База данных судей Республики Молдовa
Пример: Mardari Alexandru
Расширенный поиск

Балан Георге

Cуд Кишинев, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 08.10.1996 г.

Декретом Президента РМ №304 от 8 октября 1996 г. назначен на должность судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу, на пятилетний срок.

Обучение/Дипломы
1989 г. - 1994 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет, лиценциат права

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1996 г. - до настоящего времени - Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, судья
1995 г. - 1996 г. Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, консультант
1995 г. - 1996 г. Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, стажерUnknown Object

Дата назначения на должность: 08.10.1996 г.

Декретом Президента РМ №304 от 8 октября 1996 г. назначен на должность судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу, на пятилетний срок.

Обучение/Дипломы
1989 г. - 1994 г. Государственный университет Молдовы, юридический факультет, лиценциат права

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1996 г. - до настоящего времени - Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, судья
1995 г. - 1996 г. Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, консультант
1995 г. - 1996 г. Суд сектора Ботаника, мун. Кишинэу, стажерUnknown Object

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №63/7 от 18 декабря 2015 г.Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда сектора Ботаника Балан Георге, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ 
2012 г. - обжалованных судебных решений 72, оставленных в силе 45 - 62,5%
2013 г. - обжалованных судебных решений 96, оставленных в силе 54 - 56,25%
2014 г. - обжалованных судебных решений 129, оставленных в силе 59 - 45,73%
Отмененные решения/определения по рассмотренным делам:
2012 г. - из 847 рассмотренных дел, 27 решений/приговоров/определений отменены - 3,18%
2013 г. - из 927 рассмотренных дел, 42 решения/приговора/определения отменены - 4,53%
2014 г. - из 771 рассмотренного дела, 26 решений/приговоров/определений отменены - 3,37% 

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением
 №62/7 от 18 декабря 2015 г.Коллегия по оценке деятельности судей присвоила квалификационную оценку Очень хорошо с 76 баллами в активе.


НАГРАДЫ
Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. был удостоен Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №231/9 от 16 июля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертой) квалификационной степени.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №63/7 от 18 декабря 2015 г.Коллегии по оценке деятельности судей, решения судьи Суда сектора Ботаника Балан Георге, не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ 

2012 г. - обжалованных судебных решений 72, оставленных в силе 45 - 62,5%

2013 г. - обжалованных судебных решений 96, оставленных в силе 54 - 56,25%

2014 г. - обжалованных судебных решений 129, оставленных в силе 59 - 45,73%

Отмененные решения/определения по рассмотренным делам:

2012 г. - из 847 рассмотренных дел, 27 решений/приговоров/определений отменены - 3,18%

2013 г. - из 927 рассмотренных дел, 42 решения/приговора/определения отменены - 4,53%

2014 г. - из 771 рассмотренного дела, 26 решений/приговоров/определений отменены - 3,37% 



ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ

Решением
 №62/7 от 18 декабря 2015 г.Коллегия по оценке деятельности судей присвоила квалификационную оценку Очень хорошо с 76 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г. был удостоен Почетного диплома Высшего совета магистратуры.

Решением №231/9 от 16 июля 2009 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение IV (четвертой) квалификационной степени.

 

Решение №329/27 от 03.11.2020 г.

Дела ЕСПЧ

Решением ВСМ №64/5 от 07 февраля 2012 г.

Решение №231/9 от 16 июля 2009 г.

Решение №62/7 от 18 декабря 2015 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №63/7 от 18 декабря 2015 г.,«в период 2014-2015 гг., Дисциплинарная коллегия вынесла в отношении судьи Георге Балан решение №27/4 от 16 мая 2014 г.,  которым отклонено предложение о применении дисциплинарного наказания в отношении судьи, с прекращением производства, однако данное решение было признано недействительным решением Высшего совета магистратуры 526/18 от 17 июня 2014 года, и было принято решение о применении в отношении судьи дисциплинарного наказания - замечание».

30 января 2014 г. в отношении судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу Георге Балан была возбуждена дисциплинарная процедура на основании ст. 10 части (1) и ст. 11 и 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст. (21) и ст. 22 части (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №27/4 от 16 мая 2014 г. дисциплинарная процедура была прекращена.

Решением №526/18 от 17 июня 2014 г., Высший Совет Магистратуры признал недействительным Решение №27/4 от 16 мая 2014 г. и вынес новое решение о применении дисциплинарного взыскания в отношении судьи Суда сектора Ботаника Георге Балан, в виде «замечания».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры, в 2012 г. в отношении судьи Георге Балан была подана лишь одна жалоба, в 2013 г. - 2 жалобы, в 2014 г. - 5 жалоб, признанные необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №63/7 от 18 декабря 2015 г.,«в период 2014-2015 гг., Дисциплинарная коллегия вынесла в отношении судьи Георге Балан решение №27/4 от 16 мая 2014 г.,  которым отклонено предложение о применении дисциплинарного наказания в отношении судьи, с прекращением производства, однако данное решение было признано недействительным решением Высшего совета магистратуры 526/18 от 17 июня 2014 года, и было принято решение о применении в отношении судьи дисциплинарного наказания - замечание».

30 января 2014 г. в отношении судьи Суда сектора Ботаника, мун. Кишинэу Георге Балан была возбуждена дисциплинарная процедура на основании ст. 10 части (1) и ст. 11 и 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст. (21) и ст. 22 части (1) лит. f1) Закона о статусе судьи. Решением №27/4 от 16 мая 2014 г. дисциплинарная процедура была прекращена.

Решением №526/18 от 17 июня 2014 г., Высший Совет Магистратуры признал недействительным Решение №27/4 от 16 мая 2014 г. и вынес новое решение о применении дисциплинарного взыскания в отношении судьи Суда сектора Ботаника Георге Балан, в виде «замечания».

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры, в 2012 г. в отношении судьи Георге Балан была подана лишь одна жалоба, в 2013 г. - 2 жалобы, в 2014 г. - 5 жалоб, признанные необоснованными.

 

 

Решение №419/21 от 16.10.2018 г.

Решение №27/4 от 16 мая 2014 г.

Решение №526/18 от 17.06.2014 г.

Новости
  • CSM a publicat lista candidaților înscriși la funcția de membru permanent al CSM. Printe acesția, un fost șef al IGP

    Lista candidaţilor care s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost făcută publică. Printre aceștia se numără și un fost șef al al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

    În concursul pentru ocuparea funcției de membru permanent al CSM s-au înscris 11 magistrați. Printre aceștia se numără judecătorul Gheorghe Balan, care anterior a deținut funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, când ministrul al Ministerului Afacerilor Interne era Andrei Năstase. Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia.

    Lista candidaţilor care s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost făcută publică. Printre aceștia se numără și un fost șef al al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

    În concursul pentru ocuparea funcției de membru permanent al CSM s-au înscris 11 magistrați. Printre aceștia se numără judecătorul Gheorghe Balan, care anterior a deținut funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, când ministrul al Ministerului Afacerilor Interne era Andrei Năstase. Gheorghe Balan, care a revenit în sistemul judecătoresc după ce a fost anulată hotărârea prin care a fost sancționat cu demisia.

    Și magistratul Ghenadie Pavliuc aspiră la fotoliul de memebru permanent al CSM. Acesta are o carieră în sistem de 15 ani. În ultimii ani, Ghenadie Pavliuc a participat la examinarea mai multor dosare de rezonanţă. Deciziile pe care le-a luat acesta au provocat mai multe controverse şi i-au adus acuzaţii despre executarea unor comenzi politice.

    Acesta este judecătorul care în mai 2015 i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în regim de penitenciar. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. În octombrie 2015, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, iar o lună mai târziu, l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare.

    Din candidați mai fac parte Chirtoca Ion, Șchiopu Vasile, Puica Viorica, Valah Viorica, Postică Aureliu, Sandu Victor, Clevadî Natalia, Cojocaru Mihail și Sorbalo Stanistlav.

    Totodată, trei candidați s-au înscris pentru funcția de membru supleant în CSM. Este vorba despre același Gheorghe Balan, Paniș Alexei și Sandu Victor.
    Sursa: tv8.md

  • Как в ВСМ «доставали карты из рукавов». И почему не назначили нового и.о. зампредседателя суда Буюкан

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Высшему совету магистратуры (ВСМ) не удалось с первого раза назначить нового исполняющего обязанности зампредседателя суда Буюкан. Заявление на это место подал только один судья, но на заседании ВСМ оказалось, что претендентов трое. NM рассказывает, как члены ВСМ «доставали карты из рукавов», кого еще выдвинули на эту должность, и почему голосование провалилось.

    Как появились еще два кандидата

    На заседании ВСМ 8 декабря должны были назначить нового и.о. вице-председателя суда Буюкан. Должность стала вакантной в ноябре, после того как занимавшего ее судью Дорина Дулгиеру перевели на работу в Апелляционную палату. Согласно закону, председателей и вице-председателей судов ВСМ назначает на основе конкурса, а исполняющих обязанности — по результатам обсуждения кандидатов.

    До заседания в ВСМ поступило одно предложение — председатель суда Кишинева Раду Цуркану рекомендовал назначить на этот пост судью Виталия Будеча. Но уже на заседании поступило еще два предложения. Член ВСМ Дорел Мустяцэ рекомендовал кандидатуру судьи Стеллы Блешчагэ, которая, по его словам, дала устное согласие. А член ВСМ Каролина Михайлуцэ-Чугуряну рекомендовала судью Георгия Балана. При этом Михайлуцэ-Чугуряну подчеркнула, что уверена в том, что Балан будет сопротивляться любому давлению на него.
    Но тут высказала недовольство член ВСМ Елена Белей. «Это не первый раз, когда при обсуждении важных вопросов вдруг достают карты из рукавов и устные соглашения. Может, все же необходимы письменные заявления госпожи Блешчаги и господина Балана?» —задалась вопросом Белей.

    Мустяцэ на это заметил, что решение принимает ВСМ, а согласие судьи — это формальность. Член ВСМ Ион Крецу, в свою очередь, высказал предположение, что сначала надо обсудить кандидатуры с коллективом суда Буюкан.

    Но члены ВСМ согласились с предложением Нины Чернат вынести на голосование все три кандидатуры: Виталия Будеча, Стеллы Блешчаги и Георгия Балана.

    Что известно о кандидатах

    Виталий Будеч

    Виталий Будеч стал судьей в 2015 году. До этого он несколько лет работал адвокатом. Будеч входил в судейскую коллегию, которая в 2017 году приговорила Вячеслава Платона к 18 годам лишения свободы. Тогда Платон попытался привлечь Будеча к дисциплинарной ответственности, однако, его жалобу дважды отклонили как необоснованную. В 2020 году Генпрокуратура, проведя ревизионную проверку дела Платона, пришла к выводу, что дело сфальсифицировали и отправили на пересмотр. Сейчас дело Платона снова должен рассмотреть суд Буюкан.
    Последнюю аттестацию судья Будеч прошел в 2019 году и получил оценку «очень хорошо».

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Он неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила реальными тюремными сроками.
    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.
    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, его назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Стелла Блешчагэ

    Cтелла Блешчагэ начала работать судей в 2008 году. В 2013 году ее назначили судьей до достижения 65 лет. Блешчагэ вела несколько громких дел. В 2012 году она выдала ордер на арест (30 суток) гражданского активиста Анатола Мэтэсару за протест перед Генпрокуратурой. В 2015 году приговорила адвоката Валериана Мынзата к девяти годам лишения свободы, признав его виновным в инсценировке ДТП, чтобы получить компенсацию от страховой компании. Сейчас на рассмотрении у судьи находится третье уголовное дело Вячеслава Платона. По этому делу Платона обвиняют в мошенничестве, связанном с кражей миллиарда из трех молдавских банков. Обвинение, как и в первых делах, строится на показаниях Илана Шора.

    Почему провалилось голосование в ВСМ

    Когда ВСМ перешел к голосованию, несколько членов совета предложили перенести его на другое заседание. Ион Крецу предложил обсудить этот вопрос на планерке. Большинство членов ВСМ все же решили не переносить голосование. Но в итоге ни один из предложенных кандидатов не набрал необходимые восемь голосов (всего членов ВСМ 15, на этом заседании присутствовали 11). За Стеллу Блешчагэ проголосовали семь членов ВСМ, за Георгия Балана — один, а за Виталия Будеча — два.

    Ион Крецу пояснил, что воздержался от голосования, потому что в коллективе не было консенсуса относительно кандидатуры. А Елена Белей отметила, что назначения надо проводить прозрачно, а все желающие занять пост должны заранее подать заявления.

  • На вакантное место в Высшем совете магистратуры претендуют 9 судей. Что о них известно

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

     Геннадий Павлюк

     

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове., но судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.

    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Павлюк заработал 296,5 тыс. леев. Также семья судьи получила наследство: €2,5 тыс., $ 2 тыс. и 45 тыс. леев. Кроме того, семья судьи продала имущество за €46,3 тыс. и 773 тыс. леев (какое имущество, не указано). Семья судьи владеет домом площадью 155,5 кв.м. за 578 тыс. леев и частью дома площадью 110,3 кв.м. Также в 2020 году семья судьи купила автомобиль Renault KADJAR за 272,1 тыс. леев и Lexus NX300h за 478,7 тыс. леев.

     Георгий Балан

     

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки  против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также — штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила на реальные тюремные сроки.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Согласно декларации, в 2019 году Балан получил 44,2 тыс. леев за работу судьей, 84,8 тыс. за работу в Генинспекторате полиции и компенсацию за увольнение 6,3 тыс. леев. Семья Балана получила пожертвования € 3 тыс. и 60 тыс. леев. У судьи есть квартира площадью 65,7 кв. м, которую купили в 2001 году за €110 тыс.

     Виорика Пуйкэ

     

    Виорика Пуйкэ работает судьей с 2002 года, сейчас —. в суде столичного сектора Ботаника. Пуйкэ не раз публично критиковала положение дел в судебной системе. Она несколько раз претендовала на пост судьи Высшей судебной палаты (ВСП), но не набирала нужного числа голосов. Во время одного из таких конкурсов в 2017 году тогдашний генпрокурор и член Высшего совета магистратуры Корнелиу Гурин напомнил Пуйкэ, что она сказала в интервью, что «Генпрокуратура не является независимой». В том же 2017 году Пуйкэ баллотировалась в ВСМ, но не набрала нужного числа голосов.

    В июне 2020 года Пуйкэ снова приняла участие в конкурсе на пост судьи ВСП. Высший совет магистратуры из семи кандидатов выбрал только ее и отправил на утверждение в парламент.
    Однако на заседании юркомиссии депутаты от Партии социалистов (ПСРМ) и Демпартии (ДПМ) проголосовали против ее назначения. При этом они не объяснили причину своего решения. После этого 17 НПО подписали совместную декларацию, в которой призвали депутатов назначить Пуйкэ судьей ВСП. Также к декларации присоединился суд Кишинева. Пока парламент не рассмотрел вопрос о назначении Пуйкэ судьей ВСП.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Виорика Пуйкэ заработала 268,8 тыс. леев в должности судьи и 11,5 тыс. леев за работу в Нациституте юстиции.

     Василий Шкёпу

     

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году он возглавил суд Унген. В 2018 году Шкёпу получил орден «Трудовой славы» от президента Игоря Додона.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Шкёпу получил зарплату 239,8 тыс. леев и пенсию 79 тыс. леев. Также в 2019 году его жена получила в наследство дом площадью 99,4 кв. м и квартиру площадью 54,2 кв.м.

    Судья указал, что стоимость дома 10,8 тыс. леев, а стоимость квартиры 3,6 тыс. леев. Также семья судьи с 1992 года владеет домом площадью 146 кв.м.

     Наталья Клевады

     

    Наталья Клевады с 1999 года по 2005 год работала адвокатом. Затем она работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски (с 2005 по 2006 год) и в прокуратуре Кишинева (с 2006 по 2007 год). Потом она снова вернулась в адвокатуру, а в 2011 году стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

    Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору, и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2019 году, согласно декларации, судья заработала 258,6 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 73,9, которую купили в 2018 году за 503,3 тыс. леев.

    Чиприан Валах

    Чиприан Валах преподавал в нескольких университетах Молдовы. С 2005 по 2006 год он возглавлял главное управление международных экономических отношений при министерстве иностранных дел и евроинтеграции. С 2006 по 2014 год работал адвокатом, а в 2015 стал судьей в суде Буюкан.

    В июне 2019 претендовал на пост судьи Конституционного суда, но не прошел по конкурсу.

    В 2019 году судья заработал 247,5 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 42,9 кв.м, которую купила в 2014 году за 491,8 тыс. леев.

     Аурелий Постикэ

     

    Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году он стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

    В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.

    Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

    В 2019 году судья заработал 247, 3 тыс. леев. Его жена получила 504 тыс. леев за работу в SRL DB Express Account (бухгалтерская компания, также занимается аудитом)

    Виктор Санду

    Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Судья подтвердил, что его незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду на рассмотрение поступило громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

    В 2019 году судья заработал 247, 9 тыс. леев. В его декларации о доходах не указано, что он владеет каким-либо движимым или недвижимым имуществом.

    Ион Киртоакэ

     

    Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в академии им.Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ участвовал в написании гида «Соблюдение полицейскими прав человека». В 2019 году Киртоакэ активно участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ. Он открыто выступал с критикой совета и назвал его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, он был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам. В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при президенте Игоре Додоне.

    В 2019 году Киртоакэ получил 20,6 тыс. за работу судьей. Еще 323,3 тыс. он получил за работу в Нацинституе юстиции, 56,9 тыс. — за работу в академии им.Штефана чел Маре и еще € 5 тыс. — за научную работу при Совете Европы. Также у семьи судьи есть квартира площадью 39 кв.м. за 194,9 тыс. леев.

    Высший совет магистратуры — это орган самоуправления судей. Члены ВСМ решают, кого назначить судьей, а кого отправить в отставку. Также ВСМ следит за тем, чтобы судьи соблюдали нормы этики. Кроме того, специальная коллегия при ВСМ может начать дисциплинарные производства против судей. Согласно действующему законодательству, в ВСМ 15 членов: на основе конкурса в состав ВСМ выбирают шесть судей и шесть преподавателей права, а генпрокурор, министр юстиции и глава ВСП входят в совет по праву должности.

    Место в ВСМ освободилось после добровольной отставки с должности и.о. главы ВСМ Анатолия Пахопола, он также сложил мандат члена ВСМ. Подав заявление об отставке, Пахопол пояснил, что, после того как представители партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) оспорили в Конституционном суде правомерность его назначения на пост, у него нет морального права и дальше занимать эту должность, независимо от решения КС.

    Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое назначили на 23 октября, однако 2 октября Нацагенство общественного здоровья рекомендовало ВСМ не проводить собрание из-за эпидемии коронавируса.  ВСМ пока не сообщил проведет ли собрание суде.

  • Gheorghe Balan cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis din funcția de judecător

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în funcția de judecător cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis nejustificat din sistemul judecătoresc în decembrie 2018.

    Balan i-a adresat o cerere în acest sens președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, dar acesta a redirecționat-o către Consiliul Superior al Magistraturii. În ședința de astăzi, membrii CSM au examinat solicitarea și au respins-o.

    Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Balan, care a revenit în funcția de judecător cere despăgubiri morale pentru faptul că a fost demis nejustificat din sistemul judecătoresc în decembrie 2018.

    Balan i-a adresat o cerere în acest sens președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, dar acesta a redirecționat-o către Consiliul Superior al Magistraturii. În ședința de astăzi, membrii CSM au examinat solicitarea și au respins-o.

    CSM nu a dezvăluit ce sumă de bani cere Gheorghe Balan drept despăgubiri morale și nici solicitantul nu a vrut să ne spună. Contactat de TV8.md, Gheorghe Balan a declarat că s-a adresat și în instanța de judecată privind achitarea despăgubirilor, dar încearcă să soluționeze chestiunea pe cale amiabilă.

    Referitor la decizia de astăzi a CSM-ului, Balan nu a vrut să se expună, pentru că nu a văzut ce adresare a făcut Radu Țurcan la CSM și nici ce prevede hotărârea de astăzi prin care a fost respinsă cererea.

    Întrebat ce sumă de bani a cerut, Balan afirmă că nu a indicat expres o sumă, pentru că nici nu știe care este salariul pe care îl ridică acum judecătorii. Acesta mai spune că nu-și amintește cum exact a formulat cererea adresată președintelui instanței Radu Țurcanu, depusă încă la începutul lunii decembrie.

    Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Gheorghe Balan ar fi cerut drept despăgubiri morale zece salarii de funcție. În prezent, judecătorii primesc lunar 18-20 de mii de lei, asta ar însemna circa 200 de mii de lei.

    Aceleași surse mai spun că, separat, Gheorghe Balan ar fi cerut și achitarea salariului ratat în perioada în care a fost lipsit de funcția de judecător.
    Sursa: tv8.md

  • Un magistrat care în ultimii ani a criticat dur sistemul judecătoresc vrea să candideze la parlamentare

    Judecătorul Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie suspendat din funcție pe perioada campaniei electorale în legătură cu intenția sa de a candida la alegerile parlamentare. Solicitarea lui Balan a fost însă însă respinsă cu votul a nouă membri ai CSM.

    Judecătorul a depus pe 17 decembrie o solicitare pe numele președintelui CSM, Victor Micu, prin care informa că intenționează să candideze la alegerile din februarie. Solicitarea lui Balan a fost analizată în cadrul ședinței de astăzi, 18 decembrie, doar că CSM a refuzat să îl suspende din funcție.

    Judecătorul Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie suspendat din funcție pe perioada campaniei electorale în legătură cu intenția sa de a candida la alegerile parlamentare. Solicitarea lui Balan a fost însă însă respinsă cu votul a nouă membri ai CSM.

    Judecătorul a depus pe 17 decembrie o solicitare pe numele președintelui CSM, Victor Micu, prin care informa că intenționează să candideze la alegerile din februarie. Solicitarea lui Balan a fost analizată în cadrul ședinței de astăzi, 18 decembrie, doar că CSM a refuzat să îl suspende din funcție.

    „Am solicitat să fiu suspendat din funcție începând cu 17 decembrie întrucât intenționez să particip în calitate de candidat la alegerile parlamentare. Pentru a evita pornirea altor proceduri disciplinare abuzive, cum au fost și cele precedente, am solicitat să fiu suspendat. De fapt, CSM o putea face și din oficiu”, a declarat Balan pentru ZdG.

    Judecătorul intenționează să candideze pe circumscripție, iar deja a depus actele pentru a trece filtrul instituit de blocul ACUM DA PAS.

    Pe 16 octombrie, membrii CSM au respins contestația lui Balan și au menținut decizia Colegiului Disciplinar de demitere a acestuia din sistem. Membrii Colegiului Disciplinar și-au motivat anterior decizia prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.
    S
    ursa: zdg.md

  • (doc) Cum a motivat Colegiul Disciplinar demiterea judecătorului Balan

    Membrii Colegiului Disciplinar au motivat demiterea din funcție a judecătorului Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat. „Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, crede însă, Nicolae Roșca, fostul președinte al Colegiul Disciplinar.

    În motivarea demiterii judecătorului Gheorghe Balan, membrii Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au făcut referire la faptul că Legea cu privire la statutul judecătorului stabilește că magistraților le este interzis să „dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase” și „să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție”.

    „Judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase”

    Membrii Colegiului Disciplinar au motivat demiterea din funcție a judecătorului Gheorghe Balan, cunoscut pentru discursurile sale anti-sistem, prin faptul că magistratul ar fi oferit consultații juridice „în public”, ar fi vorbit, tot în public, despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar și pentru că ar fi fost implicat în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat. „Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, crede însă, Nicolae Roșca, fostul președinte al Colegiul Disciplinar.

    În motivarea demiterii judecătorului Gheorghe Balan, membrii Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au făcut referire la faptul că Legea cu privire la statutul judecătorului stabilește că magistraților le este interzis să „dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase” și „să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție”.

    „Judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase”

    Colegiul i-a „imputat” judecătorului Balan, în urma verificării materialelor procedurii disciplinare, faptul că a participat la adunarea generală a locuitorilor satului Puhăceni din 2 octombrie 2016 și la ședința Consiliului local din 2 octombrie 2017 unde „a avut discursuri și intervenții, a explicat participanților la adunări scopul și sensul depunerii unei cereri de chemare în judecată și a lămurit locuitorilor satului, în public, aspectele juridice ale litigiului”.

    „Din înregistrările video și fotografiile anexate la procedura disciplinară, Colegiul atestă faptul că, la adunarea din 6 octombrie 2016, judecătorul Balan se afla în continuare pe scenă, la masă, în momentul când în sală și-a făcut apariția liderul Partidului DA, Andrei Năstase, care a ținut un discurs, făcând agitație electorală în favoarea partidului pe care îl reprezenta, propunând semnarea unei petiții privind „Miliardul furat” și transmiterea ei către Parlamentul R. Moldova…. Din imagini, CD constată faptul că judecătorul Balan aplaudă la discursul lui Andrei Năstase și votează semnarea petiției”, remarcă reprezentanții CD.

    „Comportamentul acestuia a depășit în mod cert limitele legale”

    Aceștia fac referire și la faptul că „prin discursurile, intervențiile la adunarea generală a locuitorilor satului Puhăceni, judecătorul a încălcat prevederile legii cu privire la statutul judecătorului, „deoarece, contrar prevederilor legale, a intervenit cu consultații publice în fața locatarilor satului și a reprezentanților consiliului comunal, în problema litigioasă aflată pe rolul instanței de judecată, la Judecătoria Anenii Noi, expunându-se asupra normelor legale care urmau a fi pronunțate de către colegii săi magistrați”. Colegiul a mai ajuns la concluzia că în ședința de examinare a cauzei disciplinare, s-ar fi stabilit „fără careva dubii” încălcarea de către magistratul Balan a interdicțiilor de participare la activități politice, „or, se constată că acesta n-a părăsit sala când a intrat la adunare liderul partidului politic DA, Andrei Năstase, dar pe parcursul discursului politic al acestuia, judecătorul s-a aflat în prezidiumul adunării, a votat cele puse în discuție…”.

    Membrii Colegiului mai afirmă că, nu au putut reține argumentele judecătorului precum că el nu a acționat în calitate de judecător, ci pentru apărarea drepturilor sale, „or, comportamentul acestuia a depășit în mod cert limitele legale a compatibilității funcției deținute de către acesta, deoarece, odată cu depunerea jurământului, judecătorul acceptă benevol îngrădirea unor drepturi și libertăți ale sale în favoarea exercitării funcției, iar faptul depunerii unei cereri de chemare în judecată urmează a fi corelată cu obligația de respectare a principiilor de activitate a sistemului judecătoresc, și, respectiv, a restricțiilor funcției deținute, neputând servi drept argument pentru justificarea unor acțiuni inadmisibile de felul celor constatate de către CD în speță”.

    „Acțiuni inadmisibile în exercitarea funcției de judecător”

    Referitor la ședința din 2 octombrie 2017, CD, la fel, a constatat în acțiunile judecătorului abateri disciplinare. Colegiul a stabilit că „prin discursurile și acțiunile sale din ședința Consiliului Sătesc Puhăceni”, judecătorul ar fi intervenit ilegal pe lângă autoritatea publică locală a s. Puhăceni, consilieri, primarul satului, pentru soluționarea cererii înaintate personal, de soția și coreclamanți, inclusiv cumnatul său, și ar fi pretins rezolvarea intereselor personale, a dat consultații și s-a expus asupra litigiului aflat pe rolul Judecătoriei Anenii Noi”. CD a menționat că „nu pot fi reținute argumentele judecătorului Balan precum că el a acționat în interese personale, deoarece acțiunile acestuia au depășit limitele prevăzute de lege aplicate, reieșind din statutul judecătorului”.

    „Nu se pune la îndoială dreptul judecătorului Balan de a se adresa în instanța de judecată…, însă acțiunile acestuia de discutare în public a litigiului aflat pe rolul instanței și a cauzelor penale aflate în gestiunea CNA, de oferire de consultații juridice privind soluționarea litigiului apărut, de influențare asupra formării opiniei de către consilieri la adoptarea unei hotărâri, sunt, în opinia Colegiului, acțiuni inadmisibile în exercitarea funcției de judecător”, remarcă reprezentanții CD. „Consultațiile erau oferite în public, fapt care, indiscutabil dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor, deși judecătorul este obligat prin lege să se abțină de la asemenea acțiuni…”, se precizează în hotărâre.

    Demis pentru că „a sfidat în mod deliberat prevederile legale”

    În final, membrii CD au decis demiterea lui Gheorghe Balan pentru două încălcări: „Intervențiile ilegale în raport cu alte autorități și funcționari, pentru soluționarea unor cereri, pretinderea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane” și „alte manifestări care aduc atingere onoareu sau probității profesionale ori prestigiului justiției, comise în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

    „Judecătorul Balan într-o periodă îndelungată de timp a sfidat în mod deliberat prevederile legale cu referire la interdicțiile aplicate în activitatea de judecător, nu dorește să conștientizeze ilegalitatea vădită a acțiunilor sale, iar abaterile săvârșite de acesta sunt considerate de Colegiu grave, deoarece acțiunile pentru care este sancționat judecătorul sunt ilegale, contrare principiului generale ale statului judecătorului, fapte care nu sunt compatibile cu funcția de judecător”, au concluzionat reprezentanții CD.

     

    „Seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”

    Judecătorul Gheorghe Balan, a ajuns, în ultimii ani în atenția opiniei publice după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. Decizia a fost luată în urma unei plângeri depuse de Denis Plămădeală primar din partea PDM și opt consilieri locali din satul Puhăceni, r. Anenii Noi, care au motivat că s-ar fi simțit amenințați de discursul judecătorului și de faptul că acesta i-a acționat în judecată. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers venit la CSM de la SIS. „Depun contestație. Sunt denaturări ale faptelor și interpretări. Nu am dat consultații, ci doar am explicat de ce m-am adresat în judecată”, susține Gheorghe Balan. Hotărârea CD poate fi atacată la CSM, iar ulterior, la CSJ.

    Nicolae Roșca, ex-președinte al CD de pe lângă CSM, după ce a lecturat hotărârea CD, susține că aceasta „seamănă a răzbunare”. „În opinia mea, participarea unui proprietar de teren, fie el și judecător, la ședința Consiliului local sau la ședința comună a proprietarilor de terenuri învecinate, nicidecum nu se califică ca și „intervenţie ilegală sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi”. Sintagma „intervenție ilegală” obligă CD să demonstreze că intervențiile dlui Balan la ședințele menționate au fost contrare legii. Însă, din lecturarea Hotărârii nu rezultă că judecătorul ar fi cerut ceva la ce nu era îndreptățit. Prezența dlui Balan la ședințe era dictată de interesul protejare a dreptului de proprietate asupra unui teren, iar aceasta este intervenție legitimă, chiar dacă el a vorbit cu ton ridicat. De asemenea, nu consider îndemnul judecătorului către alți proprietari ca să-i urmeze exemplul și să întreprindă măsuri legale, similare, în protecția propriilor drepturi, consultație juridică. Par nemotivate și ieșite din comun constatările referitoare la activitatea politică a judecătorului Balan potrivit cărora acesta „se afla pe scenă la masă” și atunci când a intrat Andrei Năstase, și atunci când a pus la vot petiția privind „furtul miliardului”, precum și că, „aplauda discursul lui Andrei Năstase și votează semnarea petiției”. Îmi pare amuzant faptul că aflarea pe scenă cu un om politic sau aplauzele într-un anumit context să fie calificate ca și activitate politică a judecătorului. Excluderea din sistem a unui judecător pentru astfel de fapte seamănă mai mult cu o răzbunare, decât cu un act de justiție”, susține Roșca.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrat, candidat la funcția de membru CSM, anunță protest public: Se dorește răstignirea întregului sistem judecătoresc

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    La rândul său, judecătoarea Viorica Puică a subliniat că situația actuală cere ca în următoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși magistrați mai curajoși.   

    „Consider că în CSM trebuie să vină membri curajoși și mai vocali. Mi se creează impresia că cineva intenționat dorește să introducă frică în judecători ca să ne poată manipula. Nu este admisibil ca judecătorii să fie înregistrați la ce oră vin și la ce oră pleacă. Este o atentare la independența acestora. Regimul de lucru al unui judecător trebuie să fie unul flexibil, având în vedere caracterul intelectual al acestuia”, a declarat Puică. 
    În replică, Petru Moraru, candidatul propus de Curtea Supremă de Justiție la funcția de membru CSM și-a îndemnat colegii să nu se comporte asemeni copiilor. 

    „Haideți să dăm dovadă de maturitate. Atunci când venim aici, să nu ne transformăm în copii. În Republica Moldova judecătorii sunt cei mai buni juriști. Copilăria s-a terminat, haideți să fim maturi”, a menționat Moraru. 

    De menționat că Viorica Puică și Gheorghe Balan sunt singurii magistrați care și-au depus portofoliile în concurs din inițiativă proprie. 

    Nu este prima dată când Gheorghe Balan vine cu astfel de mesaje critice în fața judecătorilor. În martie curent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor acesta a declarat că de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova sunt responsabili cei de la guvernare. Vezi video aici
    Sursa: agora.md

     

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Plângere penală împotriva lui Victor Micu și a mai multor membri ai CSM. Procuratura Generală are la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă pornește urmărirea penală

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă luni, 5 iunie, la Procuratura Generală. Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului, Balan a cerut amânarea examinării chestiunii privind selectarea unui judecător la Curtea Supremă de Justiție până când procurorii nu se vor expune asupra plângerii pe care a depus-o. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

    La 30 ianuarie 2014, în privința lui Gheorghe Balan a fost intentată o procedură disciplinară. Patru luni mai târziu, Colegiul disciplinar a decis să claseze procedura. Totuși, în iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat hotărârea Colegiului şi a emis una nouă cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghe Balan sub formă de „avertisment”.

    Magistratul a fost găsit vinovat de încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Balan a fost acuzat că, la emiterea sentinţei din 8 august 2013 pe cauza penală de învinuire a lui Maxim Scopenco, nu s-a expus asupra măsurii preventive aplicate inculpatului, încălcând astfel prevederile Codului de Procedură Penală care prevede că la adoptarea sentinţei instanţa de judecată urmează să soluţioneze chestiunea referitoare la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive în privinţa inculpatului. Balan a contestat încă în 2014 la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, dar cererea acestuia a fost respinsă de instanță.

    Gheorghe Balan este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai critici magistrați față de problemele din sistemul judecătoresc. 
    s
    ursa: anticoruptie.md

  • Critici dure la Adunarea Generală a Judecătorilor. „De ce am permis transformarea justiției într-o stână?”

    Adunarea Generală a Judecătorilor a fost din nou marcată de critici din partea unor magistrați care și-au exprimat îngrijorarea față de situația creată în sistemul judecătoresc. Magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria mun. Chișinău, a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

    „Din discursurile rostite de președintele Consiliului Superior al Magistraturii și președintele Curții Supreme de Justiție la începutul acestei Adunări, se face impresia că în sistem totul este foarte bine. A venit primăvara, e frumos. Lucrurile însă stau altfel. În R. Moldova, justiția a fost și continuă să fie confiscată constant și ciclic de cei care au preluat guvernarea după 2009 și au împărțit Palatul Republicii, iar acum împart clădirea Parlamentului. Republica Moldova se îndreaptă spre o justiție care încet își face clopoțel din clinchetul cătușelor. Pentru tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc, ei poartă întreaga vină. Am ajuns un sistem de lași și incompetenți cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit. Deși trăiește apocalipsa batjocorii, oamenii așteaptă marea revoltă a sistemului pentru că aceasta este singura șansă de a reveni la normal. Actuala guvernare ne pregătește pentru următoarea etapă un căuș  greu, veninos, ca să nu mai putem vorbi. 

    Adunarea Generală a Judecătorilor a fost din nou marcată de critici din partea unor magistrați care și-au exprimat îngrijorarea față de situația creată în sistemul judecătoresc. Magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria mun. Chișinău, a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

    „Din discursurile rostite de președintele Consiliului Superior al Magistraturii și președintele Curții Supreme de Justiție la începutul acestei Adunări, se face impresia că în sistem totul este foarte bine. A venit primăvara, e frumos. Lucrurile însă stau altfel. În R. Moldova, justiția a fost și continuă să fie confiscată constant și ciclic de cei care au preluat guvernarea după 2009 și au împărțit Palatul Republicii, iar acum împart clădirea Parlamentului. Republica Moldova se îndreaptă spre o justiție care încet își face clopoțel din clinchetul cătușelor. Pentru tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc, ei poartă întreaga vină. Am ajuns un sistem de lași și incompetenți cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit. Deși trăiește apocalipsa batjocorii, oamenii așteaptă marea revoltă a sistemului pentru că aceasta este singura șansă de a reveni la normal. Actuala guvernare ne pregătește pentru următoarea etapă un căuș  greu, veninos, ca să nu mai putem vorbi. 

    De ce am permis transformarea justiției într-o stână? Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ. Oare nu sesizăm că Republica Moldova se transformă încet-încet într-un stat mafiot? Domnilor judecători, ați intrat pe contrasens! Opriți-vă!”, a rostit Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Discursul critic al magistratului a fost continuat de judecătoarea Domnica Manole care le-a atras atenția colegilor asupra ultimelor tendințe ale Consiliului Superior al Magistraturii de a elibera acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor pentru hotărârile adoptate.

    „Practica CSM de până la 2016 era de eliberare a acordului de pornire a urmăririi penale în privința unui judecător cu multă precauție, dacă erau prezentate probe clare. În ultimul an, practica CSM în aceste cazuri a devenit periculoasă pentru sistem, este băgată frica în judecători. Un judecător nu poate fi tras la răspundere pentru hotărârea adoptată, decât doar atunci când se constată că aceasta a fost adoptată cu rea-voință. Argumentul preluat din hotărârile instanțelor de recurs, că o hotărâre adoptată a fost ilegală este folosit de procurori pentru a cere pornirea urmăririi penale în privința magistraților. Poate ar trebui să vină Curtea Supremă de Justiție cu o interpretare a noțiunii de „hotărâre ilegală” ca să fie clar ce se are în vdedere?”, a recomandat Manole.

    În replică, Mihai Poalelungi, președinte al CSJ, a declarat că nu e nevoie de o interpretare a acestei noțiuni în contextul în care CSJ a cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 307, iar Curtea Constituțională urmează să se expună asupra acestei probleme.

    În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, mai mulți magistrați printre care Oleg Melniciuc, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a subliniat despre necesitatea majorării salariilor asistenților judiciari și a grefierilor.

    „Inițiem reforme de anvergură, dar nu suntem capabili să asigurăm un salariu decent acestor specialiști fără de care schimbarea nu are loc”, și-a argumentat judecătorul solicitarea către Adunare de a adopta o hotărâre comună prin care să se ceară majorări de salarii pentru grefieri și asistenții judiciare, iar hotărârea să  fie adresată Guvernului.
    sursa: anticoruptie.md

  • Cer justiţie independentă, dar influenţează magistraţii

    Au scandat de nenumărate ori că vor justiţie independentă, însă chiar ei sunt cei care influenţează mai mulţi judecători din ţară. Este vorba despre liderii platformei "Demnitate şi Adevăr", fraţii Andrei şi Vasile Năstase, dar şi oligarhii care ar sta în spatele acestei mişcări, Victor şi Viorel Ţopa.

    În urma unei investigaţii efectuate de jurnaliştii de la Today.md a fost scos la iveală faptul că aceştia ar influenţa o serie de magistraţi.

    Gheorghe Balan este doar unul dintre magistraţii cu experienţă care are legături cu Andrei Năstase şi Victor şi Viorel Ţopa. El activează în judecătoria sectorului Botanica din Capitală.

    Au scandat de nenumărate ori că vor justiţie independentă, însă chiar ei sunt cei care influenţează mai mulţi judecători din ţară. Este vorba despre liderii platformei "Demnitate şi Adevăr", fraţii Andrei şi Vasile Năstase, dar şi oligarhii care ar sta în spatele acestei mişcări, Victor şi Viorel Ţopa.

    În urma unei investigaţii efectuate de jurnaliştii de la Today.md a fost scos la iveală faptul că aceştia ar influenţa o serie de magistraţi.

    Gheorghe Balan este doar unul dintre magistraţii cu experienţă care are legături cu Andrei Năstase şi Victor şi Viorel Ţopa. El activează în judecătoria sectorului Botanica din Capitală.

    Investigaţia jurnaliştilor de la today.md a demonstrat că Balan a luat mai multe decizii convenabile fraţilor Năstase. Solicitat de jurnalişti Balan a declarat că nu a tăinuit niciodată relaţiile sale de rudenie cu liderul platformei "DA". Judecătorul confirmă şi faptul că a participat la protestele organizate de platforma „Demnitate şi adevăr”. Cu toate acestea, Gheorghe Balan neagă că ar fi examinat dosarele Air Moldova, menţionate în investigaţia jurnalistică.
    sursa: prime.md

  • Un judecător vrea anularea hotărârilor Adunării Generale a Judecătorilor

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

    Cererea urmează să fie examinată de Judecătoria sect. Centru, Chișinău. Gheorghe Balan nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a ne vorbi despre solicitarea sa.
    sursa: Zdg.md

  • Judecător incomod, sancţionat

    Magistratul Gheorghe Balan, cunoscut opiniei publice pentru declaraţiile sale critice faţă de corupţia din sistemul judecătoresc, a fost sancţionat cu avertisment. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, după ce acum o lună Colegiul Disciplinar a clasat procedura şi a calificat-o drept neîntemeiată. Procedura disciplinară a fost intentată de către Tatiana Răducanu, pe motiv că judecătorul ar fi uitat să indice într-un dosar date privind măsura de arest. Este o răzbunare, se apără magistratul.
    Magistratul recunoaşte că a omis să indice măsura preventivă în sentinţă, dar spune că acesta este un detaliu nesemnificativ, având în vedere că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare. Gheorghe Balan intenţionează să conteste decizia CSM, pe care o califică drept răzbunare pentru critică.

    Magistratul Gheorghe Balan, cunoscut opiniei publice pentru declaraţiile sale critice faţă de corupţia din sistemul judecătoresc, a fost sancţionat cu avertisment. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii, după ce acum o lună Colegiul Disciplinar a clasat procedura şi a calificat-o drept neîntemeiată. Procedura disciplinară a fost intentată de către Tatiana Răducanu, pe motiv că judecătorul ar fi uitat să indice într-un dosar date privind măsura de arest. Este o răzbunare, se apără magistratul.
    Magistratul recunoaşte că a omis să indice măsura preventivă în sentinţă, dar spune că acesta este un detaliu nesemnificativ, având în vedere că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare. Gheorghe Balan intenţionează să conteste decizia CSM, pe care o califică drept răzbunare pentru critică.

    CSM-ul a luat decizia de a-l avertiza pe judecător, după ce Colegiul Disciplinar a emis o hotărâre prin care a dispus clasarea procedurii disciplinare, considerând-o drept neîntemeiată. Gheorghe Balan nu a încălcat norma imperativă a legislaţiei, s-a concluzionat în decizie. Precizăm că judecătorul este cunoscut societăţii pentru declaraţiile sale privind captivitatea sistemului judiciar din Republica Moldova. În opinia lui Gheorghe Balan, justiţia din ţara noastră este una cumpărată, politizată, coruptă şi călcată în picioare de guvernare. 

     
  • Cine salvează CSM-ul?

    Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă. Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.

    Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă. Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.

    Pe 30 mai, la „Casa Sărbătorii” lui Victor Şelin, în preajma monumentului lui Lenin de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”, judecătorii s-au întâlnit pentru a cincea oară în ultimele opt luni, încercând să suplinească locurile vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şi dacă la prima Adunare Generală a Judecătorilor, în octombrie 2013, au participat 373 de magistraţi, la cea de vineri, 30 mai, au venit doar 335 din cei 403 judecători aflaţi în funcţie.

     
  • Judecătorii sunt chemați astăzi la o nouă adunare. IATĂ cine luptă pentru ultimul fotoliu la CSM

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica.
    Gheorghe Balan, judecător la Judecătoria Botanica din 1996, participă pentru a patra oară la lupta pentru un loc în CSM. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin acuzaţii critice la adresa colegilor săi, dar şi a guvernanţilor.

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica.
    Gheorghe Balan, judecător la Judecătoria Botanica din 1996, participă pentru a patra oară la lupta pentru un loc în CSM. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin acuzaţii critice la adresa colegilor săi, dar şi a guvernanţilor.

     
  • Judecătorul Gheorghe Balan solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

    Judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit magistratului, membrii CSM nu reprezintă garantul independenței sistemului judiciar, ci dimpotrivă, au devenit adversarii acestuia și sclavii unui grup de interese.
    În cadrul Adunării generale a Judecătorilor care a avut loc pe 15 februarie 2013, Gheorghe Bălan a criticat activitatea magistraților și Consiliul Suprem al Magistraturii care ” funcționează sub control politic. Conducerea CSM, în persoana lui Nichifor Corochii, își subordonează colegii fără drept de apel unor politicieni și oligarhi.”

    Judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica solicită demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit magistratului, membrii CSM nu reprezintă garantul independenței sistemului judiciar, ci dimpotrivă, au devenit adversarii acestuia și sclavii unui grup de interese.
    În cadrul Adunării generale a Judecătorilor care a avut loc pe 15 februarie 2013, Gheorghe Bălan a criticat activitatea magistraților și Consiliul Suprem al Magistraturii care ” funcționează sub control politic. Conducerea CSM, în persoana lui Nichifor Corochii, își subordonează colegii fără drept de apel unor politicieni și oligarhi.”

    În opinia lui Bălan doar demisia în corpore a CSM, condus anterior de Nicolae Timofti poate salva situația creată.
    „Ieșiți cu arma cuvântului, spuneți lucrurilor pe nume și veți vedea cum totul va reintra în normal. Adversarii independenței noastre sunt mai puțin și mai slabi decât credeți și se bazează dar pe pasivitatea noastră. Să cerem cu toți împreună demisia CSM, ales de noi, care ani în șir ne-a tratat cu indiferență și chiar dispreț, continuând să facă același lucru până în prezent”, a mai spus judecătorul Gheorghe Balan.
    Acum un an, magistratul Gheorghe Balan a declarat că ”Parlamentul și Guvernul s-au unit într-o coaliție împotriva justiției, în dorința de ași subordona acest domeniu”, iar ”unii judecători și procurori au devenit arme în mînile politicienilor”, deaceea ”reforma justiției va rămîne doar o iluzie optică”.

     
  • Только пять судей выставили свои кандидатуры на должность члена ВСМ

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.
    Без особого успеха прошли четыре Республиканских собраний судей (РСС), после которых вакансии остались заполненными не полностью. Очередное РСС назначено на 14 марта.

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.
    Без особого успеха прошли четыре Республиканских собраний судей (РСС), после которых вакансии остались заполненными не полностью. Очередное РСС назначено на 14 марта.

     

     
  • Судья Георгий Балан, прославившийся критическими выпадами в адрес власти и Высшего Совета Магистратуры, может получить дисциплинарное взыскание

    Но не за свои заявления, а за допущенные процедурные нарушения. Руководство одной из тюрем пожаловалось, что едва не выпустило на свободу опасного преступника лишь потому, что служитель Фемиды отправился в отпуск, не подписав ордер на предварительный арест. Судья уверен — ошибка слишком незначительна, чтобы за нее наказывать.
    ВСМ инициировал дисциплинарную процедуру в отношении Георге Балана после юридической проверки, в ходе которой выяснилось: не продлив срок ареста одного из заключенных, он нарушил закон. Служитель Фемиды был обязан поставить подпись под ордером.
    Георге Балан приобрел известность благодаря своим критическим заявлениям.

    Но не за свои заявления, а за допущенные процедурные нарушения. Руководство одной из тюрем пожаловалось, что едва не выпустило на свободу опасного преступника лишь потому, что служитель Фемиды отправился в отпуск, не подписав ордер на предварительный арест. Судья уверен — ошибка слишком незначительна, чтобы за нее наказывать.
    ВСМ инициировал дисциплинарную процедуру в отношении Георге Балана после юридической проверки, в ходе которой выяснилось: не продлив срок ареста одного из заключенных, он нарушил закон. Служитель Фемиды был обязан поставить подпись под ордером.
    Георге Балан приобрел известность благодаря своим критическим заявлениям.

    На прошлой неделе опальный жрец Фемиды баллотировался на пост члена Высшего Совета Магистратуры, но так и не снискал необходимого числа симпатий своих коллег. Сегодня же другой претендент на одно из кресел в ВСМ, бывший председатель этого учреждения — Никифор Корокий, был переведен из единецкого суда в Апелляционную палату Кишинева. Еще три судьи апелляционной палаты Бельц и оргеевского суда подали в отставку.

     

     

     
  • Reforma Justiţiei — o iluzie optică?

    Odată cu plecarea comuniştilor de la guvernare, în R. Moldova s-a promis reformarea justiţiei. Teoretic, ea a început încă din 2010, când ministru al Justiţiei era Alexandru Tănase. Atunci acesta afirma că reforma justiţiei se va axa pe trei domenii prioritare: organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii. La 25 noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei (MJ) a demarat oficial procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în R. Moldova, printr-o lege votată în Parlament şi intrată în vigoare în ianuarie 2012. Costurile reformei în justiţie ar urma să fie de 150 mln de euro, iar o mare parte din bani urmează să vină de la instituţiile internaţionale.

    Odată cu plecarea comuniştilor de la guvernare, în R. Moldova s-a promis reformarea justiţiei. Teoretic, ea a început încă din 2010, când ministru al Justiţiei era Alexandru Tănase. Atunci acesta afirma că reforma justiţiei se va axa pe trei domenii prioritare: organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii. La 25 noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei (MJ) a demarat oficial procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în R. Moldova, printr-o lege votată în Parlament şi intrată în vigoare în ianuarie 2012. Costurile reformei în justiţie ar urma să fie de 150 mln de euro, iar o mare parte din bani urmează să vină de la instituţiile internaţionale.

    Este însă posibilă reformarea justiţiei în R. Moldova, mai ales după ultimele evenimente? Îşi doresc cu adevărat politicienii din R. Moldova reforme într-un domeniu bântuit de corupţie, dar pe care îl manevrează după bunul lor plac? Ce cred judecătorii despre reformarea justiţiei? Cum ar reforma-o ei? Despre toate astea am discutat cu mai mulţi judecători din R. Moldova la Adunarea Generală a Judecătorilor, care a avut loc vineri, 10 februarie, în incinta Teatrului „Mihai Eminescu“ din Chişinău.

     
  • 14 судей выдвинули свои кандидатуры для избрания в ВСМ

    Кроме того, на участие в конкурсе записались и председатель Ниспоренского суда Григоре Шишкану; судьи Кишиневской апелляционной палаты Николае Краю и Серджиу Фурдуй. А еще документы подали Вера Тома (Бельцкая апелляционная палата); судья Рышканского суда Виктор Мику; Серджиу Лебедюк (Военный трибунал); Валериу Харманюк (Бельцкая апелляционная палата); Штефан Ницэ (суд сектора Чентру) и Георге Балан (суд сектора Ботаника).

    Кроме того, на участие в конкурсе записались и председатель Ниспоренского суда Григоре Шишкану; судьи Кишиневской апелляционной палаты Николае Краю и Серджиу Фурдуй. А еще документы подали Вера Тома (Бельцкая апелляционная палата); судья Рышканского суда Виктор Мику; Серджиу Лебедюк (Военный трибунал); Валериу Харманюк (Бельцкая апелляционная палата); Штефан Ницэ (суд сектора Чентру) и Георге Балан (суд сектора Ботаника).

     

     
  • Şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor: Justiţia este o fată morgana, o iluzie optică

    I-a ajuns cuţitul la os. Un magistrat şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor. Cu toate că depăşise timpul acordat pentru discurs, cei peste 450 de judecători din sală l-au lăsat să-şi spună păsul până la sfârşit.
    Judecătorul Gheorghe Balan este magistrat de 15 ani. Însă este "măcinat de dezamăgire după 15 ani de activitate în funcţia de judecător. Mărturisesc cu amăraciune că uneori îmi este silă", a afirmat Gheorghe Balan.

    I-a ajuns cuţitul la os. Un magistrat şi-a vărsat amarul la Adunarea anuală a judecătorilor. Cu toate că depăşise timpul acordat pentru discurs, cei peste 450 de judecători din sală l-au lăsat să-şi spună păsul până la sfârşit.
    Judecătorul Gheorghe Balan este magistrat de 15 ani. Însă este "măcinat de dezamăgire după 15 ani de activitate în funcţia de judecător. Mărturisesc cu amăraciune că uneori îmi este silă", a afirmat Gheorghe Balan.

    Magistratul a recunoscut că justiţia este politizată şi s-a plâns de faptul că domeniul în care activează este sfidat de toate guvernările: "Se vrea o justiţie nedemnă, săracă şi călcată în picioare ca şi întreaga societate, o justiţie care poate fi cumpărată, o justiţie de buzunar, o justiţie care poate fi controlată, o justiţie care poate fi pusă la zid prin populism ieftin".
    Gheorghe Balan crede că reformarea Justiţiei poate fi comparată cu o iluzie optică. "Cât timp unii judecători şi procurori cu funcţii de conducere sunt simple unelte de lucru în mâna oamenilor politici, înfrăţiţi sau contopiţi cu oligarhii, reforma funcţională a Justiţiei rămâne o fată morgana sau cu alte cuvinte, o iluzie optică", a declarat acesta.
    Se pare că judecătorul este profund dezamăgit. "Îmi doresc multe, dar mă tem că înşirându-le aici şi acum, mesajul meu va fi interpretat ca o banală scrisoare către Moş Crăciun care a rămas în amintire din îndepărtata copilărie. Mă înteb şi vă întreb, şi pe dumneavoastră: Cât vom mai suporta această stare de lucruri? a exclamat Balan.

     
  • Новый состав Высшего совета магистратуры

    На повторном общем собрании, созванном в конце ноября, на три вакансии в ВСМ, оставшиеся свободными, претендовали 16 судей.

    На повторном общем собрании, созванном в конце ноября, на три вакансии в ВСМ, оставшиеся свободными, претендовали 16 судей. От судов общей юрисдикции свои кандидатуры выдвинули Никифор Корокий, Григоре Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Виктор Мику, Владимир Брашовяну и Мария Гервас. От Высшей судебной палаты для участия в выборах зарегистрировался Ион Друцэ. Апелляционные палаты в списке кандидатов были представлены Диной Ротарчук, Домникой Маноле, Верой Тома, Аурелией Парпалак, Анатолие Минчуэ, Ионом Муруяну, Ниной Чернат и Серджиу Фурдуй. Однако ни один из кандидатов в члены ВСМ не набрал необходимого количества голосов.

     
  • Парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его себе - судья

    Сегодня парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его не обществу, а себе.

    Сегодня парламент и правительство объединились в коалиции против правосудия, желая подчинить его не обществу, а себе. С такими заявлениями в ходе ежегодного собрания судей выступил судья столичного сектора Ботаника Георге Балан, подчеркнувший, что осуществляемая реформа приведет лишь к снижению способностей по привлечению к ответственности крупных преступников.

    ”Уважаемые коллеги каждый день мы слышим риторику, что народные избранники хотят обеспечить независимость правосудия и принципы демократического правления, каждый вечер нас информируют о реформах, которые сделают нас более счастливыми и процветающими. К сожалению, с каждым шагом мы сталкиваемся с обратной ситуацией. За 20 лет мы видим, что у одних есть право на счастье, а у других обязанность быть нищими и терпящими лишения", - сказал он

     

     
  • Молдавские судьи считают причиной коррупции свою зарплату в 300 долларов

    В свою очередь юристы уверены, что власти сами виноваты в коррумпированности судопроизводства.

    В свою очередь юристы уверены, что власти сами виноваты в коррумпированности судопроизводства.

    «Поведение нынешней власти как и предыдущей, ясно показывает, они не хотят чтобы юстиция принадлежала обществу. Им нужна юстиция, которую можно купить, контролировать и пинать ногами. Вот почему юстицию Молдовы считают подкупной и где решения принимаются благодаря родственным связям», - говорит судья Георге Балан.

     

     
  • Судьи избирают Высший совет

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.

    Почти все примерно 440 судей Республики Молдова собрались в субботу, 31 октября, во Дворце Республики Молдова, чтобы принять участие в избрании 5 членов Высшего совета магистратуры (ВСМ) на последующие 4 года, передает Info-Prim Neo. Организаторы утверждают, что до настоящего времени столь многочисленного присутствия на подобных собраниях не отмечалось.

    Избрание новых членов ВСП вписывается в процесс реформирования Совета. Новые члены начнут свою деятельность 12 ноября, когда истекает срок полномочий действующих членов. Согласно Закону о Высшем совете магистратуры, 5 из 12 членов избираются судьями, 4 – назначаются парламентом из рядов действительных профессоров, а остальные 3 являются членами по назначению – это министр юстиции, генеральный прокурор и председатель Высшей судебной палаты.
    Согласно недавним изменениям, члены ВСМ не могут работать в судах в период исполнения своих полномочий. Они будут отстранены от должностей и будут постоянно работать в Совете. Вместе с тем лица, занимающие административные посты, лишатся их с избранием на посты членов Высшего совета магистратуры.
    Говоря о собрании судей, министр юстиции Александру Тэнасе заявил, что важно, чтобы в его ходе был подан ясный сигнал о переменах, к которым стремится руководство страны. "Мы не намерены превращать эти перемены в расправу с судьями. Считаем, что любые меры по реформированию и модернизации правосудия должны идти в рамках закона", — сказал Александру Тэнасе.
    Министр юстиции считает, что роль ВСП – "определяющая", поскольку этот орган ответственен за внедрение профессиональных и этических стандартов.
    Для проведения процедуры голосования судьи избрали сначала председателя (судья Высшей судебной палаты Константин Гурски) и секретаря собрания ( судья Суда сектора Чокана Людмила Черней), а также специальную комиссию из 5 членов (Вера Мачински, Ион Цуркану, Николае Горгилэ, Ион Друцэ и Домника Маноле).
    Хотя организаторы голосования настаивали на предложении о меньшем числе кандидатов, чтобы не рассредоточивать голоса, судьи предложили 15 кандидатур. Чтобы стать членом ВСМ, кандидат должен получить голоса более половины присутствующих на собрании. Каждый судья голосует за 5 из 15 кандидатур, включенных в избирательный бюллетень – Николае Тимофти, Ион Тимофей, Георге Балан, Виорика Пуйкэ, Андрей Плэмэдялэ, Тудор Попович, Алена Данилова, Анатол Цуркану, Юрие Иордан, Михай Гаврилицэ, Николае Клима, Дина Ротарчук, Светлана Гаитас, Никифор Гороки и Валентин Вережан.
    Процедура голосования началась в 13.45. Если не удастся избрать 5 членов в первом туре, будет организован второй тур, в этот же день, с участием тех же кандидатов, в убывающем порядке, согласно результатам первого тура. Последнее подобное собрание, состоявшееся в 2005 году, продолжалось почти до полуночи. 

     

     
     
Infografice
Оставь комментарий