База данных судей Республики Молдовa
Пример: Мику Виктор
Расширенный поиск

Катан Лилиана

Высшая Судебная Палата Кишинэу,

Биографические данные

Дата назначения на должность:07.11.1996

Постановлением Парламента РМ №260 от 1 ноября 2013 г. назначена на должность судьи Высшей судебной палаты,  до достижения предельного возраста в 65 лет.

Год рождения: 1968

Обучение/Дипломы
1989 - 1995 гг. Лиценциат права, Государственный университет, Кишинэу, Молдова

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1996 - 2005 гг. судья муниципального Суда  Бэлць, Декрет №336 от 7 ноября 1996 г.
2001 г. - назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста, Декрет №291-II от 30 октября 2001 г.

Дата назначения на должность:07.11.1996

Постановлением Парламента РМ №260 от 1 ноября 2013 г. назначена на должность судьи Высшей судебной палаты,  до достижения предельного возраста в 65 лет.

Год рождения: 1968

Обучение/Дипломы
1989 - 1995 гг. Лиценциат права, Государственный университет, Кишинэу, Молдова

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
1996 - 2005 гг. судья муниципального Суда  Бэлць, Декрет №336 от 7 ноября 1996 г.
2001 г. - назначена на должность судьи, до достижения предельного возраста, Декрет №291-II от 30 октября 2001 г.

Unknown Object2005 - 2013 гг. судья Апелляционного суда Кишинэу, Декрет №226-IV от 22 сентября 2005 г.
2011 г. - вторая квалификационная степень судьи
2013 г. - до настоящего времени - судья Высшей судебной палаты РМ

Внесудебная юридическая деятельность
1997- 2006 гг. лектор Педагогического университета «A.Russo», юридический факультет, мун.Бэлць
Форматор Национального института юстции
Вицепредседатель Ассоциации судей РМ

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №27/3 от 31 мая 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, судья Катан Лилиана фигурировала в ряде национальных процессов (3 дела), которые впоследствии завершились решением Европейского суда.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», четыре решения состава суда с участием судьи Катан Лилианы стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

СТЕПУЛЯК против Молдовы, решение от 06.11.2007 г., исковое заявление №8207/06, нарушение ст. 3 ЕСПЧ (запрещение пыток) и нарушение ст. 5 § 1 Конвенции (законность содержания под стражей);
ЧЕБОТАРЬ против Молдовы, решение от 13.11.2007 г., исковое заявление №35615/06, нарушение ст. 5 § 1 Конвенции (законность содержания под стражей), нарушение ст. 34 Конвенции (право обращения в суд);
ЛЕВИНЦА против Молдовы (№2), решение от 17.01.2012 г., исковое заявление №5017/09, нарушение ст. 5.1 ЕСПЧ, нарушение ст. 5.4 ЕСПЧ;
МИТРОФАН против Молдовырешение от 15.01.2013 г., исковое заявление №50054/07, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – содержание заявителя под стражей в бесчеловечных условиях;  нарушение ст. 6.1 ЕСПЧ (право на справедливое судебное разбирательство;
нарушение ст. 13 ЕСПЧ – отсутствие эффективных средств правовой защиты.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
В 2010 году, доля обжалованных решений в общей массе рассмотренных дел составила 10%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 90%
В 2011 году, доля обжалованных решений в общем количестве оставленных в силе составила 6%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 94%
В 2012 году, доля обжалованных решений в общем количестве рассмотренных дел составила 13%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 87%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №34/5 от 12 июня 2013 г. была допущена кандидатура Лилианы Катан для участия в конкурсе на замещение должности судьи Высшей судебной палаты.

Решением №27/3 от 31 мая 2013 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 88 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета Mагистратуры.

Решением №254/18 от 24 мая 2011 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о  присвоении Лилиане Катан II (второй) квалификационной степени.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №27/3 от 31 мая 2013 г. Коллегии по оценке деятельности судей, судья Катан Лилиана фигурировала в ряде национальных процессов (3 дела), которые впоследствии завершились решением Европейского суда.

По информации, размещенной на странице «Юристы за права человека», четыре решения состава суда с участием судьи Катан Лилианы стали предметом рассмотрения в ЕСПЧ.

СТЕПУЛЯК против Молдовы, решение от 06.11.2007 г., исковое заявление №8207/06, нарушение ст. 3 ЕСПЧ (запрещение пыток) и нарушение ст. 5 § 1 Конвенции (законность содержания под стражей);
ЧЕБОТАРЬ против Молдовы, решение от 13.11.2007 г., исковое заявление №35615/06, нарушение ст. 5 § 1 Конвенции (законность содержания под стражей), нарушение ст. 34 Конвенции (право обращения в суд);
ЛЕВИНЦА против Молдовы (№2), решение от 17.01.2012 г., исковое заявление №5017/09, нарушение ст. 5.1 ЕСПЧ, нарушение ст. 5.4 ЕСПЧ;
МИТРОФАН против Молдовырешение от 15.01.2013 г., исковое заявление №50054/07, нарушение ст. 3 ЕСПЧ – содержание заявителя под стражей в бесчеловечных условиях;  нарушение ст. 6.1 ЕСПЧ (право на справедливое судебное разбирательство;
нарушение ст. 13 ЕСПЧ – отсутствие эффективных средств правовой защиты.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОПРОТЕСТОВАННЫХ
В 2010 году, доля обжалованных решений в общей массе рассмотренных дел составила 10%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 90%
В 2011 году, доля обжалованных решений в общем количестве оставленных в силе составила 6%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 94%
В 2012 году, доля обжалованных решений в общем количестве рассмотренных дел составила 13%, а оставленных в силе решений из общего числа рассмотренных - 87%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №34/5 от 12 июня 2013 г. была допущена кандидатура Лилианы Катан для участия в конкурсе на замещение должности судьи Высшей судебной палаты.

Решением №27/3 от 31 мая 2013 г. Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ей квалификационную оценку Отлично, с 88 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г. она была удостоена Почетного диплома Высшего совета Mагистратуры.

Решением №254/18 от 24 мая 2011 г., Высший совет Mагистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии о  присвоении Лилиане Катан II (второй) квалификационной степени.

 

Решение №61/6 от 09.03.2021 г.

Решение №2/1 от 31.01.2020 г.

Решение №187/10 от 21.05.2019 г.

Решение ВСМ №593/27 от 11.12.2018 г.

Решение №779/34 от 28.11.2017 г.

Решение №806/35 от 05.12.2017 г.

Решение №557/25 от 08.08.2017 г.

Решение №503/21 от 18.07.2017 г.

Решение №27/3 от 31.05.2013 г.

Решение №34/5 от 12.06.2013 г.

Дела ЕСПЧ с участием Катан Л.

Решение ВСМ №151/6 от 12 февраля 2013 г.

Решение №254/18 от 24 мая 2011 г.

Решение №59/5 от 30.09.2016 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №27/3 от 31.05.2013 г., «дисциплинарная коллегия не зафиксировала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Лилианы Катан».

29 декабря 2014 г. в отношении судей Высшей судебной палаты Юрие Дьякону, Лилианы Катан и Иона Гузун была возбуждена дисциплинарная процедура членом Высшего совета Магистратуры Татьяной Радукану на основании ст. 10 части (1), ст. 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей №950-XIII от 19 июля 1996 г. Юрие Дьякону, Лилиана Катан и Ион Гузун нарушили обязательные нормы уголовно-процессуального законодательства, а именно ст. 449, 417 Уголовно-процессуального кодекса и судебную практику ЕСПЧ, которые четко обязывают принимать обоснованные судебные решения. Решением №10/1 от 30 января 2015 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №137/7 от 03 марта 2015 г. была удовлетворено опротестование, поданное членом Высшего совета магистратуры Татьяной Рэдукану против решения Дисциплинарной коллегии №10/1 от 30 января 2015 и было принято новое решение с применением в отношении судей Высшей судебной палаты Юрие Дьякону, Лиланы Катан и Иона Гузун дисциплинарного наказания - замечания.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи Катан Лилианы было подано 27 жалоб, признанных необоснованными.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №27/3 от 31.05.2013 г., «дисциплинарная коллегия не зафиксировала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении судьи Лилианы Катан».

29 декабря 2014 г. в отношении судей Высшей судебной палаты Юрие Дьякону, Лилианы Катан и Иона Гузун была возбуждена дисциплинарная процедура членом Высшего совета Магистратуры Татьяной Радукану на основании ст. 10 части (1), ст. 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей №950-XIII от 19 июля 1996 г. Юрие Дьякону, Лилиана Катан и Ион Гузун нарушили обязательные нормы уголовно-процессуального законодательства, а именно ст. 449, 417 Уголовно-процессуального кодекса и судебную практику ЕСПЧ, которые четко обязывают принимать обоснованные судебные решения. Решением №10/1 от 30 января 2015 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №137/7 от 03 марта 2015 г. была удовлетворено опротестование, поданное членом Высшего совета магистратуры Татьяной Рэдукану против решения Дисциплинарной коллегии №10/1 от 30 января 2015 и было принято новое решение с применением в отношении судей Высшей судебной палаты Юрие Дьякону, Лиланы Катан и Иона Гузун дисциплинарного наказания - замечания.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи Катан Лилианы было подано 27 жалоб, признанных необоснованными.

 

Решение №208/10 от 23.10.2020 г.

Решение №207/10 от 23.10.2020 г.

Решение №10/1 от 30.01.2015 г.

Решение №137/7 от 03.03.2015 г.

Решением №136/9 от 25 апреля 2016 г.

Новости
  • Орденоносец Додона, кум Нэстасе и «миллионер» от ЕСПЧ. Кто претендует на должность судьи ВСМ

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

    Кандидаты

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Сейчас он работает в суде столичного сектора Буюканы. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA).

    В 2018 году ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что судья Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.

    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, и штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с этими приговорами и заменила их тюремными сроками.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Но, после того как в его назначении нашли конфликт интересов (Балан приходится кумом Андрею Нэстасе, который тогда возглавлял МВД), Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции.

    15 ноября того же года Балан подал в отставку с этой должности. К тому времени ему удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Василий Шкёпу

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году возглавил суд Унген. В 2016 году после истечения мандата он исполнял обязанности председателя суда Унген. В 2017 году по предложению ВСМ его назначили председателем суда Унген еще на четыре года. В 2018 году тогдашний президент Игорь Додон наградил судью Шкёпу орденом «Трудовой славы». В 2021 году истек срок второго мандата Шкёпу, и сейчас он вновь исполняет обязанности главы суда Унген.

    Станислав Сорбало

    Станислав Cорбало работает в суде Бельц. В судебную систему он вернулся в 2020 году. До этого более 10 лет доказывал в ЕСПЧ, что его уволили незаконно. Речь идет о событиях 2008-2009 годов. Тогда генпрокурор Валерий Гурбуля попросил у ВСМ разрешения начать уголовное дело против Сорбало. По версии прокуратуры, Сорбало признал незаконными обыски у адвоката, который ранее защищал судью в другом судебном процессе. Сам Сорбало утверждает, что высказался по поводу обысков, которые в рамках дела против адвоката провели у третьих лиц.

    Тогда Генпрокуратура начала уголовное дело против Сорбало, а ВСМ — дисциплинарную проверку. По итогам дисциплинарной проверки судью отправили в отставку. Сорбало пытался обжаловать это решение в вышестоящих инстанциях, но его заявления отклоняли. В 2019 году ЕСПЧ сообщил правительству Молдовы, что рассматривает жалобу Сорбало. Стороны пришли к мировому соглашению, а Высшая судебная палата отменила решение об увольнении Сорбало. В 2020 году ВСМ восстановил судью в должности. Ему также выплатили компенсацию 1,883 млн леев.

    Михаил Кожокару

    Михаил Кожокару с 2015 года работает судьей в суде Бельц. До этого он работал судебным ассистентом в Апелляционной палате Бельц. В 2020 году Кожокару назначили судьей до достижения 65 лет.

    Юрий Беженару

    Юрий Беженару работает судьей с 1994 года. С 2003 по 2008 год он был председателем суда Буюкан. С 2008 года Беженару работает судьей в Высшей судебной палате. По данным неправительственной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ восемь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Беженару. Также он был судьей в коллегии, которая обязала госпредприятие Registru выплатить $7 млн ущерба компании бизнесмена Бориса Бирштейна Intercomsoft LTD. Тогдашний министр юстиции Олег Ефрим требовал наказать судей за это решение.

    Летом 2020 года Беженару претендовал на пост вице-председателя ВСП, но не набрал нужного числа голосов.

    Вероника Купча

    Вероника Купча стала судьей Оргеевского суда в 2007 году. В 2010 году Купча возглавила суд Оргеева. Ее мандат председателя суда Оргеева продлевали до 2020 года. А в 2021 году Купчу назначили временным исполняющим обязанности председателя Оргеевского суда.

    В 2013 году Купча оказалась в центре скандала. Журналисты выяснили, что судья наняла секретаря, которую сама же приговорила к двум годам условно по делу о присвоении государственного имущества.

    Марина Русу

    Марину Русу назначили судьей Тараклийского суда в 2012 году. В 2015 году она переехала с семьей в Кишинев. Русу дважды обращалась в ВСМ с просьбой перевести ее на работу в Кишинев, объясняя это тем, что у нее пятеро детей и ей приходится тратить восемь часов в день, чтобы попасть на работу, а затем домой (четыре часа туда и четыре обратно),. Но ВСМ оба раза ей отказывал без объяснения причин (в 2019 и в 2020 годах).

    В августе 2019 года вместе с судьями Викторией Сандуцей и Ионом Маланчуком Русу основала ассоциацию судей Vocea Justitiei. Ассоциация неоднократно публично критиковала ВСМ. После того как ВСМ вторично отказался перевести Русу в Кишинев, ассоциация потребовала отставки трех членов ВСМ (Анатола Пахопола, Нины Чернат и Марианы Тимотин). По мнению ассоциации, они дискриминировали судью Марину Русу и «грубо нарушили свои обязательства». Сама Русу пожаловалась на ВСМ в Совет по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства. В декабре 2020 года Совет подтвердил, что судью дискриминировали.

    Иоана Киронец

    Иоана Киронец начала работать судебным инспектором при ВСМ в 2011 году. В 2012 году стала главой секретариата ВСМ, а в 2015 году — судьей суда столичного сектора Чеканы. В 2018 году Киронец снова начала работать судебным инспектором при ВСМ, а в 2020 году возглавила инспекцию. В 2021 году, отметим, Высший совет магистратуры (ВСМ) не утвердил отчет инспекции. Членов ВСМ возмутило, что в отчете собрана «сухая статистика», но нет конкретных предложений, как улучшить положение дел и повысить уровень доверия общества к системе юстиции.

    Дмитрий Пушка

    Дмитрий Пушка стал судьей Сорокского суда в 2005 году. В 2011 году его перевели в суд Бельц, а в 2013 году — в Апелляционную палату Бельц.

    Ливия Митрофан

    Ливия Митрофан с 2012 по 2014 год работала адвокатом-стажером. В 2016 году начала работать судебным ассистентом в Высшей судебной палате. С 2018 года стала работать судьей уголовной коллегии суда Чекан, а затем — судьей по гражданским делам в суде сектора Центр. Была соавтором многих публичных деклараций судей. Так, после смены власти в 2019 году, Ливия Митрофан и другие судьи сектора Центр выступили на заседании ВСМ и призвали правительство организовать конструктивный диалог о реформе юстиции.

    Лилиана Катан

    Лилиана Катан работает судьей с 1996 года, с 2005 — в Апелляционной палате Кишнева, с 2013 — в Высшей судебной палате (ВСП). По данным общественной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ семь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Катан. У нее также есть дисциплинарное предупреждение за то, что в составе коллегии ВСМ она освободила Иона Друцэ, которого АП приговорила к 20 годам тюрьмы за тройное убийство.

    В 2017 году коллегия, в которую входила Катан, оставила в силе приговор экс-премьеру Владимиру Филату, которого приговорили к 9 годам лишения свободы. В июле 2020 года она участвовала в конкурсе на пост главы ВСП, но не набрала нужного числа голосов.

  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt, ce dosare de rezonanță au gestionat și ce avere au judecătorii pretendenţi la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

    Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat la 24 ianuarie curent lista judecătorilor pretendenți la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    În total, șase magistrați au depus cereri de participare la concurs. Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de venit ale celor șase aspiranți la funcția de președinte al CSJ, dar și ce dosare de rezonanță au gestionat și vă prezintă detalii despre fiecare.

    Lista candidaților care au depus cereri de participare la concurs:

    1. ȚURCAN Anatolie
    2. MARDARI Dumitru
    3. MICU Victo
    4. CATAN Liliana
    5. MORARU Petru
    6. GUZUN Ion

    Țurcan Anatolie, numit în funcție de judecător la CSJ în 2016

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

    Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

    Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

    Relații de rudenie cu judecătorii din sistem

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM de atunci, Dorel Musteață, până în acel moment, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei.

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Țurcan a ridicat un salariu de circa 345 766 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de 162 240 de mii de lei și o indemnizație de boală de 29 894 de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și două un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.

    Mardari Dumitru asigură interimatul funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al CSJ, după suspendarea lui Oleg Sternioală

    Mardari Dumitru a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2014, până la atingerea vârstei de 65 de ani. La 4 noiembrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Dumitru Mardari, de la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Colegiului civil, comercial și de contencios al Curții Supreme de Justiție, pe perioada suspendării din funcție a judecătorului Oleg Sternioală. Anterior, Mardari a activat în calitate de judecător la Judecătoria Ciocana.

    Imobiliare „din testament” pentru judecătorul Mardari

    La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot în 2016, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Mardari a ridicat un salariu de circa 300 011 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă un venit de  14 229 de lei obținut din darea în arendă a loturilor de teren agricole. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și un automobil de model Mercedes E240, anul de fabricație 2003. Judecătorul mai indică că deține trei conduri bancare, dar și cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale S.A. ELIRI.

    Dumitru Mardari a făcut parte din Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, care la 15 decembrie 2016, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Micu Victor – de șapte ani la CSM

    Victor Micu a fost promovat în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie în anul 2017, până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, unde a ocupat și funcțiile de vicepreședinte și președinte. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie.

    Din 2014, Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a ajuns la CSM pentru primul mandat în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Magistratul a obținut un al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat 345 de colegi. Detalii aici

    În iulie 2019, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cu 9 voturi pro, Micu a fost revocat din funcția de președintele al CSM. În Hotătârea motivată, CSM susține că a fost „imperativă întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a procedurii de revocare” a lui Victor Micu pentru „respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al societății”. Detalii aici

    Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Micu a ridicat un salariu de circa 385 869 de mii lei de la CSM. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009. În declarația de venit pentru anul 2019, magistratul mai indică un apartament cu suprafața de 79 m.p., în valoare de 637 121 lei, achiziționat prin contract de investiție în anul 2019. Micu mai indică că deține cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale
    S.A. Estate Group.

    Liliana Catană, numită în funcție de judecătoare la CSJ în 2013

    Liliana Catana a fost numit în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție în 2013, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, iar din 2005 până în 2013, timp de 8 ani, a lucrat Curtea de Apel Chișinău, ulterior fiind promovată la CSJ.

    La 12 decembrie 2017, Catana a făcut parte din completul de judecată, format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat.

    Liliana Catana – vizată anterior în mai multe investigații jurnalistice

    În 2014, ZdG a scris că Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catana este mătușa polițistul Gheorghe Bordea pe numele căruia în 2015 au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plangeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecţiei de care se bucură din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ.

    În declarația de venit pentru anul 2019, magistrata indică un salariu de 365 881 de lei de la CSJ. Judecătoarea a mai trecut în declarație două automobile – un autoturism de model Toyota Camry, anul de fabricație 2016, estimat la 300 de mii de lei și dobândit în 2018 și un automobil de marca Toyota RAV 4 fabricat în  2009 și dobândit în 2014.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Liliana Catana au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Petru Moraru, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Petru Moraru este judecator la Curtea Supremă de Justiție din 2014. Anterior, a activat 11 ani ca judecator la Judecătoria Cahul, iar din 2010 până în 2014 a exercitat funcția de președinte al instanței din Cahul. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. De la 1 decembrie 2017, Petru Moraru este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind numit în funcție pentru o perioadă de patru ani.

    Ajuns la CSJ în 2014, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009. Completul de judecată a decis că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Detalii aici

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate a mai multor bunuri”, au dispus clasarea cauzei.

    Petru Moraru indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2019, un salariu de 361 649 de lei de la CSM. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.

    Ion Guzun, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

    Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.

    Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.

    În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.

    Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.

    ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.

    Ion Guzun indică în declarația de venit pentru 2019 un salariu de 382 554 de lei.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Pe lângă concursul pentru șefia Curții Supreme de Justiție, judecătorul Ion Guzun și-a înregistrat candidatura și la concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție.

    Câștigătorul concursului pentru funcția de președinte al CSJ urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul ședinței programată pentru 2 februarie 2021. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.

    Tot la ședința CSM anunțată pentru data de 2 februarie, urmează să fie desfășurate și concursurile pentru suplinerea mai multor funcții de conducere a instanțelor judecătorești din R. Moldova.
    Sursa: zdg.md

  • Șase pretendenți la șefia Curții Supreme de Justiție. Printre candidați – doi membri ai CSM

    În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

    În concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Curții Supreme al Justiției s-au încris șase candidați. Este vorba despre Anatolie Țurcan, Dumitru Mardari, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul urmează să fie organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul săptămânii viitoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător în anul 1992, la instanța din Ocnița. Doi ani mai târziu magistratul a fost transferat la judecătoria de prim nivel din Capitală, iar în anul 2003 - promovat la Curtea de apel Chișinău. Începând cu anul 2016, Anatolie Țurcan este judecător la CSJ. În perioada 2013-2017, judecătorul a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anatolie Țurcan deține titlul onorific de veteran al sistemului judiciar.

    Dumitru Mardari și-a început activitatea în funcție de magistrat în anul 1994, la Judecătoria Ciocana, Chișinău, instanță la care a exercitat și funcția de președinte din anul 2002 până în anul 2010. În anul 2014, magistratul a fost promovat la CSJ. Acesta a fost, anterior, membru al Colegiului de calificare a judecătorilor și al Colegiului pentru selecția şi cariera judecătorilor.

    Victor Micu este judecător din anul 1998. Acesta și-a început activitatea la Judecătoria Rîșcani din municipiul Chișinău, instanță la care a exercitat inclusiv funcțiile de vicepreședinte și președinte. Începând cu anul 2014, Victor Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a fost promovat la CSJ în anul 2017.

    Liliana Catan a fost numită în funcția de judecător în anul 1996, la instanța de prim nivel din municipiul Bălți, unde a activat până în anul 2005. Ulterior, magistrata a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău, unde a activat aproximativ opt ani, iar din anul 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catan a fost preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor și vicepreşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova.

    Petru Moraru a devenit judecător în anul 2003, după ce activat mai mult timp în Procuratura Cahul. În perioada 2010 – 2014, magistratul a exercitat funcția de președinte al Judecătoriei Cahul, iar ulterior a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție. Petru Moraru a fost ales, în anul 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la instanța din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, iar doi ani mai târziu a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Patru judecători candidează pentru funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

    Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

    Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 - la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

    Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Tamara Chişcă-Doneva este în prezent președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Și-a început cariera de magistrată în 1987, la Judecătoria Hâncești. În 1995 a fost promovată la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste doar un an a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar în 2003 a ajuns la CSJ.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO. Printre cele mai importante este încheierea emisă în iulie 2005, în dosarul S.A.Gemenii. Guvernul Republicii Moldova este obligat până să achite 1,5 milioane de euro în dosarul respectiv.

    Ziarul de Gardă scria într-o anchetă din 2014 că Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • (INTERVIU) Liliana Catan: Un candidat bun la funcția de judecător trebuie să aibă atât cunoștințe teoretice, cât și experiență de lucru în instanță

    Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente pentru a deveni un bun judecător. Pentru a putea exercita această funcție sunt necesare și alte elemente. Într-un interviu pentru www.justitietransparenta.md, Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Liliana Catan a vorbit, în interviul de mai jos, despre procesul de selecție al judecătorilor, despre criteriile pe care trebuie să le întrunească solicitanții și despre recenta modificare a condițiilor de selectare pentru funcțiile de judecător.

    Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente pentru a deveni un bun judecător. Pentru a putea exercita această funcție sunt necesare și alte elemente. Într-un interviu pentru www.justitietransparenta.md, Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Liliana Catan a vorbit, în interviul de mai jos, despre procesul de selecție al judecătorilor, despre criteriile pe care trebuie să le întrunească solicitanții și despre recenta modificare a condițiilor de selectare pentru funcțiile de judecător.

    Î: Doamna Catan, în 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a modificat Regulamentul privind criteriile de selecție, promovare și transferare a judecătorilor și Regulamentul privind organizarea activității Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Cum a influențat aceasta schimbare lucrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor?

    Liliana Catan: Mai întâi de toate, trebuie să vă spun că menirea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor este de a asigura transparență, imparțialitate și corectitudine în procesul de selectare a celor mai buni candidați la funcția de judecător, pentru funcțiile administrative și pentru funcțiile vacante de promovare în instanțele ierarhic superioare.

    Pe parcursul anului 2018, au fost excluse anumite criterii care erau aplicate inițial în procesul de selecție a judecătorilor, dar au fost introduse și criterii noi. De asemenea, a fost modificat punctajul oferit candidaților pentru fiecare dintre criteriile de selectare, iar motivarea pe care o prezenta candidatul atunci când se afla în fața Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, este apreciată, potrivit modificărilor, de Consiliul Superior al Magistraturii. La rândul său, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor desfășoară un interviu cu candidatul, pe parcursul căruia adresează un șir de întrebări și-i permite candidatului să-și expună punctul de vedere asupra unei modificări în legislație, asupra situației în sistemul judecătoresc etc.

    Datorită acestor modificări, este asigurată o activitate corectă, transparentă și productivă a Colegiului. Recent, am avut prima ședință conform noilor prevederi și faptul că nu am avut contestări vorbește, probabil, despre obiectivitatea Colegiului.

    Î. Dacă ne referim la candidații la funcția de judecător, în general, cine obține rezultate mai bune: candidații care vor să acceadă în funcția de judecător în baza vechimii în muncă sau absolvenții Institutului Național al Justiției?

    Liliana Catan: E greu de spus și, probabil, nu ar fi corect să spunem că unii sunt mai buni decât alții. Potrivit statisticii, un punctaj mai mare îl acumulează candidații care acced în funcție în baza vechimii în muncă. Aș vrea să apelez aici la o vorbă înțeleaptă, precum că ”practica bate gramatică”. Vorbesc despre toate acele funcții care sunt prevăzute în art. 6 din Legea privind statutul judecătorului. Candidații care susțin examenul de capacitate în baza vechimii în muncă au mai multă experiență și pot să aplice mai bine teoria. Peste un an sau doi de activitate vom putea face totalurile și atunci vom putea spune cu siguranță cine este mai bun.

    Î. Dar în prezent, experiența de muncă pe care au acumulat-o candidații îi ajută? 

    Liliana Catan: Experiența de muncă îi ajută pe cei care vor să acceadă în funcția de judecător în baza examenului de capacitate. Pe candidații care vin după absolvirea Institutului Național al Justiției îi ajută foarte mult cunoștințele teoretice, deoarece se vede că ei vin, având niște idei mai progresiste și cunoștințe teoretice mai aprofundate. Mă refer în special la legislația internațională, pentru că în cadrul studiilor la Institutul Național al Justiției, se pune accent și pe aceste cunoștințe.

    După mine, soluția problemei este simbioza dintre practică și studiile efectuate în cadrul Institutul Național al Justiției. Am venit de nenumărate ori cu propunerea ca, după absolvirea Institutul Național al Justiției, candidații la funcția de judecător să lucreze în calitate de grefier sau asistent judecătoresc cel puțin doi-trei ani. Abia după asta am putea discuta despre diferențe între pregătirea candidaților.
    Sursa: bizlaw.md

  • Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

    O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

    Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

    Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii care au pus punct în dosarul Filat

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Apelat de ZdG pentru a solicita un comentariu al fostului premier referitor la decizia CSJ, avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon. Cu o zi înainte de a se pronunța instanța supremă de justiție, apărătorul declara într-un interviu pentru ZdG că în cazul unei astfel de decizii, „Filat îşi va găsi dreptatea la CtEDO”.

    În același interviu, Igor Popa declara că avocații nu au cunoscut până în ultimul moment numele judecătorilor de la CSJ în gestiunea cărora se afla dosarul.

    „Este o practică vicioasă creată în instanțele din R. Moldova. Or, conform jurisprudenței CtEDO, avocații trebuie să cunoască numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare. Dacă am ști cine sunt judecătorii care examinează cererea și ar apărea anumite semne de întrebare legate de integritatea lor, ne-am rezerva dreptul să îi recuzăm”, declara la 11 decembrie avocatul lui Vlad Filat.

    ZdG a scris anterior despre averile judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și imobilele în care aceștia locuiesc, constatând că majoritatea dintre aceștia preferă să locuiască în case la sol, multietajate

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.

    Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere.

    Judecătoarea Elena Covalenco locuiește la bloc. Aceasta declară un apartament de 73 m. p.,
    Sursa: Zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    continuare: zdg.md

  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     
     
  • Eliberatorii lui Druţă, avertizaţi

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    în primăvara anului 2014, magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe Vanea Pisateli, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc, care a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat incontestabil vinovăţia acestuia. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu a solicitat ca magistrații Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Ion Guzun să fie trași la răspundere disciplinară. Cei trei judecători nu s-au prezentat la şedinţă pentru a-şi expune poziţia şi au solicitat ca subiectul să fie examinat în lipsa lor. 

    Amintim că Ion Druță, alias Vanea Pisateli este judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. Potrivit poliţiei, victimele au fost răpite de un alt interlop, Robert Gârleanu, care la ordinul lui Druță le-a executat într-o locuință din Ialoveni. Cadavrele au fost îngropate într-o pădure de pe traseul Chişinău-Hânceşti și descoperite opt ani mai târziu. Druță a fost reţinut în toamna anului trecut, fiind învinuit, într-un alt dosar, de trafic de arme.  

     
     
  • Судьей Высшей судебной палаты назначена Лилиана Катан

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

    Кандидатуру Лилианы Катан предложил Высший совет магистратуры (ВСМ) на основании результатов преведенного им конкурсного С 1996 по 2005 годы  Лилиана Катан работала судьей в Бельцах, затем по рекомендации вышестояших инстанций продолжила карьерный рост в Кишиневском аппеляционном суде.

     

     

     
  • Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la CSJ, cu votul a 71 de deputaţi

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

    Liliana Catan a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Cu 71 de voturi, Parlamentul a votat astăzi un proiect de hotărâre în acest sens. Magistrata, care până acum a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău, a fost selectată prin concurs. Liliana Catan urmează să deţină această funcţie până la atingerea vârstei de 65 de ani. Catan a fost recomandată la concurs de preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. De altă parte, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, le-a cerut, anterior, deputaţilor să nu-i accepte candidatura, acuzând-o pe magistrată de executarea "docilă şi obedientă a indicaţiilor fostei guvernări". Pasat este nemulţumit de faptul că Liliana Catan a menţinut în vigoare sentinţa prin care el a fost condamnat la zece ani de închisoare. Liliana Catan este în Justiţie din 1995, când prin decret prezidenţial a fost numită în funcţia de judecător la instanţa din Bălţi. În 2005, prin decretul preşedintelui Vladimir Voronin, a fost promovată în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

     
  • Валерий Пасат призывает парламент не назначать Лилиану Катан судьей ВСП

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

    Пасат отмечает, что судья Катан издевательски относилась к его супруге, когда та подавала просьбы о посещении мужа в заключении, чем нанесла неизлечимые психологические раны семье.
    "У меня нет никаких иллюзий по поводу моральных качеств г-жи Катан, и по поводу того, что она не соответствует требованиям, предъявляемым к судье, в особенности, к судье Высшей судебной палаты. Более того, продвижение г-жи Лилианы Катан в Высшую судебную палату стало бы поощрением злоупотреблений для остальных судей и деморализующим сигналом для общества", - заявляет Пасат.

     
  • Inadmisibila avansare a magistratei Lilia Catan după Valeriu Pasat

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

    Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi fost ministru  al Apărării, Valeriu Pasat, a adresat  acum citeva zile o scrisoare deschisă conducerii Parlamentului şi Guvernului, dar şi liderilor partidelor din Coaliţia Pro-Europeană, cu solicitarea de a nu o promova pe judecătoarea Liliana Catan la Curtea Supremă de Justiţie. 

     
  • Общее собрание судей

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

    Также перед судьями выступили председатель суда Унгень Мария Маланчук, судья Апелляционной палаты Кишинева Лилиана Катан, судья сектора Ботаника Кишинева Георге Балан, судья суда Басарабяска Дорин Мунтяну и др.

     
  • Judecătorii, bolnavi de meserie

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.

    La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. „Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.


     

     
  • Сегодня члены ВСМ попытаются избрать председателя Высшей судебной палаты

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

    Еще двое претендентов на пост главы ВСП - это судьи Кишиневской апелляционной палаты Анатолий Цуркан и Лилиана Катан.

     

     
  • Discursul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, la Adunarea Anuală a Judecătorilor

  • JUDECĂTOAREA LILIANA CATAN:„Fiecare popor are justiţia pe care şi-o creează”

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Justiţia se confruntă cu mari probleme la compartimentul imagine. Discreditarea sistemului judecătoresc începe de pe băncile facultăţii, unde unii profesori, odată cu primele noţiuni despre justiţie, transmit studenţilor mesajul: „Justiţia este coruptă!”. Este o declaraţie făcută de Liliana Catan, judecătoare a Curţii de Apel, la adunarea anuală a judecătorilor, convocată, vineri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

     
Infografice
Оставь комментарий