Știri

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind […]

  Citiţi mai departe

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, – Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• PROIECTUL MELNICIUC: UNII JUDECĂTORI ÎNSTRĂINEAZĂ APARTAMENTELE NOI, OBȚINUTE ACUM DOI ANI LA PREȚURI MICI

  Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață […]

  Citiţi mai departe

  Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 – 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici – pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.

  „Nu am avut cu ce să-l achit”

  Unul dintre magistrații care a primit apartament în blocul proaspăt construit pe strada Hristo Botev 6 este Serghei Papuha de la Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Râșcani. El susține că inițial a vrut să beneficieze de oportunitatea de a avea un apartament nou, însă pe parcurs și-ar fi dat seama că nu reușește să-l achite integral, de aceea a cesionat, în anul 2016, drepturile sale de proprietate unei alte persoane. „Dacă vă uitați în declarația mea de avere pentru anul 2015, acolo este indicat că am contractat un credit. Din credit și din alți bani pe care îi aveam am început să achit ratele pentru apartamentul de pe strada Hristo Botev. Am plătit treptat în total 15 mii de euro. Apoi mi-am dat seama că nu voi fi în stare să plătesc restul, de aceea am decis să cesionez dreptul meu de proprietate”, explică magistratul. 

  El susține că nu a avut nici un venit de pe urma acestei cesionări, afirmând că a cedat dreptul contra sumei care trebuia plătită pe apartament – 25 920 de euro. „Am contractul de cesiune. Persoana a plătit suma de 25 920 de euro, dintre care 15 mii de euro erau ai mei, iar restul – restanța către compania de construcții. Nu am avut nici un venit în urma cesionării”. 

  Totuși, merită menționat faptul că în prezent, pe piața imobiliară apartamente similare cu cel cesionat de judecător, în aceeși casă, sunt ofertate la prețuri ce încep de la 50 de mii de euro. 

  „L-ați găsit pe cel mai bogat judecător, care are la 44 de ani primul apartament… și acela în casă veche și la ultimul etaj”

  Blocul destinat judecătorilor a fost construit în doi ani

  Serghei Papuha spune că, în schimb, a preferat să-și cumpere un apartament mai ieftin, într-un bloc vechi: „Veți vedea în următoarea declarație de avere: în ianuarie 2017 mi-am cumpărat un apartament cu 15 000 de euro pe strada Florilor, într-o casă cu 5 etaje, la etajul 5. L-ați găsit pe cel mai bogat dintre judecători (râde),  la 44 de ani am apartament pentru prima dată, la etajul 5 în casă cu 5 etaje. Cine va citi articolul va râde. Într-adevăr, atunci când s-a inițiat proiectul eu nu am avut apartament. Când vă porniți inițial, apare așa o ocazie, vă gândiți că gata, veți avea locuință, dar când începeți a achita și împrumutați, și vedeți care este situația, și nu vă ajung bani, clar lucru că îl cesionați”.

  Serghei Papuha a avut în trecut o altă încercare de a obține o locuință. În baza unei legi care astăzi este abrogată, ce dădea dreptul judecătorilor să ceară de la stat asigurarea cu locuință, magistratul a solicitat Consiliului Municipal Chișinău să-i repartizeze un apartament, apoi a acționat Consiliul în judecată. La 22 ianuarie 2014 prin decizia Curții Supreme de Justiție Consiliul Municipal Chișinău a fost obligat să îi acorde lui Serghei Papuha spațiu locativ în capitală. Magistratul însă spune că hotărârea a rămas neexecutată. „Eu am doar hotărârea instanței de judecată, care este neexecutată”.

  Proiectul privind construcția unui bloc pentru judecători și angajați ai instanței a fost inițiat în anul 2014 de președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău, Oleg Melniciuc. El a convins factorii de decizie din Primărie și Consiliul Municipal Chișinău de faptul că situația privind asigurarea cu „spațiu locativ decent” a angajaților judecătoriei este „critică”. Astfel, Consiliul Municipal a dat în arendă terenul de pe strada Hristo Botev 6  la prețul de peste 2 milioane de lei, plus o plată anuală de arendă, care este achitată din bugetul Judecătoriei sectorului Râșcani (azi Judecătoria Chișinău). În prezent blocul este finalizat. Proiectul a stârnit nemulțumiri din cauză că legea care obliga statul să asigure judecătorii cu apartamente nu mai era în vigoare la momentul inițierii proiectului, deci magistrații nu ar fi trebuit să beneficieze de prețuri preferențiale, Inițiativa a fost criticată, de asemenea, pentru că a fost motivată de către judecători și prin necesitatea de a-și asigura copiii cu locuințe. În plus, în acel bloc urmau să primească locuințe mama, soacra și alte câteva rude ale lui Oleg Mleniciuc, fapt care în prezent este investigat de procurori în cadrul unui dosar penal. 
  sursa: moldovacurata.md

• Judecătorii „campioni” la proceduri disciplinare

  Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la Judecătoria Orhei, având fiecare câte 4 cauze.

  În 2016, numele magistratului Serghei Papuha a figurat în 5 proceduri disciplinare, el fiind judecătorul care, conform raportului anual al Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are cele mai multe „păcate”. Încălcările pentru care judecătorul a fost cercetat disciplinar sunt diverse. Majoritatea dintre ele au însă la bază plângeri ale părților din dosarele pe care acesta le-a avut în gestiune.

  Serghei Papuha a fost investigat în urma sesizărilor depuse de cabinetul avocatului „Iurie Spânu”, Boris Turețchii, Tatiana Turețcaia și Vasile Marian, prin prisma comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției, neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu”.

  Plenul CD a conexat sesizările menţionate pentru examinare într-o procedură, iar în urma examinării cauzei disciplinare, doar într-un caz s-a constatat că magistratul ar fi comis abateri de la legislație. Acesta a fost pedepsit cu „mustrare” după ce s-au găsit în acţiunile sale „depășirea termenului de întocmire a hotărârii integrale, fapt condiționat de gestionarea defectuoasă a timpului de muncă, precum și ca rezultat al supravegherii insuficiente a activității grefierului, soldate cu tergiversarea finalizării dosarului în vederea expedierii instanței ierarhic superioare spre examinare conform competenței în cauza CA «Iurie Spânu»”. Decizia CD a fost păstrată de CSM.

  Judecătorii cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016
  1. Serghei Papuha, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – 5 cauze
  2. Vasile Negruţa, judecător la Judecătoria Orhei – 4 cauze
  3. Steliana Lazari, judecătoare la Judecătoria Orhei – 4 cauze
  4. Garri Bivol, judecător la Judecătoria Chişinău,
  sediul Centru – 2 cauze
  5. Nicolae Ocerednîi, ex-judecător la Judecătoria Bălţi – 2 cauze
  6. Victor Raţoi, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
  7. Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
  8. Aliona Miron, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze
  9. Vladimir Braşoveanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău – 2 cauze
  10. Sofia Aramă, judecătoare la Judecătoria Cimişlia – 2 cauze
  11. Ina Dutca, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – 2 cauze
  12. Mihail Buşuleac, judecător la Judecătoria Cahul – 2 cauze
  13. Elvira Lavciuc, judecător la Judecătoria Şoldăneşti – 2 cauze
  14. Gheorghe Mâţu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze

  Judecător fără casă și terenuri, cu apartament la preț preferențial

  Serghei Papuha este judecător din 2005, atunci când a fost numit în funcție la Judecătoria Cimișlia, pe un termen de cinci ani, printr-un decret semnat de președintele Vladimir Voronin. Cinci ani mai târziu, printr-un alt decret, semnat de interimarul Mihai Ghimpu, Papuha a fost întărit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Doi ani mai târziu, în 2012, prin decretul semnat de președintele Nicolae Timofti, acesta este transferat în funcţia de judecător la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Prin hotărârea CSM din 5 aprilie 2016, Serghei Papuha a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție pe un termen de un an. În 2014, fiind evaluat ordinar de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, Serghei Papuha a acumulat 77 de puncte și calificativul „foarte bine”, iar peste un an, CSM i-a oferit gradul III de calificare.

  Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, Serghei Papuha nu are locuință și nici terenuri. El indică doar un automobil Mercedes 300d, fabricat în 1995 și procurat în 2013 cu 55 de mii de lei. Serghei Papuha este unul din judecătorii care urmează să beneficieze însă de un apartament la preț preferențial, construit special pentru angajații Judecătoriei Râșcani. Decizia de a-i oferi lui Papuha un apartament în blocul judecătorilor, în aprilie 2015, a fost motivată de grupul de lucru prin faptul că acesta „activează în funcția de judecător mai mult de 10 ani, are doi copii minori la întreținere și este necesară îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiei”.

  Au decis să-i acorde judecătorului apartament de la stat

  Cu doar un an și jumătate înainte ca grupul de lucru de la judecătoria unde activa Serghei Papuha să decidă acordarea unui apartament la preț preferențial, magistratul obținea o hotărâre de judecată definitivă și irevocabilă prin care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) era obligat să-i acorde un alt spațiu locativ. Mai exact, la 14 decembrie 2012, Serghei Papuha s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva CMC cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ. În motivarea acţiunii înaintate, magistratul a indicat că, prin decretul preşedintelui R. Moldova din 9 noiembrie 2012, a fost transferat în funcţia de judecător la Judecătoria sect. Râşcani, mun. Chişinău, și că, fiind transferat, nu dispune de spaţiu locativ în mun. Chişinău. Serghei Papuha considera în fața instanței că, în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului din 20 iulie 1995, autoritatea administraţiei publice locale urmează să-l asigure cu spaţiu locativ, or, „pentru fiecare judecător în funcţie, neasigurat cu locuinţă la momentul abrogării legii, acesta a fost un drept obţinut şi care nu poate fi anulat prin abrogare de lege”.

  Magistratul le-a spus colegilor judecători că a apelat la justiție pentru că cererea sa din noiembrie 2012, înaintată Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat să fie asigurat cu locuință, a rămas fără răspuns. În iunie 2013, judecătorul Garri Bivol a admis cererea lui Papuha, iar ulterior Curtea de Apel Chișinău, în septembrie 2013, și Curtea Supremă de Justiție, în ianuarie 2014, au respins recursurile CMC-ului, autoritățile rămânând obligate să-l asigure pe judecător cu spațiu locativ. Totuși, Petru Gontea, șeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ne-a anunțat că judecătorul Papuha încă nu a primit locuință și nici bani în schimbul ei. Magistratul nu a răspuns la apelurile ZdG.

