Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Пэдурарь Валериу
Căutare avansată

Catan Liliana

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 07.11.1996

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260 din 1 noiembrie 2013 numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pe un termen de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1968

Instruire/Diplome
1989 - 1995 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Data numirii în funcție: 07.11.1996

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260 din 1 noiembrie 2013 numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pe un termen de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1968

Instruire/Diplome
1989 - 1995 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

04.02.1991 - 24.02.1993  Consultant juridic, colhozul Miciurin, raionul Sîngerei, or. Sîngere
1996 - 2005 judecător al Judecătoriei mun. Bălţi, Decret nr. 336 din 7 noiembrie 1996
2001 - numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, Decret nr. 291-II din 30 octombrie 2001

2005 - 2013 judecător al Curţii de Apel Chişinău, Decret nr. 226-IV din 22 septembrie 2005
2011 - gradul II de calificare a judecătorului
2013 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM

Activitatea juridică non-judiciară
1997- 2006 lector la Universitatea Pedagogică “A.Russo”, facultatea de drept, mun.Bălţi
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei
Vicepreşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din RM
 

Educaţie şi formare:

a) acordarea gradelor de calificare conform Hotărârilor CSM:
-  gr.5 -nr.46, 14.05.1997;
- gr. 4- nr. 19, 03.06.1999;
- gr. 3-nr. 27.12.2005;
- gr. 2-nr. 254/18, 24.05.2011;
- gr. 1 - nr.806/26 07.10.2014

b) seminare de perfecţionare continuă:

- participarea pe parcursul activităţii de judecător la toate seminarele incluse în planul de activitate a CSJ, organizate de CSM, inclusiv prin intermediul INJ;

d) seminare, conferinţe internaţionale:

18-22 octombrie 2010 - seminarul de instruire a formtorilor naţionali organizat de programul comun al UE şi Consiliului Europei în RM;
11 februarie 2011 - Conferinţa Internaţională „Justiţia din RM în procesul de integrare europeană”;
21-22 iunie 2012 - Conferinţa internaţională „Contribuţia Asociaţiilor judecătoreşti în procesul de reformare a justiţiei şi de implimentare a Cnvenţiei Europene pentru Drepturile Omului”;
3-5 iunie 2013 - Conferinţa internaţională „Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii în RM”;
Ianuarie 2014 - Tehnica relaţionării şi de întocmire a hotărîri lor judecătoreşti;
Iulie 2014, Strasbourg - Round table on efective remedies to challenge conditions af detention;
Iulie 2014- etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minorii;
Noiembrie 2014 -Asigurarea independenţei justiţiei şi autoadministrarea judecătorească. Justiţia şi mass-media;                                                                                                                                             ;
Iunie 2015, Conferinţa Internaţională ”Justiţia contenciosului administrativ în calitate de instrument al statului de drept”;
Iunie 2015, Conferinţa Internaţională „Contribuţia asociaţiilor judecătoreşti profesionale în procesul asigurării unui sistem judiciar eficient”;
Septembrie 2015, seminar internaţional, „Cooperare internaţională pentru reforma sistemului de justiţie în Moldova. Combaterea fraudei în achiziţii publice şi implimentarea confiscării extinse”;
Noiembrie 2015, Conferinţa Internaţională "Mecanisme de asiguare a calităţii actului de justiţie”;
Noiembrie 2015, Conferinţa Internaţională „Răspunderea disciplinară a judecătorului, temeiuri şi procedură”;

e)  participarea în grupuri de lucru:

organizator, membru al consiliului organizatoric al seminarelor, conferinţelor, meselor rotunde organizate de Consiliul AJM, inclusiv în colaborare cu CSM, CSJ şi organizaţiile internaţionale, ONG-uri etc.
membru al Consiliului de monitorizare a implimentării reformelor în justiţie atît componenta procedură penală, cît şi procedură civilă;
membrul desemnat de CSJ în grupului de lucru pentru perfectarea diferitor proiecte de legi.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 59/5 din 12 august 2016, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Catan Liliana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr.27/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, judecătoarea Catan Liliana a figurat în mai multe procese naţionale (3 dosare) care ulterior au fost finalizate printr-o hotărîre a Curţii Europene.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, patru hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catan Liliana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

STEPULEAC c. Moldoveihotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 8207/06, violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) şi violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei);
CEBOTARI c. Moldovei, hotărârea din 13/11/2007, cererea nr. 35615/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a sesiza Curtea);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărârea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
MITROFAN c. Moldovei, hotărârea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 10% și a deciziilor meținute din cele examinate este de 90%;
2011 procentajul deciziilor casate din cele menținute este de 6% și a deciziilor menținue din cele examinate este de 94%;
2012 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 13% iar a deciziilor menținute din cele examinate este de 87%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Potrivit Hotărârii nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Liliana Catan, Curtea Supremă de Justiție, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accedere la funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 59/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Liliana Catan la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018; 
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dna Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 59/5 din 12 august 2016, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Catan Liliana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr.27/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, judecătoarea Catan Liliana a figurat în mai multe procese naţionale (3 dosare) care ulterior au fost finalizate printr-o hotărîre a Curţii Europene.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, patru hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catan Liliana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

STEPULEAC c. Moldoveihotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 8207/06, violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) şi violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei);
CEBOTARI c. Moldovei, hotărârea din 13/11/2007, cererea nr. 35615/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a sesiza Curtea);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărârea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
MITROFAN c. Moldovei, hotărârea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 10% și a deciziilor meținute din cele examinate este de 90%;
2011 procentajul deciziilor casate din cele menținute este de 6% și a deciziilor menținue din cele examinate este de 94%;
2012 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 13% iar a deciziilor menținute din cele examinate este de 87%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Potrivit Hotărârii nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Liliana Catan, Curtea Supremă de Justiție, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accedere la funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 59/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Liliana Catan la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018; 
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dna Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

 

Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 806/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 503/23 din 18 iulie 2017

Hotărârea nr. 59/5 din 30 septembrie 2016

Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013

Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013

Cauze CtEDO Catan L.

Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013

Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/5 din 12 august 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014-2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 27/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

La data de  29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu în baza art. 10 alin. (1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încălcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015, nu au fost înregistrate sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Catan Liliana au fost depuse 27 de petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/5 din 12 august 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014-2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 27/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

La data de  29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu în baza art. 10 alin. (1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încălcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015, nu au fost înregistrate sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Catan Liliana au fost depuse 27 de petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015

Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016

Știri
  • Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

    O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

    Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

    Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii care au pus punct în dosarul Filat

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Apelat de ZdG pentru a solicita un comentariu al fostului premier referitor la decizia CSJ, avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon. Cu o zi înainte de a se pronunța instanța supremă de justiție, apărătorul declara într-un interviu pentru ZdG că în cazul unei astfel de decizii, „Filat îşi va găsi dreptatea la CtEDO”.

    În același interviu, Igor Popa declara că avocații nu au cunoscut până în ultimul moment numele judecătorilor de la CSJ în gestiunea cărora se afla dosarul.

    „Este o practică vicioasă creată în instanțele din R. Moldova. Or, conform jurisprudenței CtEDO, avocații trebuie să cunoască numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare. Dacă am ști cine sunt judecătorii care examinează cererea și ar apărea anumite semne de întrebare legate de integritatea lor, ne-am rezerva dreptul să îi recuzăm”, declara la 11 decembrie avocatul lui Vlad Filat.

    ZdG a scris anterior despre averile judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și imobilele în care aceștia locuiesc, constatând că majoritatea dintre aceștia preferă să locuiască în case la sol, multietajate

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.

    Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere.

    Judecătoarea Elena Covalenco locuiește la bloc. Aceasta declară un apartament de 73 m. p.,
    Sursa: Zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    continuarea: zdg.md

  • Poliţistul cu mătușă la CSJ, pentru care legea nu are valoare

    Mai mulţi tineri se plâng că au fost bătuţi cu cruzime de un inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, fără ca acesta să fie ulterior tras la răspundere. Asta, spun victimele, pentru că Gheorghe Bordea, cel care i-a agresat, este nepotul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), dar şi al lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, primar proaspăt ales la Hănăsenii Noi, Leova, satul de baştină al poliţistului Bordea.

    În unul dintre cazuri, spun rudele, timp de 5 zile, victima a stat în comă în Secţia reanimare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. În alt caz, un minor s-a ales cu entorsă la mână, iar alţii doi au rămas fără dinţi şi cu răni pe tot corpul.

    Mai mulţi tineri se plâng că au fost bătuţi cu cruzime de un inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, fără ca acesta să fie ulterior tras la răspundere. Asta, spun victimele, pentru că Gheorghe Bordea, cel care i-a agresat, este nepotul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), dar şi al lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, primar proaspăt ales la Hănăsenii Noi, Leova, satul de baştină al poliţistului Bordea.

    În unul dintre cazuri, spun rudele, timp de 5 zile, victima a stat în comă în Secţia reanimare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. În alt caz, un minor s-a ales cu entorsă la mână, iar alţii doi au rămas fără dinţi şi cu răni pe tot corpul.

    Băgat în comă de omul legii

    Victor Tipa spune că fratele său, Artur Tipa, se afla în noapte de 1 spre 2 septembrie 2012 la o discotecă din Leova. La un moment dat, Artur s-ar fi apropiat de un grup de cunoscuţi ca să-i salute. Printre aceştia s-ar fi aflat şi Gheorghe Bordea, pe care Artur nu-l cunoscuse anterior. Din spusele martorilor cu care am discutat, Bordea, pe atunci angajat al Inspectoratului de poliţie Râşcani din Chişinău, aflat în afara orelor de serviciu, ar fi refuzat să dea mâna cu Artur Tipa, întrebându-l: „Cine eşti tu, băi?”. În consecinţă, între cei doi s-ar fi iscat un conflict care a continuat în curtea discotecii. Victor Tipa spune că Gheorghe Bordea l-a lovit cu pumnul în faţă pe fratele său, care a căzut cu capul de bordură, ajungând în stare de inconştienţă. Cu toate acestea, Bordea ar fi continuat să-l lovească pe Tipa cu picioarele în cap. A încetat doar atunci când a intervenit unul dintre martori. După asta, din discotecă au ieşit şi prietenii lui Artur Tipa, care i-au acordat primul ajutor. „Eram la discotecă, a venit o persoană şi m-a chemat afară. Când am ieşit, Artur era la pământ, fără cunoştinţă, şi scotea nişte sunete… de parcă îşi înghiţise limba… Am băgat mâna şi i-am scos limba. Cineva a chemat salvarea, dar am văzut că era grav şi am decis să-l ducem noi la spital”, îşi aminteşte Sergiu Casapu, unul dintre amicii cu care Artur Tipa era atunci la discotecă.

    „Medicii de la Leova, văzând starea lui, au hotărât să-l interneze la reanimare, pentru că era în comă. Toţi strângeau din umeri, nu ştiau ce să-i facă. Noi am decis să-l aducem de urgenţă la Chişinău. Pe 3 septembrie, pe la ora 13.00, Artur a fost internat la reanimare la spitalul de pe str. Korolenko (n. red., Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din Chişinău). Cinci zile a stat în comă. Pe 10 septembrie, l-au transferat de la reanimare. Avea stare de amnezie, nu recunoştea pe nimeni. După externare, vreo trei luni, l-am ajutat să aibă grijă de el”, spune Victor, fratele lui Artur.

    Şi Maria Tipa, mama lui Artur, spune că întâmplarea din 2 septembrie 2012 i-a schimbat viaţa fiului ei, acesta fiind nevoit s-o ia de la capăt şi să înveţe unele lucruri de la zero. „Când a iesit din spital, nu ştia nici ce-i un telefon. Nu ştia ce-i tastatură, ce-i calculator. Nu ştia absolut nimic. Nici chiar pe mine nu m-a recunoscut. A fost lovit foarte tare la cap. Din cauza asta a suferit pierderi de memorie. Se întâlnea cu foşti colegi sau prieteni pe stradă şi nu-i recunoştea”. Maria Tipa mai spune că, pentru a evita astfel de momente, Artur a hotărât să plece din ţară. „Lipsa memoriei îl afecta foarte mult, bine că am reuşit să-l scoatem din acest mediu. Şi gradul de invaliditate pe care i-l dăduse medicii ne-am zis să nu-l mai prelungim. Acum Artur încearcă să uite totul şi să aibă o viaţă normală. Sper ca trauma să nu-şi manifeste consecinţele şi pe viitor, dar noi toţi stăm cu frică”.

    Aflat acum la Londra, Artur spune că nu-şi aminteşte nimic din cele întâmplate în acea seară şi că tot ce ştie e ceea ce i-au povestit prietenii şi familia. „Eu perioada august-noiembrie 2012 nu mi-o aduc aminte. Practic nu există în viaţa mea această perioadă. La început familia a ascuns de mine adevărul de frică să nu mă dezechilibreze psiho-emoţional, pentru că eram încă în perioada forte a tratamentului. Abia mai târziu am aflat că Bordea m-a băgat în comă. Nu aveam idee cine-i această persoană. Prima dată l-am vazut la prima şedintă de judecată”.

    Absolvent al Universităţii de Medicină, Artur Tipa spune că, după ce a fost externat din spital, a urmat un regim strict de tratament pentru a-şi reveni, dar că cea mai mare problemă era sentimentul de „incognito”. „Eram foarte confuz, nu găseam niciun fir de care să mă agăţ ca să-mi explic personal ce s-a întâmplat. La început nu-mi recunoşteam nici prietenii. Şi acum iau preparate farmaceutice pentru îmbunătăţirea memoriei fiindcă am unele lacune, dar, încet-încet, încerc să-mi revin, mai ales sub aspect moral”, ne-a mai declarat tânărul.

    Trei victime într-o singură noapte

    Se pare, însă, că Artur Tipa nu este singura victimă a poliţistului Gheorghe Bordea. La doi ani după ce l-a băgat în comă pe Tipa, Bordea, împreună cu alte două persoane, i-au bătut, în seara zilei de 12 august 2014, pe alţi trei tineri: Adrian Solonari şi Darian Sperciuc, ambii minori, şi Cristian Răileanu, de 20 de ani. A patra persoană a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

    Cristian Răileanu spune că, pe 12 august 2014, pe la 23.30, se afla în centrul oraşului Leova, împreună cu trei prieteni, când în dreptul lor s-ar fi oprit o maşină în care erau două persoane. „Cineva din maşină l-a chemat pe Adrian (Solonari) la ei. El s-a dus la maşină şi stăteau de vorbă prin geamul maşinii. Într-un moment, am văzut că Adrian fuge. Unul dintre cei doi a ieşit din maşină şi a început să fugă după el, iar celălalt a venit la noi. Adrian a reuşit să fugă, aşa că s-a întors şi celălalt la noi şi, fără să-mi zică ceva sau să mă preîntâmpine, au început să mă lovească. Eu am căzut jos şi ei mă loveau în continuare cu picioarele. Apoi ei au plecat cu maşina”. Cristian mai povesteşte că cei doi amici care erau cu el se ferise într-o parte, apoi, după ce au plecat agresorii, s-au întors şi l-au ajutat să se ridice. „Am mers vreo 50-100 de metri şi după asta cei care m-au bătut, cu încă o persoană, au venit din nou, cu o altă maşină. Cei doi prieteni ai mei s-au speriat şi au fugit, iar eu am rămas jos în iarbă. Ei m-au luat în maşină şi m-au dus acasă. Pe drum mă întrebau dacă ţin minte cine m-a bătut, dar eu eram în stare de şoc, nici nu mai înţelegeam ce se întâmplă. Pe urmă am aflat că după ce m-au dus pe mine acasă l-au prins pe Darian (unul dintre cei care reuşiseră să fugă) în cimitir şi l-au bătut, în special la cap, apoi l-au luat în maşină şi s-au dus aproape de casa lui Adrian, unde l-au aşteptat şi l-au prins. În timp ce-l băteau pe Adrian, Darian a fugit. După asta l-au dus pe Adrian la secţia de poliţie, unde râdeau împreună cu ceilalţi poliţişti de el că uite cum s-a bătut singur şi s-a umplut de vânătăi”. Cristian mai spune că nu a chemat urgenţa atunci seara, dar, fiindcă avea mari dureri de cap şi la o mână, a apelat a doua zi dimineaţa la spital, unde medicii i-au dat tratament pentru durerile de cap şi i-au imobilizat în ghips mâna la care suferise o entorsă.

    Spusele lui Cristian sunt confirmate şi de Elena Solonari, bunica lui Adrian Solonari, bătut şi el de poliţistul Bordea şi amicii săi. „Pe Adrian l-au bătut aici, lângă casă, la 200 de metri, apoi l-au pus în maşină şi îl băteau toţi pe rând. L-a bătut şi Bordea, dar mai mult ceilalţi doi. Ei îi vânau, umblau prin oraş şi unde-i prindeau, acolo-i băteau. Pe unul l-au prins la cimitir, pe al meu aici în centru, lângă casă”, povesteşte femeia, care mai susţine că, după acea bătaie, nepotul ei, pe atunci în vârstă de 16 ani şi jumătate, a stat internat în spital 15 zile. „L-au trântit jos la pământ, l-au bătut cu picioarele şi apoi l-au dus cu maşina la poliţie. Ei îs prieteni acolo toţi cu poliţia. Am fotografii cum Adrian era însângerat tot, cu capul spart în două locuri, spatele plin de vânătăi, buza spartă. I-au spart şi un dinte, până acum stă fără un dinte. Era schimonosit complet. Au intrat în incinta poliţiei ca la ei acasă, s-au îmbrăţişat cu ceilalţi poliţişti, iar Andrian stătea într-o parte ca un obiect care nu trebuieşte nimănui. Andrian le spunea să cheme salvarea, s-o cheme pe bunica, dar ei îi spuneau să nu se sprijine de perete, că le murdăreşte peretele de sânge”.

    A treia victimă din acea noapte este Darian Sperciuc. Acesta a fost prins şi bătut, în special cu lovituri la cap, într-un cimitir din Leova. Drept urmare, Darian s-a ales cu comoţie cerebrală şi a avut nevoie de mai multe zile de internare în spital. Daniel Tomiţa, a patra persoană din acel grup de prieteni, a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

    Nepot cu imunitate

    Deşi pe numele poliţistului Gheorghe Bordea au fost scrise mai multe plângeri şi chiar a fost deschis un dosar penal, acesta continuă să deţină funcţia de inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, unde a fost de curând transferat de la Inspectoratul de poliţie Hânceşti. Asta, spun rudele victimelor, se datorează protecţiei de care se bucură poliţistul din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ, şi a unchiului său, fost comisar de Leova. Mai exact, Ala Bordea, mama lui Gheorghe Bordea, este soră cu Liliana Catan, judecătoare la CSJ, dar şi cu Natalia Popa, soţia lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, în prezent primar de Hănăsenii Noi, acelaşi raion.

    Rudele victimelor declară că au scris zeci de plângeri şi petiţii atât la adresa procuraturii, cât şi a conducerii statului, doar că, după un scenariu tras la indigo, Bordea scapă de fiecare dată basma curată. Victor Tipa, fratele lui Artur Tipa, spune că Gheorghe Bordea nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că ar fi protejat de rudele sale din justiţie şi că, dimpotrivă, se mândreşte cu asta. „El se laudă prin oraş cine-i mătuşa sa şi spune că nimeni nu-i poate face nimic. El n-o să înceteze să se comporte astfel şi va continua să-şi bată joc de oameni. Poliţistul nu trebuie să aibă un rol de monstru, ci de ocrotitor al legii”, spune Victor Tipa. De altfel, membrii familiei Tipa susţin că rudele lui Gheorghe Bordea, având influenţă atât în procuratură, cât şi în justiţie, au încercat încă de la bun început să-şi scoată nepotul nevinovat prin intervenţii la procuror, la martori şi, într-un final, la judecători. „Cât am stat la căpătâiul lui Artur ei, fiind specialişti, au împânzit toate actele. Eu nici nu ştiam cine sunt rudele lui Bordea până când cineva mi-a spus: păi tu nu ştii cu cine începi războiul? Pe urmă am aflat că, în afară de comisar, el e rudă şi cu Liliana Catan de la CSJ”, declară Maria Tipa.

    Ajutat de rude sau nu, dar e cert că, la 27 noiembrie 2013, Judecătoria Leova a adoptat o decizie prin care Gheorghe Bordea a fost achitat din motiv că „în fapta sa nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii”.

    A urmat decizia Curţii de Apel Cahul, din 23 martie 2015, prin care Bordea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii de vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzate din imprudenţă, fiind eliberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere penală. Totodată, s-a admis parţial acţiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral, încasându-se de la condamnat suma de 5000 de lei, iar în ceea ce priveşte dauna materială, instanţa de apel a admis repararea ei, urmând ca asupra cuantumului concret să se pronunţe instanţa în ordine civilă.

    Astfel, familia lui Artur Tipa acuză că instanţa de apel, fiind influenţată de rudele lui Bordea, a reîncadrat neîntemeiat juridic fapta şi a schimbat învinuirea iniţială, prevăzută la art. 152, CP al R. Moldova, cu cea de la art. 157. Cu alte cuvinte, Bordea nu a mai fost acuzat de cauzarea vătămărilor corporale cu intenţie, ci de vătămare a integrităţii corporale din imprudenţă. De asemenea, familia Tipa acuză judecătorii că au tărăgănat intenţionat luarea unei decizii, astfel încât să expire termenul de prescripţie, iar Bordea să scape nepedepsit. Nemulţumiţi de decizia instanţei de apel, atât Artur Tipa, cât şi Gheorghe Bordea au făcut recurs la CSJ care, la 4 august 2015, a emis o soluţie prin care este respins ca inadmisibil recursul lui Artur Tipa, admis recursul ordinar declarat de inculpatul Gheorghe Bordea, casată decizia instanţei de apel cu menţinerea sentinţei primei instanţe. Altfel spus, în pronunţarea argumentată a deciziei, care va avea loc la 26 august 2015, Gheorghe Bordea urmează să fie declarat nevinovat şi achitat conform hotărârii primei instanţe de la Leova.

    Şi în celelalte cazuri victimele acuză organele de drept că încearcă să-l apere pe Bordea, pentru a-l scoate nevinovat. „Am primit de la procuratură o ordonanţă de râsul câinilor. Totul era în apărarea lor. Despre băiatul cu comoţie cerebrală care a fost bătut la cimitir au spus că s-a rupt din mâinile lor şi s-a lovit cu capul de bordură, nepotul meu şi-a făcut leziuni corporale special ca să nu-l ducă la poliţie, iar pe cel cu mâna ruptă au vrut să-l prindă şi el s-a zmucit şi şi-a rupt mâna… Îi prăpăd, îi bătaie de joc de noi şi atât”, se arată indignată Elena Solonari, bunica uneia dintre victime.

    „Poliţia şi procuratura au investigat cazul, dar nu stiu cât de bine au investigat, dacă au ajuns la aşa o concluzie că ei s-au apărat de noi, că Adrian i-a lovit primul şi a fugit, apoi că eu i-am atacat, iar ei s-au apărat şi eu am căzut jos şi m-am lovit. Despre Adrian au spus că ei l-au prins să-l ducă la poliţie, dar el s-a împotrivit şi s-a lovit singur de asfalt şi de uşa maşinii şi de la asta a avut contuzie. Acum nu ştiu unde se află dosarul, am înţeles că e examinat de alt procuror”, susţine şi Cristian Răileanu.

    Catan — de negăsit, Bordea şi Popa resping acuzaţiile

    Contactat telefonic de ZdG, Gheorghe Bordea ne-a spus că, în cazul Tipa, el a fost cel care a fost bătut, iar despre celelalte trei cazuri aude pentru prima dată. „Eu aşa caz nu cunosc, persoanele nu le cunosc, idee n-am despre ce se vorbeşte”. Gheorghe Bordea a respins cu vehemenţă şi acuzele că ar fi protejat de rudele sale din justiţie. „Eu cu dl Nicolae Popa sunt rudă, dar cu doamna Catan astea-s vorbe de-ale doamnei Tipa, interpretate. Eu nu am nimic cu femeia ceea”. Întrebat dacă mama sa, Ala, este soră cu Liliana Catan, Gheorghe Bordea a negat acest lucru. „Nu, nu-i soră. Duceţi-vă, vă rog, şi întrebaţi, luaţi audieri de la oameni. Una-i ce spune Maria Tipa şi alta-i realitatea. Duceţi-vă, vă rog, la Maria Tipa, dacă v-a dat aşa sugestii”, a mai spus inspectorul şi a închis telefonul, pentru ca, peste câteva minute, să revină pentru a preciza numele reporterului cu care a discutat la telefon. „Vreau să ştiu ce nume să scriu în petiţie, că scrieţi la comandă”, a replicat el şi a închis telefonul. L-am sunat înapoi pentru a preciza despre ce petiţie este vorba, dar Bordea a refuzat în repetate rânduri să mai discute cu noi, spunând că „este ocupat, iar noi îi creăm probleme”.

    Legătura de rudenie dintre Liliana Catan şi Gheorghe Bordea este, însă, confirmată de mai mulţi locuitori din Hănăsenii Noi, dar şi de Nicolae Popa, fost comisar la Leova, unchiul poliţistului Gheorghe Bordea. „Da, îs surori. Şi?” Cât despre faptul că ar fi influenţat, din postura de comisar al raionului, mersul anchetei în care era vizat nepotul său, Nicolae Popa spune că el şi-a făcut treaba onest şi nu are nicio legătură cu asta. „Deja de un an jumate nu mai lucrez şi nu mai influenţez nimic şi n-am influenţat nici până acum. Nu am examinat noi cauza penală, a examinat procuratura şi eu n-am putut să mă implic în chestiile astea. Când a fost cazul respectiv, eu personal am insistat să fie înregistrat şi să fie examinat. Eu nu am făcut la nimeni rău, atribuţiile de serviciu mi le-am îndeplinit onest. Dacă cineva-i vinovat, trebuie să răspundă, nu şeful inspectoratului”, ne-a declarat Nicolae Popa, acum primar al satului Hănăsenii Noi.

    Am încercat să discutăm şi cu Liliana Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi mătuşa poliţistului Gheorghe Bordea, dar fără succes. La telefonul Biroului pentru audienţă şi relaţii cu publicul al CSJ ni s-a spus că „în primul rând, ea nu este, este în concediu, dar în al doilea rând, nu avem dreptul să vă dăm numărul de telefon, iar ore de audienţă ea nu are”. Am insistat să găsim, totuşi, o modalitate de a lua legătura cu doamna judecătoare. Ni s-a spus să revenim peste câteva minute. Peste vreo 10 minute a urmat o discuţie cu şefa Direcţiei Monitorizare, Corina Căruntu, care ne-a spus acelaşi lucru: „Dânsa nu este la serviciu şi o să revină abia în septembrie, la sfârşitul lunii” şi, de asemenea, că nu ar exista nicio posibilitate să vorbim cu judecătoarea.
    sursa: Zdg.md

  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     
  • Eliberatorii lui Druţă, avertizaţi

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    în primăvara anului 2014, magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe Vanea Pisateli, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc, care a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat incontestabil vinovăţia acestuia. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu a solicitat ca magistrații Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Ion Guzun să fie trași la răspundere disciplinară. Cei trei judecători nu s-au prezentat la şedinţă pentru a-şi expune poziţia şi au solicitat ca subiectul să fie examinat în lipsa lor. 

    Amintim că Ion Druță, alias Vanea Pisateli este judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. Potrivit poliţiei, victimele au fost răpite de un alt interlop, Robert Gârleanu, care la ordinul lui Druță le-a executat într-o locuință din Ialoveni. Cadavrele au fost îngropate într-o pădure de pe traseul Chişinău-Hânceşti și descoperite opt ani mai târziu. Druță a fost reţinut în toamna anului trecut, fiind învinuit, într-un alt dosar, de trafic de arme.  

     
  • Судьей Высшей судебной палаты назначена Лилиана Катан

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

     

     

  • Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la CSJ, cu votul a 71 de deputaţi

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

  • Валерий Пасат призывает парламент не назначать Лилиану Катан судьей ВСП

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

  • Inadmisibila avansare a magistratei Lilia Catan după Valeriu Pasat

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

  • Общее собрание судей

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

  • Judecătorii, bolnavi de meserie

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.


     

  • Сегодня члены ВСМ попытаются избрать председателя Высшей судебной палаты

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

     

  • Discursul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, la Adunarea Anuală a Judecătorilor

  • JUDECĂTOAREA LILIANA CATAN:„Fiecare popor are justiţia pe care şi-o creează”

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU