradului de finalizare”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Împrumut de 10 mii de euro de la rudele soțului

    Al doilea subiect care a trezit „dubii serioase” pentru Comisie a fost un împrumut de 10 mii de euro. În declarațiile anuale de avere și interese personale depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anii 2015, 2016 și 2017, Aliona Miron declara un împrumut de 10 mii de euro, fără dobândă și data scadenței, contractat în 2015 de la o rudă a soțului său. În declarația sa anuală pentru 2018 și în toate declarațiile ulterioare, candidata a declarat deja un împrumut de 5000 de euro de la aceeași persoană. 

    În cadrul evaluării inițiale, s-a constatat că venitul oficial înregistrat de familia care le-a împrumutat soților Miron cei 10 mii de euro pe parcursul a cinci ani anteriori creditului a fost în medie de 55 de mii de lei pe an. Potrivit înregistrărilor bancare, în 2011 și 2012 acea familie achita rate pentru un credit de 7500 de lei contractat în 2011. Fiindu-i solicitate detalii despre modul în care au fost rambursați 5000 de euro, Aliona Miron a declarat că rambursarea împrumutului în 2018 nu s-a produs „în sume monetare” documentate în scris, deoarece rudele care i-au oferit împrumutul s-au mutat în apartamentul familiei sale la sfârșitul anului 2016, din cauza unor probleme de sănătate. În schimbul implicării familiei Miron în îngrijirea, procurarea medicamentelor, asigurarea transportului, acele rude ar fi decis să „ierte” o parte din împrumut – 5000 de euro. Aceste argumente însă nu au convins Comisia Pre-Vetting.

    „Timpul acordat judecătoarei de către Comisie pentru prezentarea informațiilor a fost unul insuficient și restrâns”

    Aliona Miron și alți judecători care nu au promovat evaluarea au depus contestații la CSJ. Completul de judecată al CSJ a admis drept „convingător și legal” argumentul judecătoarei precum că nu era obligată să indice în declarația de avere și interese suma împrumutului în mărime de 10 mii de euro, având în vedere că „nu mai deținea obligația de a restitui suma de 5000 de euro, aceasta fiind o modalitate de stingere a obligației prin compensare sau similară”.

    „(…) Completul de judecată special de la CSJ mai menţiona că nu erau întemeiate concluziile Comisiei,  potrivit cărora rudele nu puteau acorda împrumutul de 10 mii de euro, odată ce au avut un împrumut de 7500 de lei cu trei ani până la acordarea acestuia (…)”, se spune în hotărârea instanței.

    În plus, completul susținea că timpul acordat judecătoarei de către Comisie pentru prezentarea informațiilor „a fost unul insuficient și restrâns”. Cât privește casa de 190 de metri pătrați din Chișinău transmisă judecătoarei de către mama sa, magistrații CSJ au conchis că în procesul de evaluare, Comisia „nu a ţinut cont de probele prezentate de reclamantă”, inclusiv de  solicitarea reclamantei de a fi audiată mama acesteia în legătură cu întrebările survenite.

    (…) Deşi reclamanta nu a prezentat probe detaliate cu privire la fiecare lucrare în parte, aceasta a prezentat documente, informaţii, declaraţii, până şi fotografii din diferite perioade de timp care arată evoluţia construcţiei şi din care reiese volumul lucrărilor efectuate şi veridicitatea descrierilor în răspunsurile acordate (…)”, se menționa în hotărârea CSJ.

    Decembrie 2023: „candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară”

    În cadrul reevaluării, judecătoarea Miron a reiterat că toate cheltuielile înainte ca locuința de 190 de metri pătrați să le fie transferată ei și soțului în proprietate în anul 2018, au fost suportate de către mama sa, iar cele ulterioare au fost suportate fie de ea, fie de soțul ei. Comisia a constatat că anterior anului 2018 s-au cheltuit circa 430 de mii de lei pentru lucrări de construcție a imobilului. „Comisia nu a avut dubii privind posibilitățile financiare ale mamei candidatei de a suporta aceste costuri. În vederea celor sus-menționate, Comisia consideră credibilă afirmația candidatei precum că raportul întocmit în martie 2017 (care a evaluat gradul de finalizare al casei la 70%), cu un an înaintea contractelor de înstrăinare, nu reflecta realitatea și la data la care candidata a primit casa în anul 2018, casa era finalizată în proporție mai mare decât 70%.”, a constatat Comisia de evaluare. 

    De asemenea, Comisia a mai luat act de faptul că la situația din februarie 2023, gradul de finalizare a construcției era de 81% și astfel, în perioada 2017-2023, acesta a crescut cu 11%, lucrările de construcție și de mobilare a casei fiind încă în desfășurare. „Faptul că majoritatea cheltuielilor au fost suportate de mama candidatei înainte ca imobilul să fie transferat candidatei este coroborat și de lista a 39 tranzacții bancare care au fost înregistrare în perioada 2018-2021, care reprezintă achiziții de materiale de construcții efectuate de candidată și soțul ei, în sumă totală de 73 de mii de lei”, constata Comisia, care a stabilit și că în perioada anilor 2018-2021, soțul candidatei a investit în casă suma de 98 de mii de lei, iar pe parcursul aceleiași perioade, judecătoarea a făcut investiții în sumă de 41 de mii de lei. Astfel, s-a ajuns la concluzia că Aliona Miron și soțul ei au dispus de suficiente mijloace financiare pentru a efectua aceste investiții în anii 2018-2021. 

    „Comisia ia act de faptul că lista de tranzacții nu este exhaustivă și este posibil să fi fost efectuate și alte plăți. Compararea tranzacțiilor bancare, bonurilor de plată și facturilor menționate anterior, în sumă totală de circa 500 de mii de lei, indică faptul că nu a avut loc vreo dublare a înregistrărilor și sumele la care acestea se referă sunt separate (printre altele, încadrarea lor în timp este diferită). Prin urmare, Comisia a luat în calcul aceste sume în mod cumulativ. În total, Comisia a putut identifica 568 de mii de lei pe care candidata i-a investit în locuință”, concluzionează Comisia Pre-Vetting.

    „Candidata a reușit să atenueze dubiile”

    La CSJ, dar și la evaluarea repetată, Miron a a oferit explicații suplimentare și a prezentat documente justificative cu privire la sursa mijloacelor pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro oferit în anul 2015 de către rudele soțului său. Aliona Miron a evidențiat trei surse de venit pentru împrumut: venit din importul de automobile și de alte bunuri, activitate de întreprinzător pe bază de patentă și darea în locațiune și vânzarea de terenuri agricole. Toate aceste informații, inclusiv documentele justificative, au fost admise de CSJ în calitate de probe. Astfel, Comisia le-a luat în considerare în contextul reluării evaluării. Din aceste trei surse ale mijloacelor bănești pentru împrumut, doar veniturile obținute din importul de automobile și alte bunuri au fost menționate de candidată în cadrul evaluării inițiale și nu au fost prezentate documente justificative. „Comisia reiterează că candidata a avut posibilitatea de a colecta informații și de a le prezenta Comisiei pentru a înlătura dubiile pe parcursul evaluării inițiale, în timp ce competențele Comisiei de a solicita informații suplimentare după data de 28 august 2022 au fost restricționate de prevederile legislației în vigoare.”

    Membrii Comisiei au accentuat faptul că documentele obținute și verificate în timpul evaluării repetate cu privire la sursa mijloacelor financiare pentru împrumut au demonstrat că ruda soțului candidatei avea capacitatea de a acumula economii în sumă de 10 mii de euro înainte de a-i acorda candidatei împrumutul în anul 2015. Astfel, Comisia a ajuns la concluzia că Aliona Miron, candidată la funcția de membră a CSM, a reușit să atenueze dubiile Comisiei cu privire la sursa mijloacelor bănești pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro.

    „Având în vedere circumstanțele de mai sus, în ceea ce privește evaluarea reluată a candidatei, Comisia nu are dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică și de integritate financiară cu referire la sursa mijloacelor bănești pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro, reducerea sumei împrumutului și declararea inconsecventă a acestui împrumut în declarațiile sale anuale, deoarece candidata a atenuat preocupările Comisiei cu privire la această problemă, în virtutea noilor probe și explicații oferite în fața CSJ, precum și a celor oferite Comisiei pe parcursul procedurii de evaluare reluate”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting din 6 decembrie 2023, prin care Miron trecea pre-vettingul. Acest fapt îi permite magistratei să candideze la Adunarea Generală a Judecătorilor din 1 martie pentru un loc în cadrul CSM atribuit judecătorilor CSJ. 

    La 27 noiembrie, Aliona Miron a fost audiată și de către Comisia Vetting în contextul evaluării judecătorilor CSJ și a candidaților la funcția de judecător al CSJ. Audierea s-a încheiat după șapte minute, iar membrii Comisiei, care sunt diferiți de cei din Comisia Pre-Vetting, nu au avut întrebări la judecătoare, astfel fiind propusă promovarea magistratei. 

    Marți, 13 februarie, CSM a luat act de rezultatele evaluării Alionei Miron de către Comisia de evaluare a judecătorului la CSJ (Comisia Vetting) și a aprobat rezultatele evaluării.

    „Este o vinovăție dublă”

    Contactată de ZdG, Aliona Miron, devenită din noiembrie 2023 președintă interimară la CSJ, a explicat circumstanțele care au dus la promovarea evaluării repetate.  

    „Este o vinovăție dublă. La mine a fost o percepție eronată, pentru că peste tot în legea 26  scrie că Comisia are acces la toate registrele de stat și toată informația. Respectiv, eu am fost și în interviul meu public cu anumite probe care nu le-am prezentat, dar le-am solicitat Comisiei să le verifice. De exemplu, că cumnatul meu a importat mașini din străinătate. Eu m-am gândit că având acces la registre, Comisia o să acceseze aceste informații. Au fost mai multe argumente la care făceam referire, informații ce se regăsesc la Cadastru. Ulterior, am înțeles că Comisia nu a accesat aceste registre și s-a bazat doar pe acele probe scrise și hârtii pe care le-am prezentat”, a precizat Miron. 

    „Înțelegând că pentru ei nu este suficient, pentru că a fost un dialog ineficient cu Comisia, pentru că nici ei nu-mi spuneau că nu sunt suficiente probe, dar și eu nu mi-am dat seama de acest lucru, pentru că, în caz contrar, aș fi prezentat ceea ce am arătat în instanța de judecată. De fapt, în instanța de judecată, am suplinit ceea ce trebuia să fac din prima.  Astfel, Comisia a verificat toate probele pe care le-am prezentat în instanță. Pentru mine, această evaluare a fost un lucru deloc ușor, dar și pentru membrii familiei, deoarece aceasta implică informații foarte multe despre ei și cred că aceasta a fost cea mai dificilă parte a acestui proces. Cred că aceasta poate servi drept motiv al reticenței colegilor să meargă la Vetting, pentru că acest aspect emoțional este cel mai greu de depășit”, punctează președinta interimară a CSJ. 

    28 de candidați la funcția de membru în CSM și CSP care nu au trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting au depus contestații la CSJ. În șase cazuri, CSJ a menținut deciziile de nepromovare ale Comisiei, pentru ceilalți fiind dispusă reevaluarea. Până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat reevaluarea a 10 candidați, Aliona Miron fiind singura care a trecut reevaluarea. 
    Sursa: zdg.md

  • Audierea publică a judecătoarei CSJ în funcție, Aliona MIRON

    Aliona MIRON a fost audiată de Comisia Vetting în calitate de judecătoare în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Audierea a avut loc în contextul evaluării integrității financiare și etice a candidatei și s-a desfășurat în temeiul prevederilor Legii 65/2023, normelor subordonate legii și altor acte normative.

    Aliona MIRON a fost audiată de Comisia Vetting în calitate de judecătoare în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Audierea a avut loc în contextul evaluării integrității financiare și etice a candidatei și s-a desfășurat în temeiul prevederilor Legii 65/2023, normelor subordonate legii și altor acte normative.

    Audierea reprezintă etapa procesului de evaluare în care Comisia invită candidatul să discute despre dubiile de integritate pe care le are în privința acestuia. După audiere, Comisia întocmește un raport care cuprinde faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către candidat. Raportul este expediat subiectului evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care are la dispoziție 30 de zile, din momentul recepționării raportului Comisiei, pentru a emite o hotărâre motivată.

  • Avia Invest cere Comisiei Prevetting informații despre evaluarea unei magistrate, care examinează dosarul Aeroportului

    Așa cum au anunțat în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Avia Invest au expediat în adresa Comisiei PreVetting o scrisoare cu solicitarea de informații privind evaluarea magistratei Aliona Miron.

     
    Prin prezenta, SRL „Avia Invest" solicită prezentarea informației oficiale, dacă judecătorul Curții Supreme de Justiție Aliona Miron a trecut controlul comisiilor PreVetting și Vettig pentru ocuparea funcției judecătorului Curții Supreme de Justiție și/sau membrului Consiliului Superior al Magistraturii RM”, se arată în solicitare.

    Așa cum au anunțat în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Avia Invest au expediat în adresa Comisiei PreVetting o scrisoare cu solicitarea de informații privind evaluarea magistratei Aliona Miron.

     
    Prin prezenta, SRL „Avia Invest" solicită prezentarea informației oficiale, dacă judecătorul Curții Supreme de Justiție Aliona Miron a trecut controlul comisiilor PreVetting și Vettig pentru ocuparea funcției judecătorului Curții Supreme de Justiție și/sau membrului Consiliului Superior al Magistraturii RM”, se arată în solicitare.

    Comisia vizată are la dispoziție un termen de până la 30 de zile pentru a oferi un răspuns la solicitare.

    Cererea Avia Invest vine în contextul „informațiilor de care dispune companie precum că magistratul Aliona Miron a ajuns la un acord cu autoritățile și a obținut libertate în acțiuni, pentru a da un verdict în defavoarea „Avia Invest”, la Curtea Supremă de Justiție, pentru a-i fi atribuit, în schimb, statutul de integritate de către Comisia PreVetting, iar ulterior și confirmarea acestui statut de către comisia de Vetting și chiar garantarea unui loc în Consiliul Superior al Magistraturii”.

    Magistrata Miron nu a comentat aceste declarații.
    Sursa: unimedia.info

     

  • Curtea Supremă de Justiție are un nou președinte interimar

    Magistrata Aliona Miron care a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, dar care nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, a fost desemnată în funcția de președintă interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Informația despre numirea în funcție a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Nina Cernat, președinta interimară a CSM.

    „Prin dispoziția din 27 martie 2023, am desemnat-o pe doamna Aliona Miron în calitate de președintă interimară a CSJ”, a declarat Nina Cernat.

    Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până în septembrie 2021 doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sectorul Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

    Magistrata Aliona Miron care a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, dar care nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, a fost desemnată în funcția de președintă interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Informația despre numirea în funcție a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Nina Cernat, președinta interimară a CSM.

    „Prin dispoziția din 27 martie 2023, am desemnat-o pe doamna Aliona Miron în calitate de președintă interimară a CSJ”, a declarat Nina Cernat.

    Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până în septembrie 2021 doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sectorul Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

    Anterior, ZdG a scris că în 20142017 și 2019, judecătoarea a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine, membrii Colegiului constatând că magistrata nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. 

    Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente. 

    PÎnainte de a fi promovată la CSJ, Aliona Miron a declarat pentru ZdG: Știu că în luna mai, dna Luiza Gafton (președinta interimară a CSM de atunci, n.r.) a semnat o scrisoare prin care a transmis înapoi către Comisia Juridică actele mele, pe motiv că nu a fost emis un act în privința mea. Dacă era o hotărâre de refuz, CSM era obligat să se întrunească, să discute din nou și să pună la vot. Dosarul meu s-a restituit printr-o simplă scrisoare, iar lucrul acesta nu este prevăzut de regulament, respectiv, eu am înțeles că dna Gafton a pus în discuție subiectul cu membrii CSM și a trimis actele înapoi la Parlament. Eu nu am fost informată oficial despre aşa ceva. Acum Comisia Juridică trebuie să ia o hotărâre, să propună Parlamentului, sau pozitiv sau negativ, iar Parlamentul să adopte o decizie în acest sens. 

    Despre avere: Casa primită în 2018 de la părinții mei, în temeiul unui contract de înstrăinare, cu condiția întreținerii pe viață, este în Chișinău. Ei au construit două case identice. Referitor la veniturile lor, eu cred că au fost verificați, pentru că ei au venit din străinătate cu bani și au declarat toți banii. Mai dețin un apartament la sol, în Chișinău, și un garaj într-o curte comună. Le am de când m-am căsătorit, din 1997. Familia mea mai deține un imobil în s.Vălcineț, rl Călărași, moștenire de la socrii mei. Toate astea le-am avut înainte de a deveni judecător, cu excepția unui apartament pe care l-am cumpărat în blocurile construite pentru judecători. Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată. Împrumutul de 5 mii de euro a fost luat de la un membru al familiei, după ce a vândut casa, mi-a împrumutat acești bani”. Judecătoarea a precizat că este gata să ne prezinte toate actele ce justifică averea pe care o deținea familia sa. 

    Cum a răspuns magistrata la întrebările Comisiei Pre-Vetting legate de integritatea financiară și etică a acesteia

    Pe 30 decembrie 2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) a audiat-o pe judecătoarea Aliona Miron, de la CSJ.

    Astfel, în cadrul audierilor, membrii Comisiei au adresat judecătoarei Aliona Miron întrebări legate de integritatea financiară și etică a acesteia. În particular, au fost abordate aspecte legate de originea unor depuneri de bani pe un cont bancar, donația unei case, dar și condițiile de oferire a unui împrumut în euro, din partea unui membru al familiei. Întrebările Comisiei au vizat și circumstanțele în care judecătoarea a intrat în posesia unui apartament la preț preferențial, în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, inițiat de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
    Sursa: zdg.md

  • Noi decizii privind evaluarea candidaților judecători la funcții în CSM

    Patru candidați la funcția de membru în CSM din rândul judecătorilor, magistrații Mihail Bușuleac, de la Judecătoria Cahul, Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău au primit rezultatul Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea integrității lor financiare și etice. Cele patru decizii concluzionează cu nepromovarea evaluării de către aceștia.

    Patru candidați la funcția de membru în CSM din rândul judecătorilor, magistrații Mihail Bușuleac, de la Judecătoria Cahul, Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău au primit rezultatul Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea integrității lor financiare și etice. Cele patru decizii concluzionează cu nepromovarea evaluării de către aceștia.

    Deciziile motivate au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului, CSM. Dacă cei patru candidații nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la transmitere, acestea vor fi plasate integral pe paginile web ale CSM și Comisiei Pre-Vetting.

    Deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile, potrivit art. 14 alin. 1) și 2) din Legea nr. 26/2022.

    Din cei 23 de judecători de carieră, rămași în concursul de ocupare a funcției de membru în CSM, 5 candidați au promovat evaluarea, 11 nu au promovat și nu mai pot participa la concurs, iar 7 candidați își așteaptă deciziile.
    Sursa: vettung.md

  • Cum au răspuns candidații la funcția de membru în CSM, Aliona Miron și Stanislav Sorbalo, la întrebările privind originea banilor de pe conturile bancare, donațiile primite de la părinți și împrumuturile în euro

    Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat miercuri, 30 decembrie, pe judecătoarea Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, și pe judecătorul Stanislav Sorbalo, de la Judecătoria Bălți, sediul Centru, care candidează pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Astfel, în cadrul audierilor, membrii Comisiei au adresat judecătoarei Aliona Miron întrebări legate de integritatea financiară și etică a acesteia. În particular, au fost abordate aspecte legate de originea unor depuneri de bani pe un cont bancar, donația unei case, dar și condițiile de oferire a unui împrumut în euro, din partea unui membru al familiei.

    Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat miercuri, 30 decembrie, pe judecătoarea Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, și pe judecătorul Stanislav Sorbalo, de la Judecătoria Bălți, sediul Centru, care candidează pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Astfel, în cadrul audierilor, membrii Comisiei au adresat judecătoarei Aliona Miron întrebări legate de integritatea financiară și etică a acesteia. În particular, au fost abordate aspecte legate de originea unor depuneri de bani pe un cont bancar, donația unei case, dar și condițiile de oferire a unui împrumut în euro, din partea unui membru al familiei.

    Întrebările Comisiei au vizat și circumstanțele în care judecătoarea a intrat în posesia unui apartament la preț preferențial, în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, inițiat de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

    În cadrul audierii judecătorului Stanislav Sorbalo, aspectele abordate de membrii Comisiei s-au referit la procedura disciplinară intentată candidatului în 2008 de către CSM pentru „încălcarea obligației de imparțialitate și încălcarea gravă a eticii judiciare” și la circumstanțele în care un membru al familiei a achiziționat un imobil și un autoturism, din mijloacele financiare donate de candidat, la un preț inferior celui de piață.

    28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 22 dintre aceștia, după ce cinci judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

    Aliona Miron: Promovată la CSJ după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei

    Aliona Miron este din septembrie 2021 judecătoare la CSJ. Anterior, timp de 13 ani, a activat doar la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea a fost votată de Parlament, după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei, după ce în martie 2021, Comisia Juridică a examinat candidatura acesteia pentru promovare la CSJ, însă numele ei, în urma unei ședințe cu ușile închise, nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot.

    Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani, deși deținea la acel moment mai multor bunuri imobile.

    Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2021, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente, iar în 2021 un împrumut de 40 de mii de lei. Anul trecut, magistrata a raportat venituri din salariu de 375 de mii de lei.

    Anterior, Miron a declarat pentru ZdG că locuința primită în 2018 a fost a părinților ei, care au construit două case identice, iar toate imobilele, cu excepția celui procurat la preț preferențial, le-a obținut înainte de a deveni judecător. „Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată”, a spus Miron cu referire la apartamentul din blocul destinat magistraților. 

    Stanislav Sorbalo: Demisia care a costat R. Moldova 1,7 milioane de lei

    Stanislav Sorbalo activează la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta a revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020, după ce timp de 11 ani a încercat să demonstreze că a fost demis ilegal. 

    Eliberarea din funcție a venit după ce procurorul general de atunci Valeriu Gurbulea a solicitat CSM autorizația de a iniția un dosar penal împotriva lui Sorbalo, pe motiv că ar fi pronunțat cu bună știință o încheiere contrară legii. Sorbalo a contestat decizia CSM în instanțele superioare, dar cererile sale au fost respinse. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO, iar în 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. În iulie 2020, CSJ a emis o decizie definitivă prin care a anulat decizia CSM din 2009, prin care Sorbalo a fost demis. Astfel, judecătorul a revenit în sistem. Publicitate

    Odată cu decizia de restabilire în funcție, CSM a dispus și achitarea a 1,7 milioane de lei.

    Într-un comentariu pentru ZdG, Sorbalo a menționat anterior că în toată perioada în care nu a activat în sistem a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi. El spune că își dorește să ajungă în CSM pentru a ridica „prestigiul sistemului și să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul Consiliu în 2009”.

    Magistratul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de circa 224 de mii de lei, iar soția sa, angajată în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a fost remunerată cu circa 184 de mii de lei, conform celei mai recente declarații de avere și interese personale.

    Familia Sorbalo locuiește din 2007 într-o casă de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: Ford Kuga, fabricat în 2017, și Lada 21214, fabricată în 2010. În 2021, magistratul a achiziționat un sistem fotovoltaic, de 183 de mii de lei, și a luat un împrumut de 100 de mii de lei, cu rata dobânzii de 2%. Tot anul trecut, soția magistratului, care activează în calitate de inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a beneficiat de servicii stomatologice, în valoare de circa 110 mii de lei. 
    Sursa: zdg.md

  • Promovarea la CSJ. Cine sunt și cum pot să obțină patru judecători, propuși de CSM vechiului Parlament, promovarea la CSJ, cu voturile noului Legislativ

    Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

    ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

    Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

    Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica PuicaAnatolie MinciunăOxana RobuGhenadie PlămădealăNicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

    Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

    ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

    Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

    Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica PuicaAnatolie MinciunăOxana RobuGhenadie PlămădealăNicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

    Timp de aproape un an, Parlamentul trecut a evitat, apoi a refuzat promovarea Vioricăi Puica la CSJ

    Numirea Vioricăi Puica a fost respinsă de Parlament oficial, la 12 martie 2021. Înainte de asta, încă pe 15 iulie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului, cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire la CSJ a acestei judecătoare. Raportul Comisiei Juridice nu conține o motivare a deciziei luate. Membrii Comisiei nici măcar nu au audiat judecătoarea, o practică obligatorie a Comisiei Juridice de până atunci. 

    Candidatura Vioricăi Puica a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și, respectiv, pe 20 iulie 2020, dar, de fiecare dată, subiectul era exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să voteze cât mai curând posibil numirea ei în funcția de judecătoare a CSJ. La 12 martie 2021, la nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice, majoritatea parlamentară formată din deputații PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”, afiliată Partidului Șor, a votat pentru respingerea propunerii de numire a Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021, examinarea candidaturii Vioricăi Puica s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. La fel ca și Comisia, nici Parlamentul nu a audiat judecătoarea.  

    Doi candidați — respinși, unul — trimis pentru clarificări la CSM, iar dosarele a doi judecători nici nu au fost examinate

    Tot în ședința Parlamentului din 12 martie 2021 au fost respinse candidaturile judecătorilor Nicolae Șova (Judecătoria Chișinău) și Anatolie Minciună (Curtea de Apel Chișinău). În cadrul Comisiei Juridice, candidaturile celor doi nu au fost susținute, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, cei doi au obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document. 

    În ședința Parlamentului din 12 martie urmau să fie discutate și candidaturile altor doi judecători, propuși spre promovare la CSJ: Oxana Robu și Ghenadie Plămădeală. Parlamentul nu a discutat însă candidaturile lor, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să se întâmple până la discutarea subiectului privind numirea judecătoarei Viorica Puica.

    Mai devreme, la trei martie curent, Comisia Juridică a examinat și candidatura Alionei Miron pentru promovare la CSJ. Ședința nu a fost publică, însă numele ei nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot, pentru că anterior, inclusiv membri ai CSM au reclamat faptul că Miron ar fi fost promovată greșit la CSJ, fiind înregistrată o eroare la numărarea voturilor. Candidatura Alionei Miron a fost remisă CSM-ului pentru clarificări. 

    Astfel, candidaturile a cel puțin patru dintre cei șase judecători ar urma să fie discutate și analizate de către deputații noului Parlament: Viorica Puica, Aliona Miron, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu. ZdG vă propune să cunoașteți detalii despre cariera și averea celor patru magistrați care aspiră, în continuare, la promovarea la CSJ.

    Viorica Puica, judecătoare de aproape 20 de ani în prima instanță

    Viorica Puica este judecătoare din 2002. Ea a activat doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău, deși a candidat și anterior de mai multe ori pentru a fi promovată în instanțele ierarhic superioare. În 2007, Puica a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    La evaluarea ordinară din 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a oferit calificativul excelent, constatând că, „pe parcursul activității, judecătorul Viorica Puica nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”. Cu același calificativ a fost evaluată și în 2015. În 2013, Puica primise calificativul foarte bine, Colegiul constatând că nu a comis  abateri disciplinare în activitatea sa. 

    Pentru succese remarcabile în înfăptuirea justiției”, la 22 decembrie 2007, Puica a fost desemnată de către CSM și de către Asociația Judecătorilor din R. Moldova drept „Cel mai bun judecător din țară”.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Viorica Puica, împreună cu soțul său, avocatul Valeriu Puica, dețin un apartament de 71 de metri pătrați, obținut în urma unui contract de investiție din anul 2014. Familia Puica deține și un automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2017 și cumpărat în 2020 cu 293 de mii de lei, echivalentul a circa 15 mii de euro. Anul trecut, pe lângă veniturile salariale, familia Puica a raportat 40 de mii de lei din vânzarea unui automobil Nissan Almera și alți 400 de mii de lei din vânzarea unui apartament de 30 de metri pătrați, obținut încă în 2009. Tot anul trecut, soții Puica au contractat două datorii în valoare totală de circa 6 mii de euro. Din 2017 și până în 2021, familia judecătoarei are de rambursat alți 50 de mii de lei, obținuți în urma unui contract de credit semnat cu Mobiasbancă. 

    Viorica Puica, despre promovarea la CSJ: Eu am depus la CSM o cerere prin care solicit să fiu propusă repetat Parlamentului pentru numirea în funcție, dacă nu greșesc pe 29 martie, după ce a refuzat Parlamentul. Mi s-a spus că Parlamentul a transmis actele și aștept ca subiectul să fie inclus pe agenda ședințelor CSM. Eu sper că CSM, în timpul apropiat, la una din ședințe, să mă invite și să fiu propusă repetat, așa cum prevede legea. La fel, sper că dacă voi fi propusă de CSM, și Parlamentul R. Moldova să mă numească în funcție, cu respectarea tuturor procedurilor.

    Aliona Miron, cariera și averea magistratei care activează de 12 ani în prima instanță

    Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău), iar în 2014 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 20142017 și 2019, judecătoarea a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine, membrii Colegiului constatând că magistrata nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figurează în dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO.
    Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente.


    Aliona Miron, despre promovarea la CSJ: Știu că în luna mai, dna Luiza Gafton (președinta interimară a CSM de atunci, n.r.) a semnat o scrisoare prin care a transmis înapoi către Comisia Juridică actele mele, pe motiv că nu a fost emis un act în privința mea. Dacă era o hotărâre de refuz, CSM era obligat să se întrunească, să discute din nou și să pună la vot. Dosarul meu s-a restituit printr-o simplă scrisoare, iar lucrul acesta nu este prevăzut de regulament, respectiv, eu am înțeles că dna Gafton a pus în discuție subiectul cu membrii CSM și a trimis actele înapoi la Parlament. Eu nu am fost informată oficial despre aşa ceva. Acum Comisia Juridică trebuie să ia o hotărâre, să propună Parlamentului, sau pozitiv sau negativ, iar Parlamentul să adopte o decizie în acest sens. 

    Despre avere: Casa primită în 2018 de la părinții mei, în temeiul unui contract de înstrăinare, cu condiția întreținerii pe viață, este în Chișinău. Ei au construit două case identice. Referitor la veniturile lor, eu cred că au fost verificați, pentru că ei au venit din străinătate cu bani și au declarat toți banii. Mai dețin un apartament la sol, în Chișinău, și un garaj într-o curte comună. Le am de când m-am căsătorit, din 1997. Familia mea mai deține un imobil în s.Vălcineț, rl Călărași, moștenire de la socrii mei. Toate astea le-am avut înainte de a deveni judecător, cu excepția unui apartament pe care l-am cumpărat în blocurile construite pentru judecători. Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată. Împrumutul de 5 mii de euro a fost luat de la un membru al familiei, după ce a vândut casa, mi-a împrumutat acești bani”. Judecătoarea a precizat că este gata să ne prezinte toate actele ce justifică averea pe care o deținea familia sa. 

    Oxana Robu, decizii în dosare de rezonanță. Vizată în dezvăluirile unei grefiere privind dosarul Platon

    Oxana Robu este judecătoare din anul 2004. În 2009 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău. Robu a fost evaluată de către Colegiul de Evaluare în 20132016 și 2019, primind calificativele foarte bine sau excelent. 

    Numele Oxanei Robu figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, conform informațiilor publicate de agentul guvernamental. Aceasta, pe când era la Judecătoria Ciocana, a anulat contractul de vânzare-cumpărare al unui teren procurat de compania Grafescolo S.R.L de la Consiliul Orășenesc Vadul lui Vodă. Deși soluția primei instanțe a fost menținută de CSJ, la CtEDO compania a câștigat dreptul la prejudicii morale în sumă de 3,6 mii de euro și alți 2 mii de euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CSJ nu a motivat decizia luată și nu a citat legal compania reclamantă. 

    Numele Oxanei Robu se regăsește într-un document cu declarațiile Dorinei Plucci, care era pe atunci grefieră a judecătoarei Liubovi Brînza. Mărturiile ei au fost depuse în cadrul cauzei penale „mita pentru judecători”, care era atunci în examinare la Judecătoria Chișinău. Grefiera preciza că a asistat în anticamera lui Ion Pleșca, pe atunci președintele CA Chișinău în momentul în care magistrații Liubovi Brînza, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă  erau în biroul lui  Ion Pleșca. „Robu Oxana împreună cu Pleșca Ion se certau cu Liubovi Brînza, deoarece ultima avea altă opinie pe dosarul Platon, spunând că vrea să facă opinie separată. Certuri de acest gen am auzit mai multe. Menționez că, de fiecare dată, pe parcursul examinării cauzei, se anunța întrerupere și membrii completului de judecată erau chemați în biroul lui Ion Pleșca, iar ultimul le dădea indicații ce să facă pe dosar”, preciza grefiera. 

    Citiți și: DOC/ Acuzațiile continuă la adresa fostului președinte al CA Chișinău. O grefieră confirmă că acesta dădea indicații judecătorilor

    Oxana Robu a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Igor Mânăscurtă, au menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. 

    Ulterior, în mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul Platon ar fi fost falsificat, astfel că a cerut revizuirea sentinței. În iunie 2021, Platon a fost achitat.

    În ianuarie 2019, Oxana Robu a făcut parte și din completul care a decis să anuleze pedeapsa de cinci ani de închisoare, emisă de prima instanță în privința executorului judecătoresc Svetlana Mocan, vizată în dosarul „laundromatul rusesc”. Completul condus de Oxana Robu a decis că faptele Svetlanei Mocan constituie o contravenție, al cărei termen de prescripție de tragere la răspundere a expirat. 

    Robu a fost președinta completului de judecată care, la 4 octombrie 2017, a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție, într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală. În ianuarie 2018, asemeni altor câțiva judecători de la CA Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării

    Averea judecătoarei: casă donată de părinți și Volvo în posesie de 24 de mii de euro

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, Oxana Robu deține o casă de locuit, obținută în 2015, în urma unui contract de donație semnat cu părinții săi. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că imobilul se află în Chișinău, fiind înregistrat însă pe numele fiului judecătoarei. În 2015, la data donației, acesta era încă minor. Pe terenul în care este ridicată casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu este și un alt bun imobil, de 90 de metri pătrați, deținut de părinții magistratei. 

    În declarația de avere și interese pentru anul trecut, Oxana Robu a mai indicat că deține un autoturism Volvo, produs în 2019 și obținut în 2020, în baza unui contract translativ de posesie și folosință. Judecătoarea a indicat că mașina a costat 480 de mii de lei, echivalentul a circa 24 de mii de euro. Judecătoarea declară că deține în posesie și un Mercedes Universal, fabricat în anul 2003. În ultimele declarații de avere și interese, magistrata a indicat surse financiare obținute din vânzarea unor bunuri mobile sau imobile în anii precedenți. În declarația pentru anul 2020 aceasta a raportat inclusiv vânzarea apartamentului de 70 de metri pătrați, procurat la preț preferențial, în urma unui contract de investiții, într-un bloc construit pentru judecători pe strada Romană din Chișinău.
    Judecătoarea Robu, despre acuzațiile aduse de grefieră, dosarele de rezonanță și avere

    despre promovarea la CSJ: Nu am fost informată despre ce urmează să se întâmple. Conform legislației, chestiunea dată urmează să fie pusă în discuție în plenul Parlamentului.

    despre dezvăluirile grefierei: „Referitor la declarațiile grefierei dnei Brînză, am dat și explicații Procuraturii Anticorupție, pentru că a fost depusă și o plângere pe dl Pleșca, iar judecătorii care au făcut parte din complet au fost audiați. Vă dați seama că dna Brînză,  una din judecătoarele vizate în dosarul privind acte de corupție, a ales o metodă de apărare. Eu nu vreau să comentez strategia pe care a abordat-o… Sigur că m-am revoltat, pentru că aceste afirmații nu corespund adevărului, iar dna grefier urma să fie întrebată din ce motive a făcut aceste declarații. Dar niciodată, nici eu, nici colegul meu nu am fost în birou să ni se dea indicații. La noi a fost o dispută despre anumite înscrisuri care au dispărut din dosar și eu, fiind președinte al completului, am pus niște întrebări, la care dumneaei nu putea să răspundă. Nici grefiera nu a putut să ofere răspunsuri clare, iar până la urmă a fost interpretat în felul în care am fost și eu mirată să aud.

    despre deciziile din dosarele de rezonanță și eventuale influențe din exterior: Ce fel de influențe. Noi avem dosarele în față, avem probe. Le-am analizat. Dat fiind faptul că ele au fost etichetate ca fiind dosare de rezonanță, mă rog, fie, dar ca orice alte dosare, au fost examinate în complet. Cauza Gamrețki, de exemplu, am urmărit, cum, CSJ, în genere m-a uimit, că a exclus și pedeapsa complementară aplicată. Studiem practica și încercăm să ne facem lecțiile.

    despre dosarul de la CtEDO: Nu este adevărat. Pierderea la CtEDO este din cauza că, atunci când s-a examinat cauza la CSJ, nu a fost motivată decizia CSJ sub aspectul pe care l-a invocat partea în proces. Totodată, a fost invocat și faptul că s-a examinat în ordine de recurs în lipsa părților. Condamnarea se datorează CSJ, nu a deciziei luate de prima instanță.

    despre avere: Casa a fost construită de părinți. Ei au procurat o casă, iar pe terenul aferent au decis să mai construiască o casă. Eu, locuind cu ei, cu ce am putut, i-am ajutat, dar aportul a fost depus, în mare parte, de părinți. Mașina  (Volvo) este a fostului soț, care a fost cumpărată pentru fiu, iar pentru că el acum nu se folosește de ea, o folosesc eu, nu tot timpul, doar când am nevoie. Nu am, la moment, posibilitate să-mi procur automobil. 

    Ghenadie Plămădeală, de 22 de ani judecător în prima instanță

    Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 20142016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Ghenadie Plămădeală declară că deține în posesie o casă de locuit cu construcții accesorii și garaj, obținută prin contract de donație în anul 2009, dar și un apartament de 69 de metri pătrați, tot în posesie și obținut tot în urma unui contract de donație din 2009. 

    Ghenadie Plămădeală mai declară că deține în proprietate două automobile: un BMW-740i, fabricat în 2009 și cumpărat în 2015 cu 24 de mii de euro, și un BMW X3 XDrive, fabricat în 2013 și procurat în 2019 cu 140 de mii de lei. Judecătorul declară că are, din 2014, în posesie o motocicletă JAWA 350 cu ataș, dar și aproximativ 4 hectare de terenuri pe care le dă în arendă.

    Ghenadie Plămădeală, despre promovarea la CSJ: „Dacă nu a fost pusă în discuție candidatura mea, reiese că ea urmează să fie discutată (de noul Parlament, n.r.). Nu cunosc alte detalii. Doar ce am văzut în mass-media. Nu pot să vă spun ceva concret”. despre avere: Casa de locuit a fost donată de mama. Este patrimoniul mamei. Casa este în raionul Cimișlia. Doar apartamentul este în Chișinău.

    Alți doi judecători aspiră la promovarea la CSJ

    Anatolie Minciună și Nicolae Șova au și ei șanse să ajungă la CSJ, doar că aceștia încă nu au depus cereri la CSM pentru a fi propuși în mod repetat Parlamentului pentru numire. Contactat de ZdG, Anatolie Minciună a precizat că a depus la CSM o cerere prin care a solicitat să fie verificate faptele invocate în raportul SIS. „Eu am rugat să se verifice toate mizeriile care au fost scrise despre mine. Am depus această cerere cu perspectiva de a fi propus repetat Parlamentului pentru numire”, a menționat Minciună.

    Ce va face noua guvernare cu promovarea judecătorilor la CSJ?

    Olesea Stamate, deputată, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități:

    Procedural, CSM ar trebui să remită repetat Parlamentului pentru examinarea și aprobarea candidaturilor doamnelor Puica și Miron, iar Parlamentul se va expune. Eu nu cunosc multe detalii despre alte candidaturi, pentru că nu eram atunci în Parlament. Voi ridica dosarele și voi vedea. Mingea acum e în terenul CSM ca să înainteze repetat acele candidaturi care nu au fost examinate sau au fost examinate cu încălcări de procedură. Cu siguranță, actualul Parlament nu va mai ține candidaturile spre examinare timp de nouă luni

    Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, membru al CSM:

    Îmi aduc aminte despre această situație. Voi ridica problema la prima ședință a CSM la care voi participa. Acolo, dacă nu greșesc, sunt diferite situații și diferiți candidați, unii care merită a fi promovați, iar alții care nu merită. O sa mă clarific și cu procedurile și voi reveni.

    Dorel Musteață, președintele interimar al CSM:

    Unii colegi au depus cerere către Inspecția Judiciară ca să verifice cele invocate în ședința Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, pentru că acolo le-au fost aduse niște acuzații, care urmează a fi verificate și probate. Ulterior, în privința acestora o să decidem, o să punem subiectul în discuții la ședința plenului. În cazul colegilor care nici nu au fost puse candidaturile în discuție, probabil o să remitem repetat dosarele, ca ele să fie examinate de Parlament, care trebuie să ia o decizie, sau de admitere sau de respingere. 

    Sursa: zdg.md

  • В Высшей судебной палате будут новые судьи. Что известно о кандидатах

    Юридическая комиссия парламента одобрила кандидатуры Оксаны Робу и Геннадия Плэмэдялэ на пост судей Высшей судебной палаты (ВСП). Решение приняли на заседании 3 марта, которое прошло в закрытом режиме. NM рассказывает, что известно обо всех кандидатах в члены ВСП, и чем некоторые из них не понравились депутатам.
    Что решила комиссия

    Заседание комиссии прошло в закрытом режиме. На нем рассмотрели кандидатуры судей, победивших в конкурсе, который осенью 2020 года провел Высший совет магистратуры (ВСМ). О результатах работы на трех разных брифингах сообщили депутаты от Партии «Действие и солидарность» Сергей Литвиненко, от партии «Платформа Достоинство и правда» Дину Плынгэу и от ПСРМ Василий Боля.

    Юридическая комиссия парламента одобрила кандидатуры Оксаны Робу и Геннадия Плэмэдялэ на пост судей Высшей судебной палаты (ВСП). Решение приняли на заседании 3 марта, которое прошло в закрытом режиме. NM рассказывает, что известно обо всех кандидатах в члены ВСП, и чем некоторые из них не понравились депутатам.
    Что решила комиссия

    Заседание комиссии прошло в закрытом режиме. На нем рассмотрели кандидатуры судей, победивших в конкурсе, который осенью 2020 года провел Высший совет магистратуры (ВСМ). О результатах работы на трех разных брифингах сообщили депутаты от Партии «Действие и солидарность» Сергей Литвиненко, от партии «Платформа Достоинство и правда» Дину Плынгэу и от ПСРМ Василий Боля.

    Литвиненко сообщил, что юркомиссия одобрила назначение на пост вице-председателя ВСП Тамары Кишкэ-Доневой. Также юркомиссия одобрила кандидатуру судьи Надежды Томы на пост вице-председателя ВСП.  Плынгэу, в свою очередь, сообщил, что юркомиссия дала негативное заключение по кандидатурам судей Минчунэ и Шовы и попросила Высший совет  магистратуры повторно рассмотреть кандидатуру Мирон. Также Плынгэу отметил, что одной из причин отказа назначения Мирон могло быть ее присутствие на встрече с президентом Санду, о которой не сообщили публично. При этом Плынгэу отметил, что Мирон «выступила очень хорошо». «Не знаю, могут есть и другие мотивы», — сказал Плынгэу.

    В свою очередь Боля отметил, что кандидатуру Мирон вернули на повторное рассмотрение, потому что Высший совет магистратуры (ВСМ) неправильно подсчитал голоса, когда рассматривал ее как кандидата на пост судьи Высшей судебной палаты. По словам Боли, в комиссии воздержались от голосования за кандидатуры Минчунэ и Шовы.

    Окончательное решение по всем кандидатурам, кроме Мирон, примут на пленарном заседании парламента. При этом Плынгэу отметил, что попытается убедить депутатов отложить назначение судей.

    Что известно о кандидатах в судьи ВСП

    Оксана Робу

    Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.
    Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.
    В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

    В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

    Геннадий Плэмэдялэ

    Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

    Анатолий Минчунэ

    Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

    В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ. В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую он входил.

    Алена Мирон
    Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон получила квартиру по льготной цене.
    Осенью 2020 года она победила в конкурсе на пост судьи ВСП, который проводил Высший совет магистратуры. Однако после конкурса член ВСМ Елена Белей сообщила, что ошиблась в подсчетах. По словам Белей, у нее было право поддержать только девять кандидатов, а Мирон была десятым кандидатом за которого она проголосовала. Без голоса Белей вышло, что Мирон не набрала нужного числа голосов.
    Судьи Кишинева выступили в поддержку Мирон и осудили членов ВСМ за «несерьезное отношение» к судьям и заседаниям совета.
    Что известно о кандидатах в вице-председатели ВСП

    Надежда Тома

    Тома работает судьей с 2001 года, а в ВСП с 2014 года. За это время коллегия, в которую входила Тома, оставила в силе приговор экс-премьер министру Владимира Филата. Также ее коллегия оставила в силе приговор Вячеславу Платону, согласно которому его приговорили к 18 годам лишения свободы. По этому делу в мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную процедуру, а Платона освободили.

    Согласно декларации о доходах за 2019 год, Тома заработала 370 тыс. леев. Семья судьи владеет домом стоимостью более 415 тыс. леев и квартирой стоимостью 688 тыс. леев.

    Тамара Кишкэ-Донева 

    Тамара Кишкэ-Донева работает судьей с 1987 года, с 2003 — судьей ВСП. С 2005 по 2020 год Европейский суд по правам человека (ЕСПЧ) 14 раз признавал Молдову виновной по делам, которые рассматривала судейская коллегия, в которую входила Кишкэ-Донева. Среди них дело Gemeni, по которому Молдова должна заплатить 70 млн леев.

    Согласно декларации о доходах, зарплата Кишкэ-Доневой в 2019 году составила 320,9 тыс. леев, пенсия — 162,240 тыс. леев. У нее есть дом площадью 145 кв.м. стоимостью 308 тыс. леев, который она приватизировала в 2008 году. Еще один дом площадью 50 кв. м. она получила в наследство. Также у нее есть автомобиль Audi 2013 года выпуска, которым она пользуется с 2017 года по «переходному контракту». В 2019 году судья купила автомобиль марки Toyota Corolla за 100 тыс. леев. Кроме того, у Кишкэ-Доневой есть несколько земельных участков и несколько счетов в банке.

  • Comisia juridică a amânat examinarea subiectelor de numire a unor judecători și vicepreședinți la CSJ. Deputat: Coaliția PSRM-Șor încă nu a ajuns la consens

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Magistrații care Parlamentul urmează să le aprobe rapoartele de numire: Tamara Chișcă-Doneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală și Aliona Miron.

    Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecată în cazul „Gemenii”, care a dus la o condamnare la CEDO și plata de despăgubiri de peste 3,5 milioane de euro din partea statului. Republica Moldova a fost obligată să plătească 1,5 milioane de euro despăgubiri în cazul „Gemenii” și să asigure returnarea clădirii către reclamanți până la 18 mai 2020. În cazul în care spațiile comerciale nu vor fi întoarse reclamanților, statul va fi obligat să mai achite încă 2,1 milioane de euro. Astfel, suma despăgubirilor va depăși 3,5 milioane de euro.

    Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Citește și: O judecătoare care a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc, numită vicepreședintă a CSJ

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    Vezi și: Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Anatolie Minciună a participat, în 2012, la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună. În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției. Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.

    Nicolae Șova – anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Ghenadie Plămădeală – în prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Amintim că la 28 iulie, CSM i-a promovat pe Vladislav Clima (unul dintre judecătorii care a anulat alegerile din Chișinău din 2018) în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe Tamara Chișcă-Doneva (unul dintre magistrații responsabili de condamnarea de 70 de milioane de lei a Republicii Moldova în cazul „Gemenii”) și pe Nadejda Toma (a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate, printre care achitarea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, și a ex-comisarului de Chișinău din timpul evenimentelor din 9 aprilie, Vladimir Botnari) în funcțiile de vicepreședinte ale Curții Supreme de Justiție.

    Drept reacție, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a dat vina pe „corporatism” în cazul numirilor ai acestor judecători cu decizii controversate în fruntea unor înalte instanțe judecătorești.

    Stamate: Nu a fost corporatism, ci presiuni din partea PSRM

    Cu un comentariu a venit și fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, care nu a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la CSM a fost corporatism, menționând că „mai mulți membri ai CSM au declarat că au fost supuși presiunii de către reprezentanți ai PSRM”, a afirmat ea.
    Sursa: cotidianul.md

  • «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Анатолий Минчунэ

    Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

    В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

    В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

    Оксана Робу

    Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

    Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

    В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

    Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

    Геннадий Павлюк

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Раду Цуркану

    Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

    Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

    Александр Георгиеш

    Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

    Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

    В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

    Анжела Бостан

    Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

    Николай Шова

    Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

    Геннадий Плэмэдялэ

    Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

    Нелля Будэй

    Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

    В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

    В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

    Дмитрий Герасим

    Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

    Сергей Фурдуй

    Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

    Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

    Сергей Димитриу

    Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

    Виталий Стратан

    Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

    Дмитрий Фуженко

    Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

    Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

    Алена Мирон

    Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

    ***
    Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

    Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

  • Cazul judecătoarei promovate „din greșeală” la CSJ: Actul rămâne în vigoare

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins marți, 6 octombrie, demersul de retragere a actului administrativ prin care judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Împotriva admiterii demersului Elenei Belei au votat opt membri, iar trei – pentru.

    Belei a declarat că „s-a votat greșit” și dacă va fi propusă Parlamentului candidatura, „va afecta și imaginea CSM, dar și toți judecătorii care au dreptul să candideze la acest loc ocupat greșit”.
    „Consider că urmare a admiterii acestui demers, grație faptului că și Codul administrativ ne permite să operăm retragerea actului administrativ parțial, grație admiterii acestei solicitări o să ușurăm și povara care planează asupra doamnei Miron, și sarcina Parlamentului, o să deschidem calea inclusiv doamnei Miron să candideze la concursul următor și celorlalți candidați.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins marți, 6 octombrie, demersul de retragere a actului administrativ prin care judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Împotriva admiterii demersului Elenei Belei au votat opt membri, iar trei – pentru.

    Belei a declarat că „s-a votat greșit” și dacă va fi propusă Parlamentului candidatura, „va afecta și imaginea CSM, dar și toți judecătorii care au dreptul să candideze la acest loc ocupat greșit”.
    „Consider că urmare a admiterii acestui demers, grație faptului că și Codul administrativ ne permite să operăm retragerea actului administrativ parțial, grație admiterii acestei solicitări o să ușurăm și povara care planează asupra doamnei Miron, și sarcina Parlamentului, o să deschidem calea inclusiv doamnei Miron să candideze la concursul următor și celorlalți candidați.

    Eu regret ceea ce s-a întâmplat. Eu nu-mi revoc votul, dar am numărat și am văzut că este un vot în plus. În consecință, doamna Miron nu a întrunit numărul necesar de voturi și nu poate fi propusă. O altă soluție decât retragerea actului nu văd. Dacă o să propunem candidata aleasă din greșeală, asta o să ia amploare.

    Aliona Miron a fost victima intrigilor propriilor protectori”, a menționat Elena Belei.

    De cealaltă parte, Nina Cernat a afirmat că nu au fost admise erori, ci „s-a greșit autorul notițelor”.

    Decizia CSM poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 20 de zile.

    La 22 septembrie, judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la CSJ, iar peste trei zile portalul safenews.md a publicat tabelul cu punctajul obținut de către candidați. Notițele au fost făcute de către Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, care neagă că le-a oferit presei.

    Elena Belei a recunoscut, în cadrul ședinței din 29 septembrie, că a depistat „o eroare tehnică umană, neinteționată”, numărând incorect voturile – „am votat de 10 ori, dar trebuia de nouă, persoana a zecea a întrunit șapte voturi, nu nouă”, astfel că a cerut ca președinta interimară să retragă actul administrativ vădit ilegal, pentru că „retragerea mai târziu este mai neplăcută pentru destinatar”. „Îmi cer scuze de la Aliona Miron”, a adăugat ea.
    Sursa: zdg.md

  • (DOC) Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Judecătorii excluși sunt: Nelea Budăi, Dumitru Gherasim, Sergiu Furdui, Alexandru Gheorghieș, Angela Bostan, Radu Țurcanu, Serghei Dumitru, Vitalie Stratan și Dmitrii Jujenco.

    Cinci judecători noi la CSJ, promovați de CSM

     

    Anatolie Minciună a ajuns în organele magistraturii în anul 1991. Judecătorul, care în prezent activează la Curtea de Apel, a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare și a fost notat cu 78 de puncte de Colegiul de Selecție. Aceasta nu este prima încercare a magistratului de a ajunge în funcția de judecător la CSJ. În aprilie 2018, Minciună a dorit să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă fără succes.

    În anul 2012, Anatolie Minciună a participat la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună.

    În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției.

    Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.  Menționăm că Minciună a fost membru al completului de judecată al Curții de Apel care a luat decizia în cazul cererii lui Chișcă-Doneva împotriva CNAS.  Conform declarației de venit, în anul 2019, Minciună a câștigat 326,5 mii de lei și a primit pensie de 137 mii de lei. Astfel, venitul lunar al magistratului a constituit aproape 38,6 mii de lei.  În anul 2018, Minciună a cerut ca CNAS să-i recalculeze pensia. Pentru că nu a primit răspuns, s-a adresat în judecată. Decizia definitivă în acest caz trebuie să fie emisă de CSJ.

     

     

    Oxana Robu, potrivit magistrat.md, în luna mai 2004, a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Peste 5 ani, în 2019, aceasta a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Iar în anul 2014, prin decretul lui Nicolae Timofti, pe atunci președinte al R. Moldova, Robu a fost numită, din nou, în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Magistrata a primit calificativul „excelent” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 74 de puncte de Comisia de Selecție. Acum 2 ani, Oxana Robu a mai avut o încercare de a fi promovată în funcția de judecătoare la CSJ, însă nu a obținut punctajul necesar.

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 212/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Ghecianu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 14 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău, printre aceștia fiind și Oxana Robu.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința Oxanei Robu, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate. Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2013-2015, în privinţa, judecătoarei au fost depuse 22 petiţii sau sesizări, care nu s-au soldat cu nici un rezultat. Iar în anul 2013, conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa Oxanei Robu au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana, a fost obiect de examinare la CtEDO. Dosarul a fost pierdut, iar în consecință statul nostru a achitat prejudicii în sumă de 5.600 de euro.

    Conform declarației de venit, în anul 2019, judecătoarea Oxana Robu a câștigat peste 311 mii lei și a primit peste 41 de mii de lei din activitatea didactică de la USM și INJ. Alte aproximativ 42 de mii de euro, magistrata i-a câștigat din depuneri la instituțiile financiare.

    Peste jumătate de milion de lei, mai exact 573.962 de lei, Oxana Robu indică că i-a obținut din donații și moșteniri. Peste 294 de mii de lei, familia Robu i-a dobândit după ce au vândut două apartamente și un automobil.

    Magistrata își completează averea cu un teren pentru construcții cu suprafața de 0,015 ha, în valoare de 92 621,50 lei, 1/2 cotă-parte, dobândit în anul 2015 și cu o casă de locuit cu suprafața de 65 m.p., în valoare de 481 341 lei, primită donație în anul 2015.

    Familia Robu dețin în garaj 4 Mercedesuri – Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, Mercedes (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei,  Mercedes GLK (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei, Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, posesie din anul 2018.

     

     

    Ghenadie Plămădeală a ajuns în organele magistraturii în anul 1999. Puțin mai târziu, în 2004, acesta a numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Conform Hotărârii Plenului CSM nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, Plămădeală a fost transferat în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chişinău, începând cu 01 ianuarie 2017. Iar la 11 decembrie 2018, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27, a fost numit judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

    Magistratul a primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 72,5 de puncte de Comisia de Selecție.

    În prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Ghenadie Plămădeală a obținut un salariu anual de peste 255 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, iar soția acestuia a câștigat 320 de euro și 67.350 de lei din activitatea de avocat.

    Alte 2.500 de euro și peste 25 de mii de lei, judecătorul inidică că i-a obținut din donație. Cu 80 de mii de lei, acesta și-a completat averea în urma vânzării unui automobil. Familia Plămădeală este proprietara a mai multor terenuri extravilane și bunuri impobile, însă în declarația de avere acesta a indicat valoare 0.

    Judecătorul mai deține un autoturism de model BMW-740 i (an. fab. 2009) în valoare de 24 000 Euro, cumpărat în anul 2015, un autoturism de model BMW X3 XDrive (an. fab. 2013), în valoare de 140 000 Lei, dobândit în anul 2019, și o motocicletă de marca JAVA-350 (an. fab. 1990), în valoare de 10 mii de lei.

     

     

    Șova Nicolae a fost numit în calitate judecător în anul 2005. Mai târziu, în 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău. Acesta primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 69 de puncte de Comisia de Selecție.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Potrivit magistrat.md, judecătorul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO. În declarația de avere din 2018, Șova Nicolae a ridicat un salariu anual de peste 258 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău.

    Bunuri imobile
    1. Teren agricol extravilan cu suprafața de 2.0185 ha, 1/2 cotă-parte, moştenire din anul 2006;
    2. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    3. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    4. Teren cu suprafața de 0.12 ha, în valoare de 207 564 lei, 1,0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2012;
    5. Apartament cu suprafața de 51.4 m.p., în valoare de 244 584 lei, contract de donaţie nr. 6-2923 din 10.12.1996;
    6. Apartament cu suprafața de 72.2 m.p., în valoare de 525 278 Lei, Contract de investiții în construcții, în proprietate din anul 2017.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism (an. fab. 1982) în valoare de 5 000 lei, cumpărat în anul 1995;
    2. Autoturism (an. fab. 2006) în valoare de 120 000 lei, cumpărat în anul 2006;
    3. Autoturism (an. fab. 2002) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2009.

    Magistratul are și datorii în valoare totală de 850 de mii de lei. Șova are un credit în sumă de 250 000 lei, contractat în anul 2012 cu rata dobînzii de 10%, scadent în anul 2022 și o datorie în sumă de 600 000 lei, contractată în anul 2016 cu rata dobânzii 9,95%, scadentă în anul 2029.

     

     

    Aliona Miron a fost numită în calitate de judecătoare în anul 2009, la Judecătoria Rîșcani din Chișinău. Aliona Miron, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani, se arată în ancheta jurnalistică.

    La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, Miron a obținut un salariu anual în sumă de peste 305 mii lei, iar alte 7.800 de lei i-a câștigat din activitatea didactică la INJ.

    Bunuri imobile
    Familia magistratei are în proprietate mai multe terenuri agricole, două apartamente  în valoare de 270 772 de lei, și, respectiv în sumă de 26 280 Euro, un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei.

    Totodată, averea Alionei Miron se completează cu două case de locuit cu suprafaţa de 190 m.p și 131 m.p.+ 0,2587 ha teren aferent, iar valoarea totală a bunurilor fiind de peste 711 mii de lei.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism de model Mercedes-Benz E220 (an. fab. 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011;
    2. Motocicletă F 8505 T (an. fab. 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.
    Sursa: cotidianul.md

  • 3 magistrați, admiși la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțe. Cine sunt aceștia

    Magistrații Ion Guzun, Aliona Miron și Victoria Sanduța au trecut cu brio evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și pot pretinde la funcții administrative. Sintenza ședinței de evaluare a fost publicată pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Ion Guzun a acumulat, în urma evaluării, 70 de puncte și poate să se înscrie în concursurile de angajare în funcții administrative la Curtea Supremă de Justiție. În același timp, Aliona Miron a obținut 73 de puncte, iar Victoria Sanduța, 66. Magistratele pot solicita promovarea în funcții administrative la Judecătoria Chișinău.

    Magistrații Ion Guzun, Aliona Miron și Victoria Sanduța au trecut cu brio evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și pot pretinde la funcții administrative. Sintenza ședinței de evaluare a fost publicată pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Ion Guzun a acumulat, în urma evaluării, 70 de puncte și poate să se înscrie în concursurile de angajare în funcții administrative la Curtea Supremă de Justiție. În același timp, Aliona Miron a obținut 73 de puncte, iar Victoria Sanduța, 66. Magistratele pot solicita promovarea în funcții administrative la Judecătoria Chișinău.

    Cu succes a fost și evaluarea magistraților Sergiu Furdui și Tudor Andronic, care au solicitat promovarea la o instanță ierarhic superioară. Aceștia au obținut 80 și, respectiv, 65 de puncte. Sergiu Furdui vrea să ajungă judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar Tudor Andronic, la Curtea de Apel Chișinău.

    Membrii Colegiului au fost generoși și cu persoanele care vor să fie numiți în funcția de judecător pentru prima dată. Din zece candidați incluși în agendă, nouă au fost admiși la concurs, iar unul va fi evaluat la o altă ședință. Persoanele evaluate sunt:

    • Sergiu Brigai, 77 puncte;
    • Octavian Grecu, 77 puncte;
    • Gheorghe Ciobanu, 76 puncte;
    • Doina Cazacu, 75 puncte;
    • Elena Mandiș, 71 puncte;
    • Maria Miron, 70 puncte;  
    • Andrian Gavdiuc, 69,5 puncte;
    • Nicolae Negru, 65 puncte;
    • Mihaela Rotari, 63,5 puncte.
      Sursa: www.bizlaw.md
  • DOC/ Cum (nu) a examinat CSM relaţia ascunsă dintre un avocat şi un judecător

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Completul de admisibilitate nu face referire la probele audio şi video

    Iniţial, pe 14 iunie 2018, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM constata că informaţiile despre relaţia de rudenie dintre avocatul Volcov şi judecătorul Mânăscurtă nu s-a confirmat, fiind prezentată o declaraţie pe proprie răspundere a judecătorului, care afirma că nu este rudă cu avocatul. Ulterior, însă, familia Gociu le-a găsit şi înregistrat audio pe mama judecătorului, iar ulterior, pe fiica lui Vladimir Volcov, Vera, şi ea avocată. Ambele au declarat că familiile Mânăscurtă şi Volcov sunt rude. Toate materialele au fost remise în adresa CSM pentru a fi verificate.

    Constestaţia a fost examinată de Completul de Admisibilitate nr. 1, format din judecătorii Elena Cobzac, Aliona Miron şi Liliana Ţurcan. La 3 septembrie 2018, cei trei au decis să respingă constestaţia familiei Gociu pe motiv că „sunt invocate fapte similare celor din sesizare, fără ca autorul să fi adus argumente suplimentare”. În motivarea hotărârii, analizată de ZdG, nu se face vreo referire la înregistrările audio şi video prezentate de familia Gociu, în care mama judecătorului şi fiica avocatului admit relaţia de rudenie dintre ei, făcând trimitere doar la articole din legi.

     

    Igor Mânăscurtă a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în anul 2017. La scurt timp, a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, entitate abilitată să examineze abaterile magistraților

    Am încercat să discutăm cu cei trei judecători care fac parte din Completul de Admisibilitate nr.1 despre acest aspect, dar, fără succes. Oxana Tocari, secretara Colegiului Disciplinar, ne-a spus că nu ne poate oferi datele de contact ale membrilor completului de admisibilitate, iar ea nu poate vorbi despre hotărârea luată de ei, îndemnându-ne să ne adresăm în instanţele unde activează judecătorii care fac parte din acel complet. „Hotărârea e publicată pe site. La revedere”, ne-a zis Tocari şi a închis telefonul.

    Am telefonat la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) pentru a discuta cu Elena Cobzac, preşedinta Completului de Admisibilitate nr 1. Aici ni s-a cerut să adresăm întrebările prin email. La scurt timp după ce i-am adresat întrebările Elenei Cobzac, CSJ ne-a anunţat că demersul nostru a fost redirecţionat către CSM, de unde ar trebui să primim un răspuns.

     

    „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”

    În înregistrările audio prezentate ZdG de familia Gociu, pe lângă discuţia cu mama judecătorului, pe care le-am publicat anterior, descoperim şi înregistrarea unei convorbiri cu fiica avocatului Vladimir Volcov. Vasile şi Daniel Gociu s-au prezentat la Vera Volkova în calitate de clienţi, spunându-i că au nevoie de serviciile unui avocat, apelând la ea la recomandarea mamei judecătorului Mânăscurtă.

    Printre alte discuţii, Vera Volkova le-a zis celor doi că familia sa este rudă cu judecătorul Mânăscurtă. Ea a admis că a absolvit Facultatea de Drept în acelaşi an cu judecărorul Mânăscurtă, „în grupe paralele”, precizând că nu prea menţine legătura cu magistratul. „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”, le-a zis Vera Volkova familiei Gociu.

     

    Am telefonat-o pe aceasta, ca să o întrebăm despre circumstanţele discuţiei cu familia Gociu şi despre relaţia de rudenie dintre familiile Mânăscurtă şi Volcov, doar că Volkova a refuzat să discute cu noi. „Sunt în concediu medical. Nu pot vorbi. Nu am nicio atribuţie la acest caz. La revedere”, ne-a replicat aceasta.

    Reacţia avocatului Vladimir Volcov

    Într-o discuţie cu ZdG, Vladimir Volcov s-a arătat nemulţumit de informaţiile pe care le-am prezentat în articolul „O relaţie ascunsă din justiţie, negată de judecător, dar deconspirată de… mama sa”, în care acesta a refuzat să vorbească. Volcov a admis că sora sa a fost căsătorită cu fratele soţului mamei judecătorului Mânăscurtă, dar a precizat că, după decesul acestuia, de aproximativ 20 de ani, cele două familii nu mai menţin legături.

    Volcov a punctat, totodată, că această relaţie, de care nici măcar „nu-şi aduce aminte” nu a influenţat în vreun fel deciziile luate în litigiul dintre el şi Vasile Gociu, examinate de judecătorul Igor Mânăscurtă. „El (Vasile Gociu, n.r.) a provocat. Nu avea voie să discute cu ea (mama judecătorului, n.r.). A fost o provocare. I-au pus întrebările în aşa fel, încât să obţină răspunsurile pe care le doresc”, a menţionat Volcov, cu referire la discuţia dintre familia Gociu şi mama judecătorului Mânăscurtă.

    Volcov ne-a trimis mai multe acte referitoare la litigiul pe care îl are cu familia Gociu (inclusiv o copie a contractului nerecunoscut de Vasile Gociu), documente care, în opinia sa, demonstrează că ar avea dreptate. În unul din aceste documente, Vasile Gociu  susținea că este dispus să achite onorariul de succes după ce-şi va recupera cheltuielile de judecată printr-o altă hotărâre judecătorească.

    UpdateFamilia Gociu ține să precizeze că documentele la care face referire avocatul Vladimir Volcov nu ar fi autentice, veridicitatea lor fiind contestată. 

     

    Avocatul a mai precizat că litigiul dintre el şi familia Gociu este „absurd” şi că el i-a reprezentat corect interesele lui Vasile Gociu, câştigând două dosare în care acesta a fost implicat. Volcov a ţinut să precizeze că şi-a făcut meseria de avocat corect, iar datoria de o mie de euro pe care a solicitat-o de la Vasile Gociu prin intermediul instanţei de judecată este una „reală, corectă şi echitabilă”.

    Precizăm, în context, că articolul din ZdG nu a vizat legalitatea relaţiilor contractuale dintre avocatul Vladimir Volcov şi clientul său, Vasile Gociu, ci relaţia de rudenie dintre avocat şi judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Judecătorul Igor Mânăscurtă, care anterior a negat veridicitatea relaţiei de rudenie dintre familia sa şi familia Volcov, a refuzat să facă precizări la acest subiect. Conform magistrat.md, Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. Din 2018, Igor Mânăscurtă este membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM, organ abilitat să pedepsească judecătorii care comit abateri de la lege.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătorii miliardului furat

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

    Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

    Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

    Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

    Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

    Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

    Plecați în demisie de onoare

    Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

    „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

    Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

    Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

    Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

    Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

    De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

    Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

    Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

    Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

    Anunțul licitației din 14 iunie 2017, organizată de BEM, pentru a vinde bunurile gajate de Artbeton-Grup. Terenul și construcțiile sunt vândute cu 1,4 milioane de lei

    Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

    Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM

    Astăzi, șeful Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, este judecat penal, fiind acuzat de implicare în acordarea frauduloasă a mai multor credite.

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008, după ce fostul președinte Vladimir Voronin a respins candidatura lui în baza unor informații primite de la SIS. Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, judecătorului i se imputa că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia; că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate; că a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În august 2015, presa scria că Minciună ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciună.

    O dispariție ciudată

    Judecătorul Minciună a refuzat să discute cu noi la telefon, insistând să avem o discuție pe viu. Contactat ulterior pentru a stabili o întâlnire, magistratul nu a mai răspuns la telefon.

    Actualul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Corina Zaporojan, susține că în prezent procesele de judecată în cazul acestei companii sunt practic blocate. „Suntem încă în procedură de faliment. Pe dosare au fost depuse mai multe cereri de recuzare. Avem un dosar de bază privind insolvabilitatea și unul privind atragerea la răspundere a factorilor de decizie din fosta conducere a companiei. Din cauza recuzărilor depuse de avocații fostului director și contabil al firmei desfășurarea ședințelor de judecată a fost stopată”, ne-a explicat ea.

    Întrebată de ce Artbeton-Grup a refuzat să includă în tabelul de creanțe datoriile față de BEM, Zaporojan a precizat că ea a venit mai târziu în calitate de administrator al insolvabilității companiei. „Înaintea mea a fost un tânăr, Victor Nemțanu. Eu nu știu de ce el a refuzat să recunoască creanțele BEM. Fiecare poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu în general nu înțeleg de ce dumnealui și-a dat demisia din funcția de administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, iar ulterior și-a ridicat și autorizația de la Ministerul Justiției”, ne-a comunicat administratoarea. Zaporojan a confirmat că nu există niciun bun procurat de Artbeton-Grup de la companiile off-shore. Banii doar le-au fost transferați.

    „Nu știu dacă există posibilități ca BEM să își recupereze creanțele. Există un bun imobil înregistrat la Cadastru pe numele Artbeton-grup, dar valoarea lui e mult mai mică. Despre Iusupov (fostul proprietar al firmei – n.r.) nu pot să vă spun nimic. Nu l-am văzut niciodată. El are un reprezentant legal în judecată. Doar pe acea persoană am văzut-o”, a precizat sursa.

    „Lucrurile trebuie demonstrate”

    Nu am reușit să luăm legătura cu fostul proprietar al Artbeton-Grup. Vladislav Iusupov și-a schimbat numărul de mobil, iar la domiciliu nu a fost de găsit. Avocatul acestuia, Dumitru Harea, a refuzat să ne ofere detalii despre procesul de judecată , pretextând că este vorba despre o informație confidențială între apărător și client. „Nu pot să vă spun dacă domnul Iusupov pledează nevinovat. Acolo, în judecată, au fost lansate diferite acuzații, dar asta nu înseamnă că totul este adevărat. Lucrurile trebuie demonstrate”, ne-a declarat Harea. Avocatul nu a putut să explice de ce dosarul de fiecare dată ajunge la judecătorul Minciună. „Pe unul dintre dosare (cel care vizează atragerea la răspundere a factorilor de decizie ai companiei – n.r.) am cerut recuzarea acestui magistrat pentru că nu am fost de acord cu soluția dată anterior pe caz”, a menționat Harea.

    Fostul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Victor Nemțanu nu a fost de găsit.

    Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

    Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică. În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta. În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, pare să fi fost adoptată de magistrata Judecătoriei Râșcani, Aliona Miron, pe data de 26 iunie 2013. În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate. 

    Aceiași magistrați, aceeași schemă

    Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

    Catană și Miron nu sunt singurii magistrați implicați în aceste cazuri. Pe 17 iulie 2017, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, menționat mai sus, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

    Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii. În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

    În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

    „Păcatele” judecătoarei Catană

    Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

    Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

    Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.

    Confidențialitate și „secret” al procesului

    Victor Panțâru și-a amintit cu greu de acest caz. Inițial avocatul ne-a declarat că nu poate să vorbească pentru că a semnat contract de confidențialitate. Panțâru nu a putut să ne spună dacă a reprezentat interesele Alit SRL sau ale off-shore-ului. Ulterior, el a revenit și ne-a comunicat că a fost angajat de firma Alit SRL. „Nu îmi amintesc cine reprezenta interesele off-shore-ului, dar chiar dacă l-ați găsi nu cred că v-ar putea vorbi, fiind «legat» din cauza confidențialității pe care trebuie să o păstreze avocatul. Îmi amintesc de controlul de la CNA. Atunci nu au fost descoperite elemente ale unei infracțiuni și dosarul a fost clasat. Cred că asta se întâmpla în timpul Guvernului Filat”, a precizat apărătorul. Ordonanțele au fost emise în vara anului 2013, la câteva luni după demisia Guvernului Filat.

    Mihail Pânzaru, actualul administrator al insolvabilității Alit SRL, refuză să ofere detalii despre tranzacțiile dintre companie și firma off-shore. „Pe acest caz există un dosar civil și nu ar fi corect să comentez până când nu va fi o hotărâre judecătorească. Datoria, împrumutul, transmiterea banilor către off-shore sunt examinate în cadrul acestui dosar. Nu știu nimic despre ordonanța, nici nu m-am interesat de ea. Cât despre foștii proprietari ai Alit SRL, nu i-am văzut niciodată. E foarte greu să îi găsim”, ne-a spus Pânzaru.

    Off-shorul care face „ravagii” și în Ucraina

    Intersoft Universal AG a fost fondată în 2010, în Panama. Compania are drept fondatori alte companii off-shore cu istoric scandalos: Cascado AG și Systemo AG. Potrivit registrelor publice din Panama, ultima companie este administrată de Tatiana Itzel Saldana Escobar. Aceeași persoană apare ca director al firmei Tamlyn Group Corp, care, potrivit raportului Kroll, i-ar fi împrumutat, pe hârtie, 655.000 de euro ucraineanului Serghei Andriciuk pentru ca acesta să cumpere acțiuni în Banca Socială. Aceeași persoană apare în calitate de director al companiei off-shore „Горные машины” implicată în mai multe tranzacții dubioase în Ucraina și câștigătoare, în ultimii ani, a unui număr mare de licitații publice organizate în țara vecină.

    Potrivit presei din Ucraina, Cascado AG și Systemo AG figurează și în scandalul navei comerciale „Faina”, care în 2008 a fost capturată de pirați în preajma Somali. La bordul navei au fost descoperite 32 de tancuri T-72, care se îndreptau spre Sudan. Nava aparținea companiei Waterlux AG, fondată și administrată de Systemo AG și Cascado AG.

    sursa: anticoruptie.md

  • Șase lecții de viață de la șase femei puternice

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Lidia Bulgac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău: „Oamenii trebuie priviți în ochi. Dacă nu-i iubești, nu vei putea niciodată să lucrezi cu ei și printre ei.”

    “Parfumul justiției, mă întrebați, cum este? Fiecare îl percepe în felul său. Dar domeniul în care activez este caracterizat prin alte definții: corectitudine, imparțialitate, obiectivitate, legalitate și toate aspectele, care fac un act judecătoresc să fie înțeles și legal. Oamenii asta așteaptă de la noi. Și citesc în ochii oamenilor o altă atitudine, o speranță, că mai există pe lume dreptate”, ne spune dna Bulgac.
    Dacă a plâns vreodată, atunci când a trebuit să pronunțe o hotărâre? Sunt cazuri care au marcat-o pentru toată viața. “Nu pot spune că am plâns cu lacrimi, dar am avut stări foarte triste. Întotdeauna, când lucram pe dosarele penale, și acum, uneori, visez persoanele condamnate. Nu știu de ce mi se întâmplă astfel de lucruri. Legea e Biblia noastă, dar orice situație trebuie trecută prin suflet. Iată de ce e bine că și femeia este implicată într-un astfel de proces. Pentru că noi simțim altfel. Nu știu dacă sunt bună sau rea, eu nu vreau să fiu rea. Răutatea nu-l face pe nimeni fericit. Dacă aș avea în mine un vierme de răutate, aș emana energie negativă și lumea nu s-ar simți bine în preajma mea. Eu nu obosesc niciodată de oameni. Sunt în justiție de 24 de ani, prin fața mea au trecut fel de fel de fețe, și niciuna nu m-a enervat. Dacă nu iubești oamenii, nu poți lucra pentru ei și printre ei. Și oamenii trebuie priviți în ochi”.

    Femeile noastre, ne spune Domnia Sa, s-au schimbat foarte mult.

    “Acum altfel gândesc, altfel se comportă. Există o evoluție, ea e mai emancipată și mai independentă. Dacă înainte, în caz de divorț, plângea și își smulgea părul de cap, gândindu-se ce-o să facă fără soț, și venea și mai solicita un termen de împăcare, acum e altfel. Cel mai trist e că motivul cel mai des invocat în desfacerea căsătoriei este plecare unuia dintre soți peste hotare. Odată plecat unul dintre ei, familia se distruge. Și femeia, cred eu, are mult mai multe de făcut în această viață, decât un bărbat”.

    Judecătoarea Aliona Miron, judecătoria sec. Râșcani din Chișinău: “Nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate.”

    Era în ziua în care a examinat 18 dosare. De regulă, ne spune dna Miron, se întâmplă să fie mult mai multe.
    “Vreau să vă invit la noi în perioada în care vin studenții de la Drept la practică. Intră pe ușă, crezând că vor găsi aici aroganță, că se comit fraude, că totul se repartizează. Și pleacă apoi cu un gust amar și cu impresii total schimbate. E destul de greu să faci astăzi dreptate, ne consumăm psihilogic, iar unele dosare își lasă asupra nastră o amprentă atât de puternică, încât zile și nopți stai și te gândești ce hotărâre să pronunți, ca să fie una corectă. Și eu plâng, dar să nu mă vadă nimeni. Cel mai bine ar putea confirma acest lucru soțul și familia mea. În ședință însă îți ascunzi emoțiile. Mă întrebați dacă am fost vreodată intimidate de un bărbat? Am fost jignită, și mai trist e că astfel de mesaje vin de la persoanele care ne cunosc meseria și știu specificul muncii”, ne spune dna judecătoare, care activează în sistemul judiciar din 1995.

    La început, ca simplă grefieră, după care și-a zis că e cazul să încerce și altceva.

    “Am fost la Ministerul Economiei, consultant al Direcției pentru legislația economică și am primit un telefon cu oferta de a reveni în calitate de asistent. Și mi-a părut o provocare, pe care am acceptat-o. Am o persoană-mentor, de la CSJ, Iuliana Oprea. Apăruse o carte, Manualul judecătorului, a venit și mi-a făcut-o cadou și pe copertă era scris „Viitorulul judecător al R. Moldova, Aliona Miron. Atunci m-am uitat și mi-am zis că glumește”. Dar n-a fost o glumă.”

    “Cred că sunt o femeie puternică, pentru că am obținut multe în viață. Și cred că cel mai important este familia. N-aș fi reușit fără susținerea soțului. M-a ajutat foarte mult și nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate. Eu îmi permit să merg acasă și să mă alint, pentru că are cine să ma susțină. În momentul în care acasă nu e nimeni să te încurajeze, trebuie să fii puternică și la muncă, și acasă. E mai dificil. Eu nu pierd nicio ocazie să-i mulțumesc pentru că mă susține.
    Mi-aș dori pentru mine și pentru femeile din breasla mea un volum mai mic de lucru, pentru că este exagerat. Să le fie familia sănătoasă și să aibă unde se întoarce seara. Cel mai important lucru pentru mine este familia și liniștea sufletească. Bunurile materiale dispar.”

    Lilia Corolețscaia, executor judecătoresc, Orhei: „Cea mai importantă lecţie, pe care am învăţat-o, a fost să fiu o persoană corectă, diplomată, altruistă şi să-mi ţin întotdeauna cuvântul, să-mi asum deciziile oricât de dificile ar părea, şi să fiu un exemplu pentru copiii mei”.

    Deloc întâmplător mesajul despre altruism, pentru că, pe lângă munca de bază, dna Corolețscaia desfășoară acțiuni caritabile, ajutând familii socialmente-vulnerabile și susținându-le. Cum reușește acest lucru, având în gestiunea sa peste 2000 de proceduri de executare?

    “Am afirmat mereu că, dacă faci bine, ajungi bine. Și să nu uităm că, pe lângă faptul că suntem executori judecătoreşti, suntem oameni cu suflet şi inimă mare, iar profesia dată mi-a dat posibilitatea să văd realitatea, să văd cum trăiesc oamenii, sau, mai bine zis, supravieţuiesc. Acesta a și fost imboldul să mă să mă implic în acţiuni de caritate. Lumea este destul de receptivă. Am reușit și continuăm să ajutăm bătrânii, să îmbrăcăm copii de şcoală şi de iarnă sau să salvăm vieţi omeneşti. De obicei, colectăm mijloace financiare pentru o familie sau alta, facem cunoştinţă din timp cu ele, conlucrăm cu primăriile din raion, care ne oferă mai multă informaţie despre membrii familiei şi ne este mai uşor să întindem o mână de ajutor.”

    Greșim atunci când afirmăm că profesia de executor judecătoresc este una mai mult specifică bărbaților, și asta pentru că, ne spune Domnia Sa,
    „În orice profesie, important este nu genul, ci formarea profesională, puterea de muncă şi abilităţile complementare necesare. În cazul nostru, vorbim despre cunoştinţele de psihologie, pedagogie, priceperea de a citi oamenii şi de a acţiona în sensul atingerii obiectivelor puse şi a scopurilor. Nu mă las intimidate de nimeni, pentru că am deja imunitate la acest capitol. Ceea ce vreau să le spun femeilor noastre că fiecare zi e un nou început. Voi sunteţi cele care, atunci când vă priviţi copiii, oferiți  lumii mai multă frumuseţe. Deși vă mai plângeți uneori, în fiecare zi o luați de la început, mai puternice şi mai hotărâte pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea.”.

    Natalia Gavrilan, executor judecătoresc, Ialoveni: “Viaţa de zi cu zi ne oferă lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Nu repeta aceeaşi greşeală, fă altele noi, pentru a acumula experienţă.”

    Dacă ați vedea-o, v-ați gândi că locul acestei frumoase femei e pe podium, și nicidecum manifestând duritate în raport cu debitorii.

    “Femeile sunt născute puternice. În unele cazuri, depăşesc bărbaţii, și asta pentru că reuşesc să obţină tot ce-și doresc. Își ating scopurile fixate, indiferent de obstacolele care le apar în cale. Și eu, în calitate de executor judecătoresc, recunosc, pentru început mi-a fost destul de dificil, fiind o fire mult prea sentimentală. Orice situație mă marca, am avit nevoie de timp să mă „călesc”, ne povestește frumoasa roșcată, născută chiar de 8 martie, mamă a doi copii, cu care împărtășește cele mai frumoase momente ale vieții. Fie că e vorba de o plimbare cu bicicleta sau cu rolele. În rest, „sunt o femeie ca oricare alta, căreia îi place să arate bine, indiferent de momentul zilei. Port doar ceea ce îmi place, ce mă avantajează şi hainele în care mă simt comod. La muncă, stilul  este un business-office, tocurile nu lipsesc niciodată, dar în timpul liber pot să mă îmbrac sport sau în orice alte combinaţii trendy-stylish, fără să îmi ignor feminitatea. Pentru femeile de la noi, care au trecut prin schimbări radicale, mesajul meu este să fie iubite şi fericite. Motto-ul meu este: viaţa este scena pe care omul apare, îşi joacă rolul şi apoi dispare. Fiți regizorul propriei voastre vieţi!”.

    Ana Popa, executor judecătoresc, mamă a trei copii: “Cred în dragostea celor apropiați.”

    Da, greșiți atunci când afirmați că profesia pe care o am e una mai degrabă pentru un bărbat, mi-a răspuns din start dna Popa. Și mi-a explicat de ce.

    “Profesia nu presupune duritate, ci perseverență, inteligență, profesionalism, corectitudine și abilități de comunicare. Și de multă răbdare. Munca este cea care îmi determină personalitatea. Pornind de aici, nu am avut niciodată remușcări de conștiință. Am anumite regrete că nu reușesc să petrec mai mult timp cu familia mea. De la bărbatul iubit, îmi doresc doar să-mi fie mereu alături. Și alt cadou nu vreau. Iar voi, dragi femei, să fiți frumoase și fericite.”

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei: „Pentru mine, cele mai complicate cauze și care mă afectează psihologic, sunt cele în care se judecă părinții cu copiii și frații între ei. Și asta, când cea mai importantă lecție a vieții mele este să ne prețuim aproapele…”

    Este, de fapt, președinta a patru judecătorii, numită deloc întâmplător în această funcție. Pentru că regula nr. 1 pentru Domnia Sa este RESPONSABILITATEA.
    “Activitatea mea managerială nu afectează calitatea actului de justiție, deoarece examinarea fiecărei cauze o desfăşor foarte minuţios şi soluția pe care o iau pe fiecare caz, este una bine studiată şi analizată, fiind conştientă de faptul că aceste soluţii implică destine omeneşti.”, subliniază dna președintă.

    Cum se descurcă?
    “Sunt o persoană foarte activă, de aceea îmi reuşeşte să îmbin munca cu grija faţă de familie. Cea mai mare parte a timpului sunt la serviciu, dar puţinul timp liber pe care mi-l croiesc, îl dedic familiei, care este cea mai importantă pentru mine. Or, susţinerii pe care o am de la soţ, mamă şi cei doi copii se datorează toate succesele mele pe plan profesional”, spune dna Cupcea, adăugând că femeia de azi e altfel și, pe lângă emancipare, nu mai tolerează atitudinea violentă a bărbaților.

    Ce mai preferată sărbătoare pentru dna Cupcea? 8 martie! Și nu doar pentru semnificația acesteia, ci pentru că anume de 8 martie, în 1992, a devenit pentru prima dată mămică.

    „M-am simţit îndreptăţită să primesc felicitări în această zi, adică am considerat atunci că am intrat în toate „drepturile” acestei sărbători”

    .Mesajul pentru femei?
    “Nu în zadar se zice că știinta nu s-a putut lăuda niciodată cu inventarea unui tranchilizant atât de puternic, precum este o zi însorită de primăvară. La mulţi ani tuturor femeilor!”
    sursa: unica.md

  • ACȚIUNEA DE REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR DOMNICA MANOLE, SERGIU ARNĂUT ȘI GHEORGHE CREȚU A AJUNS LA CURTEA DE APEL BĂLȚI

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.

    „Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”

    Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu. 

    Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică. 

    Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.

    Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.

    Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.  

    Alte acțiuni de regres

    La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
    sursa: moldovacurata.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

     

  • O judecătoare nu încape de vecini în curtea comună

    Judecătoarea Miron ne filmează, dar nu vrea să fie filmată în curtea comună de pe o stradelă din Chișinăul vechi.

  • Президент Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность четырех судей до достижения предельного возраста

    Президент Республики Молдова Николае подписал в среду, 30 апреля, указы о назначении на должность четырех судей до достижения ими предельного возраста.
    Согласно указу, назначены на должность:
    Алена Мирон – судья Суда Рышкань, муниципий Кишинэу;

    Президент Республики Молдова Николае подписал в среду, 30 апреля, указы о назначении на должность четырех судей до достижения ими предельного возраста.
    Согласно указу, назначены на должность:
    Алена Мирон – судья Суда Рышкань, муниципий Кишинэу;

    Лилия Трочин – судья Суда Фэлешть;
    Эльвира Попа – председатель Суда Шолдэнешть;
    Дорин Мунтяну – судья Суда Басарабяска.

     

     

  • Magistraţii vor apartamente sociale; „Este o lipsă de bun simț”

    După deputați, și magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a alocat un teren de 30 de ari de pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani.
    Cu toate acestea, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc, nu i-a convenit lotul de pământ pe care l-a primit şi a cerut un alt teren. În rezultat, CMC propune un lot de două ori mai mare, pe strada Calea Orheiului.

    După deputați, și magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a alocat un teren de 30 de ari de pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani.
    Cu toate acestea, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc, nu i-a convenit lotul de pământ pe care l-a primit şi a cerut un alt teren. În rezultat, CMC propune un lot de două ori mai mare, pe strada Calea Orheiului.

    Aici urmează să fie construite apartamente nu doar pentru angajaţii instanţei de la Rîşcani, ci şi pentru cei de la Curtea Constituţională. Asta chiar dacă majoritatea angajaţilor din aceste instituţii au câte unul sau două apartamente sau chiar case de sute de metri pătraţi.
    Solicitat de Jurnal TV, preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc nu a putut spune pentru câţi subalterni se vor construi apartamente.
    La judecătoria Râşcani cea mai bogată în imobile este magistrata Steliana Iorgov. Aceasta a indicat în declaraţia sa de avere 10 locuinţe - 9 apartamente şi o casă de 185 de metri pătraţi. O altă judecătoare, Aliona Miron, are trei case, cu o suprafaţă totală de aproximativ 400 de metri pătraţi.
    Preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc deţine două case: una de 162 metri pătraţi şi alta de 90 de metri. Alţi 21 de angajaţi au câte un imobil.

  • Parlamentul și-a preschimbat votul de două ori în decurs de o zi

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Liberalii și comuniștii au criticat acțiunile celor din coaliție, acuzându-i de încălcarea Regulamentului Parlamentului și procedurii parlamentare. Aceștia au insinuat că reformatorii au condiționat votarea proiectelor privind numirea membrilor în Consiliul Superior al Procurorilor și în Consiliul Superior al Magistraturii, de aprobarea proiectului privind numirea în funcție a directorilor ANRE. În cele din urmă, profesorii în drept Gheorghe Mîțu, Igor Hadîrcă și Ghenadie Fortuna au fost numiți în funcția de membri ai CSP. Aceștia au obținut câte un mandat de patru ani.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU