Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Талпа Ион
Căutare avansată

Miron Aliona

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 21.04.2009

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Aliona Miron în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea nr. 243/14 din 02 Iulie 2019, se încetează mandatul de membru al Colegiului disciplinar al doamnei Aliona Miron, începînd cu 02 iulie 2019.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1134-VII din 30 aprilie 2014, numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Data numirii în funcție: 21.04.2009

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Aliona Miron în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înaintând proiectul hotărârii.

Prin Hotărârea nr. 243/14 din 02 Iulie 2019, se încetează mandatul de membru al Colegiului disciplinar al doamnei Aliona Miron, începînd cu 02 iulie 2019.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1134-VII din 30 aprilie 2014, numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, Miron Aliona, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 36/3 din 21 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Rîșcani nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 85, menținute 57 - 67,05%;
2012 - cauze contestate 142, menținute 117 - 82,39%;
2013 - cauze contestate 242, menținute 197 - 81,40%;
2014 au fost contestate 201 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 163 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 81,09%;
2015 au fost contestate 148 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 73,64%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80 ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 74 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 70,27%;
2018 au fost contestate în total 72 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 68,05%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 633, casate 28 - 4,4%;
2012 - cauze examinate 862, casate 25 - 2,9%;
2013 - cauze examinate 937, casate 45 - 4,8%;
2014, din 845 de cauze examinate, 38 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,49%;
2015, din 802 de cauze examinate, 36 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,48%;
2016, din 677 cauze examinate, 30 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2017, din 290 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,58%;
2018, din 197 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,67%.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 Septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Aliona MIRON de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 16 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 857/35 din 06 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Miron, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul ”Licențierea: examinarea cauzelor privind eliberarea, suspendarea și retragerea licenței”, care se va desfășura la 08 decembrie 2016, la Institutul Național al Justiției. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/04 din 21 Februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu 64 (șaizeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 33/03 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Aliona Miron și Roman Pascari de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 101/07 din 17 Mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 76/13 din 09 iunie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Miron Aliona pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 206/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Iorgov Steliana, Miron Aliona și a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, cu remiterea materialelor în privința lor la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și ulterior la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Hotărârile judecătorului Judecătoriei Rîșcani, Miron Aliona, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 36/3 din 21 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Judecătoriei Rîșcani nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 85, menținute 57 - 67,05%;
2012 - cauze contestate 142, menținute 117 - 82,39%;
2013 - cauze contestate 242, menținute 197 - 81,40%;
2014 au fost contestate 201 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 163 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 81,09%;
2015 au fost contestate 148 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109 hotărîri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 73,64%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 80 ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 74 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 70,27%;
2018 au fost contestate în total 72 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 49 ceea ce constituie 68,05%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 633, casate 28 - 4,4%;
2012 - cauze examinate 862, casate 25 - 2,9%;
2013 - cauze examinate 937, casate 45 - 4,8%;
2014, din 845 de cauze examinate, 38 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,49%;
2015, din 802 de cauze examinate, 36 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,48%;
2016, din 677 cauze examinate, 30 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,43%;
2017, din 290 cauze examinate, 22 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,58%;
2018, din 197 cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,67%.

Prin Hotărârea nr. 362/20 din 19 Septembrie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la unele seminare incluse în Planul de formare continuă pentru semestrul II al anului 2019, după cum urmează:
- Aliona Miron, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 15 octombrie 2019;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău – pentru data de 16 octombrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 76/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare în calitate de formatori la seminarele „Metodologia întocmirii actelor procesual-civile” și „Metodologia întocmirii actelor procedurale penale și contravenționale” judecătorii Judecătoriei Chișinău, Aliona Miron, pentru data de 12 martie 2019, și Stela Bleșceaga, pentru data de 13 martie 2019.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Aliona MIRON de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) pentru data de 16 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 857/35 din 06 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Aliona Miron, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul ”Licențierea: examinarea cauzelor privind eliberarea, suspendarea și retragerea licenței”, care se va desfășura la 08 decembrie 2016, la Institutul Național al Justiției. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/04 din 21 Februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău cu 73 (șaptezeci și trei) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu 64 (șaizeci și patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 33/03 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Aliona Miron și Roman Pascari de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Aliona Miron de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 101/07 din 17 Mai 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Aliona Miron pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 68 (șaizeci și opt) puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 76/13 din 09 iunie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Miron Aliona pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 206/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Iorgov Steliana, Miron Aliona și a judecătorului Judecătoriei Militare, Ciobanu Serghei, cu remiterea materialelor în privința lor la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și ulterior la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

 

Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 15/04 din 21 Februarie 2020

Hotărârea nr. 6/1 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 33/03 din 24 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 243/14 din 02 Iulie 2019

Hotărârea nr. 41/4 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 101/07 din 17 Mai 2019

Hotărârea nr. 76/4 din 26 Februarie 2019

Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018

Hotărârea nr. 77/13 din 09 iunie 2017

Hotărârea nr. 70/8 din 02 iunie 2017

Hotărârea nr. 206/10 din 14 martie 2017

Hotărârea nr. 857/35 din 06 decembrie 2016

Hotărârea nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 36/3 din 21 martie 2014

Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aliona Miron nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, "în perioada de raportare, în privința judecătorului Aliona Miron a fost intentată 1 procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 36/3 din 21 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Miron Aliona".

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Potrivit Hotărârii nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău Miron Aliona, în baza sesizării depuse de Roman Donos și sesizării depuse de Onisim Harea, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 18/3 din 30 martie 2015 Completul de Admisibiliate a respins sesizarea depusă de Valeriu Petcu, privitor la faptele care pot constitui abateri diciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S ”Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Bobeico Vasile cu privire la anularea actelor administrative.
Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 6/11 din 10 iulie 2015 a respins ca find neintemeiată, contestația depusă de Valerii Petcu împotriva hotărîrii Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron. Se menține hotărîrea Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron admise la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S. „Cadastru" privind anularea actelor administrative.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Aliona Miron nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 70/8 din 02 iunie 2017, "în perioada de raportare, în privința judecătorului Aliona Miron a fost intentată 1 procedură disciplinară, respectiv, a fost pronunțată hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, prin care a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 36/3 din 21 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Miron Aliona".

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017, a respins contestaţia depusă de către cet.Kolecico Vladislav şi Gareev Radmir, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 19 aprilie 2017 de respingere a sesizării acestora, privind tragerea la răspundere disciplinară a vicepreşedintelui interimar al Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Melniciuc Oleg şi judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani), Miron Aliona.

Potrivit Hotărârii nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău Miron Aliona, în baza sesizării depuse de Roman Donos și sesizării depuse de Onisim Harea, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 18/3 din 30 martie 2015 Completul de Admisibiliate a respins sesizarea depusă de Valeriu Petcu, privitor la faptele care pot constitui abateri diciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S ”Cadastru”, OCT Chișinău, intervenient accesoriu Bobeico Vasile cu privire la anularea actelor administrative.
Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 6/11 din 10 iulie 2015 a respins ca find neintemeiată, contestația depusă de Valerii Petcu împotriva hotărîrii Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron. Se menține hotărîrea Completului de Admisibilitate nr. 18/4 din 30 martie 2015, adoptată în rezultatul examinării sesizării depuse de Valeriu Petcu, cu privire la acțiunile judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Aliona Miron admise la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Petcu Valeriu către Î.S. „Cadastru" privind anularea actelor administrative.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 24 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 362/20 din 19 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 194/10 din 02 iunie 2017

Hotărîrea nr. 4/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărîrea nr. 18/3 din 30 martie 2015

Hotărîrea 6/11 din 10 iulie 2015

Știri
  • Comisia juridică a amânat examinarea subiectelor de numire a unor judecători și vicepreședinți la CSJ. Deputat: Coaliția PSRM-Șor încă nu a ajuns la consens

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Magistrații care Parlamentul urmează să le aprobe rapoartele de numire: Tamara Chișcă-Doneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală și Aliona Miron.

    Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecată în cazul „Gemenii”, care a dus la o condamnare la CEDO și plata de despăgubiri de peste 3,5 milioane de euro din partea statului. Republica Moldova a fost obligată să plătească 1,5 milioane de euro despăgubiri în cazul „Gemenii” și să asigure returnarea clădirii către reclamanți până la 18 mai 2020. În cazul în care spațiile comerciale nu vor fi întoarse reclamanților, statul va fi obligat să mai achite încă 2,1 milioane de euro. Astfel, suma despăgubirilor va depăși 3,5 milioane de euro.

    Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Citește și: O judecătoare care a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc, numită vicepreședintă a CSJ

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    Vezi și: Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Anatolie Minciună a participat, în 2012, la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună. În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției. Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.

    Nicolae Șova – anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Ghenadie Plămădeală – în prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Amintim că la 28 iulie, CSM i-a promovat pe Vladislav Clima (unul dintre judecătorii care a anulat alegerile din Chișinău din 2018) în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe Tamara Chișcă-Doneva (unul dintre magistrații responsabili de condamnarea de 70 de milioane de lei a Republicii Moldova în cazul „Gemenii”) și pe Nadejda Toma (a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate, printre care achitarea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, și a ex-comisarului de Chișinău din timpul evenimentelor din 9 aprilie, Vladimir Botnari) în funcțiile de vicepreședinte ale Curții Supreme de Justiție.

    Drept reacție, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a dat vina pe „corporatism” în cazul numirilor ai acestor judecători cu decizii controversate în fruntea unor înalte instanțe judecătorești.

    Stamate: Nu a fost corporatism, ci presiuni din partea PSRM

    Cu un comentariu a venit și fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, care nu a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la CSM a fost corporatism, menționând că „mai mulți membri ai CSM au declarat că au fost supuși presiunii de către reprezentanți ai PSRM”, a afirmat ea.
    Sursa: cotidianul.md

  • «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Анатолий Минчунэ

    Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

    В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

    В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

    Оксана Робу

    Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

    Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

    В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

    Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

    Геннадий Павлюк

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Раду Цуркану

    Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

    Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

    Александр Георгиеш

    Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

    Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

    В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

    Анжела Бостан

    Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

    Николай Шова

    Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

    Геннадий Плэмэдялэ

    Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

    Нелля Будэй

    Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

    В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

    В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

    Дмитрий Герасим

    Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

    Сергей Фурдуй

    Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

    Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

    Сергей Димитриу

    Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

    Виталий Стратан

    Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

    Дмитрий Фуженко

    Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

    Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

    Алена Мирон

    Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

    ***
    Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

    Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

  • Cazul judecătoarei promovate „din greșeală” la CSJ: Actul rămâne în vigoare

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins marți, 6 octombrie, demersul de retragere a actului administrativ prin care judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Împotriva admiterii demersului Elenei Belei au votat opt membri, iar trei – pentru.

    Belei a declarat că „s-a votat greșit” și dacă va fi propusă Parlamentului candidatura, „va afecta și imaginea CSM, dar și toți judecătorii care au dreptul să candideze la acest loc ocupat greșit”.
    „Consider că urmare a admiterii acestui demers, grație faptului că și Codul administrativ ne permite să operăm retragerea actului administrativ parțial, grație admiterii acestei solicitări o să ușurăm și povara care planează asupra doamnei Miron, și sarcina Parlamentului, o să deschidem calea inclusiv doamnei Miron să candideze la concursul următor și celorlalți candidați.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins marți, 6 octombrie, demersul de retragere a actului administrativ prin care judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Împotriva admiterii demersului Elenei Belei au votat opt membri, iar trei – pentru.

    Belei a declarat că „s-a votat greșit” și dacă va fi propusă Parlamentului candidatura, „va afecta și imaginea CSM, dar și toți judecătorii care au dreptul să candideze la acest loc ocupat greșit”.
    „Consider că urmare a admiterii acestui demers, grație faptului că și Codul administrativ ne permite să operăm retragerea actului administrativ parțial, grație admiterii acestei solicitări o să ușurăm și povara care planează asupra doamnei Miron, și sarcina Parlamentului, o să deschidem calea inclusiv doamnei Miron să candideze la concursul următor și celorlalți candidați.

    Eu regret ceea ce s-a întâmplat. Eu nu-mi revoc votul, dar am numărat și am văzut că este un vot în plus. În consecință, doamna Miron nu a întrunit numărul necesar de voturi și nu poate fi propusă. O altă soluție decât retragerea actului nu văd. Dacă o să propunem candidata aleasă din greșeală, asta o să ia amploare.

    Aliona Miron a fost victima intrigilor propriilor protectori”, a menționat Elena Belei.

    De cealaltă parte, Nina Cernat a afirmat că nu au fost admise erori, ci „s-a greșit autorul notițelor”.

    Decizia CSM poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 20 de zile.

    La 22 septembrie, judecătoarea Aliona Miron a fost promovată la CSJ, iar peste trei zile portalul safenews.md a publicat tabelul cu punctajul obținut de către candidați. Notițele au fost făcute de către Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, care neagă că le-a oferit presei.

    Elena Belei a recunoscut, în cadrul ședinței din 29 septembrie, că a depistat „o eroare tehnică umană, neinteționată”, numărând incorect voturile – „am votat de 10 ori, dar trebuia de nouă, persoana a zecea a întrunit șapte voturi, nu nouă”, astfel că a cerut ca președinta interimară să retragă actul administrativ vădit ilegal, pentru că „retragerea mai târziu este mai neplăcută pentru destinatar”. „Îmi cer scuze de la Aliona Miron”, a adăugat ea.
    Sursa: zdg.md

  • (DOC) Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Judecătorii excluși sunt: Nelea Budăi, Dumitru Gherasim, Sergiu Furdui, Alexandru Gheorghieș, Angela Bostan, Radu Țurcanu, Serghei Dumitru, Vitalie Stratan și Dmitrii Jujenco.

    Cinci judecători noi la CSJ, promovați de CSM

     

    Anatolie Minciună a ajuns în organele magistraturii în anul 1991. Judecătorul, care în prezent activează la Curtea de Apel, a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare și a fost notat cu 78 de puncte de Colegiul de Selecție. Aceasta nu este prima încercare a magistratului de a ajunge în funcția de judecător la CSJ. În aprilie 2018, Minciună a dorit să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă fără succes.

    În anul 2012, Anatolie Minciună a participat la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună.

    În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției.

    Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.  Menționăm că Minciună a fost membru al completului de judecată al Curții de Apel care a luat decizia în cazul cererii lui Chișcă-Doneva împotriva CNAS.  Conform declarației de venit, în anul 2019, Minciună a câștigat 326,5 mii de lei și a primit pensie de 137 mii de lei. Astfel, venitul lunar al magistratului a constituit aproape 38,6 mii de lei.  În anul 2018, Minciună a cerut ca CNAS să-i recalculeze pensia. Pentru că nu a primit răspuns, s-a adresat în judecată. Decizia definitivă în acest caz trebuie să fie emisă de CSJ.

     

     

    Oxana Robu, potrivit magistrat.md, în luna mai 2004, a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Peste 5 ani, în 2019, aceasta a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Iar în anul 2014, prin decretul lui Nicolae Timofti, pe atunci președinte al R. Moldova, Robu a fost numită, din nou, în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Magistrata a primit calificativul „excelent” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 74 de puncte de Comisia de Selecție. Acum 2 ani, Oxana Robu a mai avut o încercare de a fi promovată în funcția de judecătoare la CSJ, însă nu a obținut punctajul necesar.

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 212/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Ghecianu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 14 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău, printre aceștia fiind și Oxana Robu.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința Oxanei Robu, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate. Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2013-2015, în privinţa, judecătoarei au fost depuse 22 petiţii sau sesizări, care nu s-au soldat cu nici un rezultat. Iar în anul 2013, conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa Oxanei Robu au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana, a fost obiect de examinare la CtEDO. Dosarul a fost pierdut, iar în consecință statul nostru a achitat prejudicii în sumă de 5.600 de euro.

    Conform declarației de venit, în anul 2019, judecătoarea Oxana Robu a câștigat peste 311 mii lei și a primit peste 41 de mii de lei din activitatea didactică de la USM și INJ. Alte aproximativ 42 de mii de euro, magistrata i-a câștigat din depuneri la instituțiile financiare.

    Peste jumătate de milion de lei, mai exact 573.962 de lei, Oxana Robu indică că i-a obținut din donații și moșteniri. Peste 294 de mii de lei, familia Robu i-a dobândit după ce au vândut două apartamente și un automobil.

    Magistrata își completează averea cu un teren pentru construcții cu suprafața de 0,015 ha, în valoare de 92 621,50 lei, 1/2 cotă-parte, dobândit în anul 2015 și cu o casă de locuit cu suprafața de 65 m.p., în valoare de 481 341 lei, primită donație în anul 2015.

    Familia Robu dețin în garaj 4 Mercedesuri – Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, Mercedes (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei,  Mercedes GLK (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei, Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, posesie din anul 2018.

     

     

    Ghenadie Plămădeală a ajuns în organele magistraturii în anul 1999. Puțin mai târziu, în 2004, acesta a numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Conform Hotărârii Plenului CSM nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, Plămădeală a fost transferat în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chişinău, începând cu 01 ianuarie 2017. Iar la 11 decembrie 2018, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27, a fost numit judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

    Magistratul a primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 72,5 de puncte de Comisia de Selecție.

    În prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Ghenadie Plămădeală a obținut un salariu anual de peste 255 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, iar soția acestuia a câștigat 320 de euro și 67.350 de lei din activitatea de avocat.

    Alte 2.500 de euro și peste 25 de mii de lei, judecătorul inidică că i-a obținut din donație. Cu 80 de mii de lei, acesta și-a completat averea în urma vânzării unui automobil. Familia Plămădeală este proprietara a mai multor terenuri extravilane și bunuri impobile, însă în declarația de avere acesta a indicat valoare 0.

    Judecătorul mai deține un autoturism de model BMW-740 i (an. fab. 2009) în valoare de 24 000 Euro, cumpărat în anul 2015, un autoturism de model BMW X3 XDrive (an. fab. 2013), în valoare de 140 000 Lei, dobândit în anul 2019, și o motocicletă de marca JAVA-350 (an. fab. 1990), în valoare de 10 mii de lei.

     

     

    Șova Nicolae a fost numit în calitate judecător în anul 2005. Mai târziu, în 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău. Acesta primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 69 de puncte de Comisia de Selecție.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Potrivit magistrat.md, judecătorul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO. În declarația de avere din 2018, Șova Nicolae a ridicat un salariu anual de peste 258 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău.

    Bunuri imobile
    1. Teren agricol extravilan cu suprafața de 2.0185 ha, 1/2 cotă-parte, moştenire din anul 2006;
    2. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    3. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    4. Teren cu suprafața de 0.12 ha, în valoare de 207 564 lei, 1,0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2012;
    5. Apartament cu suprafața de 51.4 m.p., în valoare de 244 584 lei, contract de donaţie nr. 6-2923 din 10.12.1996;
    6. Apartament cu suprafața de 72.2 m.p., în valoare de 525 278 Lei, Contract de investiții în construcții, în proprietate din anul 2017.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism (an. fab. 1982) în valoare de 5 000 lei, cumpărat în anul 1995;
    2. Autoturism (an. fab. 2006) în valoare de 120 000 lei, cumpărat în anul 2006;
    3. Autoturism (an. fab. 2002) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2009.

    Magistratul are și datorii în valoare totală de 850 de mii de lei. Șova are un credit în sumă de 250 000 lei, contractat în anul 2012 cu rata dobînzii de 10%, scadent în anul 2022 și o datorie în sumă de 600 000 lei, contractată în anul 2016 cu rata dobânzii 9,95%, scadentă în anul 2029.

     

     

    Aliona Miron a fost numită în calitate de judecătoare în anul 2009, la Judecătoria Rîșcani din Chișinău. Aliona Miron, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani, se arată în ancheta jurnalistică.

    La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, Miron a obținut un salariu anual în sumă de peste 305 mii lei, iar alte 7.800 de lei i-a câștigat din activitatea didactică la INJ.

    Bunuri imobile
    Familia magistratei are în proprietate mai multe terenuri agricole, două apartamente  în valoare de 270 772 de lei, și, respectiv în sumă de 26 280 Euro, un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei.

    Totodată, averea Alionei Miron se completează cu două case de locuit cu suprafaţa de 190 m.p și 131 m.p.+ 0,2587 ha teren aferent, iar valoarea totală a bunurilor fiind de peste 711 mii de lei.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism de model Mercedes-Benz E220 (an. fab. 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011;
    2. Motocicletă F 8505 T (an. fab. 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.
    Sursa: cotidianul.md

  • 3 magistrați, admiși la concursurile de ocupare a funcțiilor administrative în instanțe. Cine sunt aceștia

    Magistrații Ion Guzun, Aliona Miron și Victoria Sanduța au trecut cu brio evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și pot pretinde la funcții administrative. Sintenza ședinței de evaluare a fost publicată pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Ion Guzun a acumulat, în urma evaluării, 70 de puncte și poate să se înscrie în concursurile de angajare în funcții administrative la Curtea Supremă de Justiție. În același timp, Aliona Miron a obținut 73 de puncte, iar Victoria Sanduța, 66. Magistratele pot solicita promovarea în funcții administrative la Judecătoria Chișinău.

    Magistrații Ion Guzun, Aliona Miron și Victoria Sanduța au trecut cu brio evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și pot pretinde la funcții administrative. Sintenza ședinței de evaluare a fost publicată pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Ion Guzun a acumulat, în urma evaluării, 70 de puncte și poate să se înscrie în concursurile de angajare în funcții administrative la Curtea Supremă de Justiție. În același timp, Aliona Miron a obținut 73 de puncte, iar Victoria Sanduța, 66. Magistratele pot solicita promovarea în funcții administrative la Judecătoria Chișinău.

    Cu succes a fost și evaluarea magistraților Sergiu Furdui și Tudor Andronic, care au solicitat promovarea la o instanță ierarhic superioară. Aceștia au obținut 80 și, respectiv, 65 de puncte. Sergiu Furdui vrea să ajungă judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar Tudor Andronic, la Curtea de Apel Chișinău.

    Membrii Colegiului au fost generoși și cu persoanele care vor să fie numiți în funcția de judecător pentru prima dată. Din zece candidați incluși în agendă, nouă au fost admiși la concurs, iar unul va fi evaluat la o altă ședință. Persoanele evaluate sunt:

    • Sergiu Brigai, 77 puncte;
    • Octavian Grecu, 77 puncte;
    • Gheorghe Ciobanu, 76 puncte;
    • Doina Cazacu, 75 puncte;
    • Elena Mandiș, 71 puncte;
    • Maria Miron, 70 puncte;  
    • Andrian Gavdiuc, 69,5 puncte;
    • Nicolae Negru, 65 puncte;
    • Mihaela Rotari, 63,5 puncte.
      Sursa: www.bizlaw.md
  • DOC/ Cum (nu) a examinat CSM relaţia ascunsă dintre un avocat şi un judecător

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Completul de admisibilitate nu face referire la probele audio şi video

    Iniţial, pe 14 iunie 2018, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM constata că informaţiile despre relaţia de rudenie dintre avocatul Volcov şi judecătorul Mânăscurtă nu s-a confirmat, fiind prezentată o declaraţie pe proprie răspundere a judecătorului, care afirma că nu este rudă cu avocatul. Ulterior, însă, familia Gociu le-a găsit şi înregistrat audio pe mama judecătorului, iar ulterior, pe fiica lui Vladimir Volcov, Vera, şi ea avocată. Ambele au declarat că familiile Mânăscurtă şi Volcov sunt rude. Toate materialele au fost remise în adresa CSM pentru a fi verificate.

    Constestaţia a fost examinată de Completul de Admisibilitate nr. 1, format din judecătorii Elena Cobzac, Aliona Miron şi Liliana Ţurcan. La 3 septembrie 2018, cei trei au decis să respingă constestaţia familiei Gociu pe motiv că „sunt invocate fapte similare celor din sesizare, fără ca autorul să fi adus argumente suplimentare”. În motivarea hotărârii, analizată de ZdG, nu se face vreo referire la înregistrările audio şi video prezentate de familia Gociu, în care mama judecătorului şi fiica avocatului admit relaţia de rudenie dintre ei, făcând trimitere doar la articole din legi.

     

    Igor Mânăscurtă a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în anul 2017. La scurt timp, a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, entitate abilitată să examineze abaterile magistraților

    Am încercat să discutăm cu cei trei judecători care fac parte din Completul de Admisibilitate nr.1 despre acest aspect, dar, fără succes. Oxana Tocari, secretara Colegiului Disciplinar, ne-a spus că nu ne poate oferi datele de contact ale membrilor completului de admisibilitate, iar ea nu poate vorbi despre hotărârea luată de ei, îndemnându-ne să ne adresăm în instanţele unde activează judecătorii care fac parte din acel complet. „Hotărârea e publicată pe site. La revedere”, ne-a zis Tocari şi a închis telefonul.

    Am telefonat la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) pentru a discuta cu Elena Cobzac, preşedinta Completului de Admisibilitate nr 1. Aici ni s-a cerut să adresăm întrebările prin email. La scurt timp după ce i-am adresat întrebările Elenei Cobzac, CSJ ne-a anunţat că demersul nostru a fost redirecţionat către CSM, de unde ar trebui să primim un răspuns.

     

    „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”

    În înregistrările audio prezentate ZdG de familia Gociu, pe lângă discuţia cu mama judecătorului, pe care le-am publicat anterior, descoperim şi înregistrarea unei convorbiri cu fiica avocatului Vladimir Volcov. Vasile şi Daniel Gociu s-au prezentat la Vera Volkova în calitate de clienţi, spunându-i că au nevoie de serviciile unui avocat, apelând la ea la recomandarea mamei judecătorului Mânăscurtă.

    Printre alte discuţii, Vera Volkova le-a zis celor doi că familia sa este rudă cu judecătorul Mânăscurtă. Ea a admis că a absolvit Facultatea de Drept în acelaşi an cu judecărorul Mânăscurtă, „în grupe paralele”, precizând că nu prea menţine legătura cu magistratul. „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”, le-a zis Vera Volkova familiei Gociu.

     

    Am telefonat-o pe aceasta, ca să o întrebăm despre circumstanţele discuţiei cu familia Gociu şi despre relaţia de rudenie dintre familiile Mânăscurtă şi Volcov, doar că Volkova a refuzat să discute cu noi. „Sunt în concediu medical. Nu pot vorbi. Nu am nicio atribuţie la acest caz. La revedere”, ne-a replicat aceasta.

    Reacţia avocatului Vladimir Volcov

    Într-o discuţie cu ZdG, Vladimir Volcov s-a arătat nemulţumit de informaţiile pe care le-am prezentat în articolul „O relaţie ascunsă din justiţie, negată de judecător, dar deconspirată de… mama sa”, în care acesta a refuzat să vorbească. Volcov a admis că sora sa a fost căsătorită cu fratele soţului mamei judecătorului Mânăscurtă, dar a precizat că, după decesul acestuia, de aproximativ 20 de ani, cele două familii nu mai menţin legături.

    Volcov a punctat, totodată, că această relaţie, de care nici măcar „nu-şi aduce aminte” nu a influenţat în vreun fel deciziile luate în litigiul dintre el şi Vasile Gociu, examinate de judecătorul Igor Mânăscurtă. „El (Vasile Gociu, n.r.) a provocat. Nu avea voie să discute cu ea (mama judecătorului, n.r.). A fost o provocare. I-au pus întrebările în aşa fel, încât să obţină răspunsurile pe care le doresc”, a menţionat Volcov, cu referire la discuţia dintre familia Gociu şi mama judecătorului Mânăscurtă.

    Volcov ne-a trimis mai multe acte referitoare la litigiul pe care îl are cu familia Gociu (inclusiv o copie a contractului nerecunoscut de Vasile Gociu), documente care, în opinia sa, demonstrează că ar avea dreptate. În unul din aceste documente, Vasile Gociu  susținea că este dispus să achite onorariul de succes după ce-şi va recupera cheltuielile de judecată printr-o altă hotărâre judecătorească.

    UpdateFamilia Gociu ține să precizeze că documentele la care face referire avocatul Vladimir Volcov nu ar fi autentice, veridicitatea lor fiind contestată. 

     

    Avocatul a mai precizat că litigiul dintre el şi familia Gociu este „absurd” şi că el i-a reprezentat corect interesele lui Vasile Gociu, câştigând două dosare în care acesta a fost implicat. Volcov a ţinut să precizeze că şi-a făcut meseria de avocat corect, iar datoria de o mie de euro pe care a solicitat-o de la Vasile Gociu prin intermediul instanţei de judecată este una „reală, corectă şi echitabilă”.

    Precizăm, în context, că articolul din ZdG nu a vizat legalitatea relaţiilor contractuale dintre avocatul Vladimir Volcov şi clientul său, Vasile Gociu, ci relaţia de rudenie dintre avocat şi judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Judecătorul Igor Mânăscurtă, care anterior a negat veridicitatea relaţiei de rudenie dintre familia sa şi familia Volcov, a refuzat să facă precizări la acest subiect. Conform magistrat.md, Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. Din 2018, Igor Mânăscurtă este membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM, organ abilitat să pedepsească judecătorii care comit abateri de la lege.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătorii miliardului furat

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

    Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

    Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

    Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

    Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

    Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

    Plecați în demisie de onoare

    Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

    „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

    Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

    Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

    Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

    Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

    De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

    Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

    Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

    Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

    Anunțul licitației din 14 iunie 2017, organizată de BEM, pentru a vinde bunurile gajate de Artbeton-Grup. Terenul și construcțiile sunt vândute cu 1,4 milioane de lei

    Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

    Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM

    Astăzi, șeful Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, este judecat penal, fiind acuzat de implicare în acordarea frauduloasă a mai multor credite.

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008, după ce fostul președinte Vladimir Voronin a respins candidatura lui în baza unor informații primite de la SIS. Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, judecătorului i se imputa că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia; că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate; că a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În august 2015, presa scria că Minciună ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciună.

    O dispariție ciudată

    Judecătorul Minciună a refuzat să discute cu noi la telefon, insistând să avem o discuție pe viu. Contactat ulterior pentru a stabili o întâlnire, magistratul nu a mai răspuns la telefon.

    Actualul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Corina Zaporojan, susține că în prezent procesele de judecată în cazul acestei companii sunt practic blocate. „Suntem încă în procedură de faliment. Pe dosare au fost depuse mai multe cereri de recuzare. Avem un dosar de bază privind insolvabilitatea și unul privind atragerea la răspundere a factorilor de decizie din fosta conducere a companiei. Din cauza recuzărilor depuse de avocații fostului director și contabil al firmei desfășurarea ședințelor de judecată a fost stopată”, ne-a explicat ea.

    Întrebată de ce Artbeton-Grup a refuzat să includă în tabelul de creanțe datoriile față de BEM, Zaporojan a precizat că ea a venit mai târziu în calitate de administrator al insolvabilității companiei. „Înaintea mea a fost un tânăr, Victor Nemțanu. Eu nu știu de ce el a refuzat să recunoască creanțele BEM. Fiecare poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu în general nu înțeleg de ce dumnealui și-a dat demisia din funcția de administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, iar ulterior și-a ridicat și autorizația de la Ministerul Justiției”, ne-a comunicat administratoarea. Zaporojan a confirmat că nu există niciun bun procurat de Artbeton-Grup de la companiile off-shore. Banii doar le-au fost transferați.

    „Nu știu dacă există posibilități ca BEM să își recupereze creanțele. Există un bun imobil înregistrat la Cadastru pe numele Artbeton-grup, dar valoarea lui e mult mai mică. Despre Iusupov (fostul proprietar al firmei – n.r.) nu pot să vă spun nimic. Nu l-am văzut niciodată. El are un reprezentant legal în judecată. Doar pe acea persoană am văzut-o”, a precizat sursa.

    „Lucrurile trebuie demonstrate”

    Nu am reușit să luăm legătura cu fostul proprietar al Artbeton-Grup. Vladislav Iusupov și-a schimbat numărul de mobil, iar la domiciliu nu a fost de găsit. Avocatul acestuia, Dumitru Harea, a refuzat să ne ofere detalii despre procesul de judecată , pretextând că este vorba despre o informație confidențială între apărător și client. „Nu pot să vă spun dacă domnul Iusupov pledează nevinovat. Acolo, în judecată, au fost lansate diferite acuzații, dar asta nu înseamnă că totul este adevărat. Lucrurile trebuie demonstrate”, ne-a declarat Harea. Avocatul nu a putut să explice de ce dosarul de fiecare dată ajunge la judecătorul Minciună. „Pe unul dintre dosare (cel care vizează atragerea la răspundere a factorilor de decizie ai companiei – n.r.) am cerut recuzarea acestui magistrat pentru că nu am fost de acord cu soluția dată anterior pe caz”, a menționat Harea.

    Fostul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Victor Nemțanu nu a fost de găsit.

    Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

    Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică. În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta. În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, pare să fi fost adoptată de magistrata Judecătoriei Râșcani, Aliona Miron, pe data de 26 iunie 2013. În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate. 

    Aceiași magistrați, aceeași schemă

    Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

    Catană și Miron nu sunt singurii magistrați implicați în aceste cazuri. Pe 17 iulie 2017, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, menționat mai sus, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

    Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii. În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

    În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

    „Păcatele” judecătoarei Catană

    Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

    Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

    Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.

    Confidențialitate și „secret” al procesului

    Victor Panțâru și-a amintit cu greu de acest caz. Inițial avocatul ne-a declarat că nu poate să vorbească pentru că a semnat contract de confidențialitate. Panțâru nu a putut să ne spună dacă a reprezentat interesele Alit SRL sau ale off-shore-ului. Ulterior, el a revenit și ne-a comunicat că a fost angajat de firma Alit SRL. „Nu îmi amintesc cine reprezenta interesele off-shore-ului, dar chiar dacă l-ați găsi nu cred că v-ar putea vorbi, fiind «legat» din cauza confidențialității pe care trebuie să o păstreze avocatul. Îmi amintesc de controlul de la CNA. Atunci nu au fost descoperite elemente ale unei infracțiuni și dosarul a fost clasat. Cred că asta se întâmpla în timpul Guvernului Filat”, a precizat apărătorul. Ordonanțele au fost emise în vara anului 2013, la câteva luni după demisia Guvernului Filat.

    Mihail Pânzaru, actualul administrator al insolvabilității Alit SRL, refuză să ofere detalii despre tranzacțiile dintre companie și firma off-shore. „Pe acest caz există un dosar civil și nu ar fi corect să comentez până când nu va fi o hotărâre judecătorească. Datoria, împrumutul, transmiterea banilor către off-shore sunt examinate în cadrul acestui dosar. Nu știu nimic despre ordonanța, nici nu m-am interesat de ea. Cât despre foștii proprietari ai Alit SRL, nu i-am văzut niciodată. E foarte greu să îi găsim”, ne-a spus Pânzaru.

    Off-shorul care face „ravagii” și în Ucraina

    Intersoft Universal AG a fost fondată în 2010, în Panama. Compania are drept fondatori alte companii off-shore cu istoric scandalos: Cascado AG și Systemo AG. Potrivit registrelor publice din Panama, ultima companie este administrată de Tatiana Itzel Saldana Escobar. Aceeași persoană apare ca director al firmei Tamlyn Group Corp, care, potrivit raportului Kroll, i-ar fi împrumutat, pe hârtie, 655.000 de euro ucraineanului Serghei Andriciuk pentru ca acesta să cumpere acțiuni în Banca Socială. Aceeași persoană apare în calitate de director al companiei off-shore „Горные машины” implicată în mai multe tranzacții dubioase în Ucraina și câștigătoare, în ultimii ani, a unui număr mare de licitații publice organizate în țara vecină.

    Potrivit presei din Ucraina, Cascado AG și Systemo AG figurează și în scandalul navei comerciale „Faina”, care în 2008 a fost capturată de pirați în preajma Somali. La bordul navei au fost descoperite 32 de tancuri T-72, care se îndreptau spre Sudan. Nava aparținea companiei Waterlux AG, fondată și administrată de Systemo AG și Cascado AG.

    sursa: anticoruptie.md

  • Șase lecții de viață de la șase femei puternice

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Lidia Bulgac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău: „Oamenii trebuie priviți în ochi. Dacă nu-i iubești, nu vei putea niciodată să lucrezi cu ei și printre ei.”

    “Parfumul justiției, mă întrebați, cum este? Fiecare îl percepe în felul său. Dar domeniul în care activez este caracterizat prin alte definții: corectitudine, imparțialitate, obiectivitate, legalitate și toate aspectele, care fac un act judecătoresc să fie înțeles și legal. Oamenii asta așteaptă de la noi. Și citesc în ochii oamenilor o altă atitudine, o speranță, că mai există pe lume dreptate”, ne spune dna Bulgac.
    Dacă a plâns vreodată, atunci când a trebuit să pronunțe o hotărâre? Sunt cazuri care au marcat-o pentru toată viața. “Nu pot spune că am plâns cu lacrimi, dar am avut stări foarte triste. Întotdeauna, când lucram pe dosarele penale, și acum, uneori, visez persoanele condamnate. Nu știu de ce mi se întâmplă astfel de lucruri. Legea e Biblia noastă, dar orice situație trebuie trecută prin suflet. Iată de ce e bine că și femeia este implicată într-un astfel de proces. Pentru că noi simțim altfel. Nu știu dacă sunt bună sau rea, eu nu vreau să fiu rea. Răutatea nu-l face pe nimeni fericit. Dacă aș avea în mine un vierme de răutate, aș emana energie negativă și lumea nu s-ar simți bine în preajma mea. Eu nu obosesc niciodată de oameni. Sunt în justiție de 24 de ani, prin fața mea au trecut fel de fel de fețe, și niciuna nu m-a enervat. Dacă nu iubești oamenii, nu poți lucra pentru ei și printre ei. Și oamenii trebuie priviți în ochi”.

    Femeile noastre, ne spune Domnia Sa, s-au schimbat foarte mult.

    “Acum altfel gândesc, altfel se comportă. Există o evoluție, ea e mai emancipată și mai independentă. Dacă înainte, în caz de divorț, plângea și își smulgea părul de cap, gândindu-se ce-o să facă fără soț, și venea și mai solicita un termen de împăcare, acum e altfel. Cel mai trist e că motivul cel mai des invocat în desfacerea căsătoriei este plecare unuia dintre soți peste hotare. Odată plecat unul dintre ei, familia se distruge. Și femeia, cred eu, are mult mai multe de făcut în această viață, decât un bărbat”.

    Judecătoarea Aliona Miron, judecătoria sec. Râșcani din Chișinău: “Nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate.”

    Era în ziua în care a examinat 18 dosare. De regulă, ne spune dna Miron, se întâmplă să fie mult mai multe.
    “Vreau să vă invit la noi în perioada în care vin studenții de la Drept la practică. Intră pe ușă, crezând că vor găsi aici aroganță, că se comit fraude, că totul se repartizează. Și pleacă apoi cu un gust amar și cu impresii total schimbate. E destul de greu să faci astăzi dreptate, ne consumăm psihilogic, iar unele dosare își lasă asupra nastră o amprentă atât de puternică, încât zile și nopți stai și te gândești ce hotărâre să pronunți, ca să fie una corectă. Și eu plâng, dar să nu mă vadă nimeni. Cel mai bine ar putea confirma acest lucru soțul și familia mea. În ședință însă îți ascunzi emoțiile. Mă întrebați dacă am fost vreodată intimidate de un bărbat? Am fost jignită, și mai trist e că astfel de mesaje vin de la persoanele care ne cunosc meseria și știu specificul muncii”, ne spune dna judecătoare, care activează în sistemul judiciar din 1995.

    La început, ca simplă grefieră, după care și-a zis că e cazul să încerce și altceva.

    “Am fost la Ministerul Economiei, consultant al Direcției pentru legislația economică și am primit un telefon cu oferta de a reveni în calitate de asistent. Și mi-a părut o provocare, pe care am acceptat-o. Am o persoană-mentor, de la CSJ, Iuliana Oprea. Apăruse o carte, Manualul judecătorului, a venit și mi-a făcut-o cadou și pe copertă era scris „Viitorulul judecător al R. Moldova, Aliona Miron. Atunci m-am uitat și mi-am zis că glumește”. Dar n-a fost o glumă.”

    “Cred că sunt o femeie puternică, pentru că am obținut multe în viață. Și cred că cel mai important este familia. N-aș fi reușit fără susținerea soțului. M-a ajutat foarte mult și nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate. Eu îmi permit să merg acasă și să mă alint, pentru că are cine să ma susțină. În momentul în care acasă nu e nimeni să te încurajeze, trebuie să fii puternică și la muncă, și acasă. E mai dificil. Eu nu pierd nicio ocazie să-i mulțumesc pentru că mă susține.
    Mi-aș dori pentru mine și pentru femeile din breasla mea un volum mai mic de lucru, pentru că este exagerat. Să le fie familia sănătoasă și să aibă unde se întoarce seara. Cel mai important lucru pentru mine este familia și liniștea sufletească. Bunurile materiale dispar.”

    Lilia Corolețscaia, executor judecătoresc, Orhei: „Cea mai importantă lecţie, pe care am învăţat-o, a fost să fiu o persoană corectă, diplomată, altruistă şi să-mi ţin întotdeauna cuvântul, să-mi asum deciziile oricât de dificile ar părea, şi să fiu un exemplu pentru copiii mei”.

    Deloc întâmplător mesajul despre altruism, pentru că, pe lângă munca de bază, dna Corolețscaia desfășoară acțiuni caritabile, ajutând familii socialmente-vulnerabile și susținându-le. Cum reușește acest lucru, având în gestiunea sa peste 2000 de proceduri de executare?

    “Am afirmat mereu că, dacă faci bine, ajungi bine. Și să nu uităm că, pe lângă faptul că suntem executori judecătoreşti, suntem oameni cu suflet şi inimă mare, iar profesia dată mi-a dat posibilitatea să văd realitatea, să văd cum trăiesc oamenii, sau, mai bine zis, supravieţuiesc. Acesta a și fost imboldul să mă să mă implic în acţiuni de caritate. Lumea este destul de receptivă. Am reușit și continuăm să ajutăm bătrânii, să îmbrăcăm copii de şcoală şi de iarnă sau să salvăm vieţi omeneşti. De obicei, colectăm mijloace financiare pentru o familie sau alta, facem cunoştinţă din timp cu ele, conlucrăm cu primăriile din raion, care ne oferă mai multă informaţie despre membrii familiei şi ne este mai uşor să întindem o mână de ajutor.”

    Greșim atunci când afirmăm că profesia de executor judecătoresc este una mai mult specifică bărbaților, și asta pentru că, ne spune Domnia Sa,
    „În orice profesie, important este nu genul, ci formarea profesională, puterea de muncă şi abilităţile complementare necesare. În cazul nostru, vorbim despre cunoştinţele de psihologie, pedagogie, priceperea de a citi oamenii şi de a acţiona în sensul atingerii obiectivelor puse şi a scopurilor. Nu mă las intimidate de nimeni, pentru că am deja imunitate la acest capitol. Ceea ce vreau să le spun femeilor noastre că fiecare zi e un nou început. Voi sunteţi cele care, atunci când vă priviţi copiii, oferiți  lumii mai multă frumuseţe. Deși vă mai plângeți uneori, în fiecare zi o luați de la început, mai puternice şi mai hotărâte pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea.”.

    Natalia Gavrilan, executor judecătoresc, Ialoveni: “Viaţa de zi cu zi ne oferă lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Nu repeta aceeaşi greşeală, fă altele noi, pentru a acumula experienţă.”

    Dacă ați vedea-o, v-ați gândi că locul acestei frumoase femei e pe podium, și nicidecum manifestând duritate în raport cu debitorii.

    “Femeile sunt născute puternice. În unele cazuri, depăşesc bărbaţii, și asta pentru că reuşesc să obţină tot ce-și doresc. Își ating scopurile fixate, indiferent de obstacolele care le apar în cale. Și eu, în calitate de executor judecătoresc, recunosc, pentru început mi-a fost destul de dificil, fiind o fire mult prea sentimentală. Orice situație mă marca, am avit nevoie de timp să mă „călesc”, ne povestește frumoasa roșcată, născută chiar de 8 martie, mamă a doi copii, cu care împărtășește cele mai frumoase momente ale vieții. Fie că e vorba de o plimbare cu bicicleta sau cu rolele. În rest, „sunt o femeie ca oricare alta, căreia îi place să arate bine, indiferent de momentul zilei. Port doar ceea ce îmi place, ce mă avantajează şi hainele în care mă simt comod. La muncă, stilul  este un business-office, tocurile nu lipsesc niciodată, dar în timpul liber pot să mă îmbrac sport sau în orice alte combinaţii trendy-stylish, fără să îmi ignor feminitatea. Pentru femeile de la noi, care au trecut prin schimbări radicale, mesajul meu este să fie iubite şi fericite. Motto-ul meu este: viaţa este scena pe care omul apare, îşi joacă rolul şi apoi dispare. Fiți regizorul propriei voastre vieţi!”.

    Ana Popa, executor judecătoresc, mamă a trei copii: “Cred în dragostea celor apropiați.”

    Da, greșiți atunci când afirmați că profesia pe care o am e una mai degrabă pentru un bărbat, mi-a răspuns din start dna Popa. Și mi-a explicat de ce.

    “Profesia nu presupune duritate, ci perseverență, inteligență, profesionalism, corectitudine și abilități de comunicare. Și de multă răbdare. Munca este cea care îmi determină personalitatea. Pornind de aici, nu am avut niciodată remușcări de conștiință. Am anumite regrete că nu reușesc să petrec mai mult timp cu familia mea. De la bărbatul iubit, îmi doresc doar să-mi fie mereu alături. Și alt cadou nu vreau. Iar voi, dragi femei, să fiți frumoase și fericite.”

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei: „Pentru mine, cele mai complicate cauze și care mă afectează psihologic, sunt cele în care se judecă părinții cu copiii și frații între ei. Și asta, când cea mai importantă lecție a vieții mele este să ne prețuim aproapele…”

    Este, de fapt, președinta a patru judecătorii, numită deloc întâmplător în această funcție. Pentru că regula nr. 1 pentru Domnia Sa este RESPONSABILITATEA.
    “Activitatea mea managerială nu afectează calitatea actului de justiție, deoarece examinarea fiecărei cauze o desfăşor foarte minuţios şi soluția pe care o iau pe fiecare caz, este una bine studiată şi analizată, fiind conştientă de faptul că aceste soluţii implică destine omeneşti.”, subliniază dna președintă.

    Cum se descurcă?
    “Sunt o persoană foarte activă, de aceea îmi reuşeşte să îmbin munca cu grija faţă de familie. Cea mai mare parte a timpului sunt la serviciu, dar puţinul timp liber pe care mi-l croiesc, îl dedic familiei, care este cea mai importantă pentru mine. Or, susţinerii pe care o am de la soţ, mamă şi cei doi copii se datorează toate succesele mele pe plan profesional”, spune dna Cupcea, adăugând că femeia de azi e altfel și, pe lângă emancipare, nu mai tolerează atitudinea violentă a bărbaților.

    Ce mai preferată sărbătoare pentru dna Cupcea? 8 martie! Și nu doar pentru semnificația acesteia, ci pentru că anume de 8 martie, în 1992, a devenit pentru prima dată mămică.

    „M-am simţit îndreptăţită să primesc felicitări în această zi, adică am considerat atunci că am intrat în toate „drepturile” acestei sărbători”

    .Mesajul pentru femei?
    “Nu în zadar se zice că știinta nu s-a putut lăuda niciodată cu inventarea unui tranchilizant atât de puternic, precum este o zi însorită de primăvară. La mulţi ani tuturor femeilor!”
    sursa: unica.md

  • ACȚIUNEA DE REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR DOMNICA MANOLE, SERGIU ARNĂUT ȘI GHEORGHE CREȚU A AJUNS LA CURTEA DE APEL BĂLȚI

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.

    „Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”

    Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu. 

    Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică. 

    Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.

    Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.

    Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.  

    Alte acțiuni de regres

    La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
    sursa: moldovacurata.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

     

  • O judecătoare nu încape de vecini în curtea comună

    Judecătoarea Miron ne filmează, dar nu vrea să fie filmată în curtea comună de pe o stradelă din Chișinăul vechi.

  • Президент Николае Тимофти подписал указы о назначении на должность четырех судей до достижения предельного возраста

    Президент Республики Молдова Николае подписал в среду, 30 апреля, указы о назначении на должность четырех судей до достижения ими предельного возраста.
    Согласно указу, назначены на должность:
    Алена Мирон – судья Суда Рышкань, муниципий Кишинэу;

    Президент Республики Молдова Николае подписал в среду, 30 апреля, указы о назначении на должность четырех судей до достижения ими предельного возраста.
    Согласно указу, назначены на должность:
    Алена Мирон – судья Суда Рышкань, муниципий Кишинэу;

    Лилия Трочин – судья Суда Фэлешть;
    Эльвира Попа – председатель Суда Шолдэнешть;
    Дорин Мунтяну – судья Суда Басарабяска.

     

     

  • Magistraţii vor apartamente sociale; „Este o lipsă de bun simț”

    După deputați, și magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a alocat un teren de 30 de ari de pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani.
    Cu toate acestea, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc, nu i-a convenit lotul de pământ pe care l-a primit şi a cerut un alt teren. În rezultat, CMC propune un lot de două ori mai mare, pe strada Calea Orheiului.

    După deputați, și magistraţii vor apartamente la preţuri preferenţiale. Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a alocat un teren de 30 de ari de pe bulevardul Renaşterii, pe care va fi construit un bloc de locuit pentru angajaţii Judecătoriei Râşcani.
    Cu toate acestea, preşedintelui instanţei, Oleg Melniciuc, nu i-a convenit lotul de pământ pe care l-a primit şi a cerut un alt teren. În rezultat, CMC propune un lot de două ori mai mare, pe strada Calea Orheiului.

    Aici urmează să fie construite apartamente nu doar pentru angajaţii instanţei de la Rîşcani, ci şi pentru cei de la Curtea Constituţională. Asta chiar dacă majoritatea angajaţilor din aceste instituţii au câte unul sau două apartamente sau chiar case de sute de metri pătraţi.
    Solicitat de Jurnal TV, preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc nu a putut spune pentru câţi subalterni se vor construi apartamente.
    La judecătoria Râşcani cea mai bogată în imobile este magistrata Steliana Iorgov. Aceasta a indicat în declaraţia sa de avere 10 locuinţe - 9 apartamente şi o casă de 185 de metri pătraţi. O altă judecătoare, Aliona Miron, are trei case, cu o suprafaţă totală de aproximativ 400 de metri pătraţi.
    Preşedintele instanţei, Oleg Melniciuc deţine două case: una de 162 metri pătraţi şi alta de 90 de metri. Alţi 21 de angajaţi au câte un imobil.

  • Parlamentul și-a preschimbat votul de două ori în decurs de o zi

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Și-au anulat propriul vot, după care au revotat. Astăzi, 24 decembrie, proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a nu întrunit un număr suficient de voturi în cadrul ședinței de ieri a Legislativului și urma să fie retras din agenda deputaților, a fost reexaminat, transmite UNIMEDIA. Liberal-reformatorii s-au opus ieri acestui proiect, iar astăzi, după mai multe pauze și discuții în coaliție, implicit votarea unor alte proiecte de hotărâre, aceștia au schimbat macazul.

    Liberalii și comuniștii au criticat acțiunile celor din coaliție, acuzându-i de încălcarea Regulamentului Parlamentului și procedurii parlamentare. Aceștia au insinuat că reformatorii au condiționat votarea proiectelor privind numirea membrilor în Consiliul Superior al Procurorilor și în Consiliul Superior al Magistraturii, de aprobarea proiectului privind numirea în funcție a directorilor ANRE. În cele din urmă, profesorii în drept Gheorghe Mîțu, Igor Hadîrcă și Ghenadie Fortuna au fost numiți în funcția de membri ai CSP. Aceștia au obținut câte un mandat de patru ani.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU