Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Туркулец Леонид
Căutare avansată
foto: jurnal.md

Bivol Garri

Judecătoria Chișinău, Suspendat/ă din funcție

Date biografice

Data numirii în funcţie: 13.05.2004

Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

Conform Hotărârii CSM nr. 316/12 din 02 aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2333-IV din 07 septembre 2009 numit, în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1810-III din 13 mai 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Data numirii în funcţie: 13.05.2004

Conform Hotărârii nr. 623/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Bivol Garri, de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

Conform Hotărârii CSM nr. 316/12 din 02 aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2333-IV din 07 septembre 2009 numit, în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1810-III din 13 mai 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 83/6 din 16 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău, Garri Bivol, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 135, menținute 88 - 65,18%
2012 - cauze contestate 110, menținute 82 - 74,54%
2013 - cauze contestate 93, menținute 65 - 69,89%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 2797, casate 47 - 1,6%
2012 - cauze examinate 784, casate 28 - 3,6%
2013 - cauze examinate 881, casate 27 - 3,0%

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 83/6 din 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărîrii nr. 63/3 din 06 februarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului de la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, Bivol Garri.

Prin Hotărîrea nr. 274/18 din 08 iunie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 83/6 din 16 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău, Garri Bivol, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 135, menținute 88 - 65,18%
2012 - cauze contestate 110, menținute 82 - 74,54%
2013 - cauze contestate 93, menținute 65 - 69,89%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 2797, casate 47 - 1,6%
2012 - cauze examinate 784, casate 28 - 3,6%
2013 - cauze examinate 881, casate 27 - 3,0%

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 83/6 din 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărîrii nr. 63/3 din 06 februarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului de la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, Bivol Garri.

Prin Hotărîrea nr. 274/18 din 08 iunie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Hotărîrea nr. 83/6 din 16 mai 2014

Hotărîrea nr. 274/18 din 08 iunie 2010

Hotărîrea nr. 63/3 din 06 februarie 2016

Prin Hotărârea nr. 9/5 din 16 iunie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari, împotriva hotărârii Completului de admisibilitate cu nr. 18/2 din 17 februarie 2017, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări.

La data de 12 iulie 2016, reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol, iar la 21 iulie 2016, autorul sesizării a depus o completare la sesizare. Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 18/2 din 17 februrie 2017, a respins sesizarea depusă de reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol.

Potrivit Hotărârii nr. 58/16 din 18 noiembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Garri Bivol pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. 

Prin Hotărârea nr. 54/7 din 01 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de Pavel Danilescu privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol ca find neîntemeiată. 

Potrivit Hotărîrii nr. 147/13 din 05 mai 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet.Cubutaev Serghei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 17 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Bivol Garri.

Conform Hotărîrii nr. 56/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Serghei Cubutaev cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă că, în procedura judecătorului Garri Bivol se află spre examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Cubutaev şi alţii către Primăria mun. Chişinău, şi alţii privind anularea actului administrativ. Prin Hotărîrea nr. 17/15 din 06 noiembrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Cubutaev Serghei din 13 august 2015 cu privire la judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și a menținut hotărîrea Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 04 iunie 2015. 

Prin Hotărîrea nr. 36/10 din 30 aprilie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Movileanu Zinaida privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Garri Bivol, ca fiind neîntemeiată. Autorul sesizării consideră că judecătorul vizat ilegal a emis o încheiere cu privire la reluarea procesului, iar ulterior nu a examinat cererea avocatului său, cu privire la suspendarea executării hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 19.03.2014 în cauza civilă la acţiunea BC „Moldincombank„ S.A. către către Movileanu Zinaida cu privire la executarea silită a dreptului de ipotecă.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar, prin Hotărârea nr. 19/5 din 03 aprilie 2015, a respins sesizarea nr. 193p/m din 29.01.2015 cu referință la judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Garri Bivol. La data de 29 ianuarie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Catrinescu Petru care s-a plîns pe acțiunile judecătorului Garri Bivol, exprimate prin tergiversarea intenționată de examinare a recursului împotriva încheierii executorului judecătoresc Gheorghe Boțan.

La data de 22 mai 2014, a fost intentată procedura disciplinară de către membrul de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, Mihai Poalelungi, în privinţa judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Garri Bivol în temeiul art. 22 alin. 1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 31/7 din 26 septembrie 2014, Colegiul disciplinar i-a aplicat judecătorului Garri Bivol, sancţiune disciplinară sub formă de "avertisment". Prin Hotărârea nr. 900/29 din 11 noiembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 31/7 din 26 septembrie 2014.

La data de 20 decembrie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința domnului Garri Bivol, judecător la Judecătoria Centru în baza art. 22 alin. (1) lit. b) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 24/3 din 11 aprilie 2014 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 525/18 din 17 iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 24/3 din 11 aprilie 2014 în virtutea netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară.

La data de 02.07.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința dlui Garri Bivol, judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău și judecătorilor Curții de Apel Chișinău Nina Cernat, Anatol Pahopol și Ana Gavriliță, în baza art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 12 din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor și art. 15 alin. (1) lit. c), art. 21 și art. 22 alin. (1), lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013, procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 130/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Prin Hotărârea nr. 9/5 din 16 iunie 2017, Plenul Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari, împotriva hotărârii Completului de admisibilitate cu nr. 18/2 din 17 februarie 2017, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări.

La data de 12 iulie 2016, reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol, iar la 21 iulie 2016, autorul sesizării a depus o completare la sesizare. Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 18/2 din 17 februrie 2017, a respins sesizarea depusă de reprezentantul APLP 50/14 COOP, Marin Sardari cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol.

Potrivit Hotărârii nr. 58/16 din 18 noiembrie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Garri Bivol pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. 

Prin Hotărârea nr. 54/7 din 01 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de Pavel Danilescu privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol ca find neîntemeiată. 

Potrivit Hotărîrii nr. 147/13 din 05 mai 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet.Cubutaev Serghei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 17 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Bivol Garri.

Conform Hotărîrii nr. 56/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Serghei Cubutaev cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Garri Bivol. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă că, în procedura judecătorului Garri Bivol se află spre examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Cubutaev şi alţii către Primăria mun. Chişinău, şi alţii privind anularea actului administrativ. Prin Hotărîrea nr. 17/15 din 06 noiembrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Cubutaev Serghei din 13 august 2015 cu privire la judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și a menținut hotărîrea Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar din 04 iunie 2015. 

Prin Hotărîrea nr. 36/10 din 30 aprilie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Movileanu Zinaida privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Garri Bivol, ca fiind neîntemeiată. Autorul sesizării consideră că judecătorul vizat ilegal a emis o încheiere cu privire la reluarea procesului, iar ulterior nu a examinat cererea avocatului său, cu privire la suspendarea executării hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 19.03.2014 în cauza civilă la acţiunea BC „Moldincombank„ S.A. către către Movileanu Zinaida cu privire la executarea silită a dreptului de ipotecă.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar, prin Hotărârea nr. 19/5 din 03 aprilie 2015, a respins sesizarea nr. 193p/m din 29.01.2015 cu referință la judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Garri Bivol. La data de 29 ianuarie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Catrinescu Petru care s-a plîns pe acțiunile judecătorului Garri Bivol, exprimate prin tergiversarea intenționată de examinare a recursului împotriva încheierii executorului judecătoresc Gheorghe Boțan.

La data de 22 mai 2014, a fost intentată procedura disciplinară de către membrul de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, Mihai Poalelungi, în privinţa judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Garri Bivol în temeiul art. 22 alin. 1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 31/7 din 26 septembrie 2014, Colegiul disciplinar i-a aplicat judecătorului Garri Bivol, sancţiune disciplinară sub formă de "avertisment". Prin Hotărârea nr. 900/29 din 11 noiembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 31/7 din 26 septembrie 2014.

La data de 20 decembrie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința domnului Garri Bivol, judecător la Judecătoria Centru în baza art. 22 alin. (1) lit. b) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 24/3 din 11 aprilie 2014 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 525/18 din 17 iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 24/3 din 11 aprilie 2014 în virtutea netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară.

La data de 02.07.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privința dlui Garri Bivol, judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău și judecătorilor Curții de Apel Chișinău Nina Cernat, Anatol Pahopol și Ana Gavriliță, în baza art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 12 din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor și art. 15 alin. (1) lit. c), art. 21 și art. 22 alin. (1), lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013, procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărîrea nr. 130/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 9/5 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 18/2 din 17 februarie 2017

Hotărîrea nr. 24/3 din 11 aprilie 2014

Hotărîrea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013

Hotărîrea nr. 525/18 din 17 iunie 2014

Hotărîrea nr. 31/7 din 26 septembrie 2014

Hotărîrea nr. 130/4 din 04 februarie 2014

Hotărîrea nr. 900/29 din 11 noiembrie 2014

Hotărîrea nr. 19/5 din 03 aprilie 2015

Hotărîrea nr. 36/10 din 30 aprilie 2015

Hotărîrea nr. 56/8 din 04 iunie 2015

Hotărîrea nr. 17/15 din 06 noiembrie 2015

Hotărîrea nr. 147/13 din 05 mai 2016

Hotărârea nr. 54/7 din 01 aprilie 2016

Hotărârea nr. 58/16 din 18 noiembrie 2016

Știri
  • Dosarele judecătorilor reţinuţi pentru implicare în spălarea a 20 de miliarde de USD – fără sentinţă

    La doi ani de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu a fost emisă nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Dosarele penale se examinează, din amânare în amânare. În unele cazuri, judecătorii se schimbă, iar în altele, pe rând, părţile din proces nu se prezintă. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie onorabilă din sistem a doi dintre judecătorii cercetaţi penal în aceste dosare, ei urmând să beneficieze de o indemnizaţie unică de concediere. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a amânat de mai multe ori adoptarea unei decizii în privinţa cererii a 15 judecători de a anula hotărârea Consiliului prin care aceştia sunt cercetaţi penal.

    La doi ani de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu a fost emisă nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Dosarele penale se examinează, din amânare în amânare. În unele cazuri, judecătorii se schimbă, iar în altele, pe rând, părţile din proces nu se prezintă. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie onorabilă din sistem a doi dintre judecătorii cercetaţi penal în aceste dosare, ei urmând să beneficieze de o indemnizaţie unică de concediere. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a amânat de mai multe ori adoptarea unei decizii în privinţa cererii a 15 judecători de a anula hotărârea Consiliului prin care aceştia sunt cercetaţi penal.

    Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, în dosar figurau 17 judecători. În martie 2016, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după reţinerea în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător vizat în ancheta procurorilor, în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul de a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să evadeze din R. Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

    Dosarele judecătorilor, din amânare în amânare şi magistraţi schimbaţi

    În februarie 2017, celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată, magistraţii fiind inculpaţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. Deşi au trecut 18 luni de când se află pe masa unor judecători, niciun dosar nu a avut vreo finalitate, toate fiind în gestiunea Judecătoriei Chişinău. Majoritatea celor 14 dosare au programate şedinţe în septembrie. Anterior, şedinţele erau amânate fie pentru că nu se prezentau avocaţii, fie pentru că procurorul sau judecătorul erau în concediu.

    Totodată, în unele dosare s-au schimbat sau urmează să se schimbe judecătorii. De exemplu, Ioana Chironeţ, care făcea parte din 5 complete implicate în examinarea dosarelor a cinci judecători, la sfârşit de mai 2018, a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de inspector-judecător din cadrul CSM, astfel că, în următoarea perioadă, se va decide reluarea examinării acestor dosare, în proces urmând a fi antrenat alt judecător.

    Într-un răspuns în scris, Oficiul Ciocana al Judecătoriei Chişinău ne-a anunţat că, ţinând cont de modificarea completului de judecată pe marginea cauzelor penale de învinuire a lui Valeriu Gâscă, Gheorghe Marchitan, Serghei Gubenco, Iurie Hârbu, Liliana Andriaş, „examinarea acestora va avea loc conform prevederilor art. 31, al. 2, Cod de Procedură Penală al R. Moldova”. Conform acestui articol, „după începerea cercetării judecătoreşti, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea cercetării judecătoreşti”. Şi Victor Burduh făcea parte din complete de judecată care examinau dosarele colegilor magistraţi. În aprilie 2018, acesta a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), locul său fiind ocupat de alt magistrat.

    Doi judecători au plecat „onorabil” din sistem înaintea sentinţei

    Între timp, dintre cei 14 judecători deferiţi justiţiei pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, în funcţie mai sunt doar cinci. Doi dintre ei şi-au dat demisia chiar în perioada examinării dosarelor penale, iar membrii CSM le-au acceptat cererile. În urma acestor decizii, cei doi judecători urmează să beneficieze de o indemnizaţie unică egală cu produsul înmulţirii salariului mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.

    Este cazul judecătorului Ghenadie Bârnaz, fost judecător la Judecătoria Chişinău, oficiul Râşcani. Acesta a depus cerere de demisie la 16 martie 2018. Peste patru zile, membrii CSM au admis demersul său şi i-au acceptat cererea de demisie, „ţinând cont de prevederile legale, precum şi în urma procedurii de votare”. La început de aprilie, preşedintele Igor Dodon a semnat decretul. La scurt timp, pe 7 mai 2018, la CSM a venit o cerere similară de la un alt judecător judecat, Ştefan Niţă, magistrat suspendat din funcţie la Curtea de Apel (CA) Chişinău. A doua zi, cu aceeaşi motivare, membrii CSM au acceptat cererea lui Niţă, iar la scurt timp, şi preşedintele R. Moldova, a aprobat-o.

    „Atâta timp cât legea nu interzice…”

    Dorel Musteaţă, membru al CSM, preşedinte interimar al instituţiei în perioada discuţiei, susţine că, în momentul în care au fost luate deciziile de a accepta cererile de demisie depuse de Niţă şi Bârnaz, legea nu interzicea o asemenea procedură. „Astfel de cereri au fost şi mai devreme din partea altor judecători care aveau unele probleme… Atâta timp cât legea nu interzice, e dreptul persoanei să depună o asemenea cerere. În plus, faptul că cineva are statut de persoană care nu are dreptul să-şi exercite funcţia, o lipseşte de dreptul la existenţă, deoarece el nu poate să se angajeze la muncă în altă parte. Totodată, asta are un mare impact şi asupra sistemului judecătoresc, deoarece locul unui judecător suspendat din funcţie nu poate fi ocupat de alt judecător, iar colegii săi sunt nevoiţi să activeze şi să preia şi volumul lui de lucru. Cererea a fost depusă în faţa Plenului CSM şi s-a votat. Fiecare membru a votat după intima sa convingere. Acum, în lege se operează nişte modificări şi, pe viitor, va fi interzis ca în perioada în care eşti suspendat din funcţie să fie acceptată cererea de demisie. Despre indemnizaţie, eu nu pot să vorbesc. Asta decid preşedinţii instanţelor, contabilitatea, nu noi”, zice Musteaţă.

    Între timp, CSJ amână să ia o decizie în privinţa contestaţiei depusă de 15 judecători urmăriţi penal în dosarul spălării celor 20 de miliarde. La demers, celor 14 magistraţi judecaţi li s-a alăturat şi Victor Orândaş, cel care a reuşit să plece din Moldova înaintea eliberării pe numele său a unui mandat de arestare. Toţi cer anularea hotărârii CSM prin care procurorilor li s-a permis începerea urmăririi penale pe numele lor. Un complet de la CSJ nu a putut lua însă o decizie nici după 30 de şedinţe de judecată care au fost programate pe marginea cazului. Dintre acestea, nu mai puţin de 20 de şedinţe au fost amânate, următoarea fiind programată pentru data de 5 octombrie 2018.

    Lista foştilor şi actualilor judecători judecaţi în dosarul „Laundromat”

    Serghei Gubenco – judecător, preşedinte la Curtea de Apel Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
    Iurie Hârbu – judecător, Judecătoria Teleneşti. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016. Prin hotărârea CSM din 6 martie 2018, Hârbu a fost transferat de la sediul Central la sediul Teleneşti al Judecătoriei Orhei.
    Garri Bivol – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
    Serghei Popovici – judecător, Judecătoria Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
    Sergiu Lebediuc – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
    Ghenadie Bârnaz – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. La 20 martie 2018, în timpul examinării dosarului penal, acesta şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc. Preşedintele Igor Dodon a semnat decretul la începutul lunii aprilie.
    Ştefan Niţă – ex-judecător, CA Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în luna mai 2018, chiar în timpul examinării dosarului penal.
    Valeriu Gâscă – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2012. În septembrie 2013 a obţinut licenţă de avocat.
    Igor Vornicescu – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în august 2012. În luna noiembrie 2012 a obţinut licenţă de avocat
    Gheorghe Gorun – ex-judecător Judecătoria Râşcani. Şi-a dat demisia din funcţie în luna martie 2014.
    Aurica Us – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. Şi-a dat demisia din funcţie în iulie 2013.
    Liliana Andriaş – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. A plecat din sistemul judecătoresc în ianuarie 2014. Astăzi profesează avocatura.
    Mihai Moraru – ex-judecător, Judecătoria Ungheni. Şi-a dat demisia din funcţie în noiembrie 2015.
    Gheorghe Marchitan – ex-judecător, Judecătoria Căuşeni. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2011.

    Sursa:zdg.md 

  • Judecătorii implicați în „Spălătoria rusească” se judecă cu CSM şi Procuratura Generală. De ce până în prezent nu a fost dictată încă nicio sentinţă

    La aproape un an de la expedierea în judecată a celor 14 dosare ale judecătorilor vizaţi în „Spălătoria rusească” nu există încă niciun verdict. Nu există vreo decizie nici în litigiul pe care magistraţii l-au iniţiat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că au dat undă verde procurorilor de a-i cerceta penal. După ce au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate, completul CSJ format pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM ar putea da un verdict pe 8 decembrie

    Foştii şi actualii judecători care au contestat hotărârile CSM sunt Gheorghe Marchitan, Sergiu Lebediuc, Serghei Gubenco, Valeriu Gîsca, Aurica Us, Ştefan Niţă, Iurie Hîrbu, Mihail Moraru, Garri Bivol, Igor Vornicescu, Liliana Andriaş, Victor Orîndaş, Ghenadie Bîrnaz, Gheorghe Gorun şi Serghei Popovici. Judecătorii care la momentul pornirii urmării penale deţineau funcţia de magistrat au contestat şi hotărârea prin care au fost suspendaţi din posturi. Totodată, magistraţii au atacat şi demersurile Procuraturii Generale, în urma cărora CSM şi-a dat acordul la pornirea urmăririi penale. 

    La aproape un an de la expedierea în judecată a celor 14 dosare ale judecătorilor vizaţi în „Spălătoria rusească” nu există încă niciun verdict. Nu există vreo decizie nici în litigiul pe care magistraţii l-au iniţiat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru că au dat undă verde procurorilor de a-i cerceta penal. După ce au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate, completul CSJ format pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM ar putea da un verdict pe 8 decembrie

    Foştii şi actualii judecători care au contestat hotărârile CSM sunt Gheorghe Marchitan, Sergiu Lebediuc, Serghei Gubenco, Valeriu Gîsca, Aurica Us, Ştefan Niţă, Iurie Hîrbu, Mihail Moraru, Garri Bivol, Igor Vornicescu, Liliana Andriaş, Victor Orîndaş, Ghenadie Bîrnaz, Gheorghe Gorun şi Serghei Popovici. Judecătorii care la momentul pornirii urmării penale deţineau funcţia de magistrat au contestat şi hotărârea prin care au fost suspendaţi din posturi. Totodată, magistraţii au atacat şi demersurile Procuraturii Generale, în urma cărora CSM şi-a dat acordul la pornirea urmăririi penale. 

    Gheorghe Ulianovschi, unul dintre avocaţii care reprezintă judecători vizaţi în acest dosar, spune că hotărârile CSM au fost contestate încă în octombrie 2016, dar o decizie nu a fost încă luată pentru că până acum au fost ridicate mai multe excepţii de neconstituţionalitate. 

    După ce în septembrie 2016 membrii CSM au dat acordul ca magistraţii să fie cercetaţi penal, 14 au fost plasaţi în arest. Victor Orîndaş a scăpat de reţinere, reușind să plece peste hotare înainte ca foştii săi colegi să ajungă pe mâna procurorilor. Ulterior, învinuiţii au fost transferaţi din izolatorul CNA la Penitenciarul 13, fapt criticat de societatea civilă. Fostul magistrat al Judecătoriei sectorului Râșcani Iurie Țurcan, vizat şi el în acest dosar, a decedat între timp. El suferea de o boală incurabilă.  

    La începutul acestui an, cele 14 dosare au fost expediate în judecată, o parte dintre inculpaţi fiind eliberaţi sub control judiciar. Dosarul lui Victor Orîndaş se află încă la etapa urmării penale, el fiind anunţat în căutare. Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, susţine că deocamdată nu există niciun verdict. „La început, procurorii au solicitat strămutarea cauzelor pentru a nu fi judecate în instanţele unde au activat judecătorii cercetaţi penal. Apoi, magistraţii cărora le-au revenit examinarea dosarelor au cerut abţinere de la examinarea cauzelor, invocând, de exemplu, că se cunosc cu inculpaţii”, ne-a declarat Viorel Morari. 

    Gheorghe Ulianovschi lasă să se înţeleagă că va mai dura până vor fi dictate sentinţele de achitare sau condamnare şi că procurorii nu pot demonstra provenienţa banilor. 

    Cei 16 actuali și foști judecători ar fi fost implicați în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă. Anterior, Ziarul Național în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice au arătat în cadrul unei anchete că în perioada anilor 2010-2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal. Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din Republica Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din sistemul judecătoresc. 
    Sursa: anticoruptie.md

  • Detalii din dosarul judecătorilor reținuți pentru implicare în spălarea a 20 de miliarde de USD, la un an de la reţinerea acestora

    La un an de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu există nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Nouă dintre aceste dosare sunt acum gestionate de doar doi judecători-raportori, după ce mai mulţi magistraţi s-au abţinut să-şi judece foştii colegi, iar alţii au fost promovaţi.

    Pe 22 şi 23 septembrie 2017 s-a împlinit un an de când 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arest pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, pe dosar au figurat 17 judecători. În martie 2016, însă, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după ce a fost reţinut în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător care a fost vizat în ancheta procurorilor şi în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul pentru a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să fugă din Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

    La un an de la reţinerea a 16 foşti şi actuali judecători învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, nu există nicio sentinţă, toţi inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate, la Judecătoria Chişinău. Nouă dintre aceste dosare sunt acum gestionate de doar doi judecători-raportori, după ce mai mulţi magistraţi s-au abţinut să-şi judece foştii colegi, iar alţii au fost promovaţi.

    Pe 22 şi 23 septembrie 2017 s-a împlinit un an de când 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arest pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, pe dosar au figurat 17 judecători. În martie 2016, însă, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după ce a fost reţinut în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător care a fost vizat în ancheta procurorilor şi în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul pentru a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să fugă din Moldova, nefiind găsit nici astăzi.

    Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată în februarie 2017, magistraţii fiind judecaţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave.

    Deşi au trecut aproape opt luni de când se află pe masa unor judecători, niciun dosar nu a avut încă o finalitate.

    Astăzi, toate cele 14 dosare sunt examinate la Judecătoria Chişinău, iar nouă dintre ele au fost repartizate la doar doi judecători.

    Astfel, cinci dosare sunt în gestiunea judecătoarei Ioana Chironeţ, ea fiind judecător-raportor în completul din care face parte.

    Chironeţ a fost numită în funcţie pe un termen de cinci ani în august 2015, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, după ce activase în ultimii ani în cadrul CSM, fiind şefa secretariatului. Ioana Chironeţ are în gestiune dosarele lui Valeriu Gâscă (ex-judecător), Serghei Gubenco (judecător la CA Comrat), Iurie Hârbu (judecător la Judecătoria Teleneşti), Gheorghe Marchitan (ex-judecător) şi al Lilianei Andriaş (ex-judecătoare). Alte patru dosare, cele în care sunt vizaţi Igor Vornicescu (ex-judecător), Mihail Moraru (ex-judecător), Serghei Popovici (judecător la Judecătoria Comrat) şi Serghei Lebediuc (judecător la Judecătoria Chişinău), sunt în gestiunea magistratului Alexei Paniş, numit în funcţie în martie 2017. Paniş, la fel ca şi Chironeţ, este judecător-raportor în completul din care face parte.

    În toate cazurile, procurorii care se ocupă de aceste dosare sau reprezentanţii Judecătoriei Chişinău au solicitat Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) strămutarea examinării acestora, fie de la Judecătoria Chişinău la altă judecătorie, fie de la judecătoriile raionale de unde veneau judecătorii inculpaţi, la cele din Chişinău. Magistraţii instanţei supreme au acceptat doar demersurile procurorilor care-i vizau pe judecătorii din raioane, dosarele cărora au fost trimise, iniţial, în instanţele în care aceştia au activat sau activau. În aceste cazuri, dosarele au fost trimise spre examinare la Judecătoria Chişinău. Cererile de a strămuta dosarele în care erau vizaţi magistraţii care au activat la judecătoriile de sector din Chişinău au fost respinse, pe motiv că, din ianuarie 2017, instanţele din Chişinău au fost reformate, fiind posibilă crearea unor complete de magistraţi care să poată examina acele cauze fără a fi în incompatibilitate.

    Deşi au trecut opt luni de când aceste dosare au ajuns pe masa magistraţilor, examinarea lor bate pasul pe loc. De exemplu, următoarea şedinţă de judecată în dosarul lui Valeriu Gâscă va avea loc pe 13 noiembrie 2017. Ultima a fost programată zilele trecute, pe 21 septembrie. Până acum, în acest dosar au fost anunţate şapte şedinţe de judecată. Următoarea şedinţă în dosarul Lilianei Andriaş e anunţată pentru 10 octombrie. Conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, pe dosar au avut loc până acum doar patru şedinţe, prima – în martie, iar ultima – în iunie 2017. Şi în dosarul lui Gheorghe Marchitan, fost judecător la Judecătoria Căuşeni, următoarea şedinţă de judecată va avea loc în octombrie, pe data de nouă. Precedentele trei şedinţe au avut loc în martie, aprilie şi mai 2017. În dosarul lui Serghei Gubenco, au avut loc trei şedinţe de judecată. Ultima, însă, conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, a avut loc abia în mai, următoarea fiind programată pe 9 octombrie 2017. Următoarea şedinţă în dosarul lui Iurie Hârbu va avea loc tot pe 9 octombrie. Până acum, pe dosar au fost programate alte patru şedinţe, ultima având loc în iulie.

    Există însă şi dosare în care şedinţele de judecată nu au fost programate. În dosarul lui Igor Vornicescu, la care judecător-raportor este Alexei Paniş, conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, au avut loc cinci şedinţe. Ultima dată, părţile s-au întâlnit în mai 2017, iar de atunci, nu există alte informaţii. În dosarul lui Mihail Moraru, aflat tot la judecătorul-raportor Paniş, au avut loc patru şedinţe, ultima – încă în iunie 2017. De atunci, lipsesc alte informaţii despre acest dosar. La fel şi în dosarul lui Serghei Popovici, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Comrat. Pe dosarul gestionat tot de Alexei Paniş au avut loc doar trei şedinţe, ultima – în iulie 2017. În dosarul lui Serghei Lebediuc au avut loc patru şedinţe, ultima dintre ele – pe 16 august. De atunci, pe portalul instanţelor de judecată lipseşte orice informaţie despre dosar. Şi în această cauză, conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, judecător-raportor este Alexei Paniş. O parte din aceste dosare au ajuns la judecătorul Alexei Paniş după ce alţi colegi s-au abţinut de la examinarea lor.

    Dosarul lui Garri Bivol este repartizat judecătorului Ion Chirtoacă, numit în funcţie în martie 2016, după ce, cu un an mai devreme, absolvise Institutul Naţional al Justiţiei. Conform datelor de pe portalul instanţelor de judecată, în acest dosar au avut loc, până acum, cele mai multe şedinţe, 10, ultima având loc în iulie. Deşi nu este pronunţată încă o sentinţă, pe dosar nu este indicată data următoarei şedinţe. În dosarul lui Gheorghe Gorun, aflat în gestiunea judecătorului Victor Burduh, au fost programate până acum şase şedinţe de judecată, următoarea urmând să aibă loc pe 6 octombrie 2017. Dosarul Auricăi Us se află în gestiunea Silviei Gârbu, magistrată promovată recent de CSM la CA Chişinău. Până acum, în acest dosar au fost programate patru şedinţe, ultima – în august.

    În dosarul lui Ghenadie Bârnaz, judecător suspendat din funcţie al Judecătoriei Chişinău, până acum au avut loc patru şedinţe, următoarea fiind programată pe 11 octombrie 2017 la judecătorul-raportor Ludmila Barbos. Cele mai puţine şedinţe au avut loc în dosarul lui Ştefan Niţă, judecător suspendat din funcţie al Curţii de Apel (CA) Chişinău. Până acum, părţile s-au întâlnit de doar două ori, ultima dată pe 25 septembrie 2017. Dosarul este în gestiunea magistratei Cristina Panfil.

    Procuror: Ele pot fi examinate în 3-4 şedinţe, dar contează agenda judecătorilor

    Procurorul Dorin Compan, care gestionează patru din cele 14 dosare cu foşti sau actuali judecători, trimise în judecată (cele pe numele lui Gubenco, Popovici, Marchitan şi Lebediuc), recunoaşte că examinarea lor decurge anevoios, deoarece mai mulţi judecători la care au ajuns acele dosare, între timp, au fost promovaţi, iar examinarea dosarelor a fost stopată, în perioada în care, în privinţa constituţionalităţii art. 307, Cod Penal, în baza căruia sunt învinuiţi toţi cei 14 magistraţi, s-a pronunţat Curtea Constituţională. „Astă-primăvară, toate dosarele au plecat la Curtea Constituţională. Între timp, judecătorii care făceau parte din complete au fost promovaţi la Curtea de Apel. Acum se formează din nou completele de judecată şi se ia după agenda fiecăruia. Dacă unul din ei nu poate… Nu ştiu de ce unele dosare încă nu sunt programate. Cel puţin în aceste patru dosare ale mele, la faza şedinţelor preliminare, s-a întrerupt examinarea lor. Nu ştiu dacă sentinţa e departe. Nu pot zice dacă e departe sau nu, pentru că majoritatea dosarelor au ca probe mijloace materiale. Ele pot fi examinate în 3-4 şedinţe, dar depinde de agenda judecătorilor. Dacă reuşim, e posibil să avem sentinţe până la Anul Nou, dacă nu, până la opt martie”, zice, mai în glumă, mai în serios, procurorul.

    La rândul său, procurorul Lilian Rudei susţine că dosarul judecătoarei Aurica Us, pe care-l are în gestiune, „se examinează”, precizând însă că nu ne poate oferi detalii despre desfăşurarea procesului, pentru că acesta are loc cu uşile închise. „Probele din dosar figurează şi în alte dosare”, ne-a zis Rudei. Procurorul Vasile Moroşan, care gestionează dosarul lui Ghenadie Bârnaz, ne-a anunţat că dosarul a fost strămutat la Judecătoria Ciocana, după ce, iniţial, a fost examinat la Judecătoria sect. Centru, pentru luna octombrie fiind programată o primă şedinţă.
    sursa: zdg.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Judecătorii „campioni” la proceduri disciplinare

    Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la Judecătoria Orhei, având fiecare câte 4 cauze.

    În 2016, numele magistratului Serghei Papuha a figurat în 5 proceduri disciplinare, el fiind judecătorul care, conform raportului anual al Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are cele mai multe „păcate”. Încălcările pentru care judecătorul a fost cercetat disciplinar sunt diverse. Majoritatea dintre ele au însă la bază plângeri ale părților din dosarele pe care acesta le-a avut în gestiune.

    Judecătorul care a figurat în cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016 activează la Judecătoria Chișinău, cu sediul în sect. Râșcani al capitalei, și exercită atribuțiile de judecător de instrucție. Acesta a fost investigat pentru pretinse încălcări ale legislației de 5 ori, însă s-a ales, în final, doar cu o mustrare. Următorii magistrați din topul procedurilor disciplinare activează la Judecătoria Orhei, având fiecare câte 4 cauze.

    În 2016, numele magistratului Serghei Papuha a figurat în 5 proceduri disciplinare, el fiind judecătorul care, conform raportului anual al Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are cele mai multe „păcate”. Încălcările pentru care judecătorul a fost cercetat disciplinar sunt diverse. Majoritatea dintre ele au însă la bază plângeri ale părților din dosarele pe care acesta le-a avut în gestiune.

    Serghei Papuha a fost investigat în urma sesizărilor depuse de cabinetul avocatului „Iurie Spânu”, Boris Turețchii, Tatiana Turețcaia și Vasile Marian, prin prisma comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției, neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu”.

    Plenul CD a conexat sesizările menţionate pentru examinare într-o procedură, iar în urma examinării cauzei disciplinare, doar într-un caz s-a constatat că magistratul ar fi comis abateri de la legislație. Acesta a fost pedepsit cu „mustrare” după ce s-au găsit în acţiunile sale „depășirea termenului de întocmire a hotărârii integrale, fapt condiționat de gestionarea defectuoasă a timpului de muncă, precum și ca rezultat al supravegherii insuficiente a activității grefierului, soldate cu tergiversarea finalizării dosarului în vederea expedierii instanței ierarhic superioare spre examinare conform competenței în cauza CA «Iurie Spânu»”. Decizia CD a fost păstrată de CSM.

    Judecătorii cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016
    1. Serghei Papuha, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – 5 cauze
    2. Vasile Negruţa, judecător la Judecătoria Orhei – 4 cauze
    3. Steliana Lazari, judecătoare la Judecătoria Orhei – 4 cauze
    4. Garri Bivol, judecător la Judecătoria Chişinău,
    sediul Centru – 2 cauze
    5. Nicolae Ocerednîi, ex-judecător la Judecătoria Bălţi – 2 cauze
    6. Victor Raţoi, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
    7. Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 2 cauze
    8. Aliona Miron, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze
    9. Vladimir Braşoveanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău – 2 cauze
    10. Sofia Aramă, judecătoare la Judecătoria Cimişlia – 2 cauze
    11. Ina Dutca, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – 2 cauze
    12. Mihail Buşuleac, judecător la Judecătoria Cahul – 2 cauze
    13. Elvira Lavciuc, judecător la Judecătoria Şoldăneşti – 2 cauze
    14. Gheorghe Mâţu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani – 2 cauze

    Judecător fără casă și terenuri, cu apartament la preț preferențial

    Serghei Papuha este judecător din 2005, atunci când a fost numit în funcție la Judecătoria Cimișlia, pe un termen de cinci ani, printr-un decret semnat de președintele Vladimir Voronin. Cinci ani mai târziu, printr-un alt decret, semnat de interimarul Mihai Ghimpu, Papuha a fost întărit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Doi ani mai târziu, în 2012, prin decretul semnat de președintele Nicolae Timofti, acesta este transferat în funcţia de judecător la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Prin hotărârea CSM din 5 aprilie 2016, Serghei Papuha a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție pe un termen de un an. În 2014, fiind evaluat ordinar de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, Serghei Papuha a acumulat 77 de puncte și calificativul „foarte bine”, iar peste un an, CSM i-a oferit gradul III de calificare.

    Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, Serghei Papuha nu are locuință și nici terenuri. El indică doar un automobil Mercedes 300d, fabricat în 1995 și procurat în 2013 cu 55 de mii de lei. Serghei Papuha este unul din judecătorii care urmează să beneficieze însă de un apartament la preț preferențial, construit special pentru angajații Judecătoriei Râșcani. Decizia de a-i oferi lui Papuha un apartament în blocul judecătorilor, în aprilie 2015, a fost motivată de grupul de lucru prin faptul că acesta „activează în funcția de judecător mai mult de 10 ani, are doi copii minori la întreținere și este necesară îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiei”.

    Au decis să-i acorde judecătorului apartament de la stat

    Cu doar un an și jumătate înainte ca grupul de lucru de la judecătoria unde activa Serghei Papuha să decidă acordarea unui apartament la preț preferențial, magistratul obținea o hotărâre de judecată definitivă și irevocabilă prin care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) era obligat să-i acorde un alt spațiu locativ. Mai exact, la 14 decembrie 2012, Serghei Papuha s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva CMC cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ. În motivarea acţiunii înaintate, magistratul a indicat că, prin decretul preşedintelui R. Moldova din 9 noiembrie 2012, a fost transferat în funcţia de judecător la Judecătoria sect. Râşcani, mun. Chişinău, și că, fiind transferat, nu dispune de spaţiu locativ în mun. Chişinău. Serghei Papuha considera în fața instanței că, în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului din 20 iulie 1995, autoritatea administraţiei publice locale urmează să-l asigure cu spaţiu locativ, or, „pentru fiecare judecător în funcţie, neasigurat cu locuinţă la momentul abrogării legii, acesta a fost un drept obţinut şi care nu poate fi anulat prin abrogare de lege”.

    Magistratul le-a spus colegilor judecători că a apelat la justiție pentru că cererea sa din noiembrie 2012, înaintată Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat să fie asigurat cu locuință, a rămas fără răspuns. În iunie 2013, judecătorul Garri Bivol a admis cererea lui Papuha, iar ulterior Curtea de Apel Chișinău, în septembrie 2013, și Curtea Supremă de Justiție, în ianuarie 2014, au respins recursurile CMC-ului, autoritățile rămânând obligate să-l asigure pe judecător cu spațiu locativ. Totuși, Petru Gontea, șeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ne-a anunțat că judecătorul Papuha încă nu a primit locuință și nici bani în schimbul ei. Magistratul nu a răspuns la apelurile ZdG.

    Cu câte 4 proceduri disciplinare s-au ales în 2016 judecătorii Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă și Steliana Lazari. Negruță a fost însă pedepsit cu „mustrare” doar într-o singură procedură disciplinară, celelalte rămânând restante pentru anul 2017. Judecătorul a fost găsit vinovat pentru „încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”. Mai exact, Plenul CD a constatat că judecătorul, la examinarea plângerilor depuse de „Neptun-Orhei” cu privire la anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal, a încălcat legislația. După pronunțarea încheierii, Negruță a modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, iar în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces a fost indicată o altă soluție. Pentru această faptă, judecătorul a ajuns să fie urmărit penal în iunie 2015. În explicațiile pe care le-a adus în fața membrilor CD, Negruță a făcut referire la o eroare datorată volumului prea mare de lucru. În decembrie 2016, Vasile Negruță și-a dat demisia din sistemul judecătoresc.

    Steliana Lazari, la fel ca și colegul său, a figurat în 4 proceduri disciplinare. În cazul ei însă, un singur caz a rămas restant, în celelalte, procedura disciplinară a fost încetată. Steliana Lazari este astăzi suspendată din funcție, după ce a depus o cerere în acest sens pentru acordarea de concediu „parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani” până în 2019. Lazari a fost numită în funcția de judecătoare în 2008. Ea a activat inițial la Judecătoria Telenești, iar în 2014 a fost transferată la Orhei.

    Judecătoria sect. Râșcani, cea mai indisciplinată instanță?

    Judecători din 29 de instanțe judecătorești au figurat în cauzele instrumentate de CD în anul 2016. Cei mai mulți judecători investigați sub aspect disciplinar, 13, au activat la Judecătoria sect. Râșcani, care a devenit, de la 1 ianuarie 2017, prin comasare, Judecătoria Chișinău. Urmează Judecătoriile Buiucani, Centru și Orhei, cu câte 9 cauze disciplinare, Judecătoria Bălți cu 5 cauze și Judecătoria Ciocana cu 4 cauze disciplinare. Pe parcursul anului 2016, CD a examinat 70 de cauze disciplinare, fiind aplicate, în final, 13 sancțiuni disciplinare. După contestații, numărul sancțiunilor disciplinare s-a redus, CSM aplicând 6 avertismente, 4 mustrări și o eliberare din funcție, în care a fost vizată judecătoarea Adela Andronic, învinuită că a luat decizii ilegale în dosarul privind sistemul „Carte Verde”.

    În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, Inspecției Judiciare din cadrul CSM i-au fost repartizate spre examinare 325 de petiții și 1687 de sesizări. Totodată, la CD, anul trecut, au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, din care 9 restante, transferate din anul 2015.
    sursa: zdg.md

  • Judecătorii sancționați în 2016. Ce abateri au comis

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    7 – avertismente (un avertisment a fost contestat, ulterior, judecătorul a fost eliberat din funcție);
    6 – mustrări;
    1 – eliberare din funcţie.

     

    Judecătoarea Adela Andronic, de la Judecătoria Centru, a fost sancționată cu eliberarea din funcție. Amintim că magistrata a contestat la CSM decizia Colegiului Disciplinar, prin care a fost sancționată cu atenționare pentru hotărârea emisă în cazul Biroului Național al Asigurătorilor Auto. În urma acestei hotărâri instituția a fost prejudiciată cu 20 de milioane de lei, iar în consecință Moldova risca să fie exclusă din sistemul „Cartea Verde”. În urma examinării, CSM a decis ca Adela Andronic să fie eliberată din funcție, pentru abateri grave. Aceasta a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar CSJ a menținut în vigoare hotărârea CSM.

    Mustrare au primit următorii judecători:

    Judecătorul Judecătoriei Cahul, Ion Cotea, a fost sancționat pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţa, a încălcat normele imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Magistratul ar fi modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces fiind indicată o altă soluție.

    Judecătorul Judecătoriei Edineţ, Maria Iftodi. Colegiul disciplinar a stabilit că, în procesul de înfăptuire a justiţiei, judecătorul a dat dovadă de incompetență profesională gravă şi evidentă; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Serghei Procopciuc. Magistratul a încălcat, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druță au încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei; au utilizat unele expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Serghei Papuha, a fost vizat în mai multe sesizări parvenite la CSM. Acesta a primit mustrare pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu.

    Avertismentul este cea mai blândă sancţiune disciplinară şi a fost aplicat următorilor judecători:

    Ex-judecătorul Judecătoriei Bălţi, Nicolae Ocerednîi a fost sancționat pentru că ar fi admis abaterea disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Magistratul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Sergiu Lazari, a primit avertisment pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea, a fost sancționat de către Plenul Colegiului disciplinar încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Mai exact, magistrata nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave, şi, aplicându-i pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, a încălcat prevederile art. 90 alin.(4) Cod penal.

    Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Victor Raţoi, a fost sancționat pentru utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Cantemir, Renata Popescu-Balta. Colegiul disciplinar a sancționat magistratul pentru acțiunile acestuia în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Ghenadie Bîrnaz, ar fi încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Și anume, magistratul nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele în care s-a sărvârșit infracțiunea.

    Potrivit informațiilor prezentate în Raportul Colegiului disciplinar, cele mai multe sesizări, cinci la număr, au fost depuse pe numele judecătorului Serghei Papuha. Acesta este urmat de magistrații Steliana Lazari și Vasile Negruţa, de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.
    sursa: bizlaw.md

  • 15 judecători reţinuţi după doi ani şi jumătate de tăcere

    La doi ani şi jumă­tate după ce Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie a tri­mis pe adresa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii o notă infor­ma­tivă pri­vind impli­ca­rea mai mul­tor magis­traţi din R. Mol­dova într-o schemă dubi­oasă de spă­lare de bani, fiind indi­cate numele magis­tra­ţi­lor şi dosa­rele în care aceş­tia ar fi acţio­nat fra­u­du­los, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar a dis­pus por­ni­rea urmă­ri­rii penale pe numele lor şi, ulte­rior, reţi­ne­rea aces­tora. Fap­tul s-a pro­dus marţi, 20 sep­tem­brie 2016, dată la care doar 7 din cei 17 magis­traţi vizaţi în acele docu­mente mai acti­vează în sis­te­mul jude­că­to­resc. Între timp, un magis­trat a dece­dat, iar altul a reu­şit de mai mult timp să pără­sească nes­tin­ghe­rit R. Mol­dova.

    La doi ani şi jumă­tate după ce Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie a tri­mis pe adresa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie şi Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii o notă infor­ma­tivă pri­vind impli­ca­rea mai mul­tor magis­traţi din R. Mol­dova într-o schemă dubi­oasă de spă­lare de bani, fiind indi­cate numele magis­tra­ţi­lor şi dosa­rele în care aceş­tia ar fi acţio­nat fra­u­du­los, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar a dis­pus por­ni­rea urmă­ri­rii penale pe numele lor şi, ulte­rior, reţi­ne­rea aces­tora. Fap­tul s-a pro­dus marţi, 20 sep­tem­brie 2016, dată la care doar 7 din cei 17 magis­traţi vizaţi în acele docu­mente mai acti­vează în sis­te­mul jude­că­to­resc. Între timp, un magis­trat a dece­dat, iar altul a reu­şit de mai mult timp să pără­sească nes­tin­ghe­rit R. Mol­dova.

    Joi, 17 apri­lie 2014, Mihai Poa­le­lungi, preşe­din­tele Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ), tri­mi­tea o notă infor­ma­tivă la adresa lui Vio­rel Che­traru, direc­to­rul Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), Adrian Popenco, şeful inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), şi Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, preşe­din­tele inte­ri­mar al Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii(CSM). Poa­le­lungi menţiona că CSJ a soli­ci­tat de la toate instanţele de jude­cată din R. Mol­dova infor­ma­ţii des­pre exa­mi­na­rea cau­ze­lor refe­ri­toare la înca­sa­rea unor sume con­si­de­ra­bile de la agenţi eco­no­mici stră­ini. În nota infor­ma­tivăse menţio­nau cazu­rile exa­mi­nate dubios de 17 jude­că­tori în dosare de sute de mili­oane USD, fiind ofe­rite pe tavă insti­tu­ţi­i­lor de drept numele magis­tra­ţi­lor, dosa­rele exa­mi­nate de ei şi încăl­că­rile comise. Mihai Poa­le­lungi, care este din ofi­ciu şi mem­bru al CSM, pre­ciza că, deo­a­rece de la emi­te­rea ordo­nanţe­lor jude­că­to­reşti tre­cuse prea mult timp, iar aceş­tia nu pot fi san­cţio­naţi dis­ci­pli­nar, ter­me­nul de pre­scri­pţie fiind expi­rat, „min­gea este în tere­nul pro­cu­ro­ri­lor”.

    Dosar de doi ani: De ce reţinerile vin abia acum?

    Ce a urmat? La câteva luni de la acea notă infor­ma­tivă, care nu fusese făcută publică, în presă apar pri­mele infor­ma­ţii des­pre spă­la­rea a 20 de mili­arde USD prin inter­me­diul instanţe­lor de jude­cată din R. Mol­dova, deve­nind publice şi o parte a nume­lor aces­tor jude­că­tori. Insti­tu­ţi­ile sta­tu­lui însă nu rea­cţio­nează. Mai mult, unii magis­traţi sunt lăsaţi să plece ono­ra­bil din sis­tem, iar alţii sunt pro­mo­vaţi. Ulte­rior, în 2015, după ce scan­da­lul spă­lă­rii mili­oa­ne­lor devine public şi chiar inter­na­ţio­nal, CSJ publică pe pagina sa elec­tro­nică notele infor­ma­tive remise încă în apri­lie 2014 către CSM, PA şi CNA. Peste un an, pe 20 sep­tem­brie 2016, jude­că­to­rii vizaţi, după ce unii fuse­seră pro­mo­vaţi, sunt reţi­nuţi în cadrul unei acţiuni de amploare a CNA şi PA. Bogdan Zum­breanu, şeful Dire­cţiei Urmă­rire Penală a CNA, menţiona că în ope­ra­ţiune au fost impli­caţi 60 de anga­jaţi CNA. „Au fost efec­tu­ate 51 de per­che­zi­ţii. Ope­ra­ţiu­nea a înce­put la 10.50 dimi­neaţa, după acor­dul pri­mit de la CSM. 15 jude­că­tori şi foşti jude­că­tori şi 3 exe­c­u­tori jude­că­to­reşti sunt reţi­nuţi. Per­soa­nele au cali­ta­tea de bănu­iţi, fiind reţi­nute pen­tru 72 de ore, după care vom decide cum vom pro­ceda mai departe”, a pre­ci­zat Zum­breanu într-o con­fe­rinţă de presă de a doua zi.

    Vio­rel Morari, şeful PA, l-a com­ple­tat, pre­ci­zând că au fost ini­ţi­ate 16 cauze penale pen­tru com­pli­ci­tate la infra­cţiu­nea de spă­lare de bani, dosa­rele fiind ini­ţi­ate acum o săp­tămână de către pro­cu­ro­rul general-interimar, Edu­ard Haru­n­jen. „Prima etapă a con­stat în felul urmă­tor. Două com­pa­nii off-shore încheie un con­tract de împru­mut. De exem­plu, pen­tru 250 mili­oane USD. Com­pa­ni­ile din zone off-shore erau repre­zen­tate de cetă­ţeni ucrai­neni. A doua etapă. Com­pa­ni­ile res­pec­tive sem­nează un con­tract de garanţie, iar în cali­tate de garant este inclus un cetă­ţean al R. Mol­dova, de regulă, din cate­go­rii social-vulnerabile, greu de iden­ti­fi­cat, une­ori din regiu­nea trans­nis­treană. Cetă­ţea­nul nos­tru, garant la exe­cu­ta­rea con­trac­tu­lui din­tre două com­pa­nii off-shore, pre­cum că găseşte patru com­pa­nii din Fede­ra­ţia Rusă care res­ti­tuie dato­ria. A patra etapă con­stă în neo­no­ra­rea obli­ga­ţiu­ni­lor con­trac­tu­ale şi adre­sa­rea în instanţa de jude­cată. Instanţa admi­tea cere­rea, chiar dacă în dosar erau mai multe nea­jun­suri. Ulte­rior, com­pa­ni­ile off-shore, adresându-se la exe­c­u­to­rii judi­ci­ari, înca­sează banii…”

    11,48 miliarde USD, spălaţi cu ajutorul judecătorilor

    De ce pro­cu­ro­rii şi ofi­ţe­rii CNA au rea­cţio­nat abia acum, la peste 3 ani de la emi­te­rea ulti­me­lor ordo­nanţe? Vio­rel Morari a lăsat să se înţe­leagă că reţi­ne­rea magis­tra­ţi­lor are legă­tură cu reţi­ne­rea şi extră­da­rea con­tro­ver­sa­tu­lui afa­ce­rist Vea­ce­slav Pla­ton, care ar fi coor­do­nat schema de spă­lare de bani pe teri­to­riul R. Mol­dova. „Oame­nii încep a vorbi, înţe­leg că noi nu glu­mim”, a pre­ci­zat pro­cu­ro­rul. „E ade­vă­rat, CSJ a sesi­zat Pro­cu­ra­tura în 2014. Atunci era por­nită o cauză penală pe fap­tul spă­lă­rii bani­lor în pro­porţii deo­se­bit de mari. Temei pen­tru por­ni­rea cau­zei împo­triva jude­că­to­ri­lor şi exe­c­u­to­ri­lor au ser­vit mate­ri­a­lele cau­zei penale por­nite în 2014. De ce acum? Uitaţi-vă la schemă, cât e de com­plexă. În plus, fie­care pro­cu­ror şi ofi­ţer de urmă­rire penală are şi alt volum de lucru. Nu voi intra în pole­mică, de ce acum… Pla­ni­fi­căm acţiu­nile în depen­denţă de probe…”, a spus Morari. Între­bat de jur­na­li­şti care au fost bene­fi­ci­ile pe care le-au avut magis­tra­ţii care au emis ordo­nanţe pen­tru înca­sa­rea a sute de mili­oane USD, Morari a spus: „Urmează să sta­bi­lim. Atunci, posi­bil, va fi des­chis un nou dosar penal”.

    În total, în baza ordo­nanţe­lor emise de magis­tra­ţii din R. Mol­dova au fost trans­fe­raţi nu 20 de mili­arde USD, cum se vehi­cula, ci 11,48 mili­arde. Alte 8,5 mili­arde USD au fost trans­fe­raţi în baza unor acte fal­si­fi­cate, susţin repre­zen­tanţii PA şi CNA.

    Judecătoria Râşcani, cu cei mai mulţi magistraţi implicaţi

    Astăzi, doar 7 din cei 15 jude­că­tori şi foşti jude­că­tori reţi­nuţi de CNA şi PA mai pur­tau robă de magis­trat, cei­la­lţi impli­caţi fiind deja în afara sis­te­mu­lui. Unul din ei, Ion Gan­cear, a dece­dat în mar­tie 2016. În iunie 2013, acesta semna o ordo­nanţă care viza 710 mili­oane USD. După emi­te­rea ace­lor ordo­nanţe, din sis­tem au ple­cat şi alţi jude­că­tori care, în 2010 — 2013, „s-au jucat” cu sute de mili­oane USD. Ast­fel, Vale­riu Gâscă, fost jude­că­tor la Jude­că­to­ria Râş­cani din Chi­şi­nău, a emis cinci ase­me­nea acte, în sumă totală de peste 2 mili­arde USD. Acesta a ple­cat din sis­tem în 2012, iar un an mai târ­ziu a obţi­nut licenţa de avo­cat. Şi colega sa, Aurica Us, care a emis o ordo­nanţă în sumă de jumă­tate de mili­ard USD, s-a pen­sio­nat la mij­loc de 2013, la aproape 6 luni de la lua­rea ace­lei deci­zii. Şi Ghe­or­ghe Gorun, care activa tot la Jude­că­to­ria Râş­cani, instanţă care a emis cele mai multe ordo­nanţe de înca­sare a unor sume con­si­de­ra­bile – 12, a ple­cat din fun­cţia de jude­că­tor, ono­ra­bil, la înce­put de 2014, după ce a sem­nat mai multe ordo­nanţe în sumă de 800 mili­oane USD. Şi cole­gul său de jude­că­to­rie, Iurie Ţur­can, care în mai 2013 semna pe o ordo­nanţă de înca­sare a 700 mili­oane USD, şi-a anu­nţat ple­ca­rea din sis­tem la înce­put de 2014. Igor Vor­ni­cescu, de la ace­eaşi instanţă, a fost demis din fun­cţie la înce­put de 2012, la un an după emi­te­rea unei ordo­nanţe în sumă de 200 mili­oane USD.

    A ple­cat din sis­tem şi Vic­tor Orân­daş, fost jude­că­tor la Jude­că­to­ria Cen­tru, care a sem­nat 3 ordo­nanţe în sumă totală de 1,5 mili­arde USD în anii 2012-2013. Acesta a fost sin­gu­rul jude­că­tor demis de CSM pen­tru că ar fi emis ase­me­nea ordo­nanţe, iar după ple­ca­rea din fun­cţie, a venit cu mai multe acu­za­ţii dure împo­triva sis­te­mu­lui din care a făcut parte. Orân­daş este sin­gu­rul jude­că­tor impli­cat în dosar care nu a fost reţi­nut, el fiind peste hotare. Şi fosta sa colegă, Lili­ana Andriaş, a ple­cat din fun­cţie în 2014, după ce, în ace­laşi an, lega­li­zase spă­la­rea a 1,24 mili­arde USD. Mihail Moraru, fost jude­că­tor la Ungheni, a ple­cat din sis­tem în 2015, numele său figu­rând într-o ordo­nanţă în sumă de 300 de mili­oane USD. Ges­tul său a fost urmat de Ghe­or­ghe Mar­chi­tan, care atunci când lega­liza spă­la­rea a 200 mili­oane USD, în 2011, era magis­trat la Jude­că­to­ria Cău­şeni.

    Doar 7 din cei 15 reţinuţi sunt judecători activi

    Ast­fel, doar 7 magis­traţi impli­caţi în spă­la­rea mili­ar­de­lor, atunci când au fost reţi­nuţi, pur­tau robe de jude­că­tor.

    Unii din­tre ei, în această peri­oadă, au bene­fi­ciat de pro­mo­vări.

    Ast­fel, Şte­fan Niţă, care atunci când lega­liza, printr-o ordo­nanţă din 2011, nu mai puţin de 200 mili­oane USD, activa la Jude­că­to­ria Cen­tru, a fost pro­mo­vat, în noiem­brie 2015, în fun­cţia de jude­că­tor la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău.

    Ser­ghei Popo­vici, care semna, în 2011 şi 2013, două ordo­nanţe în sumă de 1,2 mili­arde USD, a ajuns, în 2014, preşe­dinte al Jude­că­to­riei Comrat

    De pro­mo­vare a bene­fi­ciat şi Ser­ghei Gubenco care, în 2010, a dis­pus înca­sa­rea a 200 mili­oane USD de la un cetă­ţean din s. Con­gaz. Gubenco a ajuns preşe­dinte al Curţii de Apel Comrat la înce­put de 2016, după ce şeful sta­tu­lui, în urma unui aviz de la SIS, l-a refu­zat. CSM, însă, l-a pro­pus repe­tat, forţând ast­fel mâna preşe­din­te­lui Timofti.

    Şi Iurie Hârbu, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Tele­neşti, sem­nă­tura căruia figu­rează în 3 ordo­nanţe în sumă de 1 mili­ard USD, a fost aju­tat de CSM, care, în mai 2015, a admis can­di­da­tura sa pen­tru un nou man­dat la şefia instanţei pe care o con­du­cea din 2010.

    Ser­giu Lebe­diuc, care activa la Comrat şi semna pe o ordo­nanţă de 300 mili­oane USD, a ajuns între timp la Jude­că­to­ria Mili­tară din Chi­şi­nău.

    Garri Bivol lega­liza 640 mili­oane USD, acesta acti­vând atunci şi acum la Jude­că­to­ria Cen­tru din Chi­şi­nău. Cel de-al 7-lea jude­că­tor în fun­cţie din dosar, Ghen­a­die Bâr­naz, activa în 2011, când semna o ordo­nanţă de 400 mili­oane USD, ca şi acum, la Jude­că­to­ria Râş­cani din Chi­şi­nău. În sep­tem­brie 2013, ZdG scria că Bâr­naz deţine două case de locuit, una lângă alta, în capi­tală, eva­lu­ate la peste 4 mili­oane de lei, dar şi maşini care nu se regă­seau în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.
    sursa: zdg.md

     

  • CSM – Consiliul Salvator al Magistraților

    Cinci jude­că­tori au scă­pat de san­cţiuni dis­ci­pli­nare după şedinţa din această săp­tămână a Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii. În cazul a patru magis­traţi de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, Con­si­liul a anu­lat hotă­rârea Cole­gi­u­lui Dis­ci­pli­nar prin care aceş­tia erau pedep­siţi cu „mus­trare” după ce au decis să acorde unei com­pa­nii pri­vate 14 mili­oane de lei din buge­tul sta­tu­lui pen­tru demo­la­rea Sta­dio­nu­lui Repu­bli­can.

    La 22 apri­lie 2016, Cole­giul Dis­ci­pli­nar (CD) de pe lângă Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) aplica jude­că­to­ri­lor Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ) Ion Druţă, Galina Stra­tu­lat, Iuli­ana Oprea şi Iulia Sârcu san­cţiu­nea dis­ci­pli­nară „mus­trare”, cei patru fiind găsiţi vino­vaţi pen­tru încăl­ca­rea art. 4 din legea cu pri­vire la răs­pun­de­rea dis­ci­pli­nară a jude­că­to­ri­lor: „încăl­ca­rea nor­me­lor impe­ra­tive ale legi­sla­ţiei în pro­ce­sul de înfăp­tu­ire a jus­ti­ţiei” şi „uti­li­za­rea unor expre­sii ina­dec­vate în cuprin­sul hotă­râri­lor jude­că­to­reşti ori moti­va­rea în mod vădit con­trară raţio­na­men­tu­lui juri­dic, de natură să afec­teze pres­ti­giul jus­ti­ţiei sau dem­ni­ta­tea fun­cţiei de jude­că­tor”. Tot atunci, CD deci­dea să înce­teze pro­ce­dura dis­ci­pli­nară pe numele jude­că­to­ru­lui Jude­că­to­riei Cen­tru, Garri Bivol, care a exa­mi­nat dosa­rul în prima instanţă, în legă­tură cu expi­ra­rea ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie.

    Dosar pentru 14 milioane, examinat după şase ani

    Mem­brii CD au reţi­nut că, la 29 iulie 2013, SRL „Bascon­slux” s-a adre­sat la Jude­că­to­ria Cen­tru cu o cerere de che­mare în jude­cată către SA „Sta­dio­nul Repu­bli­can”, Agenţia Spor­tu­lui, Minis­te­rul Con­stru­cţi­i­lor şi Dezvol­tă­rii Teri­to­ri­u­lui (MCDT) şi Minis­te­rul Finanţe­lor (MF), prin care soli­cita recu­noa­ş­te­rea vala­bi­li­tă­ţii con­trac­tu­lui de antre­priză înche­iat între ea şi MCDT, dar şi înca­sa­rea de la părţi a sumei de 8,044 mili­oane de lei, plus alte 6,15 mili­oane, dobânda de întâr­zi­ere. Toate astea pen­tru că, în 2007, ar fi efec­tuat lucră­rile de demo­lare a Sta­dio­nu­lui Repu­bli­can.

    La 16 iulie 2014, jude­că­to­rul Garri Bivol, de la Jude­că­to­ria Cen­tru, a admis pre­tenţi­ile agen­tu­lui eco­no­mic şi a dis­pus înca­sa­rea din buge­tul de stat a sumei totale de 14,19 mili­oane de lei. MF şi MCDT au ata­cat hotă­rârea la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, care, la 20 noiem­brie 2014, a casat-o, res­pin­gând pre­tenţi­ile celor de la SRL „Bascon­slux” ca fiind tar­dive şi neîn­te­me­iate. Prin deci­zia CSJ din 22 apri­lie 2015, recur­sul agen­tu­lui eco­no­mic a fost admis de către magis­tra­ţii Ion Druţă, Galina Stra­tu­lat, Iuli­ana Oprea şi Iulia Sârcu, fiind casată deci­zia CA Chi­şi­nău şi menţi­nută hotă­rârea Jude­că­to­riei Cen­tru.

    CD: „motivarea a fost în mod vădit contrară raţionamentului juridic”
    Mem­brii CD, Vale­riu Doagă, Domnica Manole, Elena Cova­lenco, Vic­tor Boico, Ste­lian Tele­ucă, Ole­sea Plo­t­nic şi Vita­lie Gămu­rari, exa­minând dosa­rul, au ajuns la con­clu­zia că jude­că­to­rii care au luat deci­zi­ile în favoa­rea celor de la „Bascon­slux” „au neso­co­tit cu desă­vârşire dis­po­zi­ţi­ile Legii pri­vind achi­zi­ţi­ile de măr­furi, lucrări şi ser­vi­cii pen­tru nece­si­tă­ţile sta­tu­lui” şi „inco­rect au deter­mi­nat natura juri­dică a rapor­tu­lui din­tre cele două părţi”. Mem­brii CD con­sta­tau că „după cum rezultă din hotă­rârile de jude­cată, con­trac­tul de demo­lare nici nu a exis­tat în formă scrisă”, iar „hotă­rârea de recu­noa­ş­tere a vala­bi­li­tă­ţii con­trac­tu­lui din­tre Bascon­slux şi MCDT este con­trară legii. Un jude­că­tor nu este în drept să dea „viaţă” unui act juri­dic care nici nu s-a „năs­cut”, or, el nu a fost înre­gis­trat în modul sta­bi­lit de lege”, scriu mem­brii CD. Mai mult decât atât, aceş­tia au susţi­nut că „moti­va­rea jude­că­to­ri­lor a fost în mod vădit con­trară raţio­na­men­tu­lui juri­dic, de natură să afec­teze pres­ti­giul jus­ti­ţiei sau dem­ni­ta­tea fun­cţiei de jude­că­tor”.

    Inspe­cţia Judi­ci­ară de pe lângă CSM, dar şi jude­că­to­rii vizaţi nu au fost de acord cu hotă­rârea CD şi au atacat-o la CSM. „Con­sta­tă­rile CD, vădit, depă­şesc com­pe­tenţele sale, atri­bu­ite prin lege, şi con­tra­vin Con­sti­tu­ţiei, legi­sla­ţiei procesual-civile, Legii cu pri­vire la sta­tu­tul jude­că­to­ru­lui, Legii cu pri­vire la răs­pun­de­rea dis­ci­pli­nară a jude­că­to­ri­lor, pre­cum şi tra­ta­te­lor inter­na­ţio­nale. CD, în afară de fap­tul că şi-a depă­şit în mod evi­dent atri­bu­ţi­ile, atribuindu-şi în mod abu­ziv un drept de instanţă de jude­cată, în mod selec­tiv a apli­cat doar unele pre­ve­deri din lege, omi­ţând de a expune şi alte argu­mente care au stat la baza hotă­râri­lor pri­mei instanţe şi de recurs”, menţiona Inspe­cţia Judi­ci­ară, con­dusă astăzi de fos­tul jude­că­tor de la CSJ, Nico­lae Clima.

    Marţi, 5 iulie 2016, în şedinţa CSM a fost exa­mi­nată soli­ci­ta­rea magis­tra­ţi­lor de la CSJ de a anula pedeapsa apli­cată de CD, pedeapsă care, con­form legii, le bara dru­mul jude­că­to­ri­lor vizaţi spre o pro­mo­vare în urmă­to­rii doi ani. Chiar dacă, timp de aproape o oră, repre­zen­tan­tul MF a încer­cat să le explice mem­bri­lor CSM încăl­că­rile comise de magis­traţi, arâtându-se nedu­me­rit de fap­tul cum a fost cal­cu­lată dobânda de întâr­zi­ere în sumă de 6 mili­oane de lei în con­di­ţi­ile în care nu a exis­tat un con­tract în formă scrisă între părţi, mem­brii CSM, după ce au votat recu­za­rea de la exa­mi­na­rea cazu­lui a mem­bru­lui CSM, Tatiana Rădu­canu, pe motiv că aceasta s-a pro­nun­țat în presă ante­rior, au dis­pus anu­la­rea deci­ziei CD. Ast­fel, cei patru magis­traţi au rămas nesan­cţio­naţi, iar sta­tul urmează să achite com­pa­niei, care, prin­tre altele, a con­struit blo­curi pen­tru jude­că­tori şi pro­cu­rori, 14 mili­oane de lei.

    Ţurcan, arma de vânătoare şi vacanţa din România

    Un alt jude­că­tor căruia CSM-ul i-a făcut o săp­tămână fru­moasă este Ion Ţur­can, fos­tul preşe­dinte al Jude­că­to­riei sect. Cen­tru. În cazul său, rolul CSM-ului a fost mai mic, pen­tru că mem­brii Con­si­li­u­lui nu au făcut decât să con­firme o deci­zie a CD, prin care Ţur­can, învi­nuit de Ser­vi­ciul de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate (SIS) că a încăl­cat legea, era decla­rat nevi­no­vat. Mai exact, la 5 febru­a­rie 2015, SIS a depus la Inspe­cţia Judi­ci­ară o sesi­zare refe­ri­toare la acţiu­nile jude­că­to­ru­lui Ion Ţur­can, prin care se menţiona că magis­tra­tul ar fi pri­mit de la Ion Vînaga, „con­tro­ver­sa­tul om de afa­ceri, cunos­cut a fi cu legă­turi în lumea inter­lopă”, după cum se menţiona în sesi­zare, pen­tru pro­nu­nţa­rea ordo­nanţei jude­că­to­reşti din 4 apri­lie 2012, o armă de vână­toare, model „Bele­lli Crio Com­fot”. Tot în sesi­zare SIS scria că Ţur­can ar fi pri­mit de la Vînaga, drept recom­pensă, o vacanţă în Româ­nia, la „Poiana Bra­şov”, vacanţă în care a ple­cat cu un auto­mo­bil Range Rover care ar fi putut apa­rţine tot lui Vînaga. La fel, SIS făcea refe­rire şi la unele cazuri în care Ţur­can, în peri­oada în care era preşe­din­tele Jude­că­to­riei sect. Cen­tru, ar fi influ­enţat anu­miţi jude­că­tori, dar şi că ar fi anga­jat per­soane aflându-se în con­flict de inte­rese.

    Deşi demer­sul SIS-ului a con­sti­tuit temei pen­tru preşe­din­tele Nico­lae Timofti de a res­pinge, în luna apri­lie 2015, can­di­da­tura lui Ţur­can pen­tru un nou man­dat la şefia Jude­că­to­riei Cen­tru, acesta nu a fost sufi­cient pen­tru Inspe­cţia Judi­ci­ară şi CSM pen­tru a-i aplica o pedeapsă dis­ci­pli­nară magis­tra­tu­lui. După mai multe veri­fi­cări, venite în urma con­tes­ta­ţi­i­lor depuse de SIS, în luna mar­tie 2016, CD a con­sta­tat că nu există aba­tere dis­ci­pli­nară în acţiu­nile lui Ion Ţur­can. Mem­brii CD şi cei ai Inspe­cţiei Judi­ci­are s-au pus de acord că Ţur­can ar fi cum­pă­rat arma de la Ion Vînaga cu 31 de mii de lei şi că nu ar fi fost nici­o­dată în „Poiana Bra­şov”, nici cu, dar nici fără Range Rover-ul la care făcea refe­rire SIS. Ţur­can a con­fir­mat că a tre­cut fron­ti­era cu acea maşină, care era aren­dată pen­tru o săp­tămână de la o com­pa­nie de lea­sing, însă, aşa cum declara ante­rior şi pen­tru ZdG, nu a fost în „Poiana Bra­şov”, sta­ţiune montană de lângă Bra­şov. Mai mult, Ion Ţur­can a decla­rat că pe mar­gi­nea aces­tor fapte s-au pro­nun­țat ante­rior pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie, care nu au găsit în acţiu­nile sale aspecte ile­gale. „Ion Vânaga este stu­den­tul soţiei mele. Eu nu ştiam că o să am aşa pro­bleme. Am cumpărat-o (arma, n.r.) şi am şi reci­pisă. Nici prin cap să-mi treacă că este inter­lop, aşa cum spu­neţi dum­ne­a­voas­tră”, a pre­ci­zat Ţur­can, la şedinţa CSM de marţi, între­bat de un mem­bru des­pre caz. În urma deli­be­ră­ri­lor, s-a decis că deci­zia CD în acest caz este cea corectă, iar magis­tra­tul Ţur­can a scă­pat fără pedeapsă. Fun­cţia de preşe­dinte al Jude­că­to­riei Cen­tru a rămas vacantă încă de acum un an şi jumă­tate, nefi­ind orga­ni­zat un alt con­curs în peri­oada în care Ion Ţur­can a avut pro­bleme cu SIS-ul.

    Cârnaţ: Deciziile CSM sunt corecte

    Mem­brul CSM Teo Câr­naţ susţine că deci­zia insti­tu­ţiei de a anula hotă­rârea CD în cazul celor patru magis­traţi de la CSJ a fost una corectă, pen­tru că, spune el, „pe acel dosar era o hotă­râre defi­ni­tivă şi ire­vo­ca­bilă a CSJ. Este un act care nu poate fi con­tes­tat, iar lega­li­ta­tea lui nu tre­zeşte dubii. Dacă noi mer­geam pe calea pe care a mers CD, pe calea răz­bu­nă­rii, pe care a invocat-o Domnica Manole, noi ne impli­cam în actul jus­ti­ţiei. Dar jus­ti­ţia nu o face CSM, ci CSJ, ca instanţă care fina­li­zează actul de jus­ti­ţie. În aşa situ­a­ţie, s-a dis­cu­tat aprins. Dacă în acţiu­nile fie­că­rui jude­că­tor aparte sunt ele­mente pen­tru care sunt pasi­bili pen­tru a fi traşi la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, indi­fe­rent de fap­tul că e de la CSJ, noi putem să-i tra­gem la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, dar pen­tru actul de jus­ti­ţie pe care ei l-au făcut, noi nu putem face asta, decât cu o sin­gură exce­pţie. Dacă CEDO, prin hotă­rârea sa, arată direct pre­cum că cei de la CSJ au încăl­cat legea, atunci ei sunt pasi­bili de a fi traşi la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, inclu­siv pen­tru actul de jus­ti­ţie pe care l-au făcut”, susţine Câr­naţ.

    Cu refe­rire la „dosa­rul Ţur­can”, Teo Câr­naţ a menţio­nat că CSM nu a putut face nimic pen­tru că, pe ace­leaşi fapte, ante­rior, s-a pro­nun­țat Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, iar jude­că­to­rul a fost absol­vit de răs­pun­dere penală. „CSM, nea­vând infor­ma­ţii supli­men­tare la acest capi­tol din par­tea SIS, ce hotă­râre puteam lua, dacă nu una simi­lară cu cea a Pro­cu­ra­tu­rii?”, se întreabă mem­brul CSM.

    Expert: „CSM a făcut câteva concluzii periculoase”

    „Din şedinţa CSM din 5 iulie 2016 am înţe­les că dacă un jude­că­tor cum­pără o armă de vână­toare de la o parte din pro­ces, nu este o pro­blemă. Se pare că nu este îngri­jo­ră­tor nici fap­tul că jude­că­to­rul cu maşina ace­lei per­soane pleacă în vacanţă fără vreo expli­ca­ţie. Asta este grav în con­tex­tul în care CSM ar tre­bui să lupte cu coru­pţia, con­flic­tul de inte­rese…”, remarcă Ion Guzun, de la Cen­trul de Resurse Juri­dice din Mol­dova. „Cauza Bascon­slux, prin care sta­tul tre­buie să achite suma de 14 mili­oane de lei, ne pri­veşte pe toţi! CSM a trans­mis un mesaj îngri­jo­ră­tor – jude­că­to­rii CSJ nu pot fi pedep­siţi, indi­fe­rent de greşe­lile pe care le-ar comite la adop­ta­rea deci­zi­i­lor. Eu nu cred că pot fi pedep­siţi, inclu­siv dis­ci­pli­nar, doar jude­că­to­rii curţi­lor de apel şi jude­că­to­ri­i­lor. Cred că jude­că­to­rii care au emis orice hotă­râre, chiar şi ire­vo­ca­bilă, tre­buie să răs­pundă în faţa legii, dacă este cazul”, menţio­nează acesta.

    „În acest caz, CSM a făcut câteva con­clu­zii peri­cu­loase. Prima, că poţi încasa o dato­rie după depu­ne­rea cere­rii de che­mare în jude­cată, chiar şi după 6 ani, deşi legea pre­scrie 3 ani. A doua. Că jude­că­to­rii nu tre­buie să moti­veze şi să scrie în hotă­râre cal­cu­lul deta­liat pen­tru dobânda pe care o înca­sează o parte, dar şi că nu este nevoie de lici­ta­ţii publice şi res­pec­ta­rea legii cu pri­vire la achi­zi­ţi­ile publice, deo­a­rece o „ţâdulă” cu sem­nă­tura fir­mei şi ulte­rior a jude­că­to­ri­lor rezolvă toate ecu­a­ţi­ile”, con­chide Guzun.

    Cinci jude­că­tori au scă­pat de san­cţiuni dis­ci­pli­nare după şedinţa din această săp­tămână a Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii. În cazul a patru magis­traţi de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, Con­si­liul a anu­lat hotă­rârea Cole­gi­u­lui Dis­ci­pli­nar prin care aceş­tia erau pedep­siţi cu „mus­trare” după ce au decis să acorde unei com­pa­nii pri­vate 14 mili­oane de lei din buge­tul sta­tu­lui pen­tru demo­la­rea Sta­dio­nu­lui Repu­bli­can.

    La 22 apri­lie 2016, Cole­giul Dis­ci­pli­nar (CD) de pe lângă Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) aplica jude­că­to­ri­lor Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ) Ion Druţă, Galina Stra­tu­lat, Iuli­ana Oprea şi Iulia Sârcu san­cţiu­nea dis­ci­pli­nară „mus­trare”, cei patru fiind găsiţi vino­vaţi pen­tru încăl­ca­rea art. 4 din legea cu pri­vire la răs­pun­de­rea dis­ci­pli­nară a jude­că­to­ri­lor: „încăl­ca­rea nor­me­lor impe­ra­tive ale legi­sla­ţiei în pro­ce­sul de înfăp­tu­ire a jus­ti­ţiei” şi „uti­li­za­rea unor expre­sii ina­dec­vate în cuprin­sul hotă­râri­lor jude­că­to­reşti ori moti­va­rea în mod vădit con­trară raţio­na­men­tu­lui juri­dic, de natură să afec­teze pres­ti­giul jus­ti­ţiei sau dem­ni­ta­tea fun­cţiei de jude­că­tor”. Tot atunci, CD deci­dea să înce­teze pro­ce­dura dis­ci­pli­nară pe numele jude­că­to­ru­lui Jude­că­to­riei Cen­tru, Garri Bivol, care a exa­mi­nat dosa­rul în prima instanţă, în legă­tură cu expi­ra­rea ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie.

    Dosar pentru 14 milioane, examinat după şase ani

    Mem­brii CD au reţi­nut că, la 29 iulie 2013, SRL „Bascon­slux” s-a adre­sat la Jude­că­to­ria Cen­tru cu o cerere de che­mare în jude­cată către SA „Sta­dio­nul Repu­bli­can”, Agenţia Spor­tu­lui, Minis­te­rul Con­stru­cţi­i­lor şi Dezvol­tă­rii Teri­to­ri­u­lui (MCDT) şi Minis­te­rul Finanţe­lor (MF), prin care soli­cita recu­noa­ş­te­rea vala­bi­li­tă­ţii con­trac­tu­lui de antre­priză înche­iat între ea şi MCDT, dar şi înca­sa­rea de la părţi a sumei de 8,044 mili­oane de lei, plus alte 6,15 mili­oane, dobânda de întâr­zi­ere. Toate astea pen­tru că, în 2007, ar fi efec­tuat lucră­rile de demo­lare a Sta­dio­nu­lui Repu­bli­can.

    La 16 iulie 2014, jude­că­to­rul Garri Bivol, de la Jude­că­to­ria Cen­tru, a admis pre­tenţi­ile agen­tu­lui eco­no­mic şi a dis­pus înca­sa­rea din buge­tul de stat a sumei totale de 14,19 mili­oane de lei. MF şi MCDT au ata­cat hotă­rârea la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, care, la 20 noiem­brie 2014, a casat-o, res­pin­gând pre­tenţi­ile celor de la SRL „Bascon­slux” ca fiind tar­dive şi neîn­te­me­iate. Prin deci­zia CSJ din 22 apri­lie 2015, recur­sul agen­tu­lui eco­no­mic a fost admis de către magis­tra­ţii Ion Druţă, Galina Stra­tu­lat, Iuli­ana Oprea şi Iulia Sârcu, fiind casată deci­zia CA Chi­şi­nău şi menţi­nută hotă­rârea Jude­că­to­riei Cen­tru.

    CD: „motivarea a fost în mod vădit contrară raţionamentului juridic”
    Mem­brii CD, Vale­riu Doagă, Domnica Manole, Elena Cova­lenco, Vic­tor Boico, Ste­lian Tele­ucă, Ole­sea Plo­t­nic şi Vita­lie Gămu­rari, exa­minând dosa­rul, au ajuns la con­clu­zia că jude­că­to­rii care au luat deci­zi­ile în favoa­rea celor de la „Bascon­slux” „au neso­co­tit cu desă­vârşire dis­po­zi­ţi­ile Legii pri­vind achi­zi­ţi­ile de măr­furi, lucrări şi ser­vi­cii pen­tru nece­si­tă­ţile sta­tu­lui” şi „inco­rect au deter­mi­nat natura juri­dică a rapor­tu­lui din­tre cele două părţi”. Mem­brii CD con­sta­tau că „după cum rezultă din hotă­rârile de jude­cată, con­trac­tul de demo­lare nici nu a exis­tat în formă scrisă”, iar „hotă­rârea de recu­noa­ş­tere a vala­bi­li­tă­ţii con­trac­tu­lui din­tre Bascon­slux şi MCDT este con­trară legii. Un jude­că­tor nu este în drept să dea „viaţă” unui act juri­dic care nici nu s-a „năs­cut”, or, el nu a fost înre­gis­trat în modul sta­bi­lit de lege”, scriu mem­brii CD. Mai mult decât atât, aceş­tia au susţi­nut că „moti­va­rea jude­că­to­ri­lor a fost în mod vădit con­trară raţio­na­men­tu­lui juri­dic, de natură să afec­teze pres­ti­giul jus­ti­ţiei sau dem­ni­ta­tea fun­cţiei de jude­că­tor”.

    Inspe­cţia Judi­ci­ară de pe lângă CSM, dar şi jude­că­to­rii vizaţi nu au fost de acord cu hotă­rârea CD şi au atacat-o la CSM. „Con­sta­tă­rile CD, vădit, depă­şesc com­pe­tenţele sale, atri­bu­ite prin lege, şi con­tra­vin Con­sti­tu­ţiei, legi­sla­ţiei procesual-civile, Legii cu pri­vire la sta­tu­tul jude­că­to­ru­lui, Legii cu pri­vire la răs­pun­de­rea dis­ci­pli­nară a jude­că­to­ri­lor, pre­cum şi tra­ta­te­lor inter­na­ţio­nale. CD, în afară de fap­tul că şi-a depă­şit în mod evi­dent atri­bu­ţi­ile, atribuindu-şi în mod abu­ziv un drept de instanţă de jude­cată, în mod selec­tiv a apli­cat doar unele pre­ve­deri din lege, omi­ţând de a expune şi alte argu­mente care au stat la baza hotă­râri­lor pri­mei instanţe şi de recurs”, menţiona Inspe­cţia Judi­ci­ară, con­dusă astăzi de fos­tul jude­că­tor de la CSJ, Nico­lae Clima.

    Marţi, 5 iulie 2016, în şedinţa CSM a fost exa­mi­nată soli­ci­ta­rea magis­tra­ţi­lor de la CSJ de a anula pedeapsa apli­cată de CD, pedeapsă care, con­form legii, le bara dru­mul jude­că­to­ri­lor vizaţi spre o pro­mo­vare în urmă­to­rii doi ani. Chiar dacă, timp de aproape o oră, repre­zen­tan­tul MF a încer­cat să le explice mem­bri­lor CSM încăl­că­rile comise de magis­traţi, arâtându-se nedu­me­rit de fap­tul cum a fost cal­cu­lată dobânda de întâr­zi­ere în sumă de 6 mili­oane de lei în con­di­ţi­ile în care nu a exis­tat un con­tract în formă scrisă între părţi, mem­brii CSM, după ce au votat recu­za­rea de la exa­mi­na­rea cazu­lui a mem­bru­lui CSM, Tatiana Rădu­canu, pe motiv că aceasta s-a pro­nun­țat în presă ante­rior, au dis­pus anu­la­rea deci­ziei CD. Ast­fel, cei patru magis­traţi au rămas nesan­cţio­naţi, iar sta­tul urmează să achite com­pa­niei, care, prin­tre altele, a con­struit blo­curi pen­tru jude­că­tori şi pro­cu­rori, 14 mili­oane de lei.

    Ţurcan, arma de vânătoare şi vacanţa din România

    Un alt jude­că­tor căruia CSM-ul i-a făcut o săp­tămână fru­moasă este Ion Ţur­can, fos­tul preşe­dinte al Jude­că­to­riei sect. Cen­tru. În cazul său, rolul CSM-ului a fost mai mic, pen­tru că mem­brii Con­si­li­u­lui nu au făcut decât să con­firme o deci­zie a CD, prin care Ţur­can, învi­nuit de Ser­vi­ciul de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate (SIS) că a încăl­cat legea, era decla­rat nevi­no­vat. Mai exact, la 5 febru­a­rie 2015, SIS a depus la Inspe­cţia Judi­ci­ară o sesi­zare refe­ri­toare la acţiu­nile jude­că­to­ru­lui Ion Ţur­can, prin care se menţiona că magis­tra­tul ar fi pri­mit de la Ion Vînaga, „con­tro­ver­sa­tul om de afa­ceri, cunos­cut a fi cu legă­turi în lumea inter­lopă”, după cum se menţiona în sesi­zare, pen­tru pro­nu­nţa­rea ordo­nanţei jude­că­to­reşti din 4 apri­lie 2012, o armă de vână­toare, model „Bele­lli Crio Com­fot”. Tot în sesi­zare SIS scria că Ţur­can ar fi pri­mit de la Vînaga, drept recom­pensă, o vacanţă în Româ­nia, la „Poiana Bra­şov”, vacanţă în care a ple­cat cu un auto­mo­bil Range Rover care ar fi putut apa­rţine tot lui Vînaga. La fel, SIS făcea refe­rire şi la unele cazuri în care Ţur­can, în peri­oada în care era preşe­din­tele Jude­că­to­riei sect. Cen­tru, ar fi influ­enţat anu­miţi jude­că­tori, dar şi că ar fi anga­jat per­soane aflându-se în con­flict de inte­rese.

    Deşi demer­sul SIS-ului a con­sti­tuit temei pen­tru preşe­din­tele Nico­lae Timofti de a res­pinge, în luna apri­lie 2015, can­di­da­tura lui Ţur­can pen­tru un nou man­dat la şefia Jude­că­to­riei Cen­tru, acesta nu a fost sufi­cient pen­tru Inspe­cţia Judi­ci­ară şi CSM pen­tru a-i aplica o pedeapsă dis­ci­pli­nară magis­tra­tu­lui. După mai multe veri­fi­cări, venite în urma con­tes­ta­ţi­i­lor depuse de SIS, în luna mar­tie 2016, CD a con­sta­tat că nu există aba­tere dis­ci­pli­nară în acţiu­nile lui Ion Ţur­can. Mem­brii CD şi cei ai Inspe­cţiei Judi­ci­are s-au pus de acord că Ţur­can ar fi cum­pă­rat arma de la Ion Vînaga cu 31 de mii de lei şi că nu ar fi fost nici­o­dată în „Poiana Bra­şov”, nici cu, dar nici fără Range Rover-ul la care făcea refe­rire SIS. Ţur­can a con­fir­mat că a tre­cut fron­ti­era cu acea maşină, care era aren­dată pen­tru o săp­tămână de la o com­pa­nie de lea­sing, însă, aşa cum declara ante­rior şi pen­tru ZdG, nu a fost în „Poiana Bra­şov”, sta­ţiune montană de lângă Bra­şov. Mai mult, Ion Ţur­can a decla­rat că pe mar­gi­nea aces­tor fapte s-au pro­nun­țat ante­rior pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie, care nu au găsit în acţiu­nile sale aspecte ile­gale. „Ion Vânaga este stu­den­tul soţiei mele. Eu nu ştiam că o să am aşa pro­bleme. Am cumpărat-o (arma, n.r.) şi am şi reci­pisă. Nici prin cap să-mi treacă că este inter­lop, aşa cum spu­neţi dum­ne­a­voas­tră”, a pre­ci­zat Ţur­can, la şedinţa CSM de marţi, între­bat de un mem­bru des­pre caz. În urma deli­be­ră­ri­lor, s-a decis că deci­zia CD în acest caz este cea corectă, iar magis­tra­tul Ţur­can a scă­pat fără pedeapsă. Fun­cţia de preşe­dinte al Jude­că­to­riei Cen­tru a rămas vacantă încă de acum un an şi jumă­tate, nefi­ind orga­ni­zat un alt con­curs în peri­oada în care Ion Ţur­can a avut pro­bleme cu SIS-ul.

    Cârnaţ: Deciziile CSM sunt corecte

    Mem­brul CSM Teo Câr­naţ susţine că deci­zia insti­tu­ţiei de a anula hotă­rârea CD în cazul celor patru magis­traţi de la CSJ a fost una corectă, pen­tru că, spune el, „pe acel dosar era o hotă­râre defi­ni­tivă şi ire­vo­ca­bilă a CSJ. Este un act care nu poate fi con­tes­tat, iar lega­li­ta­tea lui nu tre­zeşte dubii. Dacă noi mer­geam pe calea pe care a mers CD, pe calea răz­bu­nă­rii, pe care a invocat-o Domnica Manole, noi ne impli­cam în actul jus­ti­ţiei. Dar jus­ti­ţia nu o face CSM, ci CSJ, ca instanţă care fina­li­zează actul de jus­ti­ţie. În aşa situ­a­ţie, s-a dis­cu­tat aprins. Dacă în acţiu­nile fie­că­rui jude­că­tor aparte sunt ele­mente pen­tru care sunt pasi­bili pen­tru a fi traşi la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, indi­fe­rent de fap­tul că e de la CSJ, noi putem să-i tra­gem la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, dar pen­tru actul de jus­ti­ţie pe care ei l-au făcut, noi nu putem face asta, decât cu o sin­gură exce­pţie. Dacă CEDO, prin hotă­rârea sa, arată direct pre­cum că cei de la CSJ au încăl­cat legea, atunci ei sunt pasi­bili de a fi traşi la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară, inclu­siv pen­tru actul de jus­ti­ţie pe care l-au făcut”, susţine Câr­naţ.

    Cu refe­rire la „dosa­rul Ţur­can”, Teo Câr­naţ a menţio­nat că CSM nu a putut face nimic pen­tru că, pe ace­leaşi fapte, ante­rior, s-a pro­nun­țat Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, iar jude­că­to­rul a fost absol­vit de răs­pun­dere penală. „CSM, nea­vând infor­ma­ţii supli­men­tare la acest capi­tol din par­tea SIS, ce hotă­râre puteam lua, dacă nu una simi­lară cu cea a Pro­cu­ra­tu­rii?”, se întreabă mem­brul CSM.

    Expert: „CSM a făcut câteva concluzii periculoase”

    „Din şedinţa CSM din 5 iulie 2016 am înţe­les că dacă un jude­că­tor cum­pără o armă de vână­toare de la o parte din pro­ces, nu este o pro­blemă. Se pare că nu este îngri­jo­ră­tor nici fap­tul că jude­că­to­rul cu maşina ace­lei per­soane pleacă în vacanţă fără vreo expli­ca­ţie. Asta este grav în con­tex­tul în care CSM ar tre­bui să lupte cu coru­pţia, con­flic­tul de inte­rese…”, remarcă Ion Guzun, de la Cen­trul de Resurse Juri­dice din Mol­dova. „Cauza Bascon­slux, prin care sta­tul tre­buie să achite suma de 14 mili­oane de lei, ne pri­veşte pe toţi! CSM a trans­mis un mesaj îngri­jo­ră­tor – jude­că­to­rii CSJ nu pot fi pedep­siţi, indi­fe­rent de greşe­lile pe care le-ar comite la adop­ta­rea deci­zi­i­lor. Eu nu cred că pot fi pedep­siţi, inclu­siv dis­ci­pli­nar, doar jude­că­to­rii curţi­lor de apel şi jude­că­to­ri­i­lor. Cred că jude­că­to­rii care au emis orice hotă­râre, chiar şi ire­vo­ca­bilă, tre­buie să răs­pundă în faţa legii, dacă este cazul”, menţio­nează acesta.

    „În acest caz, CSM a făcut câteva con­clu­zii peri­cu­loase. Prima, că poţi încasa o dato­rie după depu­ne­rea cere­rii de che­mare în jude­cată, chiar şi după 6 ani, deşi legea pre­scrie 3 ani. A doua. Că jude­că­to­rii nu tre­buie să moti­veze şi să scrie în hotă­râre cal­cu­lul deta­liat pen­tru dobânda pe care o înca­sează o parte, dar şi că nu este nevoie de lici­ta­ţii publice şi res­pec­ta­rea legii cu pri­vire la achi­zi­ţi­ile publice, deo­a­rece o „ţâdulă” cu sem­nă­tura fir­mei şi ulte­rior a jude­că­to­ri­lor rezolvă toate ecu­a­ţi­ile”, con­chide Guzun.


    sursa: zdg.md

  • DOC, FOTO, AUDIO, INFOGRAFIC // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde (II)

    BILANȚ // Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă

    În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă nu au un răspuns din Federația Rusă cu privire la originea acestora.

    Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din R. Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din justiție.

    BILANȚ // Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă

    În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă nu au un răspuns din Federația Rusă cu privire la originea acestora.

    Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din R. Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din justiție.

    Mișcări în Federația Rusă
    „Schema moldovenească” de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din R. Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari.

    În Federația Rusă, a fost reținut pe 30 octombrie curent Alexandr Grigoriev, partenerul de afaceri al lui Igor Putin (vărul președintelui rus). Grigoriev a încăput pe mâna forțelor speciale rusești pentru escrocherii. Anterior, „Rise Project” a demonstrat că Grigoriev se numără printre beneficiarii ruși care au spălat miliardele de dolari prin intermediul judecătorilor moldoveni. La Chișinău, însă, doar un judecător a fost demis pentru implicare în ceea ce rușii numesc deschis „schemă moldovenească” – la începutul lunii noiembrie curent.

    Vize de reședință false
    Chiar dacă actele anexate la dosarele judecate în R. Moldova par dubioase, fiind toate xerocopii, nu sunt legalizate și autentificate așa cum prevede legea, lipsesc semnături sau ștampile necesare, judecătorii moldoveni au satisfăcut în majoritatea cazurilor cererile la câteva zile sau chiar în ziua când erau depuse acestea.

    În schemă s-au pomenit implicați și 23 de cetățeni ai R. Moldova, unii dintre care nu au știut în ce „afacere” intră, după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari.

    În toate dosarele pe care au fost emise ordonanțe de încasare a sumelor mari de bani de la firme din Federația Rusă lipsește fișa buletinului de identitate a cetățenilor moldoveni care indică domiciliul acestora. Astfel, numele lui Ivan Belekci, de exemplu, apare în trei dosare diferite, la Judecătoria Centru din Chișinău și la Judecătoria Ungheni. În dosarele judecate de Liliana Andriaș, ca o bătaie de joc, domiciliul lui Belekci este indicat, într-un caz, în orășelul Codru, suburbie a capitalei, iar în al doilea caz – Codru, str. Costiujeni 8. Menționăm că aceasta este adresa primăriei orășelului Codru. În dosarul judecat de Mihail Moraru la Ungheni, același Belekci apare ca locuind în satul Novaia Nicolaevca din același raion.

    „Nu am semnat nimic”
    În realitate, Ivan Belekci, în vârstă de 60 de ani, are viză de domiciliu în Chișinău, pe str. Zelinski din sectorul Botanica al capitalei. Ziarul NAȚIONAL l-a găsit însă în satul Iargara, Leova, unde bărbatul s-a retras după ce a revenit din Marea Britanie, după mai mulți ani în care a muncit acolo.

    A crezut că glumim atunci când l-am întrebat despre cele trei decizii judecătorești prin care a fost obligat să întoarcă unor firme off-shore 1,540 de miliarde de dolari.

    „Nu înțeleg cum puteam eu fiu implicat în aceste scheme, din moment ce niciodată nu am semnat nimic, nu mi-am asumat nicio datorie, nu am dat buletinul meu nimănui. Am fost o singură dată la notar, când i-am transmis prin moștenire apartamentul fiicei”, s-a indignat bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în orășelul Codru.

    În timpul discuțiilor, Belekci și-a amintit că, în 2010, înainte de a pleca în Anglia, a lucrat un timp în calitate de șofer personal al directorului unei companii juridice care își avea sediul pe str. 31 August 1989 din Chișinău.

    „Nu îmi amintesc numele firmei. Pe șefi îi chema Oleg și Aliona. Oleg e tinerel. Are vreo 30 de ani. Ei sunt singurii cărora eu le-am dat copii ale buletinului meu de identitate. Oare chiar puteau să facă ei toată această chimie?”, ne-a spus bărbatul.

    Precizăm că și Veaceslav Bass, un alt moldovean implicat în schema de spălare de bani, ne-a povestit anterior că a fost atras în schemă de un oarecare Oleg, un cunoscut din copilărie.

    Belecki bănuiește că cineva i-a folosit datele din buletin. Mai ales că nici nu se afla în republică în perioada proceselor.

    În ediția trecută a Ziarului NAȚIONAL, am dat numele a șase judecători care au emis ordonanțe de miliarde și milioane de dolari. Astăzi, îi scoatem „din anonimat” și pe ceilalți figuranți în scandalul „spălătoriei rusești”, mulți dintre care activează și astăzi în instanțele din R. Moldova.

    Gheorghe Gorun - 790 de milioane de dolari
    Fostul judecător de la Judecătoria Râșcani a capitalei, Gheorghe Gorun, este cel care „a deschis poarta” pentru „banii negri” din Rusia. Pe 22 octombrie 2010, acesta semna prima ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 644/2010) care viza sume mari de bani proveniți de peste hotare – 180 de milioane de dolari, chiar în ziua în care fusese depusă cererea de către firma „Valemont Properties LTD”. „Victima” din R. Moldova de la care erau solicitați banii, ca și de la două firme rusești – „Laita M” și „Spartak”, a fost Andrei Abramov din Chișinău, un băiat modest, astăzi angajat la Aeroportul Internațional Chișinău, care împreună cu Veaceslav Bass, prieten de cartier, a semnat în 2010 actele care i-au fost „împinse” de vechiul amic „Oleg”, contra câtorva sute de dolari. Astăzi, Abramov nu mai vrea să discute despre „eroarea” de atunci.

    Pe 13 martie 2013, Gorun mai dădea o lovitură, semnând o ordonanță de încasare a 610 milioane de dolari de la moldoveanul Sergiu Radu, de la patru firme rusești și un off-shore, la solicitarea „PR-Vert System Limited” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o – 1046/2013). Deși împrumutul pe care l-ar fi acordat firma off-shore din Marea Britanie avea un grafic de întoarcere a datoriilor până pe 11 iulie 2013, Gorun a obligat „datornicii” să o facă chiar pe 11 martie, adică cu patru luni înainte, în baza unor copii neautentificate corespunzător.

    Un an cu „spălătorie” și atac raider
    În perioada în care a emis această ordonanță, Gorun a mai dat o „lovitură” similară, deposedând, printr-o ordonanță, o companie din Olanda de pachetul de acțiuni de 5% de la „Moldova Agroindbank”. Acțiunile au fost preluate în schimbul unei datorii fictive adjudecate de o companie moldovenească, „Savilux Impex”.

    Pentru această hotărâre, apreciată de ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, drept atac raider, Gorun a fost sancționat de Colegiul Disciplinar al CSM cu propunerea de eliberare din funcție, membrii Consiliului au considerat însă pedeapsa prea dură și i-au dat „mustrare aspră”. Astfel, lui Gorun i-au fost create toate condițiile pentru a pleca onorabil din sistem, în martie 2014, punând în buzunar și o primă de concediere în valoare de peste 60 de mii de lei.

    Întâmplător sau nu, dar în 2013, anul în care Gorun a semnat ordonanța de 610 milioane de dolari și a deposedat compania olandeză de acțiunile de la „Moldova Agroindbank” (MAIB), magistratul a făcut mai multe achiziții. Și-a luat un „Audi A5” de 16 mii de euro și un garaj de 200 de mii de lei. Ce-i drept, a declarat și o datorie de 28 de mii de euro. (Detalii aici).

    Ion Gancear – 710 milioane de dolari
    Semnătura lui Ion Gancear, magistrat la Judecătoria Comercială de Circumscripție, stă pe o ordonanță semnată pe 11 iunie 2013 (dosarul nr. p/o – 521/2013) care vizează suma de 710 milioane de dolari. Schema după care s-a acționat a fost aceeași – un off-shore din Belize pretindea o datorie de la cinci firme din Federația Rusă și de la moldoveanul Evgheni Polcovnicov care are viza de reședință într-o casă de pe strada Vasile Coroban din sectorul Buiucani al capitalei.

    „Prima dată aud de această persoană. Niciodată nu a locuit la noi și nici nu avea cum să aibă viză de reședință în casa mea. Eu trăiesc aici din 1979”, ne-a răspuns proprietara locuinței, Elena Iosif.

    Totuși, potrivit ultimelor date din Registrul de evidență a populației, Polcovnicov locuiește și acum în acea casă.

    Plecări de onoare
    La fel ca și Gorun, Ion Gancear a fost implicat în 2013 și în așa-zisul atac raider asupra MAIB. Pe 12 iunie a acelui an, el a emis o încheiere prin care a interzis Băncii Naționale a Moldovei să suspende dreptul de vot al noilor și dubioșilor acționari ai băncii. Chiar dacă ulterior decizia a fost anulată de Curtea de Apel, noii acționari ai MAIB, din firme off-shore, au putut vota schimbarea conducerii băncii, înlocuind-o pe Natalia Vrabie cu Serghei Cibotari.

    Pe 18 iunie, la doar o săptămână după emiterea încheierii respective, Gancear s-a pensionat din sistemul judecătoresc, primind și o primă de demisie de aproape o sută de mii de lei.

    În 2010, magistratul a mai fost acuzat de implicare într-un alt caz de atac raider, doar că atunci „țintele” erau câteva companii din sectorul energetic ucrainean, ce urmau a fi deposedate prin intermediul unui off-shore și al unei companii moldovenești asociate cu numele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

    Din cauză că instanțele judecătorești din R. Moldova nu respectau legea, companiile ucrainene au depus atunci demersuri la organele de resort din Ucraina în vederea inițierii procedurii de reziliere a tratatului bilateral între R. Moldova și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în materie civilă și penală, semnat în anul 1993.

    Iurie Țurcan – 700 de milioane de dolari
    Judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria Râșcani din Chișinău a decis, pe 3 mai 2013, să fie încasate 700 de milioane de dolari în favoarea firmei „Seabon Limited” (dosarul nr. 2p/o – 3134/13). Debitorii în acest caz erau cinci firme rusești, unele care apar și în alte ordonanțe, și de la chișinăueanul Veaceslav Bass despre care am scris în ediția trecută. Tânărul, care locuiește într-un apartament sărăcăcios cu două odăi alături de mama sa, cumnata și nepoata de la fratele decedat, ne-a povestit cum s-a pomenit implicat în „afacere”. În schimbul a 600 de dolari, la îndemnul unui cunoscut, și-a pus semnătura pe niște foi, fără să știe la ce vor fi folosite acestea.

    Judecătorul Iurie Țurcan are însă mai multe „păcate judecătorești” la activ. Astăzi, numele lui figurează în două dosare penale, unul se referă la gestionarea frauduloasă a unor dosare civile ce aveau ca obiect al litigiilor sume impunătoare de bani, printre care și unele ce țin de acordarea unor credite neperformante de la Banca de Economii, iar cel de-al doilea a fost deschis după ce magistratul, în 2013, a obligat printr-o decizie de judecată Primăria Chișinău să organizeze licitație pentru vânzarea unor anumite terenuri din Chișinău, iar dacă primăria nu se va conforma deciziei, licitația să fie organizată de un executor judecătoresc. Urmare a acestei hotărâri, mai multe terenuri din capitală au fost înstrăinate fără înștiințarea autorităților locale.

    Tot Țurcan este acuzat de procurori și că ar fi fraudat programul informațional de gestionare a dosarelor (PIGD), evitând astfel procedura legală de repartizare aleatorie a cauzelor civile.

    Iurie Țurcan a renunțat de bunăvoie la roba de magistrat în ianuarie 2014, plecând odată cu judecătoarea Liliana Andriaș, cu o indemnizație de concediere de 162 de mii de lei.

    Garri Bivol – 640 de milioane de dolari
    Tot în 2013, pe 14 februarie, și judecătorul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru se prindea în „hora spălătoriei rusești” cu 640 de milioane de dolari legalizate (dosarul nr. 2p/o - 93/13). Moldoveanul din acest caz este Vasile Radu, indicat ca fiind locuitor al suburbiei Codru, într-un apartament de pe str. Costiujeni. Am mers în acel bloc, iar locuitorii ne-au spus că nu cunosc nicio persoană cu așa nume în casa în care locuiesc.

    L-am găsit pe Vasile pe rețelele de socializare. Bărbatul de 31 de ani, care crește doi copii mici, ne-a răspuns speriat că „el deja s-a clarificat cu această istorie și nu mai vrea să discute cu nimeni despre cele întâmplate”. Pozele postate de bărbat pe pagina sa virtuală indică însă că Vasile duce o viață modestă.

    În schimb, judecătorul Garri Bivol continuă să facă și astăzi dreptate la Judecătoria Centru, deși a fost implicat în trecut în mai multe scandaluri.

    În 2011, el a fost acuzat de implicare într-un atac raider asupra acționarilor Băncii de Economii. Atunci, prin două ordonanțe, una emisă de judecătorul de la Căușeni Gheorghe Marchitan (implicat și el în așa-zisa spălătorie rusească – n.r.) și alta semnată de Garri Bivol, companiile „Zilena Com” și „Minerva”, ai căror beneficiari erau Victor și Viorel Țopa, au fost deposedate de pachetele de acțiuni de 18,49% din acțiunile de la BEM.

    În februarie 2014, Bivol a obligat Primăria Chișinău să-i ofere un apartament unui coleg de robă, Serghei Papuha, asta deși acesta primise anterior de la stat atât un apartament, cât și un teren pentru construcții.

    Pe numele lui Garri Bivol au fost inițiate de-a lungul anilor mai multe proceduri disciplinare, dar de fiecare dată judecătorul a ieșit curat. Abia în septembrie 2014, CSM i-a aplicat avertizare pentru că a admis pe rol și chiar a pronunțat o hotărâre într-un caz în care reclamantul mai avea o cauză similară pe rol, în aceeași judecătorie.

    Garri Bivol este și astăzi extrem de ocupat, întrucât, ori de câte ori am încercat să vorbim cu dumnealui, asistentul său ne-a spus de fiecare dată că magistratul este „în ședință”.
     

    Aurica Us – jumătate de miliard de dolari
    Aurica Us, fosta magistrată de la Judecătoria Râșcani, de altfel instanța în care au fost pronunțate cele mai multe ordonanțe din această schemă – 12 la număr, decidea pe 29 ianuarie 2013 (dosarul nr. 2p/o – 1617/2013) că moldoveanul Oleg Podereghin, patru firme rusești și un off-shore britanic îi sunt datoare altei firme off-shore – „Westburn Entreprises Limited No SC”, cu 500 de milioane de dolari.

    Potrivit documentelor anexate la dosar, Podereghin avea la acel moment viza de reședință în orășelul Cricova. Pe acea adresă se află locuința, încă neînregistrată la „Cadastru”, a jurnalistului Vitalie Călugăreanu.

    „Nu cunosc niciun Podereghin și nici nu văd cum putea avea el viză de domiciliu pe această adresă atâta timp cât, oficial, aici nu există nicio casă. Sunt foarte curios să aflu cum a fost posibil acest lucru”, ne-a spus ziaristul.

    Pe Oleg Podereghin l-am găsit mai târziu la Durlești. Bărbatul, care lucrează taximetrist, tocmai revenise acasă de la muncă. El, împreună cu soția și copilul, locuiesc în casa bătrânească a părinților săi.

    „Vorbiți serios? 500 de milioane de dolari? Nici nu îmi pot imagina cât e asta! În 2010, am fost rugat de un cunoscut, Alexei, care lucra colector la „Moldindconbank”, să semnez niște acte pentru a garanta rambursarea unui credit de către o firmă. Nu îmi amintesc detalii, dar sigur că nu era vorba despre 500 de milioane de dolari. Atunci, am semnat mai mulți, vreo 12 persoane”, ni s-a destăinuit bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în Cricova.

    Peste jumătate de an de la semnarea acelei ordonanțe, Us a plecat în demisie, urmare a atingerii plafonului de vârstă.

    Judecătoarea a avut și în trecut dosare de scandal. În 2009, magistrata a obligat „Moldova-Gaz” să îi plătească unei firme 23 de milioane de lei în calitate de prejudiciu material pentru amplasarea unor conducte pe teritoriul firmei. Pentru această decizie, Us a fost sancționată disciplinar în 2010.

    Sergiu Lebediuc și Mihail Moraru – câte 300 de milioane de dolari
    Chiar dacă în procura depusă la dosar lipseau împuternicirile de a semna anumite acte, iar copia buletinului lui Ivan Belekci care trebuia să indice domiciliul său nu era atașată, Mihail Moraru de la Judecătoria Ungheni decidea, pe 6 decembrie 2011, să încaseze de la acesta, de la trei firme girante din Federația Rusă și de la debitorul „Mirabax Investments Limited” din Edinburgh suma de 300 de milioane de dolari.

    În ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 3015/2011), Belekci era indicat ca fiind locuitor al satului Novaia Nicolaevca din Ungheni. Belekci ne-a spus că nici nu știa că există o asemenea localitate în R. Moldova.

    Mihail Moraru a renunțat la robă la începutul acestei luni, pe 3 noiembrie.

    Cetățean cu trei „domicilii”

    O altă „joacă” de-a domiciliile cetățenilor moldoveni s-a consumat și la Judecătoria Comrat. Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc de la această instanță semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari (dosarul nr. 2p – 227/2011).

    Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al capitalei. Aceeași adresă din Congaz a figurat în ordonanță pronunțată de colegul lui Lebediuc – Serghei Popovici, care a încasat inclusiv de la Olena Doroftyi 500 de milioane de dolari pe 21 noiembrie 2011.

    Irina Cuda figurează și într-o altă ordonanță, emisă la Judecătoria Buiucani pe 3 mai 2013 (dosar 2 po-453/2013) de încasare a 800 de milioane de dolari. Această ordonanță are indicat numele judecătorului Ghenadie Plămădeală care, însă, susține că în acea perioadă nu se afla în țară. În acest caz, Irina Cuda apare ca locuind la Durlești, suburbie a capitalei.

    Igor Vornicescu, Ștefan Niță, Sergiu Gubenco și Gheorghe Marchitan – 800 de milioane de dolari

    Igor Vornicescu, de la Judecătoria Râșcani, decidea, pe 15 februarie 2011, să legalizeze o datorie de 200 de milioane de dolari în favoarea „Ronida Invest LLP” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o-126/11). Moldoveanul „dator” figurează în ordonanță ca fiind Veaceslav Kolenkovski din Chișinău.

    Peste cinci luni, pe 22 iulie 2011, colegul său de la Judecătoria Centru din capitală, Ștefan Niță, semna o altă ordonanță care viza o sumă de 200 de milioane de dolari, în baza unor documente neautentificate corespunzător.

    Magistratul de la Judecătoria Căușeni, Gheorghe Marchitan, a trimis din Rusia spre Marea Britanie 200 de milioane de dolari pe 18 martie 2011 (dosarul nr. 2-626/2011).

    Iar Sergiu Gubenco de la Judecătoria Comrat a dispus pe 14 decembrie 2010 încasarea unei sume de 200 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p – 497/10), inclusiv de la Victor Agapiev, indicat ca fiind locuitor al satului Congaz.

    Dosarul a fost însă nimicit (!) pe 25 februarie 2014, exact când, la solicitarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a început colectarea informațiilor despre fenomenul „spălării banilor” prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova.

    Doi dintre acești judecători, Vornicescu și Marchitan, au părăsit între timp, onorabil, casta judecătorească.

    Astăzi, ex-judecătorul de la Râșcani, care în aprilie 2009 judeca tinerii în comisariatele de poliție, ignorând semnele evidente de tortură, este avocat cu acte în regulă.

    „Nu îmi mai amintesc de ordonanțele din 2011. Câți ani au trecut? Posibil că au fost. Și ce dacă decizia a fost luată în baza copiilor, important era ca acestea să fie autentificate”, a comentat Vornicescu pentru Ziarul NAȚIONAL decizia luată cu patru ani în urmă. Unele acte depuse la dosarul judecat de Vornicescu sunt în limba engleză, nu sunt traduse și nici autentificate(!).

    Pe Gheorghe Marchitan nu am reușit să îl găsim. Fostul judecător s-a pensionat la câteva luni de la emiterea ordonanței din „spălătorie” și a alteia prin care, tot în 2011, doi acționari de la BEM au fost lipsiți de pachetul lor de acțiuni de 16,5%.

    Sergiu Gubenco și Ștefan Niță au rămas însă să facă dreptate, în numele zeiței Themis.

    Niță a fost propus, în acest an, de către Consiliul Superior al Magistraturii, președintelui Republicii Moldova, pentru numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta chiar dacă i-a achitat în primă instanță pe Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari în dosarul privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

    Iar Gubenco a fost reconfirmat anul acesta în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat, după ce în decembrie 2014 și aprilie 2015, președintele Nicolae Timofti a respins de două ori propunerea CSM în acest sens. La insistența Consiliului, șeful statului a trebuit să accepte numirea, săptămâna trecută.

    Trei dosare „fantomă”

    Curtea Supremă de Justiție a identificat anterior existența a încă trei ordonanțe care vizau sume mari de bani proveniți din Federația Rusă – două fiind emise la Judecătoria Ciocana, de 873 și, respectiv, 780 de milioane de dolari (dosarele nr. 2 po-7097/2013 și 2 po-943/2013), și o ordonanță de la Judecătoria Drochia care prevede legalizarea altor 815 milioane de dolari (dosarul nr. 2po – 1850/2013).

    Acestea, însă, nu figurează în bazele de date ale judecătoriilor menționate.

    „Știm că a fost așa un caz. CSJ ne-a informat, dar după ce am verificat, am constatat că judecătorul care, chipurile, a emis ordonanța, domnul Vitalie Zaporojan, care este și președinte al instanței, nu a judecat niciodată cazul. Dumnealui a dat explicații. Mai departe, nu știu cum s-au clarificat lucrurile”, ne-a declarat Svetlana Lența, secretara Judecătoriei Drochia.

    Zaporojan se află în concediu medical.

    „Veritabil sistem de spălare a banilor”
    Deși judecătorii implicați în schema de „spălare a banilor” se apără și spun că „nu e vorba de o spălare de bani în cadrul acestor dosare”, Inspecția Judiciară concluziona încă anul trecut că „prin intermediul instanțelor judecătorești, statul R. Moldova a constituit un veritabil sistem de spălare a banilor, în același timp, justiția din R. Moldova fiind grav afectată de corupție și prezintă manifestări serioase de iresponsabilitate totală”.

    „Astfel, prin intermediul sistemului judecătoresc, în interconectare cu sistemul bancar, prin R. Moldova au fost spălate aproximativ 18 miliarde de dolari”, este concluzia Inspecției Judiciare.

    Dumitru Visternicean, membrul Consiliului Superior al Magistraturii:
    „Atunci când am discutat aceste cazuri la ședința CSM, eram cu toții în șoc. Eram cu toții determinați să luăm măsuri urgente pentru a stopa repetarea acestor situații. Nu am mers pe intentarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor, pentru că eram siguri că va exista o anchetă penală pe acest caz și judecătorii vinovați vor fi trași la răspundere. Nu s-a întâmplat însă nimic.

    Nu am văzut niciodată ca în cazuri de extraneitate să fie examinate dosarele în procedură de ordonanță, care presupune lipsa părților la proces. Aceste cazuri trebuiau examinate în procedură generală, ca să se vadă dacă se încadrează în tratatele internaționale, să se facă comisii rogatorii”.

    Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție:
    „Am solicitat să fie făcută o generalizare a tuturor acestor cazuri, pentru că ele ridicau multe semne de întrebare. Era vorba despre 18 miliarde de dolari legalizați. S-a aflat prea târziu despre aceste cazuri, iar judecătorii implicați nu mai puteau fi trași la răspundere, pentru că expirase termenul pentru sancționarea judecătorilor pentru abateri disciplinare. Acum, mingea este în terenul Procuraturii Generale care a fost sesizată”.

    Vasile Șarco, șeful Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție
    Acum, de acest dosar se ocupă Procuratura Anticorupție. La acest moment, nimeni nu poate spune că banii din Federația Rusă sunt murdari. Deocamdată, colegii noștri din Rusia nu ne-au confirmat acest lucru, ei nu au răspuns la solicitările noastre despre originea banilor. În lipsa acestor informații, nu există temei pentru a califica tranzacțiile drept spălare de bani. Noi am știut despre aceste tranzacții de la început. Datorită Serviciului, s-a și produs probarea crimei în cauză. Nu vă pot furniza mai multe informații, pentru că suntem în proces de investigații”.

    Presa rusească scrie despre „schema moldovenească”

    Omul de afaceri din Sankt Petersburg, Alexandr Grigoriev, a fost reținut pe 30 octombrie curent pentru „escrocherie în proporții deosebit de mari”. „Commersant” de la Moscova scrie, cu referire la date operative, că Grigoriev este unul dintre conducătorii unei grupări criminale din Federația Rusă, implicate în operațiuni de încasare a banilor și din care ar face parte peste 500 de oameni și 60 de bănci rusești.

    Prin intermediul acestor bănci, din Federația Rusă au fost scoase, în ultimii patru ani, peste 46 de miliarde de dolari. Pentru a scoate banii din Rusia, gruparea lui Grigoriev utiliza scheme fictive cu participarea unor bănci din R. Moldova, Lituania și Estonia.

    În R. Moldova, banii veniți din Rusia au trecut prin „Moldindconbank”-ul care ar fi controlat de Veaceslav Platon, numit și „raiderul nr. 1 din R. Moldova”.

    sursa: ziarulnational.md

  • FOTO // ”Cel mai incompetent judecător”. Cum a venit Domnica Cemortan la o ședință de judecată

    Nemulțumită de activitatea unui judecător de la Judecătoria sectorului Centru din capitală, Domnica Cemortan a decis să-și exprime punctul de vedere într-un mod neordinar. Aceasta s-a prezentat la proces într-un tricou cu inscripția ”Cel mai INCOMPETENT judecător GARRI BIVOL”, comunică Politik.md.
    Inscripția, însă, nu a ajuns să fie văzută de magistratul vizat, după ce procesul s-a amânat pe motiv că acesta s-a îmbolnăvit. Procesul examinat se referă la cazul în care un agent economic ar fi utilizat numele activistei, fără permisiune, în scop comercial.
    Nemulțumită de activitatea unui judecător de la Judecătoria sectorului Centru din capitală, Domnica Cemortan a decis să-și exprime punctul de vedere într-un mod neordinar. Aceasta s-a prezentat la proces într-un tricou cu inscripția ”Cel mai INCOMPETENT judecător GARRI BIVOL”, comunică Politik.md.
    Inscripția, însă, nu a ajuns să fie văzută de magistratul vizat, după ce procesul s-a amânat pe motiv că acesta s-a îmbolnăvit. Procesul examinat se referă la cazul în care un agent economic ar fi utilizat numele activistei, fără permisiune, în scop comercial.
    ”Judecătorul a scos nemotivat dosarul de pe rol. Am contestat decizia la Curtea de Apel și aceasta a fost casată, deci el a greșit. Ceea ce nu înțeleg eu, este de ce dosarul s-a întors la examinare tot la același judecător”, ne-a declarat Domnica Cemortan, contacatată să își explice gestul.
    Judecătorul Garri Bivol nu a fost de găsit pentru a comenta acuzațiile ce i-au fost aduse.
    sursa: politik.md
  • Cine i-a dăruit libertatea lui Micu?

    Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

    Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

     
  • Назначены новые судьи

    На заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник утверждены в должности председатель суда сектора Буюкань столицы Дорин Долгиеру и член Высшей судебной палаты (ВСП) Ион Гузун.
    Как сообщил "Инфотаг" глава ВСП Михай Поалелунжь, оба назначенца имеют большой опыт работы в судах и доказали свой профессионализм.
    С его слов, на заседании ВСМ не было принято решение по наказанию группы из пяти судей различных инстанций — Александру Ротарь, Гарри Бивола, Нины Чернат, Анны Гаврилица и Анатола Рахопола.

    На заседании Высшего совета магистратуры (ВСМ) во вторник утверждены в должности председатель суда сектора Буюкань столицы Дорин Долгиеру и член Высшей судебной палаты (ВСП) Ион Гузун.
    Как сообщил "Инфотаг" глава ВСП Михай Поалелунжь, оба назначенца имеют большой опыт работы в судах и доказали свой профессионализм.
    С его слов, на заседании ВСМ не было принято решение по наказанию группы из пяти судей различных инстанций — Александру Ротарь, Гарри Бивола, Нины Чернат, Анны Гаврилица и Анатола Рахопола.

     

  • Afaceri imobiliare prin justiţie

    A obţinut prin intermediul instanţelor de judecată un apartament la care nu avea dreptul să pretindă. Sunt acuzaţiile aduse de reprezentanţii Primăriei Chişinău către judecătorul sectorului Râşcani, Serghei Papuha. Cel care a pronunţat hotărârea este Garri Bivol, controversatul magistrat de la judecătoria Centru. Acesta a obligat autoritatea locală să-i dea colegului său un nou spaţiu locativ. Asta deşi legea la care s-a făcut referinţă, nu mai este valabilă de 3 ani, iar anterior judecătorul Papuha primise de la stat atât un teren cât şi un apartament.

    A obţinut prin intermediul instanţelor de judecată un apartament la care nu avea dreptul să pretindă. Sunt acuzaţiile aduse de reprezentanţii Primăriei Chişinău către judecătorul sectorului Râşcani, Serghei Papuha. Cel care a pronunţat hotărârea este Garri Bivol, controversatul magistrat de la judecătoria Centru. Acesta a obligat autoritatea locală să-i dea colegului său un nou spaţiu locativ. Asta deşi legea la care s-a făcut referinţă, nu mai este valabilă de 3 ani, iar anterior judecătorul Papuha primise de la stat atât un teren cât şi un apartament.

    Înainte de a deveni judecător, Serghei Papuha a activat la Direcţia juridică din cadrul Primăriei Chişinău. În 2005, prin decretul lui Vladimir Voronin a fost numit judecător la Cimişlia. În 2008, în conformitate cu legislaţia în vigoare, statul îi acordă un teren, iar în 2009 din declaraţia sa de avere rezultă că judecătorul a obţinut și un apartament în oraşul Cimişlia. În acelaşi an, articolul 30 din Legea cu privire la statutul judecătorului a fost abrogat. În continuare statul era obligat timp de trei ani să asigure cu locuinţă doar magistraţii care până la data anulării legii nu dispuneau de spaţiu locativ. Astfel, Serghei Papuha dispunea de spaţiu locativ acordat de stat, în Cimişlia. Ulterior CSJ emite o recomandare unde se arată clar în ce condiţii pot cere judecătorii locuinţă după abrogarea prevederii.
    Prin decretul şefului statului din 6 noiembrie 2012, Papuha este transferat de la Cimișlia la Judecătoria sectorului Râşcani din capitală, condusă de fostul său coleg din cadrul Primăriei, Oleg Melniciuc, finul preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi. După doar două săptămâni, la 19 noiembrie 2012, acesta depune o cerere la Consiliul Municipal Chişinău pentru a primi o nouă locuinţă. Fără să aştepte un răspuns în termenul legal de 30 de zile, la 14 decembrie 2012, Papuha acţionează CMC-ul în judecată. Graba era motivată prin expirarea la 18 decembrie 2012 a perioadei în care legea cu privire la statutul judecătorului mai avea efecte juridice. În aceste circumstanțe, judecătorul Bivol urma să restituie cererea care nu întrunea prevederile legale.

    Cu toate acestea, acţiunea lui Serghei Papuha a fost distribuită de către Președintele instanței, Ion Țurcan, magistratului Garri Bivol. Cei trei se cunosc deoarece au învăţat împreună. În ultimul timp, aceștia s-au aflat în vizorul presei și al ofiţerilor SIS: Țurcanu și Bivol ar fi fost implicaţi în atacurile raider din 2011, potrivit declaraţiei politice a secretarului comisiei parlamentare pentru securitatea statului Ion Butmalai, iar Papuha în controversatul dosar Norma SRL. Atât Papuha, cât şi Bivol susţin că au acţionat legal.
    CMC-ul a atacat decizia la Curtea de Apel Chişinău, care la 23 septembrie 2013 a menţinut hotărârea lui Bivol. Întâmplător sau nu, decizia Curţii de Apel vine după ce magistratul Serghei Papuha a emis o hotărâre prin care a obligat statul să achite peste 26 de milioane de lei în controversatul dosar Norma, reprezentantul căreia este Victor Berlinski, prietenul preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi. La 22 ianuarie 2014, și Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat, la fel, în favoarea lui Serghei Papuha. De cealaltă parte, reprezentanţii Primăriei consideră că instanţele au aplicat legea în favoarea judecătorului, deoarece acesta nici nu putea pretinde la un nou spațiu locativ din partea statului, întrucât, la data abrogării legii -- 18.12.2009, el dispunea de spaţiu locativ atribuit în calitate de magistrat. Şeful-adjunct al Direcţiei generale locativ-comunale susţine că se vede obligat să înainteze un demers către CMC pentru executarea hotărârii ilegale emise de Garri Bivol.

  • Un judecător ar putea fi sancţionat pentru că a dispus amendarea ministrului Recean DETALII

    Magistratul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei ar putea fi sancţionat disciplinar pentru că a dispus amendarea ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean, în lipsa acestuia de la şedinţa de judecată. Cu această propunere a venit unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce şeful de la Interne a depus o plângere pe numele judecătorului.

    Magistratul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei ar putea fi sancţionat disciplinar pentru că a dispus amendarea ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean, în lipsa acestuia de la şedinţa de judecată. Cu această propunere a venit unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce şeful de la Interne a depus o plângere pe numele judecătorului.

    Pe 11 iulie, la Judecătoria sectorului Centru a fost depus un demers privind tragerea la răspundere contravenţională a ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean.
    Motivul - neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti privind restabilirea în funcţie a fostului şef al Direcţiei Poliţiei Criminale Ruslan Saachian. Chiar dacă ministrul Afacerilor Interne nu s-a prezentat în instanţă, judecătorul Garri Bivol a decis amendarea lui cu 4.000 de lei.
    Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a solicitat sancţionarea disciplinară a lui Bivol.
    "S-a constatat că judecătorul a admis încălcărea unei norme imperative ceea ce a servit motiv pentru a intenta o procedură disciplinară", a declarat Efrim.
    Judecătorul Garri Bivol nu este de acord cu solicitarea lui Efrim.
    "Nu am încălcat absolut nimic. Dumnealui a fost citat în strictă conformitate cu legea, adică cu 11 zile înainte de prima şedinţă", a declarat Bivol.
    Hotărârea judecătorului Garri Bivol a fost contestată de ministrul Afacerilor Interne la Curtea de Apel Chişinău, după care decizia de sancţionare a lui Recean a fost casată.

  • "Judecătorul a dictat sentința în lipsa mea și riscă să fie sancționat"

    Ministrul Dorin Recean a fost amendat cu 4000 de lei pentru ca nu l-a repus in functie pe Ruslan Saachian, politistul acuzat ca la 7 aprilie a maltratat tineri in comisariate. Recean spune ca a contestat amenda in instanta, insa judecatorul Garri Bivol nu l-a citat la sedinta decat in ziua in care aceasta a avut loc. Ministrul este nemultumit si ca judecatorul a dictat decizia in absenta sa, asa ca s-a plans Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ministrul Dorin Recean a fost amendat cu 4000 de lei pentru ca nu l-a repus in functie pe Ruslan Saachian, politistul acuzat ca la 7 aprilie a maltratat tineri in comisariate. Recean spune ca a contestat amenda in instanta, insa judecatorul Garri Bivol nu l-a citat la sedinta decat in ziua in care aceasta a avut loc. Ministrul este nemultumit si ca judecatorul a dictat decizia in absenta sa, asa ca s-a plans Consiliului Superior al Magistraturii.

    Dorin RECEAN, MINISTRU DE INTERNE: ”Consider ca judecatorul a gresit si m-am adresat la csm”
    CSM a decis sa-i intenteze procedura disciplinara judecatorului respectiv.
    Nichifor COROCHII, PRESEDINTE CSM: ”In baza notei informative, un membru CSM a hotarat ca este temei pentru a veni cu o procedura disciplinara”.
    Solicitat de PRO TV Garri Bivol a declarat insa ca l-a citat pe Recean cu 11 zile inainte de sedinta. Potrivit legii cu privire la raspunderea disciplinara, cazul urmeaza sa fie analizat in timp de o luna. Dupa aceasta, judecatorul poate fi avertizat, mustrat sau chiar concediat. Iar dupa ce Parlamentul va vota si noile modificari la lege, magistratilor li se va putea retine si din salariu.

  • Речан выдвигает обвинения против судьи (ВИДЕО)

    Один из судей Центрального суда Кишинева может быть наказан, после того как вынес решение оштрафовать министра внутренних дел. Апелляционный суд отменил решение Гарри Бивола, потому что судья нарушил порядок вызова участников процесса.

    Один из судей Центрального суда Кишинева может быть наказан, после того как вынес решение оштрафовать министра внутренних дел. Апелляционный суд отменил решение Гарри Бивола, потому что судья нарушил порядок вызова участников процесса. Дорин Речан направил обращение в Высший совет магистратуры, который вызвал Бивола для дачи объяснений.

     

  • Председатель ВСМ защищает судей, причастных к рейдерским атакам на КБ «Banca de Economii»

    - Гарри Бивол, магистрат суда Чентру. Легализовал сделку, в которой пакет в 16,5% акций КБ «Banca de Economii» перешел от «Rietel Limited» к другой офшорной фирме – «Lectom» LTD. Продолжает и сегодня занимать должность судьи.

     

    - Гарри Бивол, магистрат суда Чентру. Легализовал сделку, в которой пакет в 16,5% акций КБ «Banca de Economii» перешел от «Rietel Limited» к другой офшорной фирме – «Lectom» LTD. Продолжает и сегодня занимать должность судьи.

     

  • Примар Кишинева может быть привлечен к ответственности за неисполнение судебных решений

    Судья Гарри Бивол принял во внимание просьбу юристов и постановил запретить генеральному примару Дорину Киртоакэ, как и другим сотрудникам примэрии, создавать препятствия в работе по реконструкции павильона на улице Штефан чел Маре, 67, а также в работе Coopalimentara до рассмотрения дела в суде.

    Судья Гарри Бивол принял во внимание просьбу юристов и постановил запретить генеральному примару Дорину Киртоакэ, как и другим сотрудникам примэрии, создавать препятствия в работе по реконструкции павильона на улице Штефан чел Маре, 67, а также в работе Coopalimentara до рассмотрения дела в суде. Однако, по словам владельца фирмы, Василия Лесника, "Киртоакэ наглым образом вымогает деньги, и происходит это не только у нас, но и практически везде по городу".

     

  • Judecătorul Garri Bivol, „iertat” de CSM

    Marţi, 20 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a audiat nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea petiţiei avocatului Roman Chizilov, la acţiunile judecătorului Garri Bivol. Petiţia se referea la faptul că Bivol, pe timpul când era judecător de instrucţie, a emis două încheieri, teoretic identice, în cazul lui Eugen F., tânărul învinuit de implicare în dublul asasinat de pe traseul Ialoveni-Chişinău, din septembrie 2010, în care diferă, însă, termenul de detenţie.

    Marţi, 20 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a audiat nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea petiţiei avocatului Roman Chizilov, la acţiunile judecătorului Garri Bivol. Petiţia se referea la faptul că Bivol, pe timpul când era judecător de instrucţie, a emis două încheieri, teoretic identice, în cazul lui Eugen F., tânărul învinuit de implicare în dublul asasinat de pe traseul Ialoveni-Chişinău, din septembrie 2010, în care diferă, însă, termenul de detenţie.

    O încheiere, în care se stipula termenul de  „60 de zile”, a intrat în posesia avocatului, imediat după şedinţa de judecată. Alta, în care nu era menţionat niciun termen, la scurt timp, a fost trimisă procurorului. Raportorul Boris Negru a rezumat nota Inspecţiei Judiciare, în prezenţa magistratului Garri Bivol, dar şi a avocatului Roman Chizilov. Negru menţiona  că, la mijloc, ar fi o greşeală mecanică, admisă de judecător. „Această încheiere, în care se menţionează termenul de 60 de zile, se vede că ea a fost într-un singur exemplar. Şi procurorul, şi Penitenciarul nr.13, şi Spitalul de Psihiatrie au primit o încheiere legală, pentru că legea nu prevede ca instanţa să indice un termen, aceasta fiind la discreţia exclusivă a instituţiei medicale. Ei decid când anume persoana poate fi eliberată. Credeţi-mă, vă rog, că dacă eram conştient de faptul că am emis o încheiere ilegală, puteam emite o altă încheiere din oficiu, pentru corectarea greşelii, fără sintagma 60 de zile. Acea zi în care am emis încheierea a fost una foarte încărcată, în care figurează 47 de autorizări şi percheziţii, 7 dosare civile, 3 dosare penale, 2 mandate de arest… Era o zi foarte încărcată”, s-a scuzat Bivol. Dumitru Visterniceanu, membru al CSM, l-a întrebat pe Bivol dacă, după ce a apărut încheierea, a încercat să stabilească de unde s-a luat a doua încheiere, cu sintagma „60 de zile”. „Cum a apărut ea? Ştiţi foarte bine că volumul mare de lucru nu vă scuteşte de răspundere”, a remarcat Visterniceanu. „Dle judecător, nu am făcut o investigaţie specială…” „Acceptaţi că această încheiere a fost formulată undeva, prin cancelarie, prin altcineva, fără înştiinţarea d-stră, iar d-stră, automat, aţi semnat-o. Sau special d-stră aţi făcut asta?” „Nu cred că ea a fost întocmită în altă parte decât la mine în birou. Nu a fost niciodată aşa ceva şi nici mai departe nu va fi. Poate, iniţial, am crezut că e pe termen internarea, iar după ce am consultat legea, am văzut că aceasta nu prevede un termen anumit. Am redactat-o, dar nu în modul care trebuia”, a mai spus Bivol. Roman Chizilov a încercat să-şi expună şi el poziţia, dar membrii CSM nu i-au permis. După câteva minute de deliberări, aceştia au decis a-l „atenţiona pe judecătorul Garri Bivol asupra respectării procedurii de eliberare a copiilor actelor”. „Să nu mai faceţi aşa ceva”, l-a atenţionat Nichifor Corochii, preşedinte interimar al CSM. „Vă mulţumesc. Nu s-a întâmplat până acum, nu se va întâmpla nici de acum înainte”, a spus Bivol, plecând. Roman Chizilov crede că „am asistat la un act de indiferenţă totală faţă de actul de justiţie din R. Moldova. Cei care trebuie să cureţe sistemul judecătoresc de persoane corupte şi incompetente nu îşi îndeplinesc sarcina fundamentală. Ei sunt gata să creadă mai mult unor cuvinte decât unei expertize grafoscopice,  efectuate de o instituţie abilitată”. Avocatul crede că, în acest caz, am avut de-a face cu o falsificare a unui act judecătoresc, la care au participat inclusiv procurorii.
     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU