Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Gafton Luiza
Căutare avansată

Catană Angela

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 20.03.1996

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1958-II din 3 aprilie 2001 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 69 din 20 martie 1996 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Data numirii în funcţie: 20.03.1996

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1958-II din 3 aprilie 2001 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 69 din 20 martie 1996 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Angela Catană care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 82/6 din 16 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catană Angela a fost obiect de examinare la CtEDO.

BREABIN c. Moldovei, hotărîrea din 07.04.2009, cererea nr. 12544/08, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – maltratarea reclamantului la 21 decembrie 2004 de către ofiţerii de poliţie în clădirea Ministerului Afacerilor Interne; violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – neefectuarea de către procuratură a unei anchete efective pe marginea plângerii reclamantului cu privire la maltratare; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art. 3 – imposibilitatea pentru reclamant de a obţine compensaţii în urma maltratării sale de către. Poliţişti.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/încheieri contestate 74, menținute 51 - 68,91%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 153, menținute 111 - 72,54%;
2013 - hotărîri/încheieri contestate 136, menținute 108 - 79,41%;
2014 au fost contestate în total 131 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 106 ceea ce constituie 80,91%;
2015 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 111, ceea ce constituie 79,28%;
2016 au fost contestate în total 68 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 54 ceea ce constituie 79,41%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 733, casate 23 - 3,1%;
2012 - cauze examinate 759, casate 42 - 5,5%;
2013 - cauze examinate 836, casate 28 - 3,3%;
2014, din 542 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,61%;
2015, din 539 cauze examinate, 29 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,38%;
2016, din 345 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,05%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 128/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Catană Angela pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea nr. 82/6 din 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014, i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Angela Catană care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 82/6 din 16 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Catană Angela a fost obiect de examinare la CtEDO.

BREABIN c. Moldovei, hotărîrea din 07.04.2009, cererea nr. 12544/08, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – maltratarea reclamantului la 21 decembrie 2004 de către ofiţerii de poliţie în clădirea Ministerului Afacerilor Interne; violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – neefectuarea de către procuratură a unei anchete efective pe marginea plângerii reclamantului cu privire la maltratare; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art. 3 – imposibilitatea pentru reclamant de a obţine compensaţii în urma maltratării sale de către. Poliţişti.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/încheieri contestate 74, menținute 51 - 68,91%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 153, menținute 111 - 72,54%;
2013 - hotărîri/încheieri contestate 136, menținute 108 - 79,41%;
2014 au fost contestate în total 131 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 106 ceea ce constituie 80,91%;
2015 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 111, ceea ce constituie 79,28%;
2016 au fost contestate în total 68 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 54 ceea ce constituie 79,41%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 733, casate 23 - 3,1%;
2012 - cauze examinate 759, casate 42 - 5,5%;
2013 - cauze examinate 836, casate 28 - 3,3%;
2014, din 542 cauze examinate, 25 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,61%;
2015, din 539 cauze examinate, 29 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,38%;
2016, din 345 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,05%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 128/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Catană Angela pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea nr. 82/6 din 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014, i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Hotărârea nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 82/6 din 16 mai 2014

Cauze CtEDO Catană

Hotărârea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014

Hotărârea nr. 128/14 din 12 noiembrie 2015

Potrivit Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Angela Catană nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 290/15 din 08 decembrie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de către avocatul Tudor Cojocari împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 15 septembrie 2017 de respingere a sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, (sediul Centru), Angela Catană.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, prin Hotărîrea nr. 169/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dl Ion Malachi și dna Tamara Statnic la 10.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 18.01.2016, prin care a fort respinsă sesizarea depusă de domnnii Boicenco 0., Galușca A., Leahu Z., Moghilida Iu., Statnic T., Antipin L., Malachi I. si Bugalov I. la 05.01.2016, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela și a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu. 

La 19 martie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Lungu Ivan, prin care acesta și-a expus dezacordul cu hotărîrile judecătorești pronunțate de către judecătorii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Catana Angela și a Curții de Apel Chișinau, Secrieru Ion, Anton Marina, Pelin Tamara, Panov Ana, Traciuc Nina, Cotruta Iurie, Clim Eugen, Bîrca Boris la examinarea cauzei civile la acțiunea înaintată de către Lungu Ivan, Lungu Valentina și Cebotari Angela împotriva S.A. ”Perspectiva". Completul de admisibilitate nr. 2 prin Hotărîrea nr. 71/13 din 12 iunie 2015 a respins contestația depusă de cet.Lungu Ivan, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30 martie 2015 de respingere a sesizarii acestora din 19 martie 2015, privind atragerea la raspundere disciplinară  a judecătorilor ca find neintemeiată.

Prin Hotărîrea nr. 23/7 din 29 iunie 2012 i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de „mustrare aspră”. Procedura disciplinară în privinţa judecătorului Angela Catană a fost intentată la 12 decembrie 2011 de către membrul de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, Procuror General, Valeriu Zubco, în baza art. 15 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) lit. a), şi f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei, în cadrul examinării plîngerii cet. Alexandra Rojic referitor la declararea nulităţii ordonanţelor de începere a urmăririi penale, neavînd competenţa judecătorului de instrucţie şi contrar dispoziţiilor legale. Prin Hotărîrea nr. 658/32 din 23 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 23/7 din 29 iunie 2012.

Prin Hotărîrea nr. 48/12 din 07.10.2011, i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de „mustrare aspră”. Colegiul disciplinar a ajuns la concluzia că Judecătorul Angela Cătană la examinarea demersului condamnatului Radu Gortolomei şi emiterea încheierii din 08 februarie 2011 a aplicat în mod abuziv dispoziţia art. 5 din Legea nr. 188/2008 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului. Încadrarea juridică a faptelor menţionate în dispoziţiile legale duce la concluzia că, la 18 iulie 2008, momentul punerii în aplicare a Legii nr.188/2008, Radu Gortolomei nu avea statut de condamnat aşa cum prevede art. 65 alin. (3) din Codul de procedură penală şi, respectiv art. 5 din această lege este inaplicabil faţă de acest condamnat, ori actele judecătoreşti de condamnare au fost emise după punerea în aplicare a legii. În aceste condiţii, Colegiul disciplinar constată că judecătorul Angela Cătană adoptând încheierea din 08 februarie 2011 şi eliberându-l pe Radu Gortolomei de la ispăşirea pedepsei penale a aplicat în mod abuziv dispoziţia art. 5 din Legea nr. 88/2008 săvârşind prin aceasta o faptă reprobabilă indicată la art. 22 alin. (1) lit. f¹) din Legea nr. 544/1995 şi este pasibilă de a fi sancţionată. Colegiul reţine şi constatările Curţii de Apel Chişinău, potrivit cărora, demersul condamnatului Radu Gortolomei privind aplicarea amnistiei a fost examinat cu grave abateri de la procedura stabilită. În special, instanţa de apel afirmă că la examinare judecătorul A. Cătană nu avea dosarul personal al condamnatului şi nici măcar copia sentinţei de condamnare a acestuia. A examinat cererea condamnatului în lipsa reprezentantului penitenciarului şi nici măcar nu a stabilit datele de identitate ale acestuia. Reţinând aceste abateri constatate de Curtea de Apel Chişinău, Colegiul disciplinar le califică ca vădită părtinitate a judecătorului Angela Cătană, şi implicit a încălcarii obligaţiei de imparţialitate stabilită la art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/1995. A fost respinsă contestaţia depusă de judecătorul A. Catană cu validarea hotărîrii Colegiului disciplinar. Prin Hotărîrea nr. 608/42 din 22 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 48/12 din 07 octombrie 2011.

La 30 martie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința doamnei Angela Catană, judecător de instrucție la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, fiind acuzată în încălcarea: obligației de imparțialitate, normelor imperative ale legislației și neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justițieiei și neasigurarea  ocrotirii drepturilor și libertăților cetățenilor. S-a solicitat constatarea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit.a) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 30/8 din 24 iunie 2011 a Colegiului disciplinar procedura disciplinară a fost sistată, în virtutea netemeiniciei tragerii la rîspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 473/33 din 13 septembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a modificat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 30/8 din 24 iunie 2011 şi i-a aplicat judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Angela Catană sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment".

La data de 29 aprilie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. a), d) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art.10 alin. (1) din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 31/8 din 24 iunie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 495/35 din 27 septembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 31/8 din 24 iunie 2011. 

La 25 august 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Angela Catană, în baza art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 47/12 din 07 octombrie 2011 i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă "mustrare aspră". Prin Hotărîrea nr. 637/44 din 06 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 47/12 din 07 octombrie 2011.

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 26 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 28 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 6/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Angela Catană nu au fost intentate proceduri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 290/15 din 08 decembrie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de către avocatul Tudor Cojocari împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 15 septembrie 2017 de respingere a sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, (sediul Centru), Angela Catană.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, prin Hotărîrea nr. 169/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dl Ion Malachi și dna Tamara Statnic la 10.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 18.01.2016, prin care a fort respinsă sesizarea depusă de domnnii Boicenco 0., Galușca A., Leahu Z., Moghilida Iu., Statnic T., Antipin L., Malachi I. si Bugalov I. la 05.01.2016, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela și a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu. 

La 19 martie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Lungu Ivan, prin care acesta și-a expus dezacordul cu hotărîrile judecătorești pronunțate de către judecătorii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Catana Angela și a Curții de Apel Chișinau, Secrieru Ion, Anton Marina, Pelin Tamara, Panov Ana, Traciuc Nina, Cotruta Iurie, Clim Eugen, Bîrca Boris la examinarea cauzei civile la acțiunea înaintată de către Lungu Ivan, Lungu Valentina și Cebotari Angela împotriva S.A. ”Perspectiva". Completul de admisibilitate nr. 2 prin Hotărîrea nr. 71/13 din 12 iunie 2015 a respins contestația depusă de cet.Lungu Ivan, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30 martie 2015 de respingere a sesizarii acestora din 19 martie 2015, privind atragerea la raspundere disciplinară  a judecătorilor ca find neintemeiată.

Prin Hotărîrea nr. 23/7 din 29 iunie 2012 i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de „mustrare aspră”. Procedura disciplinară în privinţa judecătorului Angela Catană a fost intentată la 12 decembrie 2011 de către membrul de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, Procuror General, Valeriu Zubco, în baza art. 15 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) lit. a), şi f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei, în cadrul examinării plîngerii cet. Alexandra Rojic referitor la declararea nulităţii ordonanţelor de începere a urmăririi penale, neavînd competenţa judecătorului de instrucţie şi contrar dispoziţiilor legale. Prin Hotărîrea nr. 658/32 din 23 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 23/7 din 29 iunie 2012.

Prin Hotărîrea nr. 48/12 din 07.10.2011, i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de „mustrare aspră”. Colegiul disciplinar a ajuns la concluzia că Judecătorul Angela Cătană la examinarea demersului condamnatului Radu Gortolomei şi emiterea încheierii din 08 februarie 2011 a aplicat în mod abuziv dispoziţia art. 5 din Legea nr. 188/2008 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului. Încadrarea juridică a faptelor menţionate în dispoziţiile legale duce la concluzia că, la 18 iulie 2008, momentul punerii în aplicare a Legii nr.188/2008, Radu Gortolomei nu avea statut de condamnat aşa cum prevede art. 65 alin. (3) din Codul de procedură penală şi, respectiv art. 5 din această lege este inaplicabil faţă de acest condamnat, ori actele judecătoreşti de condamnare au fost emise după punerea în aplicare a legii. În aceste condiţii, Colegiul disciplinar constată că judecătorul Angela Cătană adoptând încheierea din 08 februarie 2011 şi eliberându-l pe Radu Gortolomei de la ispăşirea pedepsei penale a aplicat în mod abuziv dispoziţia art. 5 din Legea nr. 88/2008 săvârşind prin aceasta o faptă reprobabilă indicată la art. 22 alin. (1) lit. f¹) din Legea nr. 544/1995 şi este pasibilă de a fi sancţionată. Colegiul reţine şi constatările Curţii de Apel Chişinău, potrivit cărora, demersul condamnatului Radu Gortolomei privind aplicarea amnistiei a fost examinat cu grave abateri de la procedura stabilită. În special, instanţa de apel afirmă că la examinare judecătorul A. Cătană nu avea dosarul personal al condamnatului şi nici măcar copia sentinţei de condamnare a acestuia. A examinat cererea condamnatului în lipsa reprezentantului penitenciarului şi nici măcar nu a stabilit datele de identitate ale acestuia. Reţinând aceste abateri constatate de Curtea de Apel Chişinău, Colegiul disciplinar le califică ca vădită părtinitate a judecătorului Angela Cătană, şi implicit a încălcarii obligaţiei de imparţialitate stabilită la art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/1995. A fost respinsă contestaţia depusă de judecătorul A. Catană cu validarea hotărîrii Colegiului disciplinar. Prin Hotărîrea nr. 608/42 din 22 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 48/12 din 07 octombrie 2011.

La 30 martie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința doamnei Angela Catană, judecător de instrucție la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, fiind acuzată în încălcarea: obligației de imparțialitate, normelor imperative ale legislației și neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justițieiei și neasigurarea  ocrotirii drepturilor și libertăților cetățenilor. S-a solicitat constatarea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit.a) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 30/8 din 24 iunie 2011 a Colegiului disciplinar procedura disciplinară a fost sistată, în virtutea netemeiniciei tragerii la rîspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 473/33 din 13 septembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a modificat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 30/8 din 24 iunie 2011 şi i-a aplicat judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Angela Catană sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment".

La data de 29 aprilie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela, în baza art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1) lit. a), d) și k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art.10 alin. (1) din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 31/8 din 24 iunie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 495/35 din 27 septembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 31/8 din 24 iunie 2011. 

La 25 august 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Angela Catană, în baza art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărîrea nr. 47/12 din 07 octombrie 2011 i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă "mustrare aspră". Prin Hotărîrea nr. 637/44 din 06 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 47/12 din 07 octombrie 2011.

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 26 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 28 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 290/15 din 08 decembrie 2017

Hotărârea nr. 23/7 din 29 iunie 2012

Hotărârea nr. 48/12 din 07.10.2011

Hotărârea nr. 30/8 din 24 iunie 2011

Hotărârea nr. 31/8 din 24 iunie 2011

Hotărîrea nr. 47/12 din 07 octombrie 2011

Hotărârea nr. 658/32 din 23 octombrie 2012

Hotărârea nr. 608/42 din 22 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 637/44 din 06 decembrie 2011

Hotărârea nr. 495/35 din 27 septembrie 2011

Hotărârea nr. 473/33 din 13 septembrie 2011

Hotărârea nr. 71/13 din 12 iunie 2015

Hotărârea nr. 169/10 din 03 iunie 2016

Știri
  • Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscuri pentru sistem şi fentarea legii

    Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

    Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

    Afacerea „apartamentul” şi înţelegerea cu unchiul

    Sergiu Osoianu, președintele Judecătoriei Strășeni, a împrumutat acum trei ani peste jumătate de milion de lei. În declaraţiile de avere pentru anii 2015 şi 2016, magistratul nu oferă multe detalii, bunăoară cam de cât timp ar avea nevoie pentru a întoarce datoria. Din documente reiese că o parte din sumă - 253.000 de lei - a fost luată cu împrumut în iulie 2014, dar nu precizează de la cine. În cazul celei de-a doua sume - 270.000 de lei - Osoianu indică faptul că i-a luat de la o persoană fizică. El ne-a declarat că a împrumutat banii de la un unchi de-al său și s-a îndatorat când trebuia să plătească apartamentul pe care l-a cumpărat la preț preferențial, locuință amplasată pe strada Romană din municipiul Chișinău. Aici a fost ridicat un bloc pentru judecători, proiect iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii.

    „Am luat banii când trebuia să fac achitări pentru apartament. Am luat o datorie de la o rudă de-a mea ca să nu pierd posibilitatea de a putea depune dosarul la primirea apartamentului pe care trebuia să-l achit în rate. Eu bani nu aveam, înțelegeți care a fost situația? Am discutat cu o rudă și i-am spus: tu îmi împrumuți mie banii, îi investim în apartamentul acesta, iar după ce va fi dat în exploatare, vom vedea cum vom proceda cu el, poate îl vindem și îți dau banii înapoi, poate îţi întorc datoria și apartamentul îmi rămâne mie. Încă nu am hotărât nimic, totul rămâne în aer și înțelegerea noastră așa și a rămas”, ne-a explicat judecătorul.

    În afară de venitul salarial de circa 150.000 de lei ridicat anul trecut, Sergiu Osoianu a obţinut anul trecut peste un milion de lei, despăgubire pe care a luat-o în urma unei cauze civile pe care a iniţiat-o. Magistratul s-a judecat cu Primăria municipiului Chișinău pentru un apartament cu două camere, contravaloarea a 50.000 de euro. Printr-o dispoziție a primarului suspendat al Capitalei, Dorin Chirtoacă, din bugetul public i-au fost achitaţi judecătorului peste un milion de lei.

    În declarația de avere de anul trecut Sergiu Osoianu nu indică nicio locuință, ci doar un autoturism de teren de model Honda CRV, care a fost cumpărat cu 150.000 de lei tot în anul când s-a împrumutat cu peste jumătate de milion de lei.

    Mii de dolari împrumutați de la copii

    Şi Elena Cobzac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a indicat în declaraţia sa de avere că s-a îndatorat în 2015 cu 26.280 de euro, acum echivalentul a peste 525.000 de lei, ca să-şi cumpere apartament la preț preferențial. Magistrata și-a luat angajamentul să scape de datorii până la sfârşitul acestui an. Venitul din salariu pe care l-a avut judecătoarea în anul 2016 a fost de circa 250.000 de lei.

    În declarația de avere, judecătoarea mai menționează că a obţinut 8.700 de dolari, „transfer bancar şi personal” efectuat de peste hotare de către fiica sa. CSM a inclus-o pe Elena Cobzac în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial, deşi judecătoarea este proprietara unui alt apartament în municipiul Chișinău, cu o suprafață totală de peste 86 de metri pătraţi. Ea are și o căsuță de vacanță în orașul Criuleni.

    Judecătorul cu o datorie de aproape un milion de lei

    Printre magistrații cu datorii mari este și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. El indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un împrumut de 45.000 de lire sterline, dar fără să menționeze perioada de returnare a acestor bani. Magistratul ne-a declarat însă că suma de 45.000 de lire sterline a fost luată de la o rudă de-a sa și va fi întoarsă timp de zece ani. „A fost o scăpare a mea că nu am pus anul scadenței, dar nu am făcut-o intenționat. Informația pe care am prezentat-o este corectă”, ne-a explicat Virgiliu Buhnaci.

    Banii au fost împrumutați de judecător în anul 2015, iar potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cursul de schimb al acestei valute a ajuns în acel an la peste 28 de lei pentru fiecare liră sterlină. Acum cursul de schimb stabilit pentru lira sterlină este de circa 23 de lei. Astfel Virgiliu Buhnaci îi datorează rudei sale peste un milion de lei. 

    Pe lângă împrumutul de la rude, judecătorul Buhnaci a contractat și două credite bancare. Primul este în valoare de 100.000 de lei şi a fost luat de la Moldindconbank în urmă cu trei ani, cu o rată a dobânzii de 9,99%. Datoria urmează să fie întoarsă până în 2022. Tot în 2014, Virgiliu Buhnaci a cntractat un alt credit de 28.000 de lei de la Moldova-Agroindbank. Potrivit declaraţiei de avere a judecătorului, banii trebuie întorşi până la sfârşitul acestei săptămâni. 

    Anul trecut venitul familiei Buhnaci a fost de puţin peste 256.000 de lei. Magistratul a semnat, în 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, el mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obținut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donație în 2004, dar și un teren pentru construcții de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacția nu se regăsește în ultima declarație de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziție – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preț preferenţial - 360 de euro pentru un metru pătrat. Detaliile se conţin într-o anchetă recentă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. 

    În 2016, Virgiliu Buhnaci a cumpărat un garaj de 17 metri pătraţi. Valoarea contractului a fost de 30.000 de lei.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci este unul dintre judecătorii care în 2014 ar fi legalizat niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

    Magistrată la Judecătoria Cahul, cu apartament la preț preferențial în Chișinău

    Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul este o altă magistrată care s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârșitul acestui an. Așadar, în doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. În declarația de avere este indicat și un credit de 88.000 de lei contractat tot în anul 2014, de asemenea cu scadența în 2019, dar nu este indicat cine este persoana care l-a obţinut. Svetlana Caitaz nu a precizat în document de la ce instituţii a împrumutat banii. 

    Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze. Prin intermediul unei angajate a Judecătoriei Cahul, ea ne-a declarat că nu consideră de cuviință ca informația solicitată să fie divulgată. „Mi-a comentat astfel precum că judecătorii sunt verificați foarte bine, iar toate veniturile și creditele care au fost luate au fost verificate de către CSM. Din câte am înțeles eu, nu este nimic pus în gaj”, ne-a transmis mesajul Cristina Graur, specialistă superioară în cadrul Secției sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul din cadrul Judecătoriei Cahul. 

    Deși locuiește în orașul Cantemir și activează în cadrul Judecătoriei de la Cahul cu sediul la Cantemir, Svetlana Caitaz a beneficiat în anul 2014 de apartament la preț preferențial în orașul Chișinău, bun imobil cu suprafața de 87 de metri pătrați cumpărat cu 31.500 de euro, echivalentul a 362 de euro pentru un metru pătrat. În anul în care CSM a întocmit lista magistraților care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, Svetlana Caitaz activa în cadrul Curții de Apel Chișinău. Ea a obţinut dreptul de a cumpăra un apartament la preţ mai mic chiar dacă este proprietara unei case de locuit de circa 187 de metri pătrați în orașul Cantemir. Tot în acest orășel magistrata este proprietara a două terenuri intravilane. Familia Caitaz deține și un autoturism de model Suzuki Grand Vitara, maşină în valoare de 5.000 de euro.

    Datoria de peste 25.000 de euro, întoarsă într-un an?

    Silvia Vrabii, magistrată de la Curtea de Apel Chișinău, are datorii și la bănci, dar și la persoane fizice. Cu trei ani în urmă s-a îndatorat cu peste 25.000 de euro pentru achitarea apartamentului oferit de CSM la preț preferențial, dar și cu 95.000 de lei.

    Datoriile în euro au fost întoarse încă în 2016, fiind achitată suma de circa 465.000 de lei. Potrivit declarației de avere a judecătoarei pentru anul 2016, ea a obținut un venit de peste 330.000 de lei, bani care nu i-ar fi ajuns pentru achitarea integrală a acestei datorii. În 2015, a împrumutat 10.000 de euro de la o persoană fizică. Anul trecut a mai luat un credit de 280.000 de lei.

    Judecătoarea a fost căutată pentru reacții de câteva ori. În luna august, până la începutul lunii septembrie, Silvia Vrabii s-a aflat în concediu și nu am putut să aflăm cum a reușit într-un timp scurt să achite o datorie mare. Contactat recent, grefierul din anticamera biroului magistratei ne-a asigurat că-i va transmite Silviei Vrabie solicitarea și că va reveni cu un apel telefonic. Până în prezent judecătoarea nu a mai răspuns. Ne arătăm deschişi să-i publicăm poziţia, în cazul în care magistrata va reveni cu poziţia sa.

    În declarația de avere, magistrata indică o casă în raionul Anenii Noi, dar și un apartament în orașul Fălești. Silvia Vrabii, alături de alţi doi colegi, Ghenadie Lîsîi și Iurie Iordan, l-a scăpat de închisoare pe fostul deputat Valeriu Guma, acuzat de acte de corupţie comise în România. În anul 2015, ei au menţinut decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, prin care fostul ales al poporului a fost scutit de detenție.

    Credite imobiliare, doar cu gaj

    Magistrații care au împrumutat bani pentru cumpărarea apartamentelor au pus în gaj imobilele pe care trebuie să le achite integral. În Republica Moldova, procedura de împrumut a unui credit imobiliar este una birocratică, banca solicitând mai multe documente. Printre actele cerute sunt: cererea-chestionar de acordare a creditului (se prezintă de către solicitant); buletin de identitate; certificatul privind salariul lunar net pentru ultima jumătate de an; alte documente ce confirmă veniturile suplimentare; copia carnetului de muncă care trebuie să fie vizată de persoana autorizată; documente pentru asigurarea creditului (gajul).

    Majoritatea băncilor comerciale din Moldova solicită drept gaj, în cazul unui credit ipotecar, doar bunuri imobile care sunt înregistrate la Oficiul cadastral în Registrul bunurilor imobile şi deţin număr cadastral separat. De asemenea, banca se asigură ca bunul imobil să nu fie în stare deteriorată pe toată perioada de derulare a creditului. 

    Datoria familiei unei magistrate cu imobile și afaceri de milioane

    Jumătate de milion de lei a luat cu împrumut și familia magistratei Angela Catană, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În declarația de avere nu este indicat cine și-a asumat ca această datorie să fie achitată în termen de cinci ani. Judecătoarea ne-a precizat că acest credit a fost contractat de soțul ei pentru o necesitate și că suma poate fi întoarsă fără probleme. Ea susţine că soțul său are dividende anuale de la o firmă, în valoare de peste 1,5 milioane de lei. „Nu știu de ce în declarația apărută pe site-ul CSM nu este dat numele persoanei care a creditat. Eu nu am ce ascunde. Vedeți că în declarația de avere am și indicat suma obținută din dividende, așa că nu am ce ascunde”, ne-a declarat judecătoarea.

    Într-adevăr, pe lângă venitul salarial, pensie și indemnizație - peste 334.000 de lei în total - familia Catană a obținut și dividende în valoare de aproape 1,6 milioane de lei de la firma Termidor, unde soțul judecătoarei, Victor Catană, este fondator. Compania desfăşoară activități de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, dar și a elementelor din beton pentru utilizare în construcţii. Victor Catană mai este fondatorul unei alte afaceri: este vorba despre unitatea de schimb valutar Stenic-R, firmă care are un capital de 500.000 de lei. În declarația de avere nu este indicat însă care este venitul obținut de la această firmă. Familia Catană are în proprietate trei apartamente în municipiul Chișinău, o construcție nefinalizată și un garaj. Tot în Capitală dețin două terenuri, unul intravilan și altul extravilan. Un teren intravilan au și în raionul Basarabeasca.

    În anii 2011 - 2012, soții Catană au cumpărat și două locuințe în România: un apartament cu boxă și garaj în valoare de 70.000 de euro, dar și o casă de vacanță cu suprafața de circa 87 de metri pătraţi. Pe acest imobil familia Catană a dat peste 146.000 de lei, fără a indica dacă este vorba de lei românești sau moldovenești.

    Credit de 1,7 milioane de lei pentru afacerea fiicei

    Un credit mare, în valoare de 1,7 milioane de lei a contractat și Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț. Până la comasarea instanțelor de judecată, adică până la începutul anului 2017, Lilia Țurcan a deținut funcția de președintă a Judecătoriei Dondușeni. 

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii.

    Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară.

    Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul. Șefa Secretariatului Judecătoriei Edineț a menționat că magistrata este la Dondușeni și vine la Edineț în fiecare după-amiază. Angajata instanţei e precizat că îi va transmite solicitarea, dar până în prezent nu am primit vreun răspuns. Lilia Țurcan nu a răspuns nici la apelurile noastre repetate.

    Familia Țurcan are în raionul Dondușeni o casă și șase terenuri agricole, dar şi două loturi destinate pentru construcții. Soții Țurcan dețin prin mandat două autoturisme. Soțul judecătoarei are o mașină de model Mitsubishi Pajero Sport în valoare de peste 32.000 de dolari. Magistrata conduce un automobil de model Skoda Octavia, în valoare de 14.000 de euro.

    Împrumut pentru dezvoltarea afacerii în agricultură

    Tot pentru dezvoltarea afacerii a luat bani cu împrumut și Cristina Prisacari. Ea a fost numită în funcția de magistrată a Judecătoriei Edineț la finele anului 2015. Până a ajunge să poarte roba de magistrată, ea a fost șefa Secretariatului instanței judecătorești. Potrivit declaraţiei sale de avere, în 2014, familia sa a luat cu împrumut suma de 250.000 de lei pe un termen de șase ani cu o rată a dobânzii de 8% anual. Anul trecut Cistina Prisacari a mai împrumutat 100.000 de lei, rata dobânzii fiind de 9,5% anual. Toţi banii urmează să fie întorşi până în 2020. 

    Întrebată cum va reuși să stingă datoriile în valoare de 350.000 de lei, la care se mai adaugă dobânda, atâta timp cât, oficial, anul trecut doar ea a adus venituri în familie, magistrata ne-a explicat că împrumuturile au fost investite în agricultură. Ea susţine că familia ei gestionează o afacere în acest sector. Judecătoarea indică în declarația de avere pentru anul 2016 că familia sa deține peste 40 de terenuri agricole în satul Ruseni, dar şi o cotă-parte de 14,28% la Cooperativa de întreprinzător Fructmarket. Cristina Prisacari a ridicat anul trecut venituri totale în valoare de peste 182.000 de lei.

    Unde au dispărut creditele de 19 milioane de lei din declaraţia de avere a judecătorului Ion Pleşca

    Anticoruptie.md a scris recent că preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu a mai indicat în declaraţia de avere pentru anului 2016 creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei. 

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, a publicat anterior o anchetă despre aceste împrumuturi contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL - n.r.), la care fiul magistratului, Igor, deţinea acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În momentul contractării creditului, Ion Pleşca era deputat şi candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră.

    Solicitat anterior de portalul Anticoruptie.md, Ion Pleşca a răspuns, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curţii de Apel Chişinău, Octeabrina Popa, că în 2014 Comisia Naţională de Integritate a efectuat un control în privinţa acestor credite şi a constatat că debitorul real al acestor împrumuturi nu este el, ci compania Nivali-Prod SRL. De aceea, în declaraţia de avere pentru anul trecut, magistratul a decis să nu mai indice aceste împrumuturi. 

    Suspiciunile legate de împrumuturile judecătorilor

    În opinia lui Ion Guzun, consilier juridic la Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, banii pe care judecătorii i-ar fi împrumutat de la rude trebuie să fie obținuți prin intermediul instituțiilor bancare, iar instituțiile statului să verifice aceste tranzacții.

    „Judecătorii, ca și mulți dintre noi, contractează credite. Suspiciunea este legată de sumele mari de bani și posibilitatea de a le returna. În condiții similare, alte persoane sau funcționari nu prea sunt eligibili să împrumute sume de bani pentru imobile. Mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală asemenea cazuri. Noi avem în legislație un mecanism prin care instituțiile de stat pot verifica veniturile persoanei raportate la cheltuieli. Aici trebuie să vedem dacă instituțiile de stat își exercită această atribuție. În cazul donațiilor, de exemplu, în foarte multe situaţii acestea sunt modalități camuflate de a legaliza anumite sume de bani. Am fost martori când pensionari cu venituri modeste și fără afaceri în trecut donează sume mari sau au în proprietate imobile scumpe, în special în municipiul Chișinău. De aceea, personal, sunt curios, în ce măsură legile adoptate de Republica Moldova sunt o asumare a consolidării instituționale a Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, FISC etc., dar și seriozitatea implementării reformelor pe care ne-am obligat să le realizăm. Acțiunile concrete în implementarea instrumentelor anticorupție - ANI funcțională, procese penale serioase în privința funcționarilor publici sau care fac afaceri cu statul, s-au îmbogățit ilicit sau ar fi comis evaziune fiscală - lipsesc”, a punctat Ion Guzun.

    La rândul său, Anatolie Donciu, președintele interimar al ANI ne-a declarat că în cazul în care instituția va fi funcțională, inspectorii de integritate vor fi în drept să verifice proveniența banilor declarați inclusiv de judecători. Pentru că şefia ANI aşa şi nu a fost aleasă, aceste controale încă nu pot fi efectuate. 

    Veaceslav Negruţa: „Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea” 

    Pe de altă parte, Veaceslav Negruța, expert al Transparency International - Moldova, ne-a explicat că o cale de legalizare a împrumuturilor de la persoanele fizice este ca aceste tranzacții să fie autentificate la notar.

    „Creditele de la persoane fizice, rude trebuie să fie oficializate fie prin notar, fie printr-o altă formă care să permită ulterior să fie urmărite pentru eliminarea factorilor de risc. Din păcate, putem admite că unele din aceste «creditări» de la persoane fizice pot fi considerate ca forme quasi-legale de justificare a unor mijloace financiare obținute ilegal, iar astfel de posibilități și riscuri trebuie să fie eliminate. Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor și nu maeștri în a fenta legea”, a argumentat expertul.

    În opinia lui Veaceslav Negruța, dependența judecătorilor de anumiți creditori, fie bănci sau persoane fizice, trebuie privită ca factor de risc pentru sistemul judecătoresc, dar și pentru acești judecători în parte. „Din aceste considerente, trebuie să fie asigurată transparența maximă a acestor contracte/angajamente financiare în declarațiile de venit, precum și în declarațiile de conflicte de interese. Ca să fie eliminate riscurile de judecare sau influențare a anumitor decizii în care sunt sau pot fi vizaţi creditorii acestor judecători. Creditele de la bănci trebuie să fie monitorizate, poate chiar de ANI, ca suma, termenul, dobânda, dar și sistemul de repartizare a dosarelor trebuie să păstreze «în memorie» această informație de expunere la risc”, a conchis Veaceslav Negruţa.
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii miliardului furat

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

    Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

    Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

    Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

    Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

    Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

    Plecați în demisie de onoare

    Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

    „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

    Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

    Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

    Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

    Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

    De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

     

    Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

    Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

    Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

    Anunțul licitației din 14 iunie 2017, organizată de BEM, pentru a vinde bunurile gajate de Artbeton-Grup. Terenul și construcțiile sunt vândute cu 1,4 milioane de lei

    Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

    Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM

    Astăzi, șeful Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, este judecat penal, fiind acuzat de implicare în acordarea frauduloasă a mai multor credite.

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008, după ce fostul președinte Vladimir Voronin a respins candidatura lui în baza unor informații primite de la SIS. Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, judecătorului i se imputa că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia; că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate; că a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În august 2015, presa scria că Minciună ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciună.

    O dispariție ciudată

    Judecătorul Minciună a refuzat să discute cu noi la telefon, insistând să avem o discuție pe viu. Contactat ulterior pentru a stabili o întâlnire, magistratul nu a mai răspuns la telefon.

    Actualul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Corina Zaporojan, susține că în prezent procesele de judecată în cazul acestei companii sunt practic blocate. „Suntem încă în procedură de faliment. Pe dosare au fost depuse mai multe cereri de recuzare. Avem un dosar de bază privind insolvabilitatea și unul privind atragerea la răspundere a factorilor de decizie din fosta conducere a companiei. Din cauza recuzărilor depuse de avocații fostului director și contabil al firmei desfășurarea ședințelor de judecată a fost stopată”, ne-a explicat ea.

    Întrebată de ce Artbeton-Grup a refuzat să includă în tabelul de creanțe datoriile față de BEM, Zaporojan a precizat că ea a venit mai târziu în calitate de administrator al insolvabilității companiei. „Înaintea mea a fost un tânăr, Victor Nemțanu. Eu nu știu de ce el a refuzat să recunoască creanțele BEM. Fiecare poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu în general nu înțeleg de ce dumnealui și-a dat demisia din funcția de administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, iar ulterior și-a ridicat și autorizația de la Ministerul Justiției”, ne-a comunicat administratoarea. Zaporojan a confirmat că nu există niciun bun procurat de Artbeton-Grup de la companiile off-shore. Banii doar le-au fost transferați.

    „Nu știu dacă există posibilități ca BEM să își recupereze creanțele. Există un bun imobil înregistrat la Cadastru pe numele Artbeton-grup, dar valoarea lui e mult mai mică. Despre Iusupov (fostul proprietar al firmei – n.r.) nu pot să vă spun nimic. Nu l-am văzut niciodată. El are un reprezentant legal în judecată. Doar pe acea persoană am văzut-o”, a precizat sursa.

    „Lucrurile trebuie demonstrate”

    Nu am reușit să luăm legătura cu fostul proprietar al Artbeton-Grup. Vladislav Iusupov și-a schimbat numărul de mobil, iar la domiciliu nu a fost de găsit. Avocatul acestuia, Dumitru Harea, a refuzat să ne ofere detalii despre procesul de judecată , pretextând că este vorba despre o informație confidențială între apărător și client. „Nu pot să vă spun dacă domnul Iusupov pledează nevinovat. Acolo, în judecată, au fost lansate diferite acuzații, dar asta nu înseamnă că totul este adevărat. Lucrurile trebuie demonstrate”, ne-a declarat Harea. Avocatul nu a putut să explice de ce dosarul de fiecare dată ajunge la judecătorul Minciună. „Pe unul dintre dosare (cel care vizează atragerea la răspundere a factorilor de decizie ai companiei – n.r.) am cerut recuzarea acestui magistrat pentru că nu am fost de acord cu soluția dată anterior pe caz”, a menționat Harea.

    Fostul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Victor Nemțanu nu a fost de găsit.

    Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

    Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică. În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta. În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, pare să fi fost adoptată de magistrata Judecătoriei Râșcani, Aliona Miron, pe data de 26 iunie 2013. În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate. 

    Aceiași magistrați, aceeași schemă

    Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

    Catană și Miron nu sunt singurii magistrați implicați în aceste cazuri. Pe 17 iulie 2017, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, menționat mai sus, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

    Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii. În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

    În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

    „Păcatele” judecătoarei Catană

    Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

    Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

    Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.

    Confidențialitate și „secret” al procesului

    Victor Panțâru și-a amintit cu greu de acest caz. Inițial avocatul ne-a declarat că nu poate să vorbească pentru că a semnat contract de confidențialitate. Panțâru nu a putut să ne spună dacă a reprezentat interesele Alit SRL sau ale off-shore-ului. Ulterior, el a revenit și ne-a comunicat că a fost angajat de firma Alit SRL. „Nu îmi amintesc cine reprezenta interesele off-shore-ului, dar chiar dacă l-ați găsi nu cred că v-ar putea vorbi, fiind «legat» din cauza confidențialității pe care trebuie să o păstreze avocatul. Îmi amintesc de controlul de la CNA. Atunci nu au fost descoperite elemente ale unei infracțiuni și dosarul a fost clasat. Cred că asta se întâmpla în timpul Guvernului Filat”, a precizat apărătorul. Ordonanțele au fost emise în vara anului 2013, la câteva luni după demisia Guvernului Filat.

    Mihail Pânzaru, actualul administrator al insolvabilității Alit SRL, refuză să ofere detalii despre tranzacțiile dintre companie și firma off-shore. „Pe acest caz există un dosar civil și nu ar fi corect să comentez până când nu va fi o hotărâre judecătorească. Datoria, împrumutul, transmiterea banilor către off-shore sunt examinate în cadrul acestui dosar. Nu știu nimic despre ordonanța, nici nu m-am interesat de ea. Cât despre foștii proprietari ai Alit SRL, nu i-am văzut niciodată. E foarte greu să îi găsim”, ne-a spus Pânzaru.

    Off-shorul care face „ravagii” și în Ucraina

    Intersoft Universal AG a fost fondată în 2010, în Panama. Compania are drept fondatori alte companii off-shore cu istoric scandalos: Cascado AG și Systemo AG. Potrivit registrelor publice din Panama, ultima companie este administrată de Tatiana Itzel Saldana Escobar. Aceeași persoană apare ca director al firmei Tamlyn Group Corp, care, potrivit raportului Kroll, i-ar fi împrumutat, pe hârtie, 655.000 de euro ucraineanului Serghei Andriciuk pentru ca acesta să cumpere acțiuni în Banca Socială. Aceeași persoană apare în calitate de director al companiei off-shore „Горные машины” implicată în mai multe tranzacții dubioase în Ucraina și câștigătoare, în ultimii ani, a unui număr mare de licitații publice organizate în țara vecină.

    Potrivit presei din Ucraina, Cascado AG și Systemo AG figurează și în scandalul navei comerciale „Faina”, care în 2008 a fost capturată de pirați în preajma Somali. La bordul navei au fost descoperite 32 de tancuri T-72, care se îndreptau spre Sudan. Nava aparținea companiei Waterlux AG, fondată și administrată de Systemo AG și Cascado AG.

    sursa: anticoruptie.md

  • Viața de milioane a judecătoarei care a legalizat deposedarea Primăriei Chișinău de 20 de terenuri: apartamente, case, afaceri, inclusiv un punct de schimb valutar și asta nu e tot (DOC)

    Primăria Chişinău a informat recent că a aflat despre faptul că a fost deposedată de 20 de loturi de teren, prin intermediul unei hotărâri judecătoreşti. Potrivit informațiilor oferite de primărie, hotărârea instanţei a fost emisă la data de 26 august a.c. de către judecătoarea Angela Catană, de la Judecătoria sectorului Centru din Chişinău.

    Mai multe detalii despre cele relatate de primărie, vedeți AICI. În „afacere” sunt implicați și trei agenți economici, ori pe numele lor au ajuns să fie înregistrate aceste terenuri.

    Deocamdată nu se știe cine a fost în spatele schemei.

    Știm că decizia a fost luată de judecătoarea Angela Catană, care are o viață de milioane, ori atâta costă averea și bunurile declarate în Declarația pe venit din anul 2015.

    Primăria Chişinău a informat recent că a aflat despre faptul că a fost deposedată de 20 de loturi de teren, prin intermediul unei hotărâri judecătoreşti. Potrivit informațiilor oferite de primărie, hotărârea instanţei a fost emisă la data de 26 august a.c. de către judecătoarea Angela Catană, de la Judecătoria sectorului Centru din Chişinău.

    Mai multe detalii despre cele relatate de primărie, vedeți AICI. În „afacere” sunt implicați și trei agenți economici, ori pe numele lor au ajuns să fie înregistrate aceste terenuri.

    Deocamdată nu se știe cine a fost în spatele schemei.

    Știm că decizia a fost luată de judecătoarea Angela Catană, care are o viață de milioane, ori atâta costă averea și bunurile declarate în Declarația pe venit din anul 2015.

    Apartamente, case și alte imobile, afaceri, dar și datorii se regăsesc în partea oficială a listei de bunuri de care dispune.

    Astfel, în declarația pe venit sunt trecute următoarele imobile: patru apartamente, două case, două locuri de parcare, două garajuri, boxă, terenuri adiacente caselor de locuit. Din două dintre apartaente și locurile de parcare enumerate de deține o cotă de 50%. Astfel, valoarea totală a bunurilor imobile pe care le deține, potrivit valorii cadastrale, este de cel puțin 3,255 milioane de lei, în contextul în care nu a fost indicată valoarea unei case, aflate în proces de construcție. Potrivit declarației de venit a judecătoarei Angela Catană, nu a putut fi estimată nici valoarea unui garaj.

    Aceste imobile au fost dobândite în perioada ultimilor 12 ani, din anul 2004 până în 2015.

    Valorea declarată a acestora, rămâne a fi o sumă colosală, chiar dacă o raportăm la veniturile Angelei Catană și a soțului ei. Din salariu, pe parcursul anului trecut, soții au obținut împreună un venit de 174,5 mii de lei. Valoarea pensiei pe care a obținut-o Angela Catană pe parcursul anului 2015 depășește 103 de mii de lei.

    Alte venituri pe care le-au obținut soții pe parcusul anului 2015 sunt de aproape 2 milioane de lei: Potrivit declarației pe venit, dividendele din activitatea „Termidor”, companie de închiriere a bunurilor imobile, au fost de 1,806 milioane de lei. Valoarea companiei „Termidor” este de 100 de mii de lei.

    Judecătoarea mai are și alte trei afaceri, două dintre care își au activitatea sistată. Este vorba despre companiile „Perfect” și „Comuna Agricolă”, ambele cu un capital de 5400 de lei.

    Cea mai valoroasă companie pe care o deține Angela Catană este unitatea de schimb valutar „Stenic-R”, care are un capital de 500 de mii de lei.

    Cu venituri de peste două milioane de lei, avere de aproximativ 4 milioane de lei, viața Angelei Catană din 2015 poate fi numită, de-a dreptul, una de milioane.
    sursa: bani.md

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014 Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • коррупционныe технологии судопроизводства

    В 2006 году я обратилась в суд сек.Чентру с иском к SRL «GLORINAL» о предоставлении мне некачественного жилья о защите прав потребителя. Дело на рассмотрении было у судьи Катана Анжелы. После рассмотрения моих многочисленных заявлений в Прокуратуре мун. Кишинэу, комиссариате и прокуратуре сек. Чентру, Центре и Прокуратуре по борьбе с коррупцией, Примарии и согласующих архитектурных ведомствах, министерстве строительства и стройинспекции, Центрах превентивной медицины, Центре судебных экспертиз и др. 23.04.2008 г. было возбуждено уголовное дело Nr. 2008010440 в отношении SRL «GLORINAL» по ст. 257(1) УК РМ о незаконном строительстве и нарушении строительных норм и правил в доме,расположенном по ул. Г.Асаки, 71/7 . В этой связи рассмотрение гражданского дела в суде Чентру было приостановлено.

    В 2006 году я обратилась в суд сек.Чентру с иском к SRL «GLORINAL» о предоставлении мне некачественного жилья о защите прав потребителя. Дело на рассмотрении было у судьи Катана Анжелы. После рассмотрения моих многочисленных заявлений в Прокуратуре мун. Кишинэу, комиссариате и прокуратуре сек. Чентру, Центре и Прокуратуре по борьбе с коррупцией, Примарии и согласующих архитектурных ведомствах, министерстве строительства и стройинспекции, Центрах превентивной медицины, Центре судебных экспертиз и др. 23.04.2008 г. было возбуждено уголовное дело Nr. 2008010440 в отношении SRL «GLORINAL» по ст. 257(1) УК РМ о незаконном строительстве и нарушении строительных норм и правил в доме,расположенном по ул. Г.Асаки, 71/7 . В этой связи рассмотрение гражданского дела в суде Чентру было приостановлено.

    Постановлением городской прокуратуры о прекращении уголовного дела от 25.05.2011 г. ответчик был признан виновным по ст. 257 (1) УК РМ. Постановление ответчик не оспорил и с доводами, изложенными в постановлении, согласился. Я признана гражданским истцом и потерпевшей по уголовному делу, о чеместь соответствующие Постановления. 

     

  • Judecător sancţionat pentru că "a călcat legea în picioare"

    Fac abuz de lege după bunul lor plac! Este vorba despre magistraţii pentru care sancţionările au devenit o obişnuinţă. Judecătoarea Angela Catană, de la Judecătoria Centru, a fost sancţionată cu mustrare aspră, pentru a doua oară, de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. Magistrata spune că va contesta decizia.

    Fac abuz de lege după bunul lor plac! Este vorba despre magistraţii pentru care sancţionările au devenit o obişnuinţă. Judecătoarea Angela Catană, de la Judecătoria Centru, a fost sancţionată cu mustrare aspră, pentru a doua oară, de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. Magistrata spune că va contesta decizia.

     

  • Судье сектора Центр вынесен строгий выговор за «злоупотребление законом»

    Порой, когда это требуется, судьи с легкостью злоупотребляют законом. Для некоторых служителей Фемиды наказания стали обычным явлением. Дисциплинарная коллегия Высшего совета магистратуры уже во второй раз вынесла строгий выговор судье сектора Центр Анжеле Катанэ. Служительница Фемиды в свою очередь, намерена оспорить решение коллегии.

    Порой, когда это требуется, судьи с легкостью злоупотребляют законом. Для некоторых служителей Фемиды наказания стали обычным явлением. Дисциплинарная коллегия Высшего совета магистратуры уже во второй раз вынесла строгий выговор судье сектора Центр Анжеле Катанэ. Служительница Фемиды в свою очередь, намерена оспорить решение коллегии.

  • Supărat pe judecătorul Catană

    Ion Lungu de la Ciocana se plânge pe acţiunile judecătorului Angela Catană.

    Ion Lungu de la Ciocana se plânge pe acţiunile judecătorului Angela Catană.

  • Фемида против прокуратуры

    Уникальный случай: одна из судей, Анжела Катанэ, развернула кампанию против генерального прокурора Валериу Зубко, обвиняя его в преследовании неугодных служителей Фемиды и вмешательстве в дела правосудия. До сих пор обладатели судейской мантии, ввиду своего особого статуса, предпочитали не ввязываться в публичное противостояние с представителями других правовых структур.

    Уникальный случай: одна из судей, Анжела Катанэ, развернула кампанию против генерального прокурора Валериу Зубко, обвиняя его в преследовании неугодных служителей Фемиды и вмешательстве в дела правосудия. До сих пор обладатели судейской мантии, ввиду своего особого статуса, предпочитали не ввязываться в публичное противостояние с представителями других правовых структур.

    Скандал развернулся на этой неделе, когда стало известно, что судья столичного суда сектора Чентру обратилась в Министерство юстиции с просьбой о защите от гонений со стороны генпрокурора. Глава ведомства ознакомился с обращением, но чем-либо помочь заявительнице не смог, ибо решение таких вопросов не входит в полномочия Минюста. Жалоба была переадресована по компетенции - в Высший совет магистратуры (ВСМ). Ее несколько раз включали в повестку дня ВСМ, но решение не принято по сей день, в связи с чем баталии выплеснулись за пределы системы юстиции

     

  • Procurorul general, învinuit de imixtiune în justiţie şi persecutarea magistraţilor. Zubco: Judecătorii au propriile metode de apărare

    Procurorul general, Valeriu Zubco, spune că învinuirea adusă de judecătoarea Angela Catană este o aberaţie, iar acuzaţiile au început în momentul în care acesta a înaintat o procedură disciplinară. De asemenea, Zubco a menţionat că în R. Moldova, judecătorii au propriile metode de apărare.
    "Nu vreau să spun cuvinte urâte, este o aberaţie. Totul a început în momentul în care am înaintat o procedură disciplinară. În urma pornirii urmăriri penale, doamna Catană a autorizat un şir de acţiuni procesural penale a procurorilor.

    Procurorul general, Valeriu Zubco, spune că învinuirea adusă de judecătoarea Angela Catană este o aberaţie, iar acuzaţiile au început în momentul în care acesta a înaintat o procedură disciplinară. De asemenea, Zubco a menţionat că în R. Moldova, judecătorii au propriile metode de apărare.
    "Nu vreau să spun cuvinte urâte, este o aberaţie. Totul a început în momentul în care am înaintat o procedură disciplinară. În urma pornirii urmăriri penale, doamna Catană a autorizat un şir de acţiuni procesural penale a procurorilor.

    Ca mai apoi, tot ea, printr-o altă încheiere să anuleze ordonanţa pornirilor urmăririi penale. Însă, aceasta a fost anulată fără niciun temei, fiind contrar procedurilor penale. Astfel, noi am contestat la CSJ această prevedere. CSJ a  anulat încheiere şi a lăsat în vigoare ordonanţa de pornire a urmăririi penale. Eu am contestat acest fapt printr-o sesizare la CSM. În rezultat, au urmat aceste plângeri", a explicat Zubco.

    Procurorul general, Valeriu Zubco, este învinuit de imixtiune în justiţie şi persecutare a magistraţilor. Acuzaţia vine din partea judecătorului Angela Catană de la Judecătoria Centru a Capitalei. Valeriu Zubco nu a făcut, deocamdată, niciun fel de comentariu pe marginea acuzaţiilor.
    Într-o plângere adresată ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, judecătoarea susţine că a fost sancţionată disciplinar, pentru că ar fi emis o decizie care nu convine intereselor procurorului. Astfel, spune Angela Catană, procurorul general ar fi solicitat Curţii Supreme de Justiţie examinarea în regim de urgenţă a acestui caz. Mai mult, judecătoarea susţine că este persecutată de conducerea Procuraturii Generale şi cere protecţie.
    Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, spune că a examinat plângerea Angelei Catană.

  • ЗУБКО ОБВИНЯЕТСЯ ВО ВМЕШАТЕЛЬСТВЕ В ДЕЛА ПРАВОСУДИЯ

    Генеральный прокурор Валерий Зубко вмешивается в дела правосудия и подвергает гонениям судей. С таким обвинением выступила судья суда сектора Центр Анжела Катанэ. Сам генпрокурор пока никак не ответил на эти обвинения.

    Генеральный прокурор Валерий Зубко вмешивается в дела правосудия и подвергает гонениям судей. С таким обвинением выступила судья суда сектора Центр Анжела Катанэ. Сам генпрокурор пока никак не ответил на эти обвинения.

    В жалобе на имя министра юстиции Олега Ефрима судья утверждает, что получила дисциплинарное взыскание за то, что вынесла неподходящее прокурору постановление. По словам Анжелы Катанэ, генпрокурор якобы обратился к Высшей судебной палате с просьбой рассмотреть данный случай в срочном порядке.

     

  • 0:1, PENTRU PROCURORUL GENERAL

    Procurorul general persecută judecătorii pentru deciziile lor. Asta consideră judecătoarea Angela Catană, pedepsită disciplinar la inițiativa procurorului general, Valeriu Zubco, pentru amnistierea ilegală a unui condamnat la închisoare. Condamnatul a fost găsit vinovat de maltratarea și violarea unei femei de 28 de ani acum patru ani. Judecătoarea a atacat decizia de sancționare cu mustrare aspră la Consiliul Superior al Magistraturii, dar fără sorți de izbândă. Consiliul menține pedeapsa aplciată de Comisia pentru Etică și Disciplină.

    Procurorul general persecută judecătorii pentru deciziile lor. Asta consideră judecătoarea Angela Catană, pedepsită disciplinar la inițiativa procurorului general, Valeriu Zubco, pentru amnistierea ilegală a unui condamnat la închisoare. Condamnatul a fost găsit vinovat de maltratarea și violarea unei femei de 28 de ani acum patru ani. Judecătoarea a atacat decizia de sancționare cu mustrare aspră la Consiliul Superior al Magistraturii, dar fără sorți de izbândă. Consiliul menține pedeapsa aplciată de Comisia pentru Etică și Disciplină.

    Judecătoarea consideră neîntemeiată procedura disciplinară declanșată împotriva sa de Alexandru Arseni și procurorul general, Valeriu Zubco, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult ca atât, Angela Catană și avocatul său îl acuză pe procurorul general de imixtiune în actul justiției, pedeapsa disciplinară ascunzând interese personale ale acuzatorului de stat.

    Procurorul general, Valeriu Zubco respinge acuzațiile judecătoarei și ale avocatului ei. Potrivit lui, procedura disciplinară a fost demarată după ce a depistat un șir de încălcări în activitatea Angelei Catană în calitate de judecător de instrucție.

    Tot astăzi, și mama femeii maltratată și violată de condamnatul amnistiat de judecătoare acum 10 luni, în comun cu alți doi tineri, cu 10 zile înainte de nunta sa, a contestat decizia Comisiei pentru etică și disciplină prin care a fost pedepsită cu mustrare aspră. Potrivit ei, magistrata merită o sancțiune penală pentru că a emis o hotărâre ilegală.Angela Catană  a activat timp de 16 ani ca  judecător și 1 an în calitate de judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Centru.  Consiliul Superior al Magistraturii a respins, astăzi, cererea mamei femeii violate de a o urmări penal pe judecătoare pe motiv că reclamanta nu are dreptul, potrivit legii, să înainteze contestații împotriva deciziilor de sancționare disciplinară a judecătorilor.

  • Mustrare aspră pentru amnistie ilegală

    Judecătoarea Angela Catană a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu „mustrare aspră”, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”. Catană, care activează la Judecătoria sectorului Centru, a atacat decizia la CSM. Pe 21 iulie 2011, ZdG relata povestea Elenei (n.r. — numele i-a fost schimbat), o tânără care a fost violată de 3 inşi cu doar 13 zile înainte de nuntă. Se întâmpla pe 10 februarie 2008, după miezul nopţii, la Malina Mică, în Chişinău.

    Judecătoarea Angela Catană a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu „mustrare aspră”, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”. Catană, care activează la Judecătoria sectorului Centru, a atacat decizia la CSM. Pe 21 iulie 2011, ZdG relata povestea Elenei (n.r. — numele i-a fost schimbat), o tânără care a fost violată de 3 inşi cu doar 13 zile înainte de nuntă. Se întâmpla pe 10 februarie 2008, după miezul nopţii, la Malina Mică, în Chişinău.

    Atunci, Pavel Gortolomei, de comun acord cu Radu Gortolomei şi Viorel Băcescu, în scopul satisfacerii sexuale, au condus-o pe Elena în odaia paznicilor Dispensarului de Tuberculoză din Chişinău, unde, primind refuzul fetei de a întreţine cu ei relaţii sexuale, au lovit-o, inclusiv cu o vergea metalică, în diferite regiuni ale corpului şi ulterior au violat-o. Doar doi violatori au ajuns însă pe mâna justiţiei.

    Ulterior, unul dintre ei a fost amnistiat de către judecătoarea Angela Catană. A amnistiat un violator În februarie 2011, Catană admitea cererea lui Radu Gortolomei privind aplicarea amnistiei în privinţa sa, făcând referire la Legea privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 drept an al tineretului. Cu largul concurs al procurorului Victor Poiată, care a susţinut iniţial cererea lui Gortolomei, acesta a fost eliberat chiar din sala de judecată. „Judecătoarea Angela Catană a avut un interes personal în acest caz. Probabil a luat mită, pentru că a dat o interpretare total greşită normei legale”, spune Ana Mocanu (n.r. — numele i-a fost schimbat), mama tinerei. Nemulţumirea acesteia vine de la faptul că Radu Gortolomei nu cădea sub incidenţa acelei legi, deoarece, în 2008, când legea a intrat în vigoare, el nu avea statut de condamnat şi, deci, legal, nu putea fi amnistiat. „Aplicarea abuzivă a legii” Deşi ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău (CAC), Gortolomei revenea după gratii, mama fetei a depus mai multe plângeri, prin care solicita tragerea la răspundere a judecătoarei care hotărâse eliberarea violatorului. Deşi Nicolae Timofti, preşedintele CSM, declara în iulie că „un judecător nu poate fi pedepsit pentru opinia sa expusă într-o hotărâre”, pe 7 octombrie 2011, membrii Colegiului disciplinar de pe lângă CSM decideau că Angela Catană este vinovată de „aplicarea abuzivă a legii” şi aplicau asupra sa „mustrare aspră”. Cazul a ajuns pe masa membrilor Colegiului disciplinar după ce pe numele Angelei Catană au fost intentate două proceduri disciplinare. În iulie – de către membrul CSM Alexandru Arseni, iar în august — de către procurorul general, Valeriu Zubco. Ambele aveau ca obiect de sesizare aceleaşi fapte comise de către Angela Catană — amnistierea ilegală a lui Radu Gortolomei.
     

  • Коррупция в суде?

    Однако за решеткой, рассказывает женщина, оказались только двое молодых людей – братья, а их приятель находится в розыске и по сей день. Спустя год один из братьев вышел на свободу по амнистии в связи с Годом молодежи. Ходатайство об амнистии было рассмотрено Судом сектора Чентру в феврале этого года. По словам матери жертвы, судья Анжела Катанэ, удовлетворившая ходатайство, исказила правовую норму.

    Однако за решеткой, рассказывает женщина, оказались только двое молодых людей – братья, а их приятель находится в розыске и по сей день. Спустя год один из братьев вышел на свободу по амнистии в связи с Годом молодежи. Ходатайство об амнистии было рассмотрено Судом сектора Чентру в феврале этого года. По словам матери жертвы, судья Анжела Катанэ, удовлетворившая ходатайство, исказила правовую норму.

  • Violată de 3 inşi şi de o judecătoare

    „Judecătoarea Angela Catană a avut un interes personal în acest caz. Probabil a luat mită, pentru că a dat o interpretare total greşită normei legale”, spune Ana Mocanu. Aceasta susţine că Radu Gortolomei nu cădea sub incidenţa acestei legi, deoarece, în 2008, când legea a intrat în vigoare, el nu avea statut de condamnat şi, deci, nu putea beneficia de acea lege. Astfel, spune femeia, Gortolomei a fost eliberat ilegal. De aceeaşi părere a fost ulterior şi procurorul Victor Poiată, care, deşi anterior susţinuse amnistierea, a revenit asupra deciziei şi a atacat-o la CAC. Iar magistraţii de acolo au hotărât casarea hotărârii judecătoarei Angela Catană şi au trimis cazul spre rejudecare, la un alt judecător. Între timp, Radu Gortolomei a revenit după gratii.

    „Judecătoarea Angela Catană a avut un interes personal în acest caz. Probabil a luat mită, pentru că a dat o interpretare total greşită normei legale”, spune Ana Mocanu. Aceasta susţine că Radu Gortolomei nu cădea sub incidenţa acestei legi, deoarece, în 2008, când legea a intrat în vigoare, el nu avea statut de condamnat şi, deci, nu putea beneficia de acea lege. Astfel, spune femeia, Gortolomei a fost eliberat ilegal. De aceeaşi părere a fost ulterior şi procurorul Victor Poiată, care, deşi anterior susţinuse amnistierea, a revenit asupra deciziei şi a atacat-o la CAC. Iar magistraţii de acolo au hotărât casarea hotărârii judecătoarei Angela Catană şi au trimis cazul spre rejudecare, la un alt judecător. Între timp, Radu Gortolomei a revenit după gratii.


     

Infografice

LASĂ UN COMENTARIU