Новости

• Întrebări despre subevaluarea unor bunuri imobile, utilizare unui apartament și nedeclararea unor conturi bancare: Comisia pre-vetting a audiat alți doi candidați la funcția de membru al CSM

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat vineri, 3 decembrie, pe magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Nicolae Șova, și pe judecătoarea Ecaterina Buzu, de la Judecătoria Orhei, care candidează pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

  În cadrul audierii judecătoarei Ecaterina Buzu au fost puse întrebări în legătură cu o sancțiune disciplinară din anul 2015, pentru întârzieri în luarea deciziilor, în 36 de cazuri, utilizarea unui apartament din Chișinău în perioada 2004-2020, fără a plăti chirie sau a fi proprietar, care a fost procurat în anul 2018 de unul dintre copii săi la prețul de circa 252 de mii de lei și vândut peste doi ani la prețul de peste 680 de mii de lei, dar și despre mai multe conturi bancare, care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale.

  Подробнее

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat vineri, 3 decembrie, pe magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Nicolae Șova, și pe judecătoarea Ecaterina Buzu, de la Judecătoria Orhei, care candidează pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

  În cadrul audierii judecătoarei Ecaterina Buzu au fost puse întrebări în legătură cu o sancțiune disciplinară din anul 2015, pentru întârzieri în luarea deciziilor, în 36 de cazuri, utilizarea unui apartament din Chișinău în perioada 2004-2020, fără a plăti chirie sau a fi proprietar, care a fost procurat în anul 2018 de unul dintre copii săi la prețul de circa 252 de mii de lei și vândut peste doi ani la prețul de peste 680 de mii de lei, dar și despre mai multe conturi bancare, care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale.

  Pe de altă parte, în timpul audierii judecătorului Nicolae Șova, Comisia s-a axat pe aspecte de integritate financiară, în particular, subevaluarea unor bunuri imobile, nedeclararea dreptului de uzufruct asupra unui automobil și a unor conturi bancare, dar și aspecte de integritate etică referitoare la modul de achiziționare a unui apartament la preț preferențial.

  Audierile au loc în contextul procesului de evaluare financiară și etică a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea nr. 26/2022. Acestea se desfășoară public, cu participarea reprezentanților societății civile, mass-media și publicului.

  28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 22 dintre aceștia, după ce cinci judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

  Ecaterina Buzu: Apartament la preț preferențial și mașină nouă

  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. 

  În octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performațelor judecătorilor a constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, cum ar fi faptul că „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. Astfel, magistrata a primit calificativul „insuficient”, în rezultatul evaluării. Judecătoarea a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alți doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei. Anul trecut, Buzu a semnat anticontract de vânzare-cumpărare, la preț preferențial, a unui apartament în blocul special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Valoarea de piață a apartamentului este de 1,2 milioane de lei, dar magistrata va achita doar 700 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătoarea și-a procurat, cu 10 mii de euro, un automobil Volkswagen Passat, fabricat în 2007. Buzu declară că în 2021 a contractat un credit în valoare de 700 de mii de lei de la Moldindconbank. În 2021, ea a raportat venituri din salariu de 247 mii de lei. Alte 50 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui automobil Renault Megane, fabricat în 2006, pe care îi deținea din 2013.
  
  Nicolae Șova: A lăsat Moldova fără Zimbru. Achiziții de milioane și apartamentul la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

  Nicolae Șova deține, din noiembrie 2021, funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău sediul Central, fiind în sistem din 2005. 

  Anterior, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea lui Nicolae Șova în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă a magistratului Nicolae Șova, însă în martie 2021 Parlamentului a respins candidatura lui. Nicolae Șova este soțul nepoatei de frate al judecătoarei CSJ Ala Cobăneanu.

  Șova este magistratul care, în decembrie 2017, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, a obligat AO „Clubul de Fotbal Zimbru să achite companiei „Agroselect Semences Trading” suma de 52 789 099 lei cu titlu de datorie pentru chirie. De asemenea, Șova a dispus încasarea de la „Clubul de Fotbal Zimbru” și a cheltuielilor de judecată de 50 de mii de lei. Din cauza datoriilor, în martie 2020, Clubul de fotbal a anunțat retragerea echipei de seniori din toate competițiile de fotbal organizate sub egida Federației Moldovenești de Fotbal.

  Conform declarației avere și interese personale pentru 2021, anul trecut Șova a primit donație o casă de locuit cu suprafața de 134,7 metri pătrați, care ar valora circa 624 de mii de lei. Tot anul trecut, el a cumpărat o locuință cu suprafața de 170 metri pătrați. Șova declară că a procurat imobilul cu 484 de mii de lei, valoarea de piață a acestuia fiind de 1,3 milioane de lei. Pentru materiale de construcție și servicii de reparație, Șova declară că a scos din buzunar 380 de mii de lei. Judecătorul mai declară un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale, notar de profesie, și obținut cu titlu de donație în 1996. Deși avea acest imobil, în 2014 judecătorul a solicitat și obținut dreptul la apartament la preț preferențial. Astfel, magistratul a intrat, în 2017, în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați, amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor. În 2020, magistratul a vândut apartamentul.

  Tot anul trecut, Șova a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2021, pentru care indică că a plătit 544 de mii de lei. Din 2006, el deține un Citroen C3, care ar valora 120 de mii de lei și, din 1995, are un BMW 315, fabricat în 1982 și care este trecut în declarație la valoarea de 5 mii de lei. În 2021, familia Șova a rambursat 147 de mii de lei băncii Victoriabank SA, încheind astfel un credit contractat în 2012. Magistratul declară o datorie de 600 de mii de lei, după ce în 2016 a contractat un credit scadent în 2029. Veniturile familiei Șova în 2021 se cifrează la 1,8 milioane de lei, 266 de mii de lei fiind venitul salarial al magistratului.
  Sursa: zdg.md

   

   

   

• Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat - cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

  Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

  Подробнее

  Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat - cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

  Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

  Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

  Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

  În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

  În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

  Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

  În perioada 2002 - 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

  Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

  Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

  Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

  Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

  Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

  Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

  „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

  Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

  Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
  Sursa: anticoruptie.md

• Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Подробнее

  Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

  Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
  Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
  Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

  La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
  Tatiana Avasiloaie
  Ecaterina Buzu
  Natalia Clevadî
  Elena Costiuc
  Dumitru Bosîi
  Adrian Cerbu
  Igor Chiroșca
  Radu Holban

  Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

  La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
  sursa: bizlaw.md

   

• (In)Justiţie la Orhei: un procuror, absolvent al INJ, şi o judecătoare cu o pregătire „insuficientă”

  Un pro­cu­ror tânăr, şco­lit la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, şi o jude­că­toare care acum un an a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii sunt cei care au instru­men­tat dosa­rul tine­rei vio­late de la Orhei, care a mobi­li­zat soci­e­ta­tea, peste 10 mii de oameni sem­nând, în acest sens, o peti­ţie pen­tru ca exa­mi­na­rea dosa­ru­lui să fie relu­ată.

  Cazul mino­rei din Orhei, vio­lată în decem­brie 2014 cu par­ti­ci­pa­rea a trei tineri, a scan­da­li­zat opi­nia publică. În ianu­a­rie 2016, doar unul din­tre cei trei, Ser­giu, jude­cat pen­tru pri­vare de liber­tate şi nu pen­tru viol, a fost con­dam­nat la doi ani de închi­soare cu exe­cu­tare. Cei­la­lţi doi „par­ti­ci­panţi”, Dumi­tru şi Gri­gore, nu au ajuns în instanţă, unul din­tre ei fiind scos de sub urmă­rire penală de pro­cu­ro­rul Vadim Machi­don. Avo­ca­tul vic­ti­mei, Dumi­tru Sli­u­sa­renco, a cerut instanţei să anu­leze ordo­nanţa pro­cu­ro­ru­lui, dar cere­rea i-a fost res­pinsă.

  Подробнее

  Un pro­cu­ror tânăr, şco­lit la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, şi o jude­că­toare care acum un an a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii sunt cei care au instru­men­tat dosa­rul tine­rei vio­late de la Orhei, care a mobi­li­zat soci­e­ta­tea, peste 10 mii de oameni sem­nând, în acest sens, o peti­ţie pen­tru ca exa­mi­na­rea dosa­ru­lui să fie relu­ată.

  Cazul mino­rei din Orhei, vio­lată în decem­brie 2014 cu par­ti­ci­pa­rea a trei tineri, a scan­da­li­zat opi­nia publică. În ianu­a­rie 2016, doar unul din­tre cei trei, Ser­giu, jude­cat pen­tru pri­vare de liber­tate şi nu pen­tru viol, a fost con­dam­nat la doi ani de închi­soare cu exe­cu­tare. Cei­la­lţi doi „par­ti­ci­panţi”, Dumi­tru şi Gri­gore, nu au ajuns în instanţă, unul din­tre ei fiind scos de sub urmă­rire penală de pro­cu­ro­rul Vadim Machi­don. Avo­ca­tul vic­ti­mei, Dumi­tru Sli­u­sa­renco, a cerut instanţei să anu­leze ordo­nanţa pro­cu­ro­ru­lui, dar cere­rea i-a fost res­pinsă.

  Procuratura Generală s-a autosesizat

  „Con­si­der că ancheta a fost ine­fi­cientă, iar pro­cu­ro­rul a fost influ­enţat de pre­ju­de­căţi la exa­mi­na­rea cazu­lui”, spune avo­ca­tul Sli­u­sa­renco. „Con­clu­zia pro­cu­ro­ru­lui că vic­tima, pri­vată forţat de liber­tate, a întreţi­nut rela­ţii sexu­ale bene­vol mi se pare lip­sită de logică, mai ales că, pe cor­pul mino­rei, s-au depis­tat leziuni cor­po­rale. Tre­zeşte dubii şi fap­tul că pro­cu­ro­rul a dat pri­o­ri­tate decla­ra­ţi­i­lor agre­so­ri­lor des­pre actul sexual bene­vol, deşi se sta­bi­lise că aceş­tia con­su­ma­seră alcool şi dro­guri în can­ti­tăţi mari. În cadrul anche­tei, pro­cu­ro­rul a insis­tat că vic­tima a minţit, că nu este cre­di­bilă. Cu un ast­fel de pre­con­cept, e greu de cre­zut că inves­ti­ga­ţia sa a fost mul­ti­la­te­rală şi obiec­tivă”, spune acesta.

  Avo­ca­tul spune că, prin acţiu­nile jude­că­toa­rei, vic­ti­mei i-a fost limi­tat acce­sul la jus­ti­ţie. „Instanţa a pri­mit spre exa­mi­nare plân­ge­rea noas­tră împo­triva Ordo­nanţei prin care vio­la­to­rul a fost scos de sub urmă­rire penală, a exa­mi­nat plân­ge­rea, iar ulte­rior a respins-o, moti­vând că nu e com­pe­tentă să o exa­mi­neze. Aici, încă un para­dox. Instanţa urma să refuze pri­mi­rea plân­ge­rii din start, dacă se con­si­dera incom­pe­tentă de a o exa­mina, şi nu să o ţină mai bine de 7 luni, să o exa­mi­neze, iar ulte­rior să decidă că nu este com­pe­tentă. Ast­fel, vic­tima a fost lip­sită de acces la o cale de atac şi la jus­ti­ţie în gene­ral”, crede avo­ca­tul Sli­u­sa­renco.

  Pe mar­gi­nea cazu­lui s-a auto­se­si­zat Pro­cu­ra­tura Gene­rală, care a orga­ni­zat, mier­curi, audi­eri cu avo­ca­tul vic­ti­mei, dar şi cu pro­cu­ro­rul Vadim Machi­don. Acesta nu ne-a răs­puns la tele­fon, dar a spus pre­sei că va da expli­ca­ţii pe mar­gi­nea cazu­lui doar la fina­li­za­rea dosa­ru­lui. La rân­dul său, pen­tru Jur­nal TV, jude­că­toa­rea Eca­te­rina Buzu a decla­rat că ea nu ar avea nicio vină, pen­tru că a exa­mi­nat pro­bele acu­mu­late de pro­cu­ror.

  CV-urile procurorului şi judecătoarei

  Vadim Machi­don, pro­cu­ro­rul care a instru­men­tat acest dosar, este în fun­cţie din 2011, în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor. În acel an, Machi­don absol­vise Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ), con­si­de­rată insti­tu­ţia cea mai per­for­mantă în dome­niul instru­i­rii vii­to­ri­lor jus­ti­ţi­a­bili. Machi­don a fost înma­tri­cu­lat la INJ în 2009, în ace­eaşi pro­moţie cu mult mai cunos­cuta Adri­ana Beţi­şor, acum pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie. Con­form ulti­mei sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, acu­za­to­rul de stat şi-a cum­pă­rat, în 2014, un apar­ta­ment de 47 m.p., înre­gis­trat pe numele soţiei, care e asis­tentă medi­cală. Cu un an mai devreme, în 2013, soţii Machi­don şi-au cum­pă­rat un auto­mo­bil Toyota Coro­lla, cu 65 mii de lei. Din 2014 şi până în ianu­a­rie 2016, aceş­tia au avut de ram­bu­r­sat un cre­dit de 10 mii de lei la o bancă. În august 2014, pen­tru înde­pli­ni­rea exem­plară a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu, ini­ţi­a­tivă şi ope­ra­ti­vi­tate, cu pri­le­jul ani­ver­să­rii a XXIII-a de la pro­cla­ma­rea Inde­pen­denţei R. Mol­dova, CSP a pro­pus pro­cu­ro­ru­lui gene­ral încu­ra­ja­rea lui Vadim Machi­don cu Diploma de Onoare a Pro­cu­ra­tu­rii de cate­go­ria III.

  Printr-un decret pre­zi­denţial, Eca­te­rina Buzu este jude­că­toare din 2012. Potri­vit magistrat.md, până a fi jude­că­toare, Buzu a fost gre­fi­eră şi con­sul­tantă la Jude­că­to­ria Cen­tru, iar în anii 2006-2012 a acti­vat în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), fiind, până a deveni jude­că­toare, şefa Apa­ra­tu­lui CSM. În octom­brie 2014, magis­trata a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul CSM. Mem­brii Cole­gi­u­lui au con­sta­tat că Buzu ar comite mai multe încăl­cări în tim­pul exa­mi­nă­rii dosa­re­lor. Ast­fel, în hotă­rârea CSM se con­stată că aceasta „nu acordă atenţie deo­se­bită exa­mi­nă­rii fie­că­rui dosar, nu denotă des­tulă capa­ci­tate de a orga­niza tim­pul de muncă”, „încalcă ter­me­nele de redac­tare a hotă­râri­lor jude­că­to­reşti”. În docu­ment se mai spune că magis­trata a înce­put a înre­gis­tra şedinţele de jude­cată cu dic­ta­fo­nul abia din 2014, după ce a fost che­mată la CSM pen­tru a oferi expli­ca­ţii şi, ulte­rior, atenţio­nată. „Une­ori, în şedinţele de jude­cată, poate între­rupe decla­ra­ţi­ile par­ti­ci­pan­tu­lui la pro­ces fără expli­ca­ţie, iar în rela­ţi­ile cu cole­gii admite un com­por­ta­ment neco­le­gial”, se spune în hotă­râre. Eca­te­rina Buzu a atacat-o la CSJ, nefi­ind de acord cu aceste con­sta­tări, doar că nu a obţi­nut câş­tig de cauză. Ast­fel, peste un an, în noiem­brie 2015, urma să fie eva­lu­ată repe­tat, pe cale extra­or­di­nară. În cazul în care şi de această dată ar acu­mula cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, ar urma să fie demisă. Pe 18 decem­brie 2015, ea era în lista jude­că­to­ri­lor care urmau să fie eva­lu­aţi, dar pro­ce­dura a fost amâ­nată, la soli­ci­ta­rea magis­tra­tei, ea urmând să fie audi­ată în urmă­toa­rea şedinţă a Cole­gi­u­lui, data căreia încă nu a fost sta­bi­lită.
  Sursa: zdg.md

• Paradoxurile justiției: O minoră din Orhei, violată în grup. Vinovații scapă cu pedepse simbolice

  Deși Republica Moldova a pierdut câteva dosare la CtEDO în care a eșuat să desfășoare anchete eficiente pe marginea acuzațiilor victimelor minore ale agresiunilor sexuale și a violurilor, practica defectuoasă continuă. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Asociația „Promo-LEX, informează Politik.md.

  Potrivit sursei, datorită unor tertipuri procesuale agresorii fie sunt scoși de sub urmărire penală, fie li se aplică o pedeapsă mai blândă sau simbolică. Situația este deosebit de periculoasă în cazul în care victime ale agresiunilor sexuale sunt minorii, iar tutorii sau părinții acestora nu dispun de suficiente resurse pentru a  lupta cu sistemul. Este cazul recent al unei victime minore ale violului, în care judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei a pronunțat o sentință prin care de fapt a exonerat de la răspundere doi agresori în timp ce al treilea a fost pedepsit simbolic. Cazul a fost reprezentat în instanță de procurorul Vadim Machidon.

  Подробнее

  Deși Republica Moldova a pierdut câteva dosare la CtEDO în care a eșuat să desfășoare anchete eficiente pe marginea acuzațiilor victimelor minore ale agresiunilor sexuale și a violurilor, practica defectuoasă continuă. Un comunicat de presă în acest sens a fost emis de Asociația „Promo-LEX, informează Politik.md.

  Potrivit sursei, datorită unor tertipuri procesuale agresorii fie sunt scoși de sub urmărire penală, fie li se aplică o pedeapsă mai blândă sau simbolică. Situația este deosebit de periculoasă în cazul în care victime ale agresiunilor sexuale sunt minorii, iar tutorii sau părinții acestora nu dispun de suficiente resurse pentru a  lupta cu sistemul. Este cazul recent al unei victime minore ale violului, în care judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei a pronunțat o sentință prin care de fapt a exonerat de la răspundere doi agresori în timp ce al treilea a fost pedepsit simbolic. Cazul a fost reprezentat în instanță de procurorul Vadim Machidon.

  Potrivit declarațiilor victimei în decembrie 2014, aceasta a fost privată de libertate de către trei indivizi, într-o locuință din orașul Orhei, unde a fost obligată să consume alcool și să întrețină relații sexuale împotriva voinței sale. În momentul săvârșirii infracțiunii, victima era minoră și susține că a fost ademenită în locuință de către o cunoscută, sub pretextul unei petreceri. După săvârșirea violului, victima a reușit să fugă și a fost găsită de mama acesteia în stare de șoc.

  Conform probelor din dosar, Poliția a găsit la locul infracțiunii mai multe sticle de alcool și substanțe narcotice (canabis) precum și o parte din hainele victimei. Cu toate acestea, Procuratura Orhei a admis versiunea inculpaților, potrivit căreia victima minoră a întreținut relațiile sexuale benevol, chiar dacă însuși victima a negat acest fapt. În cadrul urmăririi penale nu a fost verificat în nici un fel consimțământul minorei la raportul sexual, invocat de inculpați și nici nu s-a ținut cont de alte circumstanțe cum ar fi: starea de neputință a victimei, vârsta acesteia, consumul de alcool și substanțe narcotice de către inculpați, leziunile corporale depistate pe corpul victimei și starea de șoc în care a fost găsită.

  Judecătoria Orhei a emis o sentință prin care doar unul din inculpați urmează să petreacă următorii 2 ani în închisoare, pentru privare de libertate dar fără a fi tras la răspundere penală pentru viol, deși a recunoscut că a întreținut relații sexuale.

  Avocatului victimei, Dumitru Sliusarenco susține că:  „Victimele minore ale violului nu beneficiază de o investigație și protecție eficientă din partea autorităților. Se ajunge la situații paradoxale, când din investigația Procuraturii rezultă că victima ar fi întreținut relații sexuale benevol în timp ce era privată forțat de libertate. În concluzie, se conturează o practică vicioasă de examinare a infracțiunilor sexuale, infractorii nu sunt atrași la răspundere, iar victimele sunt supuse revictimizării. Ca efect, victimele trec prin suferințe emoționale continue, sunt stigmatizate și pierd încrederea în sine și în sistemul de justiție”.

  Sursa: Politik.md

   

• Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

  Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.
  Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

  Подробнее

  Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.
  Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

   

• EXCLUSIV // Trei JUDECĂTORI au PUNCTAJ INSUFICIENT la testarea performanțelor. Cine sunt aceștia

  Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md.Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea calificativului ”insuficient” au fost tergiversarea examinării dosarelor, faptul că mai multe hotărâri nu au fost argumentate clar, lipsa de disciplină și numărul mare de ”reclamații negative din partea societății și printre judecători”.

  Подробнее

  Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md.Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea calificativului ”insuficient” au fost tergiversarea examinării dosarelor, faptul că mai multe hotărâri nu au fost argumentate clar, lipsa de disciplină și numărul mare de ”reclamații negative din partea societății și printre judecători”.

  Judecătorului i-a fost acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată. Printre restanțierii sistemului judecătoresc se numără și judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei. Și acesteia de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul ”insuficient”, acumulând un total de 59 de puncte. Potrivit CSM, punctajul scăzut este cauzat de faptul că în perioada de evaluare judecătoarea Buzu a încălcat cu până la 6 luni termenele procesuale de redactare a hotărârilor judecătorești, dar și de organizarea insuficientă a activității profesionale. Judecătoarei i-a fost acordat un termen de 12 luni pentru evaluarea repetată. Și activitateajudecătorului Curții de Apel, Mihail Ciugureanu, a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare de către Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Pentru neafișarea la timp a listei ședințelor de judecată și lipsa de claritate în hotărârile emise, dar și alte abateri, judecătorul a acumult 56,7 puncte, obținând calificativul ”insuficient”. Mai mult decât atât, potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Mihai Ciugureanu, au fost obiect de examinare la CtEDO. Între timp, acesta a fost reevaluat de CSM în data de 21 noiembrie, însă hotărârea încă nu a fost făcută publică.

• Каталог статей адвокат молдова кишинев

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в процессе.

  Подробнее

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в процессе.

  Но возьмем ситуацию, когда предположим, к адвокату обращается гражданин Антарктиды, некий пингвин, у которого возник вопрос, скажем связанный с наследством в Молдове, в связи с чем, надо обратиться в суд, к примеру, для продления срока принятия наследства.  Приплыть в Молдову пингвин не может, даже если постарается, то максимум заплывет в Днестр или в Прут, и то наверняка с риском для жизни. Что остается бедному пингвину делать.

  Естественно, обратиться к своему пингвиньему нотариусу для оформления соответствующей доверенности. Но пингвиний нотариус говорит, что доверенность оформить не может, так как, согласно молдавским законам, пингвины не обладают юридической ни правоспособностью, ни дееспособностью, и советует ему оставить эту затею. Но пингвин не успокаивается, он советуется с адвокатом в Молдове, и адвокат ему говорит, что фигня это все, в Молдове это не проблема. Он присылает ему мандат, где на обратной стороне есть надпись подпись клиента, там пингвин расписывается (думаю, ставит отпечаток лапы и разбивает яйцо) и шлет его адвокату в Молдове, который на его основании, составляет иск, подает в суд, и вот пингвин получает нужное ему решение.

• Деньги для судей

   Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев в этом году. Бюджет ВСМ на будущий год достигает 3,7 миллиона леев, что примерно на 300 тысяч леев ...

  Подробнее

   Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев в этом году. Бюджет ВСМ на будущий год достигает 3,7 миллиона леев, что примерно на 300 тысяч леев ...

  Высший совет магистратуры (ВСМ) единогласно принял проект бюджета апелляционных судов и судов общего права на 2012 год, составляющий более 156 миллионов леев. Бюджет примерно такой же, как и на нынешний год, пояснила глава аппарата ВСМ Екатерина Бузу. Кроме того, совет утвердил и бюджет Высшей судебной палаты на будущий год, который составляет 28,74 миллиона леев по сравнению с 20,72 миллиона леев в этом году. Бюджет ВСМ на будущий год достигает 3,7 миллиона леев, что примерно на 300 тысяч леев больше, чем в нынешнем году.

• Poalelungi vs. Muruianu in batalia pentru CSJ

   Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. Sefa Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ecaterina.

  Подробнее

   Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. Sefa Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ecaterina.

  Cinci judecatori si-au depus candidaturile pentru fotoliul de presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Pe langa actualul conducator, Ion Muruianu, isi incearca puterile Constantin Gurschi, Nicolae Timofti si Raisa Botezatu – toti judecatori la CSJ. Ultimul s-a inscris in cursa magistratul moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la Strasbourg, Mihai Poalelungi. Concursul de depunere a dosarelor s-a incheiat aseara. Sefa Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, Ecaterina Buzu, a declarat, pentru StireaZilei.md, ca soarta candidatilor va fi decisa cel mai probabil saptamana viitoare.

• Şedinţe „mai moi“ la Consiliul Superior al Magistraturii

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales de câteva săptămâni cu fotolii mai comode şi computere de ultima generaţie. Este cea mai mare achiziţie de mobilă şi tehnică de când există instituţia. Membrii CSM spun că se simt acum în rând cu miniştrii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii spun că şedinţele de marţi, atunci când se adună pentru a discuta problemele instanţelor de judecată, trec mai repede acum. Computerele noi şi fotoliile ortopedice, asemănătoare cu cele ale miniştrilor, le-au uşurat munca. „Mă simt destul de normal şi pe picior de egalitate cu ceilalţi oficiali. De ce să lucreze confortabil doar miniştrii?

  Подробнее

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales de câteva săptămâni cu fotolii mai comode şi computere de ultima generaţie. Este cea mai mare achiziţie de mobilă şi tehnică de când există instituţia. Membrii CSM spun că se simt acum în rând cu miniştrii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii spun că şedinţele de marţi, atunci când se adună pentru a discuta problemele instanţelor de judecată, trec mai repede acum. Computerele noi şi fotoliile ortopedice, asemănătoare cu cele ale miniştrilor, le-au uşurat munca. „Mă simt destul de normal şi pe picior de egalitate cu ceilalţi oficiali. De ce să lucreze confortabil doar miniştrii?

  Fiecare membru CSM trebuie să lucreze la computer şi să se simtă bine la şedinţe", a spus Dumitru Visterniceanu, fostul preşedinte al CSM. Succesorul său actual, Nicolae Timofti, declară că membrii CSM vor să fie în pas cu noile tendinţe. „ Este foarte comod să lucrăm aşa, la computere noi şi în fotolii moi. Este normal să ţinem pasul cu timpul şi să ne adaptăm cerinţelor", afirmă Nicolae Timofti.

• Судьи и депутаты, обходящие закон

  Судьи из Молдовы не опубликовали свои декларации о доходах и имуществе, как того предусматривает статья 13 Закона №1264 от 19 июля 2002 г. «О декларировании и контроле за доходами и имуществом государственных деятелей, судей, прокуроров, госслужащих и некоторых руководящих работников». Несмотря на то, что крайний срок опубликования деклараций на официальных сайтах истек еще 3 марта 2011 г., они не были обнародованы на сайте Высшего совета магистратуры (ВСМ).

  Подробнее

  Судьи из Молдовы не опубликовали свои декларации о доходах и имуществе, как того предусматривает статья 13 Закона №1264 от 19 июля 2002 г. «О декларировании и контроле за доходами и имуществом государственных деятелей, судей, прокуроров, госслужащих и некоторых руководящих работников». Несмотря на то, что крайний срок опубликования деклараций на официальных сайтах истек еще 3 марта 2011 г., они не были обнародованы на сайте Высшего совета магистратуры (ВСМ).

  По словам главы аппарата ВСМ Екатерины Бузу, «судьи не нарушают закон, так как декларации поступили от Центральной контрольной комиссии только в понедельник, 4 апреля». «Декларации будут обработаны, так как мы не будем их публиковать полностью, в сканированной форме, а исключим некоторые личные данные. Это продлится еще 2-3 недели», – отметила Екатерина Бузу. Что касается депутатов, до настоящего времени на сайте парламента не опубликованы декларации о доходах и имуществе девяти из них: Юрия Апостолаки, Виктора Бодю, Юрия Чореску, Семена Грищука, Марии Нашу, Георгия Брашовского, Стеллы Жантуан, Олега Сырбу и Владимира Сахарняну. Единственная опубликованная на сайте декларация принадлежит депутату Елене Фрумосу. www.parlament.md

  Таким образом, только 92 народных избранника подчинились закону, который обязывает опубликовать декларацию о доходах и имуществе. Остальные депутаты утверждают, что отправили свои декларации для опубликования на сайте парламента, однако этого не произошло. «Я передал коллеге декларацию для опубликования на сайте, но по неизвестным мне причинам она не была опубликована. Больше я не проверял. Я был назначен на депутатскую должность только в середине февраля и не знаю, кто несет ответственность за размещение декларации на сайт», – уточнил депутат от ЛДПМ Юрий Апостолаки. Аналогичный ответ дал его коллега по партии Юрий Чореску, а также Валерий Сахарняну от ЛП и Стелла Жантуан от ДПМ. «Я не знаю, почему моей декларации нет на сайте, так как я ее уже отправила. Информационное управление парламента ответственно за публикацию», – уточнила Стела Жантуан. В свою очередь, представители Информационно-аналитического управления парламента отметили, что декларации вышеназванных девяти депутатов еще не поступили от Центральной контрольной комиссии.

• Judecator prins cu mita

  Consiliul Superior al Magistraturii a deschis o ancheta interna in posibilul caz de luare de mita de catre un judecator Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organul suprem de conducere al judecatorilor, s-a autosesizat in urma stirii UNIMEDIA “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?” si a deschis o ancheta interna referitor la acest caz. In cazul in care se va demonstra actul de luare de mita, Liliana Andrias, judecatoare la Judecatoria Economica din Chisinau, risca sa fie eliberata din functie, inclusiv sa achite o amenda intre 20 – 60 mii de lei sau sa fie pedepsita cu privatiunea de libertate intre 3 si 7 ani de inchisoare.

  Подробнее

  Consiliul Superior al Magistraturii a deschis o ancheta interna in posibilul caz de luare de mita de catre un judecator Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organul suprem de conducere al judecatorilor, s-a autosesizat in urma stirii UNIMEDIA “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?” si a deschis o ancheta interna referitor la acest caz. In cazul in care se va demonstra actul de luare de mita, Liliana Andrias, judecatoare la Judecatoria Economica din Chisinau, risca sa fie eliberata din functie, inclusiv sa achite o amenda intre 20 – 60 mii de lei sau sa fie pedepsita cu privatiunea de libertate intre 3 si 7 ani de inchisoare.

  Potrivit Ecaterinei Buzu, sef de sectie in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procedura disciplinara a fost intentata de catre Nicolae Clima, presedinte CSM, in urma publicarii de catre UNIMEDIA a stirii “In atentia Procuraturii si CCCEC: O judecatoare ia mita?”. Sursa citata a mai precizat ca la 29 mai va avea loc o sedinta, in cadrul careia va fi analizat posibilul caz de luare de mita. Solicitat de UNIMEDIA sa precizeze ce pedeapsa i-ar putea fi aplicata judecatoarei in cazul in care ii va fi demonstrata vinovatia, avocatul Sergiu Bucataru a declarat: “Judecatoarea risca sa fie eliberata din functie, iar potrivit art. 324 al Codului Penal, aceasta risca sa achite o amenda intre 20 – 60 mii de lei sau sa fie pedepsita cu privatiunea de libertate intre 3 si 7 ani de inchisoare, cu privarea de a ocupa functii de raspundere pentru o perioada intre 2 si 5 ani”. “E posibil si cazul in care Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii va constata ca nu exista nicio infractiune, iar judecatoarea sa nu fie pedepsita”, a mai adaugat avocatul Bucataru. Amintim ca la redactia UNIMEDIA a fost expediat un material video, in care se vede cum un cetatean transmite o suma de bani Lilianei Andrias, judecatoare la Judecatoria Economica din Chisinau. Procesul de transmitere a banilor, inclusiv modul in care judecatoarea ascunde banii, pare a fi o actiune de luare de mita. Reiesind din principiul prezumtiei nevinovatiei, UNIMEDIA nu a acuzat pe nimeni, dar a solicitat organelor de urmarire penala sa investigheze aceste caz. Invitam vizitatorii sa expedieze la redactie si alte materiale interesante, utilizand acest formular, care pot deveni subiectul unei stiri pe UNIMEDIA.

• Dinastii de judecători

  Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie faţă de instituţiile de stat care i-au promovat la studii fără contract. Din mai 2008 până la mijlocul verii, CSM a adoptat opt hotărâri prin care propune înmatricularea la studii în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Universităţii de Stat „Alecu Russo” din or. Bălţi, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) şi scutirea de taxe a unor copii ai judecătorilor.

  Подробнее

  Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie faţă de instituţiile de stat care i-au promovat la studii fără contract. Din mai 2008 până la mijlocul verii, CSM a adoptat opt hotărâri prin care propune înmatricularea la studii în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Universităţii de Stat „Alecu Russo” din or. Bălţi, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) şi scutirea de taxe a unor copii ai judecătorilor.

Оставь комментарий