Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Brașoveanu Dinu
Căutare avansată

Iordachi Natalia

Judecătoria Chișinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcţie: 17.08.2012

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 500-VIII din 20 decembrie 2017, doamna Natalia Iordachi se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 530/24 din 01 august 2017, se prelungește transferul judecătorului Natalia Iordachi, de la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei), în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), pe un termen de 6 luni, cu începere de la 03 august 2017.  

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1975-VII din La 26 iulie 2017, a fost desemnată în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Hotărârea nr. 38/2 din 17 ianuarie 2017, se transferă în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), pe un termen de 6 luni, judecătorul Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei), Natalia Iordachi.

Potrivit Hotărîrii nr. 436/19 din 21 iunie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a prelungit perioada de transfer […]

Citiţi mai departe

Data numirii în funcţie: 17.08.2012

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 500-VIII din 20 decembrie 2017, doamna Natalia Iordachi se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 530/24 din 01 august 2017, se prelungește transferul judecătorului Natalia Iordachi, de la Judecătoria Bălţi (sediul Sîngerei), în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), pe un termen de 6 luni, cu începere de la 03 august 2017.  

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1975-VII din La 26 iulie 2017, a fost desemnată în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Hotărârea nr. 38/2 din 17 ianuarie 2017, se transferă în funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana), pe un termen de 6 luni, judecătorul Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei), Natalia Iordachi.

Potrivit Hotărîrii nr. 436/19 din 21 iunie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a prelungit perioada de transfer pe termen limitat a judecătorului Judecătoriei Sîngerei, Natalia Iordachi, la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, cu 6 luni.

Prin Hotărîrea CSM nr. 844/34 din 10 noiembrie 2015, se transferă în funcţia de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău, pe un termen de 6 luni, judecătorul Judecătoriei Sîngerei, Natalia Iordachi, începînd cu 01 ianuarie 2016.

Conform Hotărîrii CSM nr. 843/34 din 10 noiembrie 2015, se încetează suspendarea din funcţie a doamnei Natalia Iordachi, cu reîncadrarea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Sîngerei, începînd cu 01 ianuarie 2016.

Prin Hotărîrea CSM nr. 837/27 din 14 octombrie 2014, suspendată din funcţia de judecător al Judecătoriei Sîngerei, începînd cu 25 octombrie 2014 pînă la 25 octombrie 2016, inclusiv, în legătură cu aflarea în concediul pentru îngrijirea copilului

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 240-VII din 17 august 2012 numită, pe un termen de cinci ani în funcţia de judecător la Judecătoria Sîngerei.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 20/3 din 17 martie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile adoptate de către judecătoarea Natalia Iordachi nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2016,
au fost contestate 42 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 20 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 47,61%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2016, din 367 de cauze examinate, 9 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,45%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 264/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea judecătorului Natalia Iordachi de la Judecătoria Chișinău, privind examinarea chestiunii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău, fără participarea sa.

Prin Hotărârea nr. 59/06 din 26 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Natalia Iordachi pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 59 (cincizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 156/12 din 9 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Vladislav Holban, Ana Cucerescu și Natalia Iordachi cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la instanța ierarhic superioară.

În conformitate cu Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017, se propune Președintelui Republicii Moldova numirea doamnelor Cheptea Cristina, Iordachi Natalia și Ialanji Arina, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Potrivit Hotărârea nr. 109/18 din 29 septembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Iordachi Natalia pentru participare la concurs pentru transferul în funcția de judecător la o altă instanță de același nivel, judecătoria Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 20/3 din 17 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 106/5 din 07 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Judecătoriei Bălți, Iordachi Natalia, cu remiterea materialelor în privinţa ei la Colegiul de evaluare a performanțelor în vederea evaluării extraordinare pentru numire în funcție de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorului Judecătoriei Chișinău, Natalia Iordachi.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 20/3 din 17 martie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile adoptate de către judecătoarea Natalia Iordachi nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2016,
au fost contestate 42 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 20 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 47,61%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2016, din 367 de cauze examinate, 9 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,45%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 264/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea judecătorului Natalia Iordachi de la Judecătoria Chișinău, privind examinarea chestiunii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău, fără participarea sa.

Prin Hotărârea nr. 59/06 din 26 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Natalia Iordachi pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 59 (cincizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 156/12 din 9 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Vladislav Holban, Ana Cucerescu și Natalia Iordachi cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la instanța ierarhic superioară.

În conformitate cu Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017, se propune Președintelui Republicii Moldova numirea doamnelor Cheptea Cristina, Iordachi Natalia și Ialanji Arina, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Potrivit Hotărârea nr. 109/18 din 29 septembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Iordachi Natalia pentru participare la concurs pentru transferul în funcția de judecător la o altă instanță de același nivel, judecătoria Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 20/3 din 17 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 106/5 din 07 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Judecătoriei Bălți, Iordachi Natalia, cu remiterea materialelor în privinţa ei la Colegiul de evaluare a performanțelor în vederea evaluării extraordinare pentru numire în funcție de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătorului Judecătoriei Chișinău, Natalia Iordachi.

 

Hotărârea nr. 264/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 59/06 din 26 Iunie 2020

Hotărârea Nr. 156/12 din 9 Iunie 2020

Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 686/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 109/18 din 29 septembrie 2017

Hotărârea nr. 20/3 din 17 martie 2017

Hotărârea nr. 106/5 din 07 februarie 2017

Hotărârea nr. 38/2 din 17 ianuarie 2017

Știri
  • Consiliul de Presă a constatat încălcarea codului deontologic al jurnalistului de către portalurile Punctul.md și Sinteza.org

    La 20 decembrie 2023 Consiliul de Presă a adoptat o decizie cu privire la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitor la cererea magistratului Natalia Iordachi privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. CSM a sesizat anterior Consiliul de Presă asupra verificării respectării normelor deontologice la documentarea și publicarea la 13 septembrie 2023 a articolelor publicate pe portalurile menționate supra, […]

    La 20 decembrie 2023 Consiliul de Presă a adoptat o decizie cu privire la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitor la cererea magistratului Natalia Iordachi privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

    CSM a sesizat anterior Consiliul de Presă asupra verificării respectării normelor deontologice la documentarea și publicarea la 13 septembrie 2023 a articolelor publicate pe portalurile menționate supra, ce conțin informații false și defăimătoare, ce lezează onoarea, demnitatea  și reputația profesională a judecătorului vizat.

    În rezultatul examinării sesizării, Consiliul de Presă a constatat comiterea încălcărilor de către portalurile Punctul.md și Sinteza.org a prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, ce vizează acuratețea în colectarea și tratamentul informației și a atras atenția redacției Punctul.md că menționarea în finalul articolelor că redacția asigură persoanelor vizate dreptul la replică fără ca acestea să fi fost contactate înaintea publicării textelor, nu este conformă cu normele deontologice și reprezintă o eschivare intenționată de la obligația profesională de a colecta la timp informația relevantă/opiniile de la toate părțile implicate și a o verifica înainte de publicare.
    Sursa: csm.md

  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase. Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc […]

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSM a decis: 13 judecători, evaluați cu ”foarte bine”, vor primi grade de calificare mai mari

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca. Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați: Gradul de calificare III: Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a […]

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca.

    Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați:

    Gradul de calificare III:

    • Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Mihail Bușuleac – judecător la Judecătoria Cahul,  care a deținut până în prezent gradul V;
    • Andrei Mironov – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV.

    Gradul de calificare IV:

    • Dumitru Bosîi – judecător la Judecătoria Cahul, care deținea gradul V;
    • Natalia Iordachi – judecător la Judecătoria Chișinău.

    Gradul de calificare V:

    • Leonid Turculeț – judecător la Judecătoria Cahul;
    • Inga Gorlenco – judecător la Judecătoria Cahul;
    • Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Igor Bațalai – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Ioana Chironeț – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Iraida Secrieru – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Angela Ciubotaru – judecător la Judecătoria Chișinău.

    Cei treisprezece magistrați au primit calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

    Magistratul Ghenadie Mîțu, de la instanța din Soroca, care a solicitat gradul de calificare III și pentru care CSM a amânat examinarea solicitării pentru altă ședință a fost evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, care este vacantă.

    Conform prevederilor legale, gradele de calificare V, IV și III se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel.
    Sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU