База данных судей Республики Молдовa
Пример: Албу Корина
Расширенный поиск
foto: csm.md

Мургулец Михай

Cуд Кишинев, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность: 04 февраля 2015 г.

Указом Президента РМ №1450-VII от 4 февраля 2015 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Обучение/Дипломы
01 апреля 2014 г. - окончил курсы начальной подготовки для кандидатов на должность судьи в рамках Национального института юстиции, получив общую среднюю оценку 8,95

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
Работал в должности нотариуса-стажера Нотариального бюро «Andrei Bazaochi»
4 февраля 2015 г., назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Дата назначения на должность: 04 февраля 2015 г.

Указом Президента РМ №1450-VII от 4 февраля 2015 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

Обучение/Дипломы
01 апреля 2014 г. - окончил курсы начальной подготовки для кандидатов на должность судьи в рамках Национального института юстиции, получив общую среднюю оценку 8,95

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
Работал в должности нотариуса-стажера Нотариального бюро «Andrei Bazaochi»
4 февраля 2015 г., назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу.

 

 

Решением №91/10 от 27 ноября 2014 г. Коллегии по отбору и карьере судей, одобрена кандидатура Мургулец Михаил для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

Решением №91/10 от 27 ноября 2014 г. Коллегии по отбору и карьере судей, одобрена кандидатура Мургулец Михаил для участия в конкурсе на замещение вакантной должности судьи.

 

Решение №67/6 от 19.04.2020 г.

Решение №3/1 от 31.01.2020 г.

Решение №2/1 от 18.01 2019 г.

Решение №85/3 от 12.03.2019 г.

Решение №28/4 от 04.05.2018 г.

Решение №91/10 от 27.11.2014 г.

Новости
  • Judecătorul care a scos la iveală cum se fac presiuni în sistemul de justiție semnalează noi ilegalități

    Judecătorul Mihai Murguleţ, autor al notei informative în urma căreia în iulie au fost „înlăturați temporat” din funcție mai multor judecători, dar și care a făcut declarații publice despre presiunile din sistem, semnalează mai multe acțiuni îndreptatea împotriva sa, care ar veni să îi submineze independența.

    Judecătorul susține că în septembrie 2019 a fost agresat de un grup de persoane necunoscute.

    Judecătorul Mihai Murguleţ, autor al notei informative în urma căreia în iulie au fost „înlăturați temporat” din funcție mai multor judecători, dar și care a făcut declarații publice despre presiunile din sistem, semnalează mai multe acțiuni îndreptatea împotriva sa, care ar veni să îi submineze independența.

    Judecătorul susține că în septembrie 2019 a fost agresat de un grup de persoane necunoscute.

    „Mi-a fost fracturată mână, așa încât mi-a fost afectat nervul radial. Drept rezultat, humerusul mi-a fost strâns pe bucăți, iar timp de 3 luni puteam mișca doar 3 degete. Am transmis atunci vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău că mi s-a făcut operație și nu pot. Ulterior, într-o zi, m-a sunat grefiera și mi-a spus că s-a spart geamul de la birou. Mi s-a comunicat că a fost emis un act precum că geamul s-a spart de la vânt. Am întrebat dacă poliția s-a sesizat să vadă dacă a dispărut ceva, dar evident că poliția nu a fost sesizată. Din coincidență, camerele video în acea zi nu funcționau”, susține judecătorul de la Judecătoria Chișinău.

    Murguleț a mai declarat că în urma acestor evenimente, în lipsa oricărei proceduri disciplinare, civile sau penale, dar și în lipsa sa, în biroul său a fost efectuat un control în cadrul căruia au fost ridicate dosarele pe care le avea în examinare și ascultate CD-urile cu interceptările pe care acesta le-a legalizat în calitate de judecător de instrucție.

    „Mi se comunicase că era un act de verificare a activității grefierului meu. În practică, când se verifică lucrul grefierului, se ridică dosarele din arhivă și se uită cum au fost întocmite. La mine însă nu a fost așa. Totodată, verificările au fost efectuate în birou de persoane care nici nu știu dacă activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Au stat o săptămână la mine în birou. Aveam CD-uri cu interceptări pe care le țineam în mapă și pe alea le-au deschis. Pe toate dosarele s-au uitat, chipurile verificând activitatea grefierului. Biroul judecătorului este inviolabil și nimeni nu are dreptul să intre în birou fără acordul judecătorului, cu excepția Inspecției judiciare, și doar în cadrul unei proceduri disciplinare”, precizează magistratul.

    Potrivit lui Murguleț, ulterior, practic toate dosarele sale au fost exediate la Centrul Național Anticorupție (CNA) pentru a se verifica dacă nu a fost comisă infracțiunea de „neglijență în serviciu.

    „S-a făcut acel control și pe 7 decembrie a fost depusă la CNA o plângere pentru că în urma verificărilor din birou s-a constat că în anumite cazuri nu a fost respectat termenul prevăzut de lege pentru examinarea cauzelor. Ulterior, CNA a solicitat toate acele dosare și grefierii au stat practic 3-4 zile să facă copii și să le trimită la CNA, ceea ce este ilegal. Doar cu acordul meu puteau fi transmise acele cauze. Eu am cauze unde sunt vizați angajații CNA sau unde CNA este parte. Eu sunt obligat să nu divulg secretul anchetei”, subliniază Murguleț.

    În contextul celor expuse, judecătorul susține că urmează să sesize Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi sesizată Inspeciați Judiciară.

    După declarațiile făcute public de Mihai Murguleț, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a emis o declarație prin care condamnă tentativele de subminare a independenței judecătorilor.

    „Judecătorul Mihai Murguleț este cel care în luna iunie 2019 a denunțat abuzul de putere, traficul de influență și imixtiunea ilegală în actul de înfăptuire a justiției din partea fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, fostului președinte al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, Oleg Sternioală, din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședinților Judecătoriei Chișinău: Corneliu Guzun, Dorin Dulghieru, Ghenadie Pavliuc și Vitalie Stratan. Plângerea lui a rămas nesoluționată până în prezent, iar cei vizați au rămas în continuare în funcțiile deținute, cu excepția dlui Ion Druță și dlui Oleg Sternioală, care și-au depus demisia benevol, dar pentru motive care nu au legătură cu denunțul judecătorului Mihai Murguleț. Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” condamnă inacțiunile Consiliului Superior al Magistraturii care nu a întreprins măsuri eficiente pentru a identifica imixtiunea neadmisă în actul de înfăptuire a justiției, nu a asigurat securitatea judecătorului denunțător, astfel dând un semnal negativ întregului sistem judecătoresc, precum că „cei care îndrăznesc să denunțe imixtiunea ilegală sunt pedepsiți” (din cele publicate- în cazul judecătorului M.Murguleț, pe lângă intimidările profesionale, acesta a suferit și un atac la integritatea fizică-corporală), iar cei care pun presiuni asupra judecătorilor sunt protejați”, este menționat în comunicatul Asociației.

    În acest sens, Consiliul de Administrare al Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției” face un apel către CSM cu îndemnul de a reacționa în cazul judecătorului Murguleț .
    Sursa: zdg.md

  • Cine este judecătorul care a „înlăturat” din funcții șefia CSJ și a Judecătoriei Chișinău

    Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău a generat „înlăturarea” din funcțiile administrative deținute a șapte persoane, dar și revocarea unui magistrat din funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. Decizia a fost luată în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și va fi în vigoare până la verificarea informației dezvăluite de magistrat de către Inspecția Judiciară din cadrul CSM.

    Mihai Murguleț face justiție din 2015, când a acces în sistem printr-un decret al președintelui Nicolae Timofti, fiind numit magistrat la Judecătoria Buiucani. Ulterior, acesta a activat la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în martie 2019, după specializarea judecătoriilor, a fost transferat, la solicitarea sa, la sediul Ciocana, acolo unde sunt examinate cauzele contravenționale.

    Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău a generat „înlăturarea” din funcțiile administrative deținute a șapte persoane, dar și revocarea unui magistrat din funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. Decizia a fost luată în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și va fi în vigoare până la verificarea informației dezvăluite de magistrat de către Inspecția Judiciară din cadrul CSM.

    Mihai Murguleț face justiție din 2015, când a acces în sistem printr-un decret al președintelui Nicolae Timofti, fiind numit magistrat la Judecătoria Buiucani. Ulterior, acesta a activat la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în martie 2019, după specializarea judecătoriilor, a fost transferat, la solicitarea sa, la sediul Ciocana, acolo unde sunt examinate cauzele contravenționale.

    Până a accede în sistem, Mihai Murguleț a activat în calitate de notar stagiar la Baroul Notarial „Andrei Bazaochi”.

    Judecătorul este fiul fostului procuror din cadrul Procuraturii Generale, Gheorghe Murguleț.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2018, Murguleț deține un apartament cumpărat, de 59 m.p., și un Mercedes e250, fabricat în 2011 și achiziționat în 2018 cu suma de 23,5 mii de euro. Anul trecut, judecătorul a vândut prin procură automobilul pe care-l avea, Toyota Avensis, luând 9 mii de euro. Cu un an mai devreme, în 2017, judecătorul s-a căsătorit, iar la nuntă ar fi primit 23 mii de euro, 3 mii de USD și 18 mii de lei (aproximativ 520 mii de lei).

    Judecătorul refuză să facă declarații până la finalizarea anchetei

    Grefiera judecătorului a declarat că Mihai Murguleț se află în concediu și nu ne poate oferi un număr de contact al acestuia. Rugată să transmită magistratului că solicităm să discutăm despre nota informativă pe care a adresat-o CSM-ului, aceasta a declarat că Murguleț refuză să facă declarații până la finalizarea anchetei.

    Potrivit unor surse din sistem, unul dintre judecătorii „înlăturați” din funcție după demersul lui Mihai Murguleț, ar fi nașul său de cununie. Am solicitat grefierei o reacție a lui Murguleț, inclusiv la acest subiect. Aceasta, însă, nu a mai răspuns la telefon. Nici Mihai Murguleț nu a revenit cu o reacție, deși i-am transmis contactele ZdG cu solicitarea de a fi apelați sau de a ne oferi un comentariu în scris.

    Detalii despre judecătorul care a depus sesizarea

    În mai 2018, testat ordinar, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor i-a atribuit lui Mihai Murguleț calificativul „foarte bine”.

    În 2015-2017, în privința judecătorului au fost intentate trei proceduri disciplinare. Toate trei, însă, au fost încetate, pe motiv că nu ar fi fost comise abateri.

    De la începutul anului, Mihai Murguleț a fost pedepsit disciplinar cu „avertisment” în două cazuri: pentru că ar fi admis „încălcarea termenelor de redactare a hotărârii şi termenului de expediere a copiei hotărârii participanţilor la proces” și pentru că ar fi „încălcat termenele de redactare a hotărârii judecătoreşti şi expedierea dosarului în instanţa de apel”.

    Șeful CSJ și toată conducerea Judecătoriei Chișinău – „înlăturați” din funcții administrative

    Subiectul privind nota informativă a lui Mihai Murguleț a fost examinat de CSM în ședință închisă, iar potrivit informației făcute publice ulterior de către instituție, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, „a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul CSJ, „până la rămânerea definitivă a hotărârii emise în baza informației prezentate de judecător”.

    Interimatul funcției de președinte al CSJ va fi asigurat de Tatiana Vieru, vicepreședinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al instituției.

    Prin aceeași decizie, plenul CSM „a înlăturat” din funcție președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și vicepreședinții Corneliu Guzun, Dorin Dulghieru, Ghenadie Pavliuc și Vitalie Stratan. Interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău, dar și a celei de vicepreședinte al instanței, pentru sediul Buiucani, va fi asigurat de Stella Bleșceaga. Celelalte funcții de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău vor fi exercitate de Alexandru Sandu (sediul Ciocana), Viorica Puica (sediul Centru), Viorica Dodon (sediul Râșcani) și Nicolae Șova (sediul Centru).

    Totodată, a fost „înlăturat” din funcție și Nicolae Clima, inspector-judecărtor principal în cadrul Inspecției Judiciare.

    Interimatul funcției va fi asigurat de Ioana Chironeț.

    Tot marți, judecătorul CSJ, Oleg Strenioală, a fost revocat din funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, fiind anunțat concurs pentru suplinirea funcției respective.

    Precizările președintelui CSM: Astfel de acțiuni nu cad sub noțiunea de suspendare

    Deși CSM a luat decizii fără precedent în istoria sa, circumstanțele acestora nu au fost anunțate. Dorel Musteață, președintele interimar al CSM pe perioada în care Victor Micu, președintele de drept al instituției a declarat pentru ZdG că, la CSM, a venit o sesizare din partea unui judecător din prima instanță, care a reclamat acțiuni abuzive în privința sa.

    „El a descris mai multe acțiuni pe care le consideră ilegale în privința sa. Sunt vizate mai multe persoane. Ca urmare, noi am examinat nota informativă și am trimis-o pentru a fi efectuate acțiunile necesare. Pentru a nu împiedica buna examinare a notei sub toate aspectele, am decis să înlăturăm, nu să suspendăm, mai multe persoane. În lege e prevăzut concret când se suspendă, iar astfel de acțiuni nu cad sub noțiunea de suspendare, de asta noi am decis de a înlătura de la exercitarea funcției administrative pentru a nu împiedica. Inspecția trebuie să verifice informațiile. O asemenea plângere a fost depusă doar la CSM. Se va verifica, iar dacă inspectorii care vor verifica vor decide că aceste acțiuni cad sub incidența normei penale, se va transmite informația. Judecătorul care a depus nu a fost audiat azi la CSM, dar a spus că dacă e nevoie, vine să depună declarații”, a precizat pentru ZdG Dorel Musteață.

    Expert: Momentul și modul în care a reacționat ridică semne de întrebare

    Justițiabilii „înlăturați” din funcție pe perioada anchetei nu au comentat decizia CSM. Aceștia nu au răspuns la apelurile ZdG. Legea cu privire la statutul judecătorului nu prevede procedura de „înlăturare” a unei persoane din funcția administrativă, legislația operând doar cu termenul de „suspendare” din funcție, care însă nu a fost aplicat în acest caz.

    „Este salutabil faptul că CSM a răspuns atât de promt la plângerea unui judecător. În același timp, momentul și modul în care a reacționat ridică semne de întrebare. Procedura nu este una clară. A fost intentată procedură disciplinară, judecătorii sunt suspendați din funcție, ce înseamnă exact termenul de „înlăturare” din funcție. Totodată, decizia CSM a coincis cu schimbarea puterii. Ăsta ar putea fi și un prim semnal că sistemul încearcă să se autocurețe, dar pentru ca aceste acțiuni să fie credibile, procedurile trebuie să fie clare. Ce a fost marți nu e clar și rămân multe semne de întrebare față de măsurile aplicate”, menționează Nadejda Hriptievschi, expertă în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
    Sursa: zdg.md

  • Casa unui judecător a fost spartă / I s-a furat un ceas de 10 mii de €

    Casa magistratului Mihai Murguleț de la Judecătoria sectorului Buiucani a fost spartă noaptea trecută. Acesta locuiește pe strada Mărășești din cartierul Schinoasa. Hoții au deschis safeul judecătorului din care i-au furat bunuri în valoare de peste 11 mii de euro, printre care și un ceas de circa 10 mii de euro.

    Ofițerul de presă al Poliției Capitalei ne-a confirmat faptul că poliția a înregistrat un astfel de caz, însă numele victimei ne-a fost confirmat de surse judecătorești.

    Casa magistratului Mihai Murguleț de la Judecătoria sectorului Buiucani a fost spartă noaptea trecută. Acesta locuiește pe strada Mărășești din cartierul Schinoasa. Hoții au deschis safeul judecătorului din care i-au furat bunuri în valoare de peste 11 mii de euro, printre care și un ceas de circa 10 mii de euro.

    Ofițerul de presă al Poliției Capitalei ne-a confirmat faptul că poliția a înregistrat un astfel de caz, însă numele victimei ne-a fost confirmat de surse judecătorești.

    S-a pătruns în casă prin forțarea lacătului. A fost furat un ceas, o brățară de aur și 700 de euro cheș. În total paguba se ridică la peste 11 de mii euro”, a declarat pentru Deschide.MD, Adrian Jovmir. 

    Deocamdată poliția nu are suspecți. 

    Mihai Murguleț are 28 de ani și a fost numit judector la Judecătoria Buiucani pe un termen de cinci ani, prin decret prezidențial semnat pe 4 februarie, 2015.

    Potrivit declarației de avere, în 2014 magistratul şi-a cum­pă­rat o maşină, Toyota Aven­sis.

    Potrivit site-lui magistrat.md, Murguleț a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justiției, obținînd media generală de 8,95. El a activat în funcție de notar stagiar la Baroul Notarial "Andrei Bazaochi"
    sursa: deschide.md

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
     
  • Trei judecători recent numiți în funcție au depus jurământul în fața Consiliului Superior al Magistraturii

    Svetlana Tizu, Victor Sandu și Mihai Murguleț, numiți în funcția de judecător la 04 februarie 2015, au depus jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 10 februarie 2015, în ședință solemnă.

    Noii judecători au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin.

    Svetlana Tizu, Victor Sandu și Mihai Murguleț, numiți în funcția de judecător la 04 februarie 2015, au depus jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 10 februarie 2015, în ședință solemnă.

    Noii judecători au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin.

    Depunerea jurământului a fost consemnată într-un proces-verbal, fiind semnat de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu şi de către noii magistrați.


     

     
  • Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a opt magistrați

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.
     

    Pe un termen de 5 ani au fost numiți în funcție următorii magistrați:

    Domnul Mihai Morguleț - judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;

    Domnul Victor Sandu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău;

    Doamna Svetlana Tizu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
     

    Totodată, prin decret prezidențial domnul Vasile Taban a fost eliberat din funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești în legătură cu comiterea unor abateri disciplinare.

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.
     

    Pe un termen de 5 ani au fost numiți în funcție următorii magistrați:

    Domnul Mihai Morguleț - judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;

    Domnul Victor Sandu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău;

    Doamna Svetlana Tizu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
     

    Totodată, prin decret prezidențial domnul Vasile Taban a fost eliberat din funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești în legătură cu comiterea unor abateri disciplinare.

     

     
  • Президент подписал указы о назначении на должность восьми судей

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о назначении на должность восьми судей.

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

    На пятилетний срок назначены на должность судьи: Михай Моргулец  (суд сектора Боюканы мун. Кишинев); Виктор Санду (суд сектора Центр мун. Кишинев); Светлана Тизу (суд сектора Центр мун. Кишинев).

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о назначении на должность восьми судей.

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

    На пятилетний срок назначены на должность судьи: Михай Моргулец  (суд сектора Боюканы мун. Кишинев); Виктор Санду (суд сектора Центр мун. Кишинев); Светлана Тизу (суд сектора Центр мун. Кишинев).

    Также президентским указом Василе Табан освобожден от должности судьи суда г. Шолданешты в связи с допущенными дисциплинарными нарушениями.

     

     
  • Candidaţii se dau cu părerea pe marginea examenului

    Irina Murguleţ: „Eu am absolvit Facultatea de drept în anul curent, poate de aceea testele mi s-au părut destul de dificile. Dacă contracandidaţii mei susţin că ele au fost uşoare, am să pot să fiu de acord cu ei în cazul în care răspunsurile mele vor fi apreciate cu o notă excelentă. La unele întrebări am răspuns din prima, dar la multe am stat pe gânduri… Ele i s-au părut dificile şi soţului meu, Mihai Murguleţ, care candidează alături de mine la studii pentru funcţia de judecător. Sperăm ca măcar unul dintre noi să susţină admiterea cu brio…”.

    Irina Murguleţ: „Eu am absolvit Facultatea de drept în anul curent, poate de aceea testele mi s-au părut destul de dificile. Dacă contracandidaţii mei susţin că ele au fost uşoare, am să pot să fiu de acord cu ei în cazul în care răspunsurile mele vor fi apreciate cu o notă excelentă. La unele întrebări am răspuns din prima, dar la multe am stat pe gânduri… Ele i s-au părut dificile şi soţului meu, Mihai Murguleţ, care candidează alături de mine la studii pentru funcţia de judecător. Sperăm ca măcar unul dintre noi să susţină admiterea cu brio…”.

     

     

     
Infografice
Оставь комментарий