Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Bondarenco Natalia
Căutare avansată
Sursa foto: csj.md

Catan Liliana

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 07.11.1996

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260 din 1 noiembrie 2013 numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pe un termen de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1968

Instruire/Diplome
1989 - 1995 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Data numirii în funcție: 07.11.1996

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260 din 1 noiembrie 2013 numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pe un termen de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1968

Instruire/Diplome
1989 - 1995 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

04.02.1991 - 24.02.1993  Consultant juridic, colhozul Miciurin, raionul Sîngerei, or. Sîngere
1996 - 2005 judecător al Judecătoriei mun. Bălţi, Decret nr. 336 din 7 noiembrie 1996
2001 - numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, Decret nr. 291-II din 30 octombrie 2001
2005 - 2013 judecător al Curţii de Apel Chişinău, Decret nr. 226-IV din 22 septembrie 2005
2011 - gradul II de calificare a judecătorului
2013 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2014 - gradul întâi de calificare al judecătorului.

Activitatea juridică non-judiciară
1997- 2006 lector la Universitatea Pedagogică “A.Russo”, facultatea de drept, mun.Bălţi
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei
Vicepreşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din RM.

Educaţie şi formare:
a) acordarea gradelor de calificare conform Hotărârilor CSM:
-  gr.5 -nr.46, 14.05.1997;
- gr. 4- nr. 19, 03.06.1999;
- gr. 3-nr. 27.12.2005;
- gr. 2-nr. 254/18, 24.05.2011;
- gr. 1 - nr.806/26 07.10.2014

b) seminare de perfecţionare continuă:
- participarea pe parcursul activităţii de judecător la toate seminarele incluse în planul de activitate a CSJ, organizate de CSM, inclusiv prin intermediul INJ;

d) seminare, conferinţe internaţionale:
18-22 octombrie 2010 - seminarul de instruire a formtorilor naţionali organizat de programul comun al UE şi Consiliului Europei în RM;
11 februarie 2011 - Conferinţa Internaţională „Justiţia din RM în procesul de integrare europeană”;
21-22 iunie 2012 - Conferinţa internaţională „Contribuţia Asociaţiilor judecătoreşti în procesul de reformare a justiţiei şi de implimentare a Cnvenţiei Europene pentru Drepturile Omului”;
3-5 iunie 2013 - Conferinţa internaţională „Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii în RM”;
Ianuarie 2014 - Tehnica relaţionării şi de întocmire a hotărîri lor judecătoreşti;
Iulie 2014, Strasbourg - Round table on efective remedies to challenge conditions af detention;
Iulie 2014- etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minorii;
Noiembrie 2014 -Asigurarea independenţei justiţiei şi autoadministrarea judecătorească. Justiţia şi mass-media;                                                                                                                                             ;
Iunie 2015, Conferinţa Internaţională ”Justiţia contenciosului administrativ în calitate de instrument al statului de drept”;
Iunie 2015, Conferinţa Internaţională „Contribuţia asociaţiilor judecătoreşti profesionale în procesul asigurării unui sistem judiciar eficient”;
Septembrie 2015, seminar internaţional, „Cooperare internaţională pentru reforma sistemului de justiţie în Moldova. Combaterea fraudei în achiziţii publice şi implimentarea confiscării extinse”;
Noiembrie 2015, Conferinţa Internaţională "Mecanisme de asiguare a calităţii actului de justiţie”;
Noiembrie 2015, Conferinţa Internaţională „Răspunderea disciplinară a judecătorului, temeiuri şi procedură”;

e)  participarea în grupuri de lucru:
organizator, membru al consiliului organizatoric al seminarelor, conferinţelor, meselor rotunde organizate de Consiliul AJM, inclusiv în colaborare cu CSM, CSJ şi organizaţiile internaţionale, ONG-uri etc.
membru al Consiliului de monitorizare a implimentării reformelor în justiţie atît componenta procedură penală, cît şi procedură civilă;
membrul desemnat de CSJ în grupului de lucru pentru perfectarea diferitor proiecte de legi.

Titluri onorifice / Distincţii
Diploma de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii
Diploma și Medalia Asociației Judecătorilor din Republica Moldova

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 59/5 din 12 august 2016, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Catan Liliana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr.27/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, judecătoarea Catan Liliana a figurat în mai multe procese naţionale (3 dosare) care ulterior au fost finalizate printr-o hotărîre a Curţii Europene.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catan Liliana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

O.R. și L.R. contra Moldovei, Hotărârea din 30.10.2018, cererea nr. 24129/11, invocând Articolul 3 din Convenție, reclamantele s-au plâns în fața Curții de relele tratamente la care au fost supuse de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție din mun, Chișinău la 7 aprilie 2009, prin obligarea acestora să se dezbrace şi să facă așezări în fața mai multor persoane, precum și de lipsa unei investigații prompte în acest sens, polițiștii fiind scutiți de pedeapsă.
DOGOTAR contra Moldovei, hotărârea din 04.09.2018, cererea nr. 12653/15, Articolele 5 § 1 și 8 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de internarea sa forțată într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională pentru în acest sens.
GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.


STEPULEAC c. Moldoveihotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 8207/06, violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) şi violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei);
CEBOTARI c. Moldovei, hotărârea din 13/11/2007, cererea nr. 35615/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a sesiza Curtea);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărârea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
MITROFAN c. Moldovei, hotărârea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 10% și a deciziilor meținute din cele examinate este de 90%;
2011 procentajul deciziilor casate din cele menținute este de 6% și a deciziilor menținue din cele examinate este de 94%;
2012 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 13% iar a deciziilor menținute din cele examinate este de 87%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 02/01 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru promovare în funcţie administrativă – președinte/vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.455/33 din 24 decembrie 2019, materialele în privința judecătorului Liliana Catan au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea în funcţie administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Liliana Catan, Curtea Supremă de Justiție, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accedere la funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 59/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Liliana Catan la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022, se conferă titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătoarei Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează judecătorii Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Buiucani, în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror.

Conform Hotărârii nr. 267/25 din 02 noiembrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Liliana Catan, pentru participare la vizita de studiu în vederea preluării bunelor practici în domeniul combaterii abuzului și exploatării sexuale online a copiilor, care va avea loc în perioada 06-10 decembrie 2021 în Olanda.

Prin Hotărârea nr. 61/6 din 09 Martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și procuror.

Prin Hotărârea nr. 187/10 din 21 Mai 2018, se deleagă Președintele CSM, Victor MICU, membrul CSM, Dorel MUSTEAȚĂ, judecătorul Liliana CATAN de la Curtea Supremă de Justiție și vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie PAVLIUC la conferința internațională cu privire la Articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului „Dreptul la liberate și la siguranță”, ce va avea loc la 4 iunie 2019 în incinta hotelului „BRISTOL Central Park” (str. Pușkin 32, mun. Chișinău), începând cu ora 09:00.

Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018; 
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dna Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 59/5 din 12 august 2016, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Catan Liliana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr.27/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, judecătoarea Catan Liliana a figurat în mai multe procese naţionale (3 dosare) care ulterior au fost finalizate printr-o hotărîre a Curţii Europene.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catan Liliana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

O.R. și L.R. contra Moldovei, Hotărârea din 30.10.2018, cererea nr. 24129/11, invocând Articolul 3 din Convenție, reclamantele s-au plâns în fața Curții de relele tratamente la care au fost supuse de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție din mun, Chișinău la 7 aprilie 2009, prin obligarea acestora să se dezbrace şi să facă așezări în fața mai multor persoane, precum și de lipsa unei investigații prompte în acest sens, polițiștii fiind scutiți de pedeapsă.
DOGOTAR contra Moldovei, hotărârea din 04.09.2018, cererea nr. 12653/15, Articolele 5 § 1 și 8 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de internarea sa forțată într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională pentru în acest sens.
GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

STEPULEAC c. Moldoveihotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 8207/06, violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) şi violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei);
CEBOTARI c. Moldovei, hotărârea din 13/11/2007, cererea nr. 35615/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a sesiza Curtea);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărârea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
MITROFAN c. Moldovei, hotărârea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2010 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 10% și a deciziilor meținute din cele examinate este de 90%;
2011 procentajul deciziilor casate din cele menținute este de 6% și a deciziilor menținue din cele examinate este de 94%;
2012 procentajul deciziilor casate din cele examinate este de 13% iar a deciziilor menținute din cele examinate este de 87%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 02/01 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru promovare în funcţie administrativă – președinte/vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.455/33 din 24 decembrie 2019, materialele în privința judecătorului Liliana Catan au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovarea în funcţie administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Liliana Catan, Curtea Supremă de Justiție, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accedere la funcție administrativă.

Prin Hotărârea nr. 59/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013 a fost admisă candidatura doamnei Liliana Catan la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022, se conferă titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătoarei Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează judecătorii Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Stella Bleșceaga de la Judecătoria Buiucani, în calitate de membri ai Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror.

Conform Hotărârii nr. 267/25 din 02 noiembrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Liliana Catan, pentru participare la vizita de studiu în vederea preluării bunelor practici în domeniul combaterii abuzului și exploatării sexuale online a copiilor, care va avea loc în perioada 06-10 decembrie 2021 în Olanda.

Prin Hotărârea nr. 61/6 din 09 Martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și procuror.

Prin Hotărârea nr. 187/10 din 21 Mai 2018, se deleagă Președintele CSM, Victor MICU, membrul CSM, Dorel MUSTEAȚĂ, judecătorul Liliana CATAN de la Curtea Supremă de Justiție și vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie PAVLIUC la conferința internațională cu privire la Articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului „Dreptul la liberate și la siguranță”, ce va avea loc la 4 iunie 2019 în incinta hotelului „BRISTOL Central Park” (str. Pușkin 32, mun. Chișinău), începând cu ora 09:00.

Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018; 
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dna Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

 

Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022

Hotărârea nr. 156/12 din 19 iulie 2022

Hotărârea nr. 267/25 din 02 noiembrie 2021

Hotărârea nr. 61/6 din 09 Martie 2021

Hotărârea nr. 02/01 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 187/10 din 21 Mai 2018

Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 779/34 din 28 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 806/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 503/23 din 18 iulie 2017

Hotărârea nr. 59/5 din 30 septembrie 2016

Hotărârea nr. 27/3 din 31 mai 2013

Hotărârea nr. 34/5 din 12 iunie 2013

Hotărârea CSM nr. 151/6 din 12 februarie 2013

Hotărârea nr. 254/18 din 24 mai 2011

Cauze CtEDO Catan Liliana

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/5 din 12 august 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014-2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 27/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

Conform Hotărârii nr. 38/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva răspunsului Inspecției judiciare nr. 928s-1370p/m din 13 septembrie 2021, emis pe marginea sesizării depuse la 07 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pavliuc Ghenadie de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Morozan Ghenadie, Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău, Boico Victor, Catan Liliana, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 207/10 din 20 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 734s-1089p/m din 03 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 05 august 2020 asupra acțiunilor judecătorului Postica Aureliu de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), judecătorii Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Iovu, Alexandru Gafton, Ghenadie Моrоzап și de judecătorii Curții Supreme de Justiție, Nicolae Gоrdilă (în demisie), Liliana Catan și Ion Guzun.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

La data de  29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu în baza art. 10 alin. (1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încălcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015, nu au fost înregistrate sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Catan Liliana au fost depuse 27 de petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 59/5 din 12 august 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014-2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 27/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Liliana Catan".

Conform Hotărârii nr. 38/3 din 04 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva răspunsului Inspecției judiciare nr. 928s-1370p/m din 13 septembrie 2021, emis pe marginea sesizării depuse la 07 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pavliuc Ghenadie de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Morozan Ghenadie, Diaconu Mihail de la Curtea de Apel Chișinău, Boico Victor, Catan Liliana, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 207/10 din 20 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 734s-1089p/m din 03 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 05 august 2020 asupra acțiunilor judecătorului Postica Aureliu de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), judecătorii Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Iovu, Alexandru Gafton, Ghenadie Моrоzап și de judecătorii Curții Supreme de Justiție, Nicolae Gоrdilă (în demisie), Liliana Catan și Ion Guzun.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

La data de  29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu în baza art. 10 alin. (1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încălcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015, nu au fost înregistrate sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Catan Liliana au fost depuse 27 de petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 38/3 din 04 martie 2022

Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020

Hotărârea nr. 207/10 din 20 Octombrie 2020

Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015

Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016

Știri
  • Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

    Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

    În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

    În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

    Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

    În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

    În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

    Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
    Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

    În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

    Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

    În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

    Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

    Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
    Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

    Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

    În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

    Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

    În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

    Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

    Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

    În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

    În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

    Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
    Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

    „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

    În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

    În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

    În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

    Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

    În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

    În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

    În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

    Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

    despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

    despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

    despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

    Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
    Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

    La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

    În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

    „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

    În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

    În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

    Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

    Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
    Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

    În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

    În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

    În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

    În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

    Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

    În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

    Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

    Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

    În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
    Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
    Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

    În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

    „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

    Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

    „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

    În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

    Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

    Maria Frunze: Averea și cariera
    Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

    În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

    Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

    A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

    În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

    Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

    Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

    Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

    Natalia Clevadî: cariera și averea
    Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

    În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

    În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

    Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
    Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

    Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

    În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

    Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
    Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

    Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

    Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

    Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

    Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

    Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
    Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

    Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

    Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

    Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

    Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

    Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

    Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

    În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

    Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

    În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

    Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
    Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

    Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

    Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

    În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

    Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

    Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

    În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

    În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

    Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

    Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

    Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

    În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

    Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
    Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

    În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

    Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

    Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
    Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

    Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

    Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

    Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

    Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

    Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

    Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

    Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
    Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

    Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

    Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

    În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

    În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

    De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

    Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

    Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

    Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

    Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

    „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

    Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

    Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

    Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

    Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

    În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

    Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

    Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

    Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

    Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

    Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
    Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

    Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

    Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

    În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

    Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

    Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

    Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

    Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

    Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
    cariera judecătorilor
    instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
    respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
    administrarea instanţelor judecătoreşti;
    şi alte competenţe în condiţiile legii.
    De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

    Sursa: zdg.md

  • Орденоносец Додона, кум Нэстасе и «миллионер» от ЕСПЧ. Кто претендует на должность судьи ВСМ

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

    Кандидаты

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Сейчас он работает в суде столичного сектора Буюканы. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA).

    В 2018 году ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что судья Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.

    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, и штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с этими приговорами и заменила их тюремными сроками.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Но, после того как в его назначении нашли конфликт интересов (Балан приходится кумом Андрею Нэстасе, который тогда возглавлял МВД), Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции.

    15 ноября того же года Балан подал в отставку с этой должности. К тому времени ему удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Василий Шкёпу

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году возглавил суд Унген. В 2016 году после истечения мандата он исполнял обязанности председателя суда Унген. В 2017 году по предложению ВСМ его назначили председателем суда Унген еще на четыре года. В 2018 году тогдашний президент Игорь Додон наградил судью Шкёпу орденом «Трудовой славы». В 2021 году истек срок второго мандата Шкёпу, и сейчас он вновь исполняет обязанности главы суда Унген.

    Станислав Сорбало

    Станислав Cорбало работает в суде Бельц. В судебную систему он вернулся в 2020 году. До этого более 10 лет доказывал в ЕСПЧ, что его уволили незаконно. Речь идет о событиях 2008-2009 годов. Тогда генпрокурор Валерий Гурбуля попросил у ВСМ разрешения начать уголовное дело против Сорбало. По версии прокуратуры, Сорбало признал незаконными обыски у адвоката, который ранее защищал судью в другом судебном процессе. Сам Сорбало утверждает, что высказался по поводу обысков, которые в рамках дела против адвоката провели у третьих лиц.

    Тогда Генпрокуратура начала уголовное дело против Сорбало, а ВСМ — дисциплинарную проверку. По итогам дисциплинарной проверки судью отправили в отставку. Сорбало пытался обжаловать это решение в вышестоящих инстанциях, но его заявления отклоняли. В 2019 году ЕСПЧ сообщил правительству Молдовы, что рассматривает жалобу Сорбало. Стороны пришли к мировому соглашению, а Высшая судебная палата отменила решение об увольнении Сорбало. В 2020 году ВСМ восстановил судью в должности. Ему также выплатили компенсацию 1,883 млн леев.

    Михаил Кожокару

    Михаил Кожокару с 2015 года работает судьей в суде Бельц. До этого он работал судебным ассистентом в Апелляционной палате Бельц. В 2020 году Кожокару назначили судьей до достижения 65 лет.

    Юрий Беженару

    Юрий Беженару работает судьей с 1994 года. С 2003 по 2008 год он был председателем суда Буюкан. С 2008 года Беженару работает судьей в Высшей судебной палате. По данным неправительственной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ восемь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Беженару. Также он был судьей в коллегии, которая обязала госпредприятие Registru выплатить $7 млн ущерба компании бизнесмена Бориса Бирштейна Intercomsoft LTD. Тогдашний министр юстиции Олег Ефрим требовал наказать судей за это решение.

    Летом 2020 года Беженару претендовал на пост вице-председателя ВСП, но не набрал нужного числа голосов.

    Вероника Купча

    Вероника Купча стала судьей Оргеевского суда в 2007 году. В 2010 году Купча возглавила суд Оргеева. Ее мандат председателя суда Оргеева продлевали до 2020 года. А в 2021 году Купчу назначили временным исполняющим обязанности председателя Оргеевского суда.

    В 2013 году Купча оказалась в центре скандала. Журналисты выяснили, что судья наняла секретаря, которую сама же приговорила к двум годам условно по делу о присвоении государственного имущества.

    Марина Русу

    Марину Русу назначили судьей Тараклийского суда в 2012 году. В 2015 году она переехала с семьей в Кишинев. Русу дважды обращалась в ВСМ с просьбой перевести ее на работу в Кишинев, объясняя это тем, что у нее пятеро детей и ей приходится тратить восемь часов в день, чтобы попасть на работу, а затем домой (четыре часа туда и четыре обратно),. Но ВСМ оба раза ей отказывал без объяснения причин (в 2019 и в 2020 годах).

    В августе 2019 года вместе с судьями Викторией Сандуцей и Ионом Маланчуком Русу основала ассоциацию судей Vocea Justitiei. Ассоциация неоднократно публично критиковала ВСМ. После того как ВСМ вторично отказался перевести Русу в Кишинев, ассоциация потребовала отставки трех членов ВСМ (Анатола Пахопола, Нины Чернат и Марианы Тимотин). По мнению ассоциации, они дискриминировали судью Марину Русу и «грубо нарушили свои обязательства». Сама Русу пожаловалась на ВСМ в Совет по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства. В декабре 2020 года Совет подтвердил, что судью дискриминировали.

    Иоана Киронец

    Иоана Киронец начала работать судебным инспектором при ВСМ в 2011 году. В 2012 году стала главой секретариата ВСМ, а в 2015 году — судьей суда столичного сектора Чеканы. В 2018 году Киронец снова начала работать судебным инспектором при ВСМ, а в 2020 году возглавила инспекцию. В 2021 году, отметим, Высший совет магистратуры (ВСМ) не утвердил отчет инспекции. Членов ВСМ возмутило, что в отчете собрана «сухая статистика», но нет конкретных предложений, как улучшить положение дел и повысить уровень доверия общества к системе юстиции.

    Дмитрий Пушка

    Дмитрий Пушка стал судьей Сорокского суда в 2005 году. В 2011 году его перевели в суд Бельц, а в 2013 году — в Апелляционную палату Бельц.

    Ливия Митрофан

    Ливия Митрофан с 2012 по 2014 год работала адвокатом-стажером. В 2016 году начала работать судебным ассистентом в Высшей судебной палате. С 2018 года стала работать судьей уголовной коллегии суда Чекан, а затем — судьей по гражданским делам в суде сектора Центр. Была соавтором многих публичных деклараций судей. Так, после смены власти в 2019 году, Ливия Митрофан и другие судьи сектора Центр выступили на заседании ВСМ и призвали правительство организовать конструктивный диалог о реформе юстиции.

    Лилиана Катан

    Лилиана Катан работает судьей с 1996 года, с 2005 — в Апелляционной палате Кишнева, с 2013 — в Высшей судебной палате (ВСП). По данным общественной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ семь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Катан. У нее также есть дисциплинарное предупреждение за то, что в составе коллегии ВСМ она освободила Иона Друцэ, которого АП приговорила к 20 годам тюрьмы за тройное убийство.

    В 2017 году коллегия, в которую входила Катан, оставила в силе приговор экс-премьеру Владимиру Филату, которого приговорили к 9 годам лишения свободы. В июле 2020 года она участвовала в конкурсе на пост главы ВСП, но не набрала нужного числа голосов.

  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Marți, 30 martie, se alege președintele CSJ. Lista celor cinci judecători care și-au depus candidatura și detalii despre activitatea acestora

    Cinci judecători au fost înregistrați în cursa pentru fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ): Anatolie Țurcan, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul se va desfășura în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de marți, 30 martie. Precedentele concursuri pentru funcția de președinte al CSJ au fost, fie anulate, pentru că niciun candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, fie amânate din lipsă de cvorum.

    Anterior, în concursul pentru funcția de președinte al CSJ era înscris și Dumitru Mardari. Acesta însă s-a retras din competiție, astfel că următorul președintel al CSJ va fi ales dintr-o listă de cinci magistrați, toți de la CSJ.

    ZdG a scris anterior despre cine sunt cei cinci candidați la funcția de președinte al CSJ.

    Cinci judecători au fost înregistrați în cursa pentru fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ): Anatolie Țurcan, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul se va desfășura în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de marți, 30 martie. Precedentele concursuri pentru funcția de președinte al CSJ au fost, fie anulate, pentru că niciun candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, fie amânate din lipsă de cvorum.

    Anterior, în concursul pentru funcția de președinte al CSJ era înscris și Dumitru Mardari. Acesta însă s-a retras din competiție, astfel că următorul președintel al CSJ va fi ales dintr-o listă de cinci magistrați, toți de la CSJ.

    ZdG a scris anterior despre cine sunt cei cinci candidați la funcția de președinte al CSJ.

    Anatolie Țurcan, la CSJ din 2016

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

    Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

    Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM de atunci, Dorel Musteață, până în acel moment, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei.