  Cu câte 4 proceduri disciplinare s-au ales în 2016 judecătorii Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă și Steliana Lazari. Negruță a fost însă pedepsit cu „mustrare” doar într-o singură procedură disciplinară, celelalte rămânând restante pentru anul 2017. Judecătorul a fost găsit vinovat pentru „încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”. Mai exact, Plenul CD a constatat că judecătorul, la examinarea plângerilor depuse de „Neptun-Orhei” cu privire la anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal, a încălcat legislația. După pronunțarea încheierii, Negruță a modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, iar în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces a fost indicată o altă soluție. Pentru această faptă, judecătorul a ajuns să fie urmărit penal în iunie 2015. În explicațiile pe care le-a adus în fața membrilor CD, Negruță a făcut referire la o eroare datorată volumului prea mare de lucru. În decembrie 2016, Vasile Negruță și-a dat demisia din sistemul judecătoresc.

  Steliana Lazari, la fel ca și colegul său, a figurat în 4 proceduri disciplinare. În cazul ei însă, un singur caz a rămas restant, în celelalte, procedura disciplinară a fost încetată. Steliana Lazari este astăzi suspendată din funcție, după ce a depus o cerere în acest sens pentru acordarea de concediu „parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani” până în 2019. Lazari a fost numită în funcția de judecătoare în 2008. Ea a activat inițial la Judecătoria Telenești, iar în 2014 a fost transferată la Orhei.

  Judecătoria sect. Râșcani, cea mai indisciplinată instanță?

  Judecători din 29 de instanțe judecătorești au figurat în cauzele instrumentate de CD în anul 2016. Cei mai mulți judecători investigați sub aspect disciplinar, 13, au activat la Judecătoria sect. Râșcani, care a devenit, de la 1 ianuarie 2017, prin comasare, Judecătoria Chișinău. Urmează Judecătoriile Buiucani, Centru și Orhei, cu câte 9 cauze disciplinare, Judecătoria Bălți cu 5 cauze și Judecătoria Ciocana cu 4 cauze disciplinare. Pe parcursul anului 2016, CD a examinat 70 de cauze disciplinare, fiind aplicate, în final, 13 sancțiuni disciplinare. După contestații, numărul sancțiunilor disciplinare s-a redus, CSM aplicând 6 avertismente, 4 mustrări și o eliberare din funcție, în care a fost vizată judecătoarea Adela Andronic, învinuită că a luat decizii ilegale în dosarul privind sistemul „Carte Verde”.

  În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, Inspecției Judiciare din cadrul CSM i-au fost repartizate spre examinare 325 de petiții și 1687 de sesizări. Totodată, la CD, anul trecut, au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, din care 9 restante, transferate din anul 2015.
  sursa: zdg.md

• Judecătorii sancționați în 2016. Ce abateri au comis

  Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate […]

  Citiţi mai departe

  Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

  Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

  7 – avertismente (un avertisment a fost contestat, ulterior, judecătorul a fost eliberat din funcție);
  6 – mustrări;
  1 – eliberare din funcţie.

   

  Judecătoarea Adela Andronic, de la Judecătoria Centru, a fost sancționată cu eliberarea din funcție. Amintim că magistrata a contestat la CSM decizia Colegiului Disciplinar, prin care a fost sancționată cu atenționare pentru hotărârea emisă în cazul Biroului Național al Asigurătorilor Auto. În urma acestei hotărâri instituția a fost prejudiciată cu 20 de milioane de lei, iar în consecință Moldova risca să fie exclusă din sistemul „Cartea Verde”. În urma examinării, CSM a decis ca Adela Andronic să fie eliberată din funcție, pentru abateri grave. Aceasta a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar CSJ a menținut în vigoare hotărârea CSM.

  Mustrare au primit următorii judecători:

  Judecătorul Judecătoriei Cahul, Ion Cotea, a fost sancționat pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

  Judecătorul Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţa, a încălcat normele imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Magistratul ar fi modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces fiind indicată o altă soluție.

  Judecătorul Judecătoriei Edineţ, Maria Iftodi. Colegiul disciplinar a stabilit că, în procesul de înfăptuire a justiţiei, judecătorul a dat dovadă de incompetență profesională gravă şi evidentă; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

  Judecătorul Judecătoriei Orhei, Serghei Procopciuc. Magistratul a încălcat, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

  Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druță au încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei; au utilizat unele expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

  Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Serghei Papuha, a fost vizat în mai multe sesizări parvenite la CSM. Acesta a primit mustrare pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu.

  Avertismentul este cea mai blândă sancţiune disciplinară şi a fost aplicat următorilor judecători:

  Ex-judecătorul Judecătoriei Bălţi, Nicolae Ocerednîi a fost sancționat pentru că ar fi admis abaterea disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

  Magistratul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Sergiu Lazari, a primit avertisment pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

  Judecătorul Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea, a fost sancționat de către Plenul Colegiului disciplinar încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Mai exact, magistrata nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave, şi, aplicându-i pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, a încălcat prevederile art. 90 alin.(4) Cod penal.

  Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Victor Raţoi, a fost sancționat pentru utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

  Judecătorul Judecătoriei Cantemir, Renata Popescu-Balta. Colegiul disciplinar a sancționat magistratul pentru acțiunile acestuia în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

  Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Ghenadie Bîrnaz, ar fi încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Și anume, magistratul nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele în care s-a sărvârșit infracțiunea.

  Potrivit informațiilor prezentate în Raportul Colegiului disciplinar, cele mai multe sesizări, cinci la număr, au fost depuse pe numele judecătorului Serghei Papuha. Acesta este urmat de magistrații Steliana Lazari și Vasile Negruţa, de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.
  sursa: bizlaw.md

• Un judecător a fost sancționat după ce un avocat, dar și alți participanți în procese civile au sesizat încălcări ale acestuia

  Serghei Papuha, magistrat la Judecătoria sectorului Râșcani, a fost sancționat cu mustrare, după ce pe numele său au fost expediate mai multe sesizări privind abaterile admise de acesta. Așadar, Colegiul Disciplinar din cadrul CSM a decis să-l sancționeze cu mustrare pe judecătorul Serghei Papuha, după ce mai mulți participanți în procese civile s-au plâns că magistratul a încălcat termenele-limită de […]

  Citiţi mai departe

  Serghei Papuha, magistrat la Judecătoria sectorului Râșcani, a fost sancționat cu mustrare, după ce pe numele său au fost expediate mai multe sesizări privind abaterile admise de acesta.

  Așadar, Colegiul Disciplinar din cadrul CSM a decis să-l sancționeze cu mustrare pe judecătorul Serghei Papuha, după ce mai mulți participanți în procese civile s-au plâns că magistratul a încălcat termenele-limită de redactare a hotărârilor judecătorești, uneori și cu aproape 2 săptămâni, și că le-au fost expediate cu întârziere copiile. În unul din cazuri, părților nu le-a fost prezentat procesul-verbal al ședinței de judecată.

  Una din sesizările expediate la Inspecția Judiciară îi aparține avocatului Iurie Spânu care, de altfel, se află în proces cu unul dintre clienții săi, care a reziliat contractul de servicii juridice. Ceilalți autori ai sesizărilor sunt participanți în procese civile.

  În unul din cazuri, Serghei Papuha a argumentat că grefierul său s-a concediat și că a lăsat 40 de dosare nefinalizate, astfel întârzierea în privința redactării hotărârilor a avut loc din cauze obiective. Totuși, în celelalte două cazuri au fost prezentate suficiete dovezi că magistratul a încălcat Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, în special articolul 4, alineat 1, litera g) și j).

  Amintim că orice parte la proces care consideră că judecătorul i-a lezat drepturile și a comis încălcări în exercitarea atribuțiilor sale poate depune o sesizare la Inspecția Judiciară din cadrul CSM. Din păcate, datele CSM arată că un număr foarte redus de avocați sesizează CSM cu privire la încălcările magistraților. Anul trecut, din partea avocaților au fost înregistrate 69 de sesizări, iar în primul trimestru al acestui an – doar 26.
  sursa: bizlaw.md

• Unde activează cei mai mulţi judecători vizaţi în proceduri disciplinare

  Conform datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii din 21 de instanțe au fost vizaţi, anul trecut, în proceduri disciplinare. Cele mai multe proceduri au fost, însă, intentate în privinţa magistraților de la judecătoriile Râşcani şi Buiucani din municipiul Chişinău. Cele două instanţe deţin întâietatea în această privinţă. Din datele publicate de Colegiul Disciplinar se […]

  Citiţi mai departe

  Conform datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii din 21 de instanțe au fost vizaţi, anul trecut, în proceduri disciplinare. Cele mai multe proceduri au fost, însă, intentate în privinţa magistraților de la judecătoriile Râşcani şi Buiucani din municipiul Chişinău. Cele două instanţe deţin întâietatea în această privinţă.

  Din datele publicate de Colegiul Disciplinar se atestă faptul că cei mai mulţi judecători vizaţi în proceduri disciplinare activează în instanţele de primul nivel. În cazul magistraţilor de la judecătoriile Râșcani și Buiucani au fost intentate câte opt proceduri disciplinare. La Judecătoria sectorului Centru şi la Curtea Supremă de Justiţie au revenit câte patru proceduri disciplinare, iar Judecătoriile Leova, Soroca, Orhei, Căuşeni, Curtea de Apel Chişinău şi Curtea de Apel Bălţi – câte două sancţiuni disciplinare. Potrivit CSM, cele mai multe sancţiuni vizează judecătoriile unde magistraţii au un volum prea mare de muncă.

  Unii judecători au fost vizaţi în două cauze disciplinare concomitent – Liuba Pruteanu şi Maria Muruianu, ambele de la Judecătoria Buiucani, Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani, Alexandru Gheorghieş şi Natalia Chircu, ambii de la Curtea de Apel Bălţi, Marian Matcovschi, Judecătoria Leova şi Ion Cotea, de la Judecătoria Cahul.

  Cele mai aspre sancţiuni au fost aplicate judecătorilor Marian Matcovschi şi Liliei Vasilevici. Matcovschi s-a ales cu mustrare aspră, după ce o procedură a fost intentată de președintele CSJ, Mihai Poalelungi. Colegiul ar fi stabilit că acesta a avut o atitudine nedemnă faţă de colegii săi, dar şi față de participanţii la un proces. În cazul judecătoarei Lilia Vasilevici a fost propusă eliberarea din funcţie, pentru abateri grave de la legislaţie. Colegiul a stabilit că judecătoarea ar fi aplicat pedeapsa condiţionată cu eliberarea de sub arest în cauza penală dosarul Ciornîi, care era învinuit de circulaţie ilegală a substanţelor narcotice şi care risca de la 7 la 15 ani de închisoare. Vasilevici a atacat decizia la CSJ, însă cererea ei a fost respinsă.

  În total, 8 judecători au fost avertizaţi, 6 au primit mustrare, doi s-au ales cu mustrare aspră, iar în privinţa a 21 de judecători procedurile au fost încetate. De asemenea, au fost sistate şi respinse procedurile disciplinare în privinţa a patru judecători.

  Amintim că procedura de sancţionare discplinară a judecătorilor este una foarte greoaie. Sesizările sunt analizate de către cinci structuri – Inspecţia Judiciară, Colegiul Disciplinar, cele două complete de admisibilitate CSM şi în final CSJ.
  sursa: bizlaw.md

• Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

  Știre atașată

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se […]

  Citiţi mai departe

  Știre atașată

  Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

  În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

  „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

  Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

  Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

  Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

  Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

  Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

  Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

  Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

  Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

  Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

  Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

  Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. […] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

  Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

  Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

  Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

  Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

  Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

  „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

  Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

  Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

  Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. – Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

  A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

  Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

  Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

  Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

  Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

  Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

  Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

  Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

  Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

  Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

  Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

  Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

  Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

  A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

  De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

  Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

  Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

   

  Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

  Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

  Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

  Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero – măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

  Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

  Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

  „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

  Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

  Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

  sursa: rise.md

• (DOC) Judecător din capitală, SANCȚIONAT imediat după ce a fost crescut în grad

  Magistratul Serghei Papuha, de la Judecătoria Rîșcani din capitală, a fost sancționat cu un ”avertisment” de Colegiul Diciplinar de pe lână Consiliul Superior al Magistraturii. Asta chiar dacă, acum o lună, tot CSM i-a oferit gradul trei de calificare, comunică Politik.md. Potrivit hotărârii emise de instituție, la baza deciziei de sancționare a stat faptul că magistratul ar fi redactat integral o hotărâre […]

  Citiţi mai departe

  Magistratul Serghei Papuha, de la Judecătoria Rîșcani din capitală, a fost sancționat cu un ”avertisment” de Colegiul Diciplinar de pe lână Consiliul Superior al Magistraturii. Asta chiar dacă, acum o lună, tot CSM i-a oferit gradul trei de calificare, comunică Politik.md.
  Potrivit hotărârii emise de instituție, la baza deciziei de sancționare a stat faptul că magistratul ar fi redactat integral o hotărâre cu o întârziere de 96 de zile. Pe de altă parte, fiind chemat în ședinta Colegiului disciplinar, judecătorul Serghei Papuha a explicat că redactarea cu întirziere a hotărârii pe cauza dată a avut loc ”din motivul volumului mare de dosare aflate în procedură și din motivul perioadei de sfârșit de an, pentru care urma să redacteze mai multe hotărâri”. În acest sens au fost prezentate și o serie de înscrisuri ce demonstreză agenda judecătorului și volumul de dosare aflate pe rol pentru perioada respectivă.

  Menționăm că hotărârea viza o cauză civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Racu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova. 

  sursa: politik.md

• Controversatul dosar Norma, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, aproape de final

  În prima instanţă, cauza a ajuns pe masa unui alt apropiat de-al lui Poalelungi – finul de cununie al acestuia, preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc. El a fost nevoit să se retragă de la examinarea dosarului, după ce presa a mediatizat conflictul de interese. Ulterior, un alt judecător – de data aceasta amic cu Oleg Melniciuc, Serghei Papuha, a […]

  Citiţi mai departe

  În prima instanţă, cauza a ajuns pe masa unui alt apropiat de-al lui Poalelungi – finul de cununie al acestuia, preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc. El a fost nevoit să se retragă de la examinarea dosarului, după ce presa a mediatizat conflictul de interese.
  Ulterior, un alt judecător – de data aceasta amic cu Oleg Melniciuc, Serghei Papuha, a obligat statul, în prima instanţă, să achite 26 de milioane de lei în favoarea agentului economic.

   

• PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI RÂŞCANI A FOST IERTAT DE CNI PENTRU CĂ ŞI-A PROMOVAT CUMNATA ŞI NEPOTUL

  Moldova Curată a intrat în posesia ordinelor de angajare şi de transfer a rudelor lui Oleg Melniciuc. Astfel, cumnata sa, Ludmila Bobeico, a fost angajată în funcţia de grefier la 10 iulie 2014, prin ordinul preşedintelui interimar al Judecătoriei Râşcani, Serghei Papuha. În acea perioadă, Oleg Melniciuc se afla în concediu. La doar patru zile de la angajare, Papuha a transferat-o […]

  Citiţi mai departe

  Moldova Curată a intrat în posesia ordinelor de angajare şi de transfer a rudelor lui Oleg Melniciuc. Astfel, cumnata sa, Ludmila Bobeico, a fost angajată în funcţia de grefier la 10 iulie 2014, prin ordinul preşedintelui interimar al Judecătoriei Râşcani, Serghei Papuha. În acea perioadă, Oleg Melniciuc se afla în concediu.
  La doar patru zile de la angajare, Papuha a transferat-o pe Ludmila Bobeico din funcţia de grefier cu jumătate de normă salarială, în cea de specialist principal în Serviciul de monitorizare şi relaţii cu publicul al Direcţiei generalizare şi sistematizare a practicii judiciare şi relaţii cu publicul, această poziţie fiind vacantă în acea perioadă.

   

• Дело Norma: Государство обязали выплатить 26 млн леев

  Впоследствии, скандально известный судья Сергей Папуха в первой инстанции обязал государство выплатить более 26 миллионов леев в пользу Norma.   

  Впоследствии, скандально известный судья Сергей Папуха в первой инстанции обязал государство выплатить более 26 миллионов леев в пользу Norma. 

   

• Judecătorul emite o altă încheiere, diametral opusă deciziei Curţii de Apel

  Potrivit avocatei Oxana Hamureac, instanţa din Messina s-a bazat pe o încheiere ilegală a judecătorului Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani, care a dispus plasarea copilului la domiciliul tatălui. Aceasta în pofida faptului că, în legătură cu domiciliul copilului, Judecătoria Râşcani se pronunţase încă în aprilie 2013. Ulterior, decizia a fost menţinută şi de Curtea de Apel. „Pe lângă faptul […]

  Citiţi mai departe

  Potrivit avocatei Oxana Hamureac, instanţa din Messina s-a bazat pe o încheiere ilegală a judecătorului Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani, care a dispus plasarea copilului la domiciliul tatălui. Aceasta în pofida faptului că, în legătură cu domiciliul copilului, Judecătoria Râşcani se pronunţase încă în aprilie 2013.

  Ulterior, decizia a fost menţinută şi de Curtea de Apel. „Pe lângă faptul că judecătorul Papuha nu trebuia să dea curs cererii sau cel puţin trebuia să suspende procesul, el mai emite şi o altă încheiere, diametral opusă deciziei Curţii de Apel, prin care plasează copilul la domiciliul tatălui. Noi am atacat-o. Ulterior, această decizie a fost anulată, însă, din cauza ei, Tribunalul din Messina a dispus revenirea copilului în R. Moldova, cu tata. Cu părere de rău, instanţa nu a înţeles că aceasta este o simplă încheiere”, comentează Oxana Hamureac, avocata Mariei. Aceasta spune că a scris o plângere pe marginea deciziilor judecătorului la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în răspuns i s-a comunicat că nu au fost stabilite ilegalităţi şi că judecătorul ar fi acţionat în limitele legii. „Vă spun sincer. Pe dosarul dat am scris cele mai multe plângeri din practica mea de avocată. Nimeni nu a reacţionat. În instanţă, Mario prezintă foarte multe hârtii de la poliţişti, încă înainte de a fi pornit vreun dosar penal. Într-un moment, un sectorist a scris că mama trebuie decăzută din drepturi, pe motiv că ar fi violentă. Actele acestea le-a transmis Direcţiei Protecţiei Copilului. Au ataşat şi probe video, dar nouă nu ne-au permis să vedem ce fel de probe. Copilul spunea deja că mama l-a bătut, dar spunea ca un robot”, povesteşte avocata Hamureac.

• Norma, încurcată în declaraţii

  Reprezentanţii firmei Norma, care solicită de la stat suma de peste 130 de milioane de lei, au ieşit astăzi în faţa presei, dar s-au cam încurcat în declaraţii. În timp ce agentul economic susţine că are la îndemână o hotărâre CEDO, care a stabilit că statul le-a violat dreptul la proprietate, în hotărârea respectivă scrie cu totul altceva. Totodată, administratorul […]

  Citiţi mai departe

  Reprezentanţii firmei Norma, care solicită de la stat suma de peste 130 de milioane de lei, au ieşit astăzi în faţa presei, dar s-au cam încurcat în declaraţii. În timp ce agentul economic susţine că are la îndemână o hotărâre CEDO, care a stabilit că statul le-a violat dreptul la proprietate, în hotărârea respectivă scrie cu totul altceva. Totodată, administratorul firmei Norma nu a putut justifica de ce solicită o sumă de zeci de ori mai mare, decât cea pe care a investit-o.

  CEDO a condamnat Republica Moldova pentru violarea dreptului la proprietate prin prisma neexecutării pe parcursul unui an şi opt luni a unei hotărâri judecătoreşti favorabile firmei Norma SRL. Înalta Curte nu s-a expus asupra sumei de bani care ar fi urmat să-i fie plătită agentului economic ca prejudicii, însă din practica CEDO aceste sume nu depăşesc 100 de mii de euro. Acest aspect urma să fie negociat de către Guvern şi Norma SRL şi nu presupunea nicidecum iniţierea unui alt proces de judecată. În cazul în care nu s-ar fi ajuns la o înţelegere în decurs de trei luni, atunci urma ca firma să se adreseze din nou la CEDO. Firma Norma a încălcat prevederile legale şi a acţionat statul în judecată solicitând 7,5 milioane de euro, adică peste 130 de milioane de lei. Drept probă prezintă un raport de constatare tehnico-ştiinţific, efectuat de Centrul Naţional de Expertiză Judiciare, care ar fi calculat veniturile ratate de agentul economic. Raportul nu poate fi luat în seamă din moment ce a fost obţinut în afara procesului de judecată şi nu constituie o expertiză judiciară, aşa cum prevede legislaţia. Totodată, administratorul firmei Norma s-a încurcat în declaraţii în ceea ce ţine de suma solicitată.

• Noi piedici în activitatea Grawe Carat

  Noi piedici în activitatea companiei de asigurări Grawe Carat. După ce agentul economic a obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel Chişinău, având dreptul să elibereze din nou certificate internaționale Carte Verde, Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule ignoră această decizie. Ba mai mult, BNAA a depus o cerere la Judecătoria Râşcani prin care cere suspendarea titlului executoriu al […]

  Citiţi mai departe

  Noi piedici în activitatea companiei de asigurări Grawe Carat. După ce agentul economic a obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel Chişinău, având dreptul să elibereze din nou certificate internaționale Carte Verde, Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule ignoră această decizie. Ba mai mult, BNAA a depus o cerere la Judecătoria Râşcani prin care cere suspendarea titlului executoriu al Curţii de Apel. Reprezentanţii de la Grawe Carat susţin că au aflat întâmplător despre acest lucru.

  Astfel atacul anticoncurenţial asupra Grawe Carat continuă, susţin reprezentanţii companiei, care subliniază că prin aceste acţiuni BNAA încearcă să-i elimine de pe piaţă. Investitorul austriac speră să se facă dreptate, mai ales că mai multe instituţii europene ar fi cu ochii pe acest proces.

  Directorul BNAA, Victor Cilibic, nu a răspuns la telefon pentru a comenta. Cererea de suspendare a titlului executoriu al Curţii de Apel Chişinău, depusă de Biroul Naţional al Asiguratorilor Auto, a ajuns pe masa controversatului magistrat Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani. Judecătorul susţine că mâine se va pronunţa asupra acestui caz. Precizăm că Serghei Papuha de la judecătoria Râșcani din capitală, a intrat în vizorul presei după ce a dispus achitarea de la bugetul statului a sumei de 26 de milioane de lei în favoarea firmei Norma. Totodată el este prieten cu preşedintele judecătoriei Râşcani, Oleg Melniciuc, cel care a respins în primă instanţă cererea companiei GRAWE CARAT de a suspenda decizia BNAA. Recent Primăria municipiului Chişinău l-a acuzat pe Serghei Papuha că prin intermediul colegului său, judecătorul Gari Bivol de la Curtea de Apel Chişinău, a obţinut un apartament în capitală. Asta în condiţiile în care statul l-a asigurat deja cu o locuinţă.

• Afaceri imobiliare prin justiţie

  A obţinut prin intermediul instanţelor de judecată un apartament la care nu avea dreptul să pretindă. Sunt acuzaţiile aduse de reprezentanţii Primăriei Chişinău către judecătorul sectorului Râşcani, Serghei Papuha. Cel care a pronunţat hotărârea este Garri Bivol, controversatul magistrat de la judecătoria Centru. Acesta a obligat autoritatea locală să-i dea colegului său un nou spaţiu locativ. Asta deşi legea la […]

  Citiţi mai departe

  A obţinut prin intermediul instanţelor de judecată un apartament la care nu avea dreptul să pretindă. Sunt acuzaţiile aduse de reprezentanţii Primăriei Chişinău către judecătorul sectorului Râşcani, Serghei Papuha. Cel care a pronunţat hotărârea este Garri Bivol, controversatul magistrat de la judecătoria Centru. Acesta a obligat autoritatea locală să-i dea colegului său un nou spaţiu locativ. Asta deşi legea la care s-a făcut referinţă, nu mai este valabilă de 3 ani, iar anterior judecătorul Papuha primise de la stat atât un teren cât şi un apartament.

  Înainte de a deveni judecător, Serghei Papuha a activat la Direcţia juridică din cadrul Primăriei Chişinău. În 2005, prin decretul lui Vladimir Voronin a fost numit judecător la Cimişlia. În 2008, în conformitate cu legislaţia în vigoare, statul îi acordă un teren, iar în 2009 din declaraţia sa de avere rezultă că judecătorul a obţinut și un apartament în oraşul Cimişlia. În acelaşi an, articolul 30 din Legea cu privire la statutul judecătorului a fost abrogat. În continuare statul era obligat timp de trei ani să asigure cu locuinţă doar magistraţii care până la data anulării legii nu dispuneau de spaţiu locativ. Astfel, Serghei Papuha dispunea de spaţiu locativ acordat de stat, în Cimişlia. Ulterior CSJ emite o recomandare unde se arată clar în ce condiţii pot cere judecătorii locuinţă după abrogarea prevederii.

• Baciu/Procuratura Municipală au rămas fără un dosar penal

  Judecătorul de instrucție Papuha a admis plîngerile mele și a casat vreo cîteva ordonanțe emise de procurorul Oleg Baciu și un superior al său de la Procuratura Municipală în legătură cu agresarea mea pe 8 aprilie 2009 și unul dintre suspecți, Vitalie Burlacu. Astfel, urmărirea penală împotriva fostului angajat MAI trebuie reluată, dar de către o procuratură de sector sau […]

  Citiţi mai departe

  Judecătorul de instrucție Papuha a admis plîngerile mele și a casat vreo cîteva ordonanțe emise de procurorul Oleg Baciu și un superior al său de la Procuratura Municipală în legătură cu agresarea mea pe 8 aprilie 2009 și unul dintre suspecți, Vitalie Burlacu. Astfel, urmărirea penală împotriva fostului angajat MAI trebuie reluată, dar de către o procuratură de sector sau chiar Procuratura Generală, iar dosarul va trebui să ajungă ulterior în instanța de judecată.

  Oricum, eu deja am formulat o cerere în baza legii 87, pentru că cercetarea penală durează de aproape 5 ani și încă nu s-a aflat cine m-a jefuit și maltratat, camerele video luate de angajați MAI încă n-au fost găsite și returnate. Mă gîndesc chiar să formulez o plîngere și la CEDO, pentru că în următorii 3-5 ani nu e deloc probabil să văd justiție în instanțele interne/naționale.

• Justitie facuta pe furis si partinitor ca in Padurea Domneasca

  Doua luni in urma am fost agresat si înjurat in curtea Curtii Supreme de Justitie de un ,,patriot,, devotat celor din sistemul judecatoresc.Pe acest fapt am depus o plangere la politie.Politia a constatat o contraventie administrativa si i-a aplicat o amenda agresorului.intamplator am aflat ca agresorul a contestat amenda aplicata si s-a examinat in Instanta dar s-a amanat pentru o […]

  Citiţi mai departe

  Doua luni in urma am fost agresat si înjurat in curtea Curtii Supreme de Justitie de un ,,patriot,, devotat celor din sistemul judecatoresc.Pe acest fapt am depus o plangere la politie.Politia a constatat o contraventie administrativa si i-a aplicat o amenda agresorului.intamplator am aflat ca agresorul a contestat amenda aplicata si s-a examinat in Instanta dar s-a amanat pentru o alta data pronuntarea.Am gasit cine examineaza si mi-a personal judecatorul S.Papuha m-a dezinformat spunand-mi o ora mai tarzie ca se va pronunta pe acest caz.

  Cand m-am prezentat la ora indicata mi s-a spus ca deja la ora 17-30 s-a incheiat orele de munca si judecatorul s-a pronuntat pe cazul mea in fafoare agresorului meu. In continuare raman frapat de metodele hoțésti care le practica demnitarii,functionarii,judecatorii,proc­urorii…de a dosi adevarul ,de a face acte de justitie pe furis si partinitoare, de a te poseda de toate facand abuz de lege…

• Judecata lui Plahotniuc a decis să interzică lui Sergiu Mocanu şi Mişcării Populare Antimafie de a protesta

  Ieri, 6 decembrie 2012, Judecătorul Serghei Papuha de la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, a emis o Hotărâre pe cazul chemării în judecată a lui Sergiu Mocanu de către ÎCS „Finpar Invest” S.R.L şi ÎCS „Nobil Club” S.R.L. – firme ale lui Vladimir Plahotniuc. Papuha a dispus să se interzică lui Sergiu Mocanu şi partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie de a […]

  Citiţi mai departe

  Ieri, 6 decembrie 2012, Judecătorul Serghei Papuha de la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, a emis o Hotărâre pe cazul chemării în judecată a lui Sergiu Mocanu de către ÎCS „Finpar Invest” S.R.L şi ÎCS „Nobil Club” S.R.L. – firme ale lui Vladimir Plahotniuc.

  Papuha a dispus să se interzică lui Sergiu Mocanu şi partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie de a organiza întruniri sau alte acţiuni de protest în proximitatea clădirii „Global Business Centru” şi a hotelului „Nobil-Club”. De asemenea, încasarea de la Sergiu Mocanu şi Mişcarea Populară Antimafie a sumei de 20 000 lei în mod solidar în calitate de cheltuieli de judecată. De menţionat că Ordinele de plată privind cheltuielile prezentate de avocatul lui Plahotniuc – Vitalie Nagacevschi, erau dubioase, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată iniţial pe numele lui Sergiu Mocanu, apoi, a fost chemat în judecată şi partidul politic Mişcarea Populară Antimafie.

  Calificăm această decizie drept anticonstituţională şi care denotă conservarea şi menţinerea aceluiaşi regim politico-mafiot creat de Vladimir Voronin şi menţinut de troica Filat-Plahotniuc-Ghimpu, iar Republica Moldova riscă să mai piardă un dosar la CEDO.

• Трое судей освобождены от должностей

  Кроме того освобождены от должностей по собственному желанию судья Серджиу Чебан из суда Флорешть и Александру Гуцкал из суда Окница. Кроме того Сергей Папуха был назначен на должность судьи до достижения предельного возраста.

  Кроме того освобождены от должностей по собственному желанию судья Серджиу Чебан из суда Флорешть и Александру Гуцкал из суда Окница.
  Кроме того Сергей Папуха был назначен на должность судьи до достижения предельного возраста.