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Țurcan a ridicat un salariu de circa 345 766 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de 162 240 de mii de lei și o indemnizație de boală de 29 894 de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și două un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.

    Micu Victor – de șapte ani la CSM

    Victor Micu a fost promovat în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie în anul 2017, până la atingerea plafonului de vârstă. El nu a activat însă niciodată ca judecător la CSJ, fiind detașat în cadrul CSM. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, unde a ocupat și funcțiile de vicepreședinte și președinte. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie.

    Din 2014, Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a ajuns la CSM pentru primul mandat în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Magistratul a obținut un al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat 345 de colegi. Detalii aici

    În iulie 2019, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cu 9 voturi pro, Micu a fost revocat din funcția de președintele al CSM. În Hotătârea motivată, CSM susține că a fost „imperativă întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a procedurii de revocare” a lui Victor Micu pentru „respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al societății”. Detalii aici

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Micu a ridicat un salariu de circa 385 869 de mii lei de la CSM. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009. În declarația de venit pentru anul 2019, magistratul mai indică un apartament cu suprafața de 79 m.p., în valoare de 637 121 lei, achiziționat prin contract de investiție în anul 2019. Micu mai indică că deține cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale
    S.A. Estate Group.

    Liliana Catană, numită în funcție de judecătoare la CSJ în 2013

    Liliana Catana a fost numit în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție în 2013, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, iar din 2005 până în 2013, timp de 8 ani, a lucrat Curtea de Apel Chișinău, ulterior fiind promovată la CSJ.

    La 12 decembrie 2017, Catana a făcut parte din completul de judecată, format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat.

    Liliana Catana – vizată anterior în mai multe investigații jurnalistice

    În 2014, ZdG a scris că Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catana este mătușa polițistul Gheorghe Bordea pe numele căruia în 2015 au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plangeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecţiei de care se bucură din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ.

    În declarația de venit pentru anul 2019, magistrata indică un salariu de 365 881 de lei de la CSJ. Judecătoarea a mai trecut în declarație două automobile – un autoturism de model Toyota Camry, anul de fabricație 2016, estimat la 300 de mii de lei și dobândit în 2018 și un automobil de marca Toyota RAV 4 fabricat în  2009 și dobândit în 2014.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Liliana Catana au fost obiect de examinare la CtEDO

    Petru Moraru, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Petru Moraru este judecator la Curtea Supremă de Justiție din 2014. Anterior, a activat 11 ani ca judecator la Judecătoria Cahul, iar din 2010 până în 2014 a exercitat funcția de președinte al instanței din Cahul. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. De la 1 decembrie 2017, Petru Moraru este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind numit în funcție pentru o perioadă de patru ani.

    Ajuns la CSJ în 2014, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009. Completul de judecată a decis că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Detalii aici

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate a mai multor bunuri”, au dispus clasarea cauzei.

    Petru Moraru indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2019, un salariu de 361 649 de lei de la CSM. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.

    Ion Guzun, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.

    Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.

    În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.

    Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.

    ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.

    Ion Guzun indică în declarația de venit pentru 2019 un salariu de 382 554 de lei.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

    În ședința CSM de marți se vor alege și președinții altor patru instanțe din țară pentru suplinirea funcției vacante de președinte al Curții de Apel Bălți, a Curții de Apel Comrat, a Judecătoriei Orhei și a Judecătoriei Bălți.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt, ce dosare de rezonanță au gestionat și ce avere au judecătorii pretendenţi la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

    Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

    Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

    1. ȚURCAN Anatolie
    2. MARDARI Dumitru
    3. MICU Victo
    4. CATAN Liliana
    5. MORARU Petru
    6. GUZUN Ion

    Țurcan Anatolie, numit în funcție de judecător la CSJ în 2016

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

    Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

    Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

    Relații de rudenie cu judecătorii din sistem

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM de atunci, Dorel Musteață, până în acel moment, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei.

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Țurcan a ridicat un salariu de circa 345 766 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de 162 240 de mii de lei și o indemnizație de boală de 29 894 de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și două un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.

    Mardari Dumitru asigură interimatul funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al CSJ, după suspendarea lui Oleg Sternioală

    Mardari Dumitru a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2014, până la atingerea vârstei de 65 de ani. La 4 noiembrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Dumitru Mardari, de la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al Curții Supreme de Justiție, pe perioada suspendării din funcție a judecătorului Oleg Sternioală. Anterior, Mardari a activat în calitate de judecător la Judecătoria Ciocana.

    Imobiliare „din testament” pentru judecătorul Mardari

    La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot în 2016, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Mardari a ridicat un salariu de circa 300 011 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă un venit de  14 229 de lei obținut din darea în arendă a loturilor de teren agricole. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și un automobil de model Mercedes E240, anul de fabricație 2003. Judecătorul mai indică că deține trei conduri bancare, dar și cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale S.A. ELIRI.

    Dumitru Mardari a făcut parte din Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, care la 15 decembrie 2016, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Micu Victor – de șapte ani la CSM

    Victor Micu a fost promovat în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie în anul 2017, până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, unde a ocupat și funcțiile de vicepreședinte și președinte. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie.

    Din 2014, Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a ajuns la CSM pentru primul mandat în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Magistratul a obținut un al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat 345 de colegi. Detalii aici

    În iulie 2019, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cu 9 voturi pro, Micu a fost revocat din funcția de președintele al CSM. În Hotătârea motivată, CSM susține că a fost „imperativă întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a procedurii de revocare” a lui Victor Micu pentru „respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al societății”. Detalii aici

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Micu a ridicat un salariu de circa 385 869 de mii lei de la CSM. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009. În declarația de venit pentru anul 2019, magistratul mai indică un apartament cu suprafața de 79 m.p., în valoare de 637 121 lei, achiziționat prin contract de investiție în anul 2019. Micu mai indică că deține cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale
    S.A. Estate Group.

    Liliana Catană, numită în funcție de judecătoare la CSJ în 2013

    Liliana Catana a fost numit în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție în 2013, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, iar din 2005 până în 2013, timp de 8 ani, a lucrat Curtea de Apel Chișinău, ulterior fiind promovată la CSJ.

    La 12 decembrie 2017, Catana a făcut parte din completul de judecată, format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat.

    Liliana Catana – vizată anterior în mai multe investigații jurnalistice

    În 2014, ZdG a scris că Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catana este mătușa polițistul Gheorghe Bordea pe numele căruia în 2015 au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plangeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecţiei de care se bucură din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ.

    În declarația de venit pentru anul 2019, magistrata indică un salariu de 365 881 de lei de la CSJ. Judecătoarea a mai trecut în declarație două automobile – un autoturism de model Toyota Camry, anul de fabricație 2016, estimat la 300 de mii de lei și dobândit în 2018 și un automobil de marca Toyota RAV 4 fabricat în  2009 și dobândit în 2014.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Liliana Catana au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Petru Moraru, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Petru Moraru este judecator la Curtea Supremă de Justiție din 2014. Anterior, a activat 11 ani ca judecator la Judecătoria Cahul, iar din 2010 până în 2014 a exercitat funcția de președinte al instanței din Cahul. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. De la 1 decembrie 2017, Petru Moraru este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind numit în funcție pentru o perioadă de patru ani.

    Ajuns la CSJ în 2014, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009. Completul de judecată a decis că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Detalii aici

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate a mai multor bunuri”, au dispus clasarea cauzei.

    Petru Moraru indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2019, un salariu de 361 649 de lei de la CSM. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.

    Ion Guzun, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.

    Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.

    În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.

    Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.

    ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.

    Ion Guzun indică în declarația de venit pentru 2019 un salariu de 382 554 de lei.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Pe lângă concursul pentru șefia Curții Supreme de Justiție, judecătorul Ion Guzun și-a înregistrat candidatura și la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție.

    Câștigătorul concursului pentru funcția de președinte al CSJ urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul ședinței programată pentru 2 februarie 2021. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.

    Tot la ședința CSM anunțată pentru data de 2 februarie, urmează să fie desfășurate și concursurile pentru suplinerea mai multor funcții de conducere a instanțelor judecătorești din R. Moldova.
    Sursa: zdg.md

  • Șase pretendenți la șefia Curții Supreme de Justiție. Printre candidați – doi membri ai CSM

    În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

    În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

    Dumitru Mardari și-a început activitatea în funcție de magistrat în anul 1994, la Judecătoria Ciocana, Chișinău, instanță la care a exercitat și funcția de președinte din anul 2002 până în anul 2010. În anul 2014, magistratul a fost promovat la CSJ. Acesta a fost, anterior, membru al Colegiului de calificare a judecătorilor și al Colegiului pentru selecția şi cariera judecătorilor.

    Victor Micu este judecător din anul 1998. Acesta și-a început activitatea la Judecătoria Rîșcani din municipiul Chișinău, instanță la care a exercitat inclusiv funcțiile de vicepreședinte și președinte. Începând cu anul 2014, Victor Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a fost promovat la CSJ în anul 2017.

    Liliana Catan a fost numită în funcția de judecător în anul 1996, la instanța de prim nivel din municipiul Bălți, unde a activat până în anul 2005. Ulterior, magistrata a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău, unde a activat aproximativ opt ani, iar din anul 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catan a fost preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor și vicepreşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova.

    Petru Moraru a devenit judecător în anul 2003, după ce activat mai mult timp în Procuratura Cahul. În perioada 2010 – 2014, magistratul a exercitat funcția de președinte al Judecătoriei Cahul, iar ulterior a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție. Petru Moraru a fost ales, în anul 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la instanța din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, iar doi ani mai târziu a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Patru judecători candidează pentru funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

    Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

    Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 - la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

    Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Tamara Chişcă-Doneva este în prezent președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Și-a început cariera de magistrată în 1987, la Judecătoria Hâncești. În 1995 a fost promovată la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste doar un an a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar în 2003 a ajuns la CSJ.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO. Printre cele mai importante este încheierea emisă în iulie 2005, în dosarul S.A.Gemenii. Guvernul Republicii Moldova este obligat până să achite 1,5 milioane de euro în dosarul respectiv.

    Ziarul de Gardă scria într-o anchetă din 2014 că Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • (INTERVIU) Liliana Catan: Un candidat bun la funcția de judecător trebuie să aibă atât cunoștințe teoretice, cât și experiență de lucru în instanță

    Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente pentru a deveni un bun judecător. Pentru a putea exercita această funcție sunt necesare și alte elemente. Într-un interviu pentru www.justitietransparenta.md, Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Liliana Catan a vorbit, în interviul de mai jos, despre procesul de selecție al judecătorilor, despre criteriile pe care trebuie să le întrunească solicitanții și despre recenta modificare a condițiilor de selectare pentru funcțiile de judecător.

    Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente pentru a deveni un bun judecător. Pentru a putea exercita această funcție sunt necesare și alte elemente. Într-un interviu pentru www.justitietransparenta.md, Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Liliana Catan a vorbit, în interviul de mai jos, despre procesul de selecție al judecătorilor, despre criteriile pe care trebuie să le întrunească solicitanții și despre recenta modificare a condițiilor de selectare pentru funcțiile de judecător.

    Î: Doamna Catan, în 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a modificat Regulamentul privind criteriile de selecție, promovare și transferare a judecătorilor și Regulamentul privind organizarea activității Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Cum a influențat aceasta schimbare lucrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor?

    Liliana Catan: Mai întâi de toate, trebuie să vă spun că menirea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor este de a asigura transparență, imparțialitate și corectitudine în procesul de selectare a celor mai buni candidați la funcția de judecător, pentru funcțiile administrative și pentru funcțiile vacante de promovare în instanțele ierarhic superioare.

    Pe parcursul anului 2018, au fost excluse anumite criterii care erau aplicate inițial în procesul de selecție a judecătorilor, dar au fost introduse și criterii noi. De asemenea, a fost modificat punctajul oferit candidaților pentru fiecare dintre criteriile de selectare, iar motivarea pe care o prezenta candidatul atunci când se afla în fața Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, este apreciată, potrivit modificărilor, de Consiliul Superior al Magistraturii. La rândul său, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor desfășoară un interviu cu candidatul, pe parcursul căruia adresează un șir de întrebări și-i permite candidatului să-și expună punctul de vedere asupra unei modificări în legislație, asupra situației în sistemul judecătoresc etc.

    Datorită acestor modificări, este asigurată o activitate corectă, transparentă și productivă a Colegiului. Recent, am avut prima ședință conform noilor prevederi și faptul că nu am avut contestări vorbește, probabil, despre obiectivitatea Colegiului.

    Î. Dacă ne referim la candidații la funcția de judecător, în general, cine obține rezultate mai bune: candidații care vor să acceadă în funcția de judecător în baza vechimii în muncă sau absolvenții Institutului Național al Justiției?

    Liliana Catan: E greu de spus și, probabil, nu ar fi corect să spunem că unii sunt mai buni decât alții. Potrivit statisticii, un punctaj mai mare îl acumulează candidații care acced în funcție în baza vechimii în muncă. Aș vrea să apelez aici la o vorbă înțeleaptă, precum că ”practica bate gramatică”. Vorbesc despre toate acele funcții care sunt prevăzute în art. 6 din Legea privind statutul judecătorului. Candidații care susțin examenul de capacitate în baza vechimii în muncă au mai multă experiență și pot să aplice mai bine teoria. Peste un an sau doi de activitate vom putea face totalurile și atunci vom putea spune cu siguranță cine este mai bun.

    Î. Dar în prezent, experiența de muncă pe care au acumulat-o candidații îi ajută? 

    Liliana Catan: Experiența de muncă îi ajută pe cei care vor să acceadă în funcția de judecător în baza examenului de capacitate. Pe candidații care vin după absolvirea Institutului Național al Justiției îi ajută foarte mult cunoștințele teoretice, deoarece se vede că ei vin, având niște idei mai progresiste și cunoștințe teoretice mai aprofundate. Mă refer în special la legislația internațională, pentru că în cadrul studiilor la Institutul Național al Justiției, se pune accent și pe aceste cunoștințe.

    După mine, soluția problemei este simbioza dintre practică și studiile efectuate în cadrul Institutul Național al Justiției. Am venit de nenumărate ori cu propunerea ca, după absolvirea Institutul Național al Justiției, candidații la funcția de judecător să lucreze în calitate de grefier sau asistent judecătoresc cel puțin doi-trei ani. Abia după asta am putea discuta despre diferențe între pregătirea candidaților.
    Sursa: bizlaw.md

  • Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

    O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

    Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

    Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii care au pus punct în dosarul Filat

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Apelat de ZdG pentru a solicita un comentariu al fostului premier referitor la decizia CSJ, avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon. Cu o zi înainte de a se pronunța instanța supremă de justiție, apărătorul declara într-un interviu pentru ZdG că în cazul unei astfel de decizii, „Filat îşi va găsi dreptatea la CtEDO”.

    În același interviu, Igor Popa declara că avocații nu au cunoscut până în ultimul moment numele judecătorilor de la CSJ în gestiunea cărora se afla dosarul.

    „Este o practică vicioasă creată în instanțele din R. Moldova. Or, conform jurisprudenței CtEDO, avocații trebuie să cunoască numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare. Dacă am ști cine sunt judecătorii care examinează cererea și ar apărea anumite semne de întrebare legate de integritatea lor, ne-am rezerva dreptul să îi recuzăm”, declara la 11 decembrie avocatul lui Vlad Filat.

    ZdG a scris anterior despre averile judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și imobilele în care aceștia locuiesc, constatând că majoritatea dintre aceștia preferă să locuiască în case la sol, multietajate

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.

    Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere.

    Judecătoarea Elena Covalenco locuiește la bloc. Aceasta declară un apartament de 73 m. p.,
    Sursa: Zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    continuarea: zdg.md

  • Poliţistul cu mătușă la CSJ, pentru care legea nu are valoare

    Mai mulţi tineri se plâng că au fost bătuţi cu cruzime de un inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, fără ca acesta să fie ulterior tras la răspundere. Asta, spun victimele, pentru că Gheorghe Bordea, cel care i-a agresat, este nepotul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), dar şi al lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, primar proaspăt ales la Hănăsenii Noi, Leova, satul de baştină al poliţistului Bordea.

    În unul dintre cazuri, spun rudele, timp de 5 zile, victima a stat în comă în Secţia reanimare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. În alt caz, un minor s-a ales cu entorsă la mână, iar alţii doi au rămas fără dinţi şi cu răni pe tot corpul.

    Mai mulţi tineri se plâng că au fost bătuţi cu cruzime de un inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, fără ca acesta să fie ulterior tras la răspundere. Asta, spun victimele, pentru că Gheorghe Bordea, cel care i-a agresat, este nepotul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), dar şi al lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, primar proaspăt ales la Hănăsenii Noi, Leova, satul de baştină al poliţistului Bordea.

    În unul dintre cazuri, spun rudele, timp de 5 zile, victima a stat în comă în Secţia reanimare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. În alt caz, un minor s-a ales cu entorsă la mână, iar alţii doi au rămas fără dinţi şi cu răni pe tot corpul.

    Băgat în comă de omul legii

    Victor Tipa spune că fratele său, Artur Tipa, se afla în noapte de 1 spre 2 septembrie 2012 la o discotecă din Leova. La un moment dat, Artur s-ar fi apropiat de un grup de cunoscuţi ca să-i salute. Printre aceştia s-ar fi aflat şi Gheorghe Bordea, pe care Artur nu-l cunoscuse anterior. Din spusele martorilor cu care am discutat, Bordea, pe atunci angajat al Inspectoratului de poliţie Râşcani din Chişinău, aflat în afara orelor de serviciu, ar fi refuzat să dea mâna cu Artur Tipa, întrebându-l: „Cine eşti tu, băi?”. În consecinţă, între cei doi s-ar fi iscat un conflict care a continuat în curtea discotecii. Victor Tipa spune că Gheorghe Bordea l-a lovit cu pumnul în faţă pe fratele său, care a căzut cu capul de bordură, ajungând în stare de inconştienţă. Cu toate acestea, Bordea ar fi continuat să-l lovească pe Tipa cu picioarele în cap. A încetat doar atunci când a intervenit unul dintre martori. După asta, din discotecă au ieşit şi prietenii lui Artur Tipa, care i-au acordat primul ajutor. „Eram la discotecă, a venit o persoană şi m-a chemat afară. Când am ieşit, Artur era la pământ, fără cunoştinţă, şi scotea nişte sunete… de parcă îşi înghiţise limba… Am băgat mâna şi i-am scos limba. Cineva a chemat salvarea, dar am văzut că era grav şi am decis să-l ducem noi la spital”, îşi aminteşte Sergiu Casapu, unul dintre amicii cu care Artur Tipa era atunci la discotecă.

    „Medicii de la Leova, văzând starea lui, au hotărât să-l interneze la reanimare, pentru că era în comă. Toţi strângeau din umeri, nu ştiau ce să-i facă. Noi am decis să-l aducem de urgenţă la Chişinău. Pe 3 septembrie, pe la ora 13.00, Artur a fost internat la reanimare la spitalul de pe str. Korolenko (n. red., Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din Chişinău). Cinci zile a stat în comă. Pe 10 septembrie, l-au transferat de la reanimare. Avea stare de amnezie, nu recunoştea pe nimeni. După externare, vreo trei luni, l-am ajutat să aibă grijă de el”, spune Victor, fratele lui Artur.

    Şi Maria Tipa, mama lui Artur, spune că întâmplarea din 2 septembrie 2012 i-a schimbat viaţa fiului ei, acesta fiind nevoit s-o ia de la capăt şi să înveţe unele lucruri de la zero. „Când a iesit din spital, nu ştia nici ce-i un telefon. Nu ştia ce-i tastatură, ce-i calculator. Nu ştia absolut nimic. Nici chiar pe mine nu m-a recunoscut. A fost lovit foarte tare la cap. Din cauza asta a suferit pierderi de memorie. Se întâlnea cu foşti colegi sau prieteni pe stradă şi nu-i recunoştea”. Maria Tipa mai spune că, pentru a evita astfel de momente, Artur a hotărât să plece din ţară. „Lipsa memoriei îl afecta foarte mult, bine că am reuşit să-l scoatem din acest mediu. Şi gradul de invaliditate pe care i-l dăduse medicii ne-am zis să nu-l mai prelungim. Acum Artur încearcă să uite totul şi să aibă o viaţă normală. Sper ca trauma să nu-şi manifeste consecinţele şi pe viitor, dar noi toţi stăm cu frică”.

    Aflat acum la Londra, Artur spune că nu-şi aminteşte nimic din cele întâmplate în acea seară şi că tot ce ştie e ceea ce i-au povestit prietenii şi familia. „Eu perioada august-noiembrie 2012 nu mi-o aduc aminte. Practic nu există în viaţa mea această perioadă. La început familia a ascuns de mine adevărul de frică să nu mă dezechilibreze psiho-emoţional, pentru că eram încă în perioada forte a tratamentului. Abia mai târziu am aflat că Bordea m-a băgat în comă. Nu aveam idee cine-i această persoană. Prima dată l-am vazut la prima şedintă de judecată”.

    Absolvent al Universităţii de Medicină, Artur Tipa spune că, după ce a fost externat din spital, a urmat un regim strict de tratament pentru a-şi reveni, dar că cea mai mare problemă era sentimentul de „incognito”. „Eram foarte confuz, nu găseam niciun fir de care să mă agăţ ca să-mi explic personal ce s-a întâmplat. La început nu-mi recunoşteam nici prietenii. Şi acum iau preparate farmaceutice pentru îmbunătăţirea memoriei fiindcă am unele lacune, dar, încet-încet, încerc să-mi revin, mai ales sub aspect moral”, ne-a mai declarat tânărul.

    Trei victime într-o singură noapte

    Se pare, însă, că Artur Tipa nu este singura victimă a poliţistului Gheorghe Bordea. La doi ani după ce l-a băgat în comă pe Tipa, Bordea, împreună cu alte două persoane, i-au bătut, în seara zilei de 12 august 2014, pe alţi trei tineri: Adrian Solonari şi Darian Sperciuc, ambii minori, şi Cristian Răileanu, de 20 de ani. A patra persoană a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

    Cristian Răileanu spune că, pe 12 august 2014, pe la 23.30, se afla în centrul oraşului Leova, împreună cu trei prieteni, când în dreptul lor s-ar fi oprit o maşină în care erau două persoane. „Cineva din maşină l-a chemat pe Adrian (Solonari) la ei. El s-a dus la maşină şi stăteau de vorbă prin geamul maşinii. Într-un moment, am văzut că Adrian fuge. Unul dintre cei doi a ieşit din maşină şi a început să fugă după el, iar celălalt a venit la noi. Adrian a reuşit să fugă, aşa că s-a întors şi celălalt la noi şi, fără să-mi zică ceva sau să mă preîntâmpine, au început să mă lovească. Eu am căzut jos şi ei mă loveau în continuare cu picioarele. Apoi ei au plecat cu maşina”. Cristian mai povesteşte că cei doi amici care erau cu el se ferise într-o parte, apoi, după ce au plecat agresorii, s-au întors şi l-au ajutat să se ridice. „Am mers vreo 50-100 de metri şi după asta cei care m-au bătut, cu încă o persoană, au venit din nou, cu o altă maşină. Cei doi prieteni ai mei s-au speriat şi au fugit, iar eu am rămas jos în iarbă. Ei m-au luat în maşină şi m-au dus acasă. Pe drum mă întrebau dacă ţin minte cine m-a bătut, dar eu eram în stare de şoc, nici nu mai înţelegeam ce se întâmplă. Pe urmă am aflat că după ce m-au dus pe mine acasă l-au prins pe Darian (unul dintre cei care reuşiseră să fugă) în cimitir şi l-au bătut, în special la cap, apoi l-au luat în maşină şi s-au dus aproape de casa lui Adrian, unde l-au aşteptat şi l-au prins. În timp ce-l băteau pe Adrian, Darian a fugit. După asta l-au dus pe Adrian la secţia de poliţie, unde râdeau împreună cu ceilalţi poliţişti de el că uite cum s-a bătut singur şi s-a umplut de vânătăi”. Cristian mai spune că nu a chemat urgenţa atunci seara, dar, fiindcă avea mari dureri de cap şi la o mână, a apelat a doua zi dimineaţa la spital, unde medicii i-au dat tratament pentru durerile de cap şi i-au imobilizat în ghips mâna la care suferise o entorsă.

    Spusele lui Cristian sunt confirmate şi de Elena Solonari, bunica lui Adrian Solonari, bătut şi el de poliţistul Bordea şi amicii săi. „Pe Adrian l-au bătut aici, lângă casă, la 200 de metri, apoi l-au pus în maşină şi îl băteau toţi pe rând. L-a bătut şi Bordea, dar mai mult ceilalţi doi. Ei îi vânau, umblau prin oraş şi unde-i prindeau, acolo-i băteau. Pe unul l-au prins la cimitir, pe al meu aici în centru, lângă casă”, povesteşte femeia, care mai susţine că, după acea bătaie, nepotul ei, pe atunci în vârstă de 16 ani şi jumătate, a stat internat în spital 15 zile. „L-au trântit jos la pământ, l-au bătut cu picioarele şi apoi l-au dus cu maşina la poliţie. Ei îs prieteni acolo toţi cu poliţia. Am fotografii cum Adrian era însângerat tot, cu capul spart în două locuri, spatele plin de vânătăi, buza spartă. I-au spart şi un dinte, până acum stă fără un dinte. Era schimonosit complet. Au intrat în incinta poliţiei ca la ei acasă, s-au îmbrăţişat cu ceilalţi poliţişti, iar Andrian stătea într-o parte ca un obiect care nu trebuieşte nimănui. Andrian le spunea să cheme salvarea, s-o cheme pe bunica, dar ei îi spuneau să nu se sprijine de perete, că le murdăreşte peretele de sânge”.

    A treia victimă din acea noapte este Darian Sperciuc. Acesta a fost prins şi bătut, în special cu lovituri la cap, într-un cimitir din Leova. Drept urmare, Darian s-a ales cu comoţie cerebrală şi a avut nevoie de mai multe zile de internare în spital. Daniel Tomiţa, a patra persoană din acel grup de prieteni, a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

    Nepot cu imunitate

    Deşi pe numele poliţistului Gheorghe Bordea au fost scrise mai multe plângeri şi chiar a fost deschis un dosar penal, acesta continuă să deţină funcţia de inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, unde a fost de curând transferat de la Inspectoratul de poliţie Hânceşti. Asta, spun rudele victimelor, se datorează protecţiei de care se bucură poliţistul din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ, şi a unchiului său, fost comisar de Leova. Mai exact, Ala Bordea, mama lui Gheorghe Bordea, este soră cu Liliana Catan, judecătoare la CSJ, dar şi cu Natalia Popa, soţia lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, în prezent primar de Hănăsenii Noi, acelaşi raion.

    Rudele victimelor declară că au scris zeci de plângeri şi petiţii atât la adresa procuraturii, cât şi a conducerii statului, doar că, după un scenariu tras la indigo, Bordea scapă de fiecare dată basma curată. Victor Tipa, fratele lui Artur Tipa, spune că Gheorghe Bordea nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că ar fi protejat de rudele sale din justiţie şi că, dimpotrivă, se mândreşte cu asta. „El se laudă prin oraş cine-i mătuşa sa şi spune că nimeni nu-i poate face nimic. El n-o să înceteze să se comporte astfel şi va continua să-şi bată joc de oameni. Poliţistul nu trebuie să aibă un rol de monstru, ci de ocrotitor al legii”, spune Victor Tipa. De altfel, membrii familiei Tipa susţin că rudele lui Gheorghe Bordea, având influenţă atât în procuratură, cât şi în justiţie, au încercat încă de la bun început să-şi scoată nepotul nevinovat prin intervenţii la procuror, la martori şi, într-un final, la judecători. „Cât am stat la căpătâiul lui Artur ei, fiind specialişti, au împânzit toate actele. Eu nici nu ştiam cine sunt rudele lui Bordea până când cineva mi-a spus: păi tu nu ştii cu cine începi războiul? Pe urmă am aflat că, în afară de comisar, el e rudă şi cu Liliana Catan de la CSJ”, declară Maria Tipa.

    Ajutat de rude sau nu, dar e cert că, la 27 noiembrie 2013, Judecătoria Leova a adoptat o decizie prin care Gheorghe Bordea a fost achitat din motiv că „în fapta sa nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii”.

    A urmat decizia Curţii de Apel Cahul, din 23 martie 2015, prin care Bordea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii de vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzate din imprudenţă, fiind eliberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere penală. Totodată, s-a admis parţial acţiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral, încasându-se de la condamnat suma de 5000 de lei, iar în ceea ce priveşte dauna materială, instanţa de apel a admis repararea ei, urmând ca asupra cuantumului concret să se pronunţe instanţa în ordine civilă.

    Astfel, familia lui Artur Tipa acuză că instanţa de apel, fiind influenţată de rudele lui Bordea, a reîncadrat neîntemeiat juridic fapta şi a schimbat învinuirea iniţială, prevăzută la art. 152, CP al R. Moldova, cu cea de la art. 157. Cu alte cuvinte, Bordea nu a mai fost acuzat de cauzarea vătămărilor corporale cu intenţie, ci de vătămare a integrităţii corporale din imprudenţă. De asemenea, familia Tipa acuză judecătorii că au tărăgănat intenţionat luarea unei decizii, astfel încât să expire termenul de prescripţie, iar Bordea să scape nepedepsit. Nemulţumiţi de decizia instanţei de apel, atât Artur Tipa, cât şi Gheorghe Bordea au făcut recurs la CSJ care, la 4 august 2015, a emis o soluţie prin care este respins ca inadmisibil recursul lui Artur Tipa, admis recursul ordinar declarat de inculpatul Gheorghe Bordea, casată decizia instanţei de apel cu menţinerea sentinţei primei instanţe. Altfel spus, în pronunţarea argumentată a deciziei, care va avea loc la 26 august 2015, Gheorghe Bordea urmează să fie declarat nevinovat şi achitat conform hotărârii primei instanţe de la Leova.

    Şi în celelalte cazuri victimele acuză organele de drept că încearcă să-l apere pe Bordea, pentru a-l scoate nevinovat. „Am primit de la procuratură o ordonanţă de râsul câinilor. Totul era în apărarea lor. Despre băiatul cu comoţie cerebrală care a fost bătut la cimitir au spus că s-a rupt din mâinile lor şi s-a lovit cu capul de bordură, nepotul meu şi-a făcut leziuni corporale special ca să nu-l ducă la poliţie, iar pe cel cu mâna ruptă au vrut să-l prindă şi el s-a zmucit şi şi-a rupt mâna… Îi prăpăd, îi bătaie de joc de noi şi atât”, se arată indignată Elena Solonari, bunica uneia dintre victime.

    „Poliţia şi procuratura au investigat cazul, dar nu stiu cât de bine au investigat, dacă au ajuns la aşa o concluzie că ei s-au apărat de noi, că Adrian i-a lovit primul şi a fugit, apoi că eu i-am atacat, iar ei s-au apărat şi eu am căzut jos şi m-am lovit. Despre Adrian au spus că ei l-au prins să-l ducă la poliţie, dar el s-a împotrivit şi s-a lovit singur de asfalt şi de uşa maşinii şi de la asta a avut contuzie. Acum nu ştiu unde se află dosarul, am înţeles că e examinat de alt procuror”, susţine şi Cristian Răileanu.

    Catan — de negăsit, Bordea şi Popa resping acuzaţiile

    Contactat telefonic de ZdG, Gheorghe Bordea ne-a spus că, în cazul Tipa, el a fost cel care a fost bătut, iar despre celelalte trei cazuri aude pentru prima dată. „Eu aşa caz nu cunosc, persoanele nu le cunosc, idee n-am despre ce se vorbeşte”. Gheorghe Bordea a respins cu vehemenţă şi acuzele că ar fi protejat de rudele sale din justiţie. „Eu cu dl Nicolae Popa sunt rudă, dar cu doamna Catan astea-s vorbe de-ale doamnei Tipa, interpretate. Eu nu am nimic cu femeia ceea”. Întrebat dacă mama sa, Ala, este soră cu Liliana Catan, Gheorghe Bordea a negat acest lucru. „Nu, nu-i soră. Duceţi-vă, vă rog, şi întrebaţi, luaţi audieri de la oameni. Una-i ce spune Maria Tipa şi alta-i realitatea. Duceţi-vă, vă rog, la Maria Tipa, dacă v-a dat aşa sugestii”, a mai spus inspectorul şi a închis telefonul, pentru ca, peste câteva minute, să revină pentru a preciza numele reporterului cu care a discutat la telefon. „Vreau să ştiu ce nume să scriu în petiţie, că scrieţi la comandă”, a replicat el şi a închis telefonul. L-am sunat înapoi pentru a preciza despre ce petiţie este vorba, dar Bordea a refuzat în repetate rânduri să mai discute cu noi, spunând că „este ocupat, iar noi îi creăm probleme”.

    Legătura de rudenie dintre Liliana Catan şi Gheorghe Bordea este, însă, confirmată de mai mulţi locuitori din Hănăsenii Noi, dar şi de Nicolae Popa, fost comisar la Leova, unchiul poliţistului Gheorghe Bordea. „Da, îs surori. Şi?” Cât despre faptul că ar fi influenţat, din postura de comisar al raionului, mersul anchetei în care era vizat nepotul său, Nicolae Popa spune că el şi-a făcut treaba onest şi nu are nicio legătură cu asta. „Deja de un an jumate nu mai lucrez şi nu mai influenţez nimic şi n-am influenţat nici până acum. Nu am examinat noi cauza penală, a examinat procuratura şi eu n-am putut să mă implic în chestiile astea. Când a fost cazul respectiv, eu personal am insistat să fie înregistrat şi să fie examinat. Eu nu am făcut la nimeni rău, atribuţiile de serviciu mi le-am îndeplinit onest. Dacă cineva-i vinovat, trebuie să răspundă, nu şeful inspectoratului”, ne-a declarat Nicolae Popa, acum primar al satului Hănăsenii Noi.

    Am încercat să discutăm şi cu Liliana Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi mătuşa poliţistului Gheorghe Bordea, dar fără succes. La telefonul Biroului pentru audienţă şi relaţii cu publicul al CSJ ni s-a spus că „în primul rând, ea nu este, este în concediu, dar în al doilea rând, nu avem dreptul să vă dăm numărul de telefon, iar ore de audienţă ea nu are”. Am insistat să găsim, totuşi, o modalitate de a lua legătura cu doamna judecătoare. Ni s-a spus să revenim peste câteva minute. Peste vreo 10 minute a urmat o discuţie cu şefa Direcţiei Monitorizare, Corina Căruntu, care ne-a spus acelaşi lucru: „Dânsa nu este la serviciu şi o să revină abia în septembrie, la sfârşitul lunii” şi, de asemenea, că nu ar exista nicio posibilitate să vorbim cu judecătoarea.
    sursa: Zdg.md

  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     
  • Eliberatorii lui Druţă, avertizaţi

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    în primăvara anului 2014, magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe Vanea Pisateli, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc, care a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat incontestabil vinovăţia acestuia. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu a solicitat ca magistrații Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Ion Guzun să fie trași la răspundere disciplinară. Cei trei judecători nu s-au prezentat la şedinţă pentru a-şi expune poziţia şi au solicitat ca subiectul să fie examinat în lipsa lor. 

    Amintim că Ion Druță, alias Vanea Pisateli este judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. Potrivit poliţiei, victimele au fost răpite de un alt interlop, Robert Gârleanu, care la ordinul lui Druță le-a executat într-o locuință din Ialoveni. Cadavrele au fost îngropate într-o pădure de pe traseul Chişinău-Hânceşti și descoperite opt ani mai târziu. Druță a fost reţinut în toamna anului trecut, fiind învinuit, într-un alt dosar, de trafic de arme.  

     
  • Судьей Высшей судебной палаты назначена Лилиана Катан

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

     

     

  • Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la CSJ, cu votul a 71 de deputaţi

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

  • Валерий Пасат призывает парламент не назначать Лилиану Катан судьей ВСП

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

  • Inadmisibila avansare a magistratei Lilia Catan după Valeriu Pasat

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

  • Общее собрание судей

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

  • Judecătorii, bolnavi de meserie

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.


     

  • Сегодня члены ВСМ попытаются избрать председателя Высшей судебной палаты

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

     

  • Discursul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, la Adunarea Anuală a Judecătorilor

  • JUDECĂTOAREA LILIANA CATAN:„Fiecare popor are justiţia pe care şi-o creează”

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU