Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Dimitriu Serghei
Căutare avansată
foto: captura imagini video jurnaltv.md

Cojocaru Olga

Curtea de Apel Chişinău, Judecătoare

Date biografice

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 881-VIII din 19 septembrie 2018, numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 345/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea doamnei Olga Cojocaru în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numită, în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1975

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 881-VIII din 19 septembrie 2018, numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 345/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea doamnei Olga Cojocaru în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numită, în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1975

Instruire/Diplome
1996 - 2001 facultatea de drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2002 grefier la Curtea de Apel Chişinău
2002 - 2003 jurist la S.A. „Agropetrol”
2003 - 2008 referent la Curtea Supremă de Justiţie
13.05.2008 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1653-IV)
23.05.2013 numită în funcţie de judecător pînă la atingerea  plafonului de vîrstă (Decret nr. 647-VII)

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Olga Cojocaru care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 41/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Olga Cojocaru, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 10/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Cojocaru Olga nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017(6 luni), au fost contestate în total 28 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 39,28%;
2016 au fost contestate în total 112 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 95 ceea ce constituie 84,82%;
2015 au fost contestate în total 80 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 52,84%;
2014 au fost contestate în total 100 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 70 ceea ce constituie 70%;
2013 - 112 hotărîri/încheieri contestate, 93 au fost menținute - 83,03%;
2012 - 58 hotărîri/încheieri contestate, 51 au fost menținute - 87,93%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate
2017(6 luni), din 199 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,50%;
2016, din 422 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,84%; 
2015, din 374 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,87%
2014, din 556 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,07%;
2013 - 690 cauze examinate, 20 hotărîri/încheieri au fost casate - 2,89%;
2012 - 566 cauze examinate, 17 hotărîri/încheieri au fost casate - 3,0%.

Pe cauze civile, pentru ultimii 5 ani (2008-2013) procentajul Hotărîrilor menținute din cele contestate este 8,49 %, respectiv 9 casate din 118 contestate. Pe cauze penale - 5 casate din 56 contestate, ceea ce constituie 10,93%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 7/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cojocaru Olga pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Conform Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 705/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Olga Cojocaru, pentru a fi supusă evaluării performanțelor extraordinare, din proprie inițiativă, cu remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 22 iunie 2015 a fost admisă candidatura doamnei Olga Cojocaru, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău privind participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 10/1 din 05 aprilie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 80,8 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 241/21 din 08 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Olga Cojocaru de la Curtea de Apel Chișinău, gradul II (doi) de calificare.

Conform Hotărârii CSM nr. 282/13 din 14 aprilie 2015 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Olga Cojocaru care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 41/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Olga Cojocaru, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 10/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Cojocaru Olga nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017(6 luni), au fost contestate în total 28 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 11 ceea ce constituie 39,28%;
2016 au fost contestate în total 112 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 95 ceea ce constituie 84,82%;
2015 au fost contestate în total 80 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 52,84%;
2014 au fost contestate în total 100 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 70 ceea ce constituie 70%;
2013 - 112 hotărîri/încheieri contestate, 93 au fost menținute - 83,03%;
2012 - 58 hotărîri/încheieri contestate, 51 au fost menținute - 87,93%.
Procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate
2017(6 luni), din 199 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,50%;
2016, din 422 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,84%; 
2015, din 374 cauze examinate, 7 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,87%
2014, din 556 cauze examinate, 6 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,07%;
2013 - 690 cauze examinate, 20 hotărîri/încheieri au fost casate - 2,89%;
2012 - 566 cauze examinate, 17 hotărîri/încheieri au fost casate - 3,0%.

Pe cauze civile, pentru ultimii 5 ani (2008-2013) procentajul Hotărîrilor menținute din cele contestate este 8,49 %, respectiv 9 casate din 118 contestate. Pe cauze penale - 5 casate din 56 contestate, ceea ce constituie 10,93%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 7/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cojocaru Olga pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Conform Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 705/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Olga Cojocaru, pentru a fi supusă evaluării performanțelor extraordinare, din proprie inițiativă, cu remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 22 iunie 2015 a fost admisă candidatura doamnei Olga Cojocaru, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău privind participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 41/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 10/1 din 05 aprilie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 80,8 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 241/21 din 08 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Olga Cojocaru de la Curtea de Apel Chișinău, gradul II (doi) de calificare.

Conform Hotărârii CSM nr. 282/13 din 14 aprilie 2015 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 474/30 din 9 septembrie 2024

Hotărârea nr. 241/21 din 08 septembrie 2020

Hotărârea nr. 345/18 din 24 iulie 2018

Hotărârea nr. 7/2 din 15 martie 2018

Hotărârea nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 705/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 10/1 din 05 aprilie 2013

Hotărârea nr. 41/4 din 27 martie 2015

Hotărârea nr. 97/10 din 22 iunie 2015

Hotărârea CSM nr. 282/13 din 14 aprilie 2015

Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010

Potrivit Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2017, 6 luni), în privința judecătorului Olga Cojocaru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 41/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, în privința judecătorului Olga Cojocaru nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri discilplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 10/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Olga Cojocaru".

Potrivit Hotărârii nr. 474/30 din 9 septembrie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii  a menținut fără modificări Hotărârea Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar nr. 254/11 din 22 decembrie 2023, emisă în privința acțiunilor judecătorilor Olga Cojocaru și Ghenadie Mîra de la Curtea de Apel Chişinău, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată contestaţia depusă de Lilia Vasilevici împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. 926s-1666p/m din 14 noiembrie 2023.

Prin Hotărârea nr. 63/4 din 19 aprilie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația petiționarei Trofimov Lilia împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 91s-140p/m (conexată cu nr. 116s-176p/m, nr. 150s-211p/m și nr. 153s-212p/m) din 05 martie 2024, emise pe marginea sesizărilor depuse la 01 februarie 2024, 06 februarie 2024, 12 februarie 2024 și 13 februarie 2024 asupra acțiunilor judecătorilor Iordachi Natalia de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 19 ianuarie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Moldovanu Mihail împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 975s-1431p/m din 05 decembrie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 25 octombrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Iorgov Steliana, Clim Eugeniu, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 18/1 din 28 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Jose Luis Gomez Pascual, administrator al ”Premier Energy Distribution”SA, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1083s-1423p/m din 05 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 07 noiembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Anton Marina, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 8/1 din 20 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Jose Luis Gomez Pascual, administrator al ”Premier Energy Distribution” SA, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1106s-1453p/m cu suplimentul nr. 4184m din 14 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 14 noiembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Anton Marina, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 130/8 din 01 iulie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de avocatul Croitor Alexei în interesele lui Colesnic Valeri împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 413s-513p/m din 12 mai 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 27 aprilie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Pulbere Ruxanda, Cojocaru Olga, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 109/7 din 27 mai 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Balaban Constantin, administrator al „UCOOP” Criuleni, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 254s-310p/m din 05 aprilie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 09 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Cojocaru Olga, Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 75/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depuse de Brînza Marian, director general interimar SA ”CET-Nord”, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 94s-122p/m din 28 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Grozav Georgeta de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Pahopol Anatol, Cojocaru Olga, Pulbere Ruxanda de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 266/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului SRL „S.C. S.D.M.-SIROCCO”, Lungu Veaceslav, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 952s-1405p/m din 01 octombrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Railean Victoria de la Judecătoria Căușeni (sediul central), Panov Ana, Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga, Malîi Ala, Minciuna Anatolie, Muruianu Ion, Palanciuc Ecaterina de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 229/10 din 29 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația administratorului „Benfatto-Plast”, Melnic Vladislav împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 785s-1153p/m din 16 septembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 04 august 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pahopol Anatol, Cojocaru Olga, Cotruţă Iurie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 160/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația președintelui comitetului de conducere al B.C. „Moldindconbank” S.A. Borissov Nicolay împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 119/5 din 05 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Sorochin Iuri împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 233s-312p/m din 18 aprilie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 25 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Danilov Aliona, Cojocaru Olga, Pahopol Anatol de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr.11/2 din 21 Februarie 2020, Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de cet. Vutcarău Vasile împotriva hotărârii nr. 257/10 din 14 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa acţiunilor judecătorilor Iorgov Steliana, Cojocaru Olga şi Bîrca Boris de la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 56/2 din 21 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația președintelui Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” SA Cibotaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău, restituind Inspecției judiciare cauza pentru verificări suplimentare.

Prin Hotărârea nr. 47/1 din 20 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația reprezentantului administratorului SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL Sloninov Sergiu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1218s -1441p/m din 04 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 04 octombrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/2 din 21 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația președintelui Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” SA Cibotaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău, restituind Inspecției judiciare cauza pentru verificări suplimentare.

Prin Hotărârea nr. 26/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a геsрins contestația depusă de сătre cet. Vladimir Volcov împotriva deciziei inspecției Judiciare din 02 Decembrie 2019 nr. 1344s-1616p/m  de respingere a sesizării depuse la 04 Noiembrie 2019,  privitor la faptele judecătorilor Curții de Apel Chișinău Marina Anton, Ion Țurcanu, Olga Cojocaru, care pot constitui abateri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 257/10 din 14 noiembrie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a геsрins contestația depusă de сrеditоrul garant SRL ”Ilimad Соnstruсt" SRL Vasile Vutcarău împotriva deciziei inspecției Judiciare din 30 septembrie 2019, adoptată în urmа ехаminării sesizăгii depuse de dînsul cu рriviге lа faptele саrе pot constitui аbаtегi disciplinare comise de judесătогii din cadrul Cuгții de Ареl: Steliana Iorgov, Olga Соjосаru, Вогis Вîrcă. 


Potrivit Hotărârii nr. 219/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Adrian Oriol împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30.12.2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsa cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Olga Cojocaru. 


Prin Hotărârea nr. 23/1 din 12 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Botnarenco Andrei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 10 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 03 Iulie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Olga Cojocaru.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2017, 6 luni), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 20 de petiții, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătoarei au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 11/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2017, 6 luni), în privința judecătorului Olga Cojocaru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 41/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, în privința judecătorului Olga Cojocaru nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri discilplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 10/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Olga Cojocaru".

Potrivit Hotărârii nr. 474/30 din 9 septembrie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii  a menținut fără modificări Hotărârea Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar nr. 254/11 din 22 decembrie 2023, emisă în privința acțiunilor judecătorilor Olga Cojocaru și Ghenadie Mîra de la Curtea de Apel Chişinău, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată contestaţia depusă de Lilia Vasilevici împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. 926s-1666p/m din 14 noiembrie 2023.

Prin Hotărârea nr. 63/4 din 19 aprilie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația petiționarei Trofimov Lilia împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 91s-140p/m (conexată cu nr. 116s-176p/m, nr. 150s-211p/m și nr. 153s-212p/m) din 05 martie 2024, emise pe marginea sesizărilor depuse la 01 februarie 2024, 06 februarie 2024, 12 februarie 2024 și 13 februarie 2024 asupra acțiunilor judecătorilor Iordachi Natalia de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 19 ianuarie 2024, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația petiționarului Moldovanu Mihail împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 975s-1431p/m din 05 decembrie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 25 octombrie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Iorgov Steliana, Clim Eugeniu, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 18/1 din 28 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Jose Luis Gomez Pascual, administrator al ”Premier Energy Distribution”SA, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1083s-1423p/m din 05 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 07 noiembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Anton Marina, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 8/1 din 20 ianuarie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Jose Luis Gomez Pascual, administrator al ”Premier Energy Distribution” SA, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1106s-1453p/m cu suplimentul nr. 4184m din 14 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 14 noiembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Anton Marina, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 130/8 din 01 iulie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de avocatul Croitor Alexei în interesele lui Colesnic Valeri împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 413s-513p/m din 12 mai 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 27 aprilie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Pulbere Ruxanda, Cojocaru Olga, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 109/7 din 27 mai 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Balaban Constantin, administrator al „UCOOP” Criuleni, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 254s-310p/m din 05 aprilie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 09 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Cojocaru Olga, Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 75/5 din 01 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depuse de Brînza Marian, director general interimar SA ”CET-Nord”, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 94s-122p/m din 28 februarie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Grozav Georgeta de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Pahopol Anatol, Cojocaru Olga, Pulbere Ruxanda de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 266/11 din 26 noiembrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului SRL „S.C. S.D.M.-SIROCCO”, Lungu Veaceslav, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 952s-1405p/m din 01 octombrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Railean Victoria de la Judecătoria Căușeni (sediul central), Panov Ana, Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga, Malîi Ala, Minciuna Anatolie, Muruianu Ion, Palanciuc Ecaterina de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 229/10 din 29 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația administratorului „Benfatto-Plast”, Melnic Vladislav împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 785s-1153p/m din 16 septembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 04 august 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Pahopol Anatol, Cojocaru Olga, Cotruţă Iurie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 160/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația președintelui comitetului de conducere al B.C. „Moldindconbank” S.A. Borissov Nicolay împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 119/5 din 05 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Sorochin Iuri împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 233s-312p/m din 18 aprilie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 25 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Danilov Aliona, Cojocaru Olga, Pahopol Anatol de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr.11/2 din 21 Februarie 2020, Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestaţia depusă de cet. Vutcarău Vasile împotriva hotărârii nr. 257/10 din 14 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa acţiunilor judecătorilor Iorgov Steliana, Cojocaru Olga şi Bîrca Boris de la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 56/2 din 21 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația președintelui Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” SA Cibotaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău, restituind Inspecției judiciare cauza pentru verificări suplimentare.

Prin Hotărârea nr. 47/1 din 20 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația reprezentantului administratorului SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL Sloninov Sergiu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1218s -1441p/m din 04 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 04 octombrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/2 din 21 februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația președintelui Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” SA Cibotaru Victor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1318s-1584p/m, nr. 1376s-1658p/m din 27 noiembrie 2019, emise pe marginea sesizărilor depuse la 30 octombrie 2019 și 11 noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Bîrcă Boris, Iorgov Steliana, Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău, restituind Inspecției judiciare cauza pentru verificări suplimentare.

Prin Hotărârea nr. 26/1 din 31 ianuarie 2020, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a геsрins contestația depusă de сătre cet. Vladimir Volcov împotriva deciziei inspecției Judiciare din 02 Decembrie 2019 nr. 1344s-1616p/m  de respingere a sesizării depuse la 04 Noiembrie 2019,  privitor la faptele judecătorilor Curții de Apel Chișinău Marina Anton, Ion Țurcanu, Olga Cojocaru, care pot constitui abateri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 257/10 din 14 noiembrie 2019, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a геsрins contestația depusă de сrеditоrul garant SRL ”Ilimad Соnstruсt" SRL Vasile Vutcarău împotriva deciziei inspecției Judiciare din 30 septembrie 2019, adoptată în urmа ехаminării sesizăгii depuse de dînsul cu рriviге lа faptele саrе pot constitui аbаtегi disciplinare comise de judесătогii din cadrul Cuгții de Ареl: Steliana Iorgov, Olga Соjосаru, Вогis Вîrcă. 


Potrivit Hotărârii nr. 219/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Adrian Oriol împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30.12.2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsa cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Olga Cojocaru. 

Prin Hotărârea nr. 23/1 din 12 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Botnarenco Andrei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 10 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 03 Iulie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Olga Cojocaru.

Potrivit informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2017, 6 luni), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 20 de petiții, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătoarei au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 63/4 din 19 aprilie 2024

Hotărârea nr. 2/1 din 19 ianuarie 2024

Hotărârea nr. 18/1 din 28 ianuarie 2023

Hotărârea nr. 8/1 din 20 ianuarie 2023

Hotărârea nr. 130/8 din 01 iulie 2022

Hotărârea nr. 109/7 din 27 mai 2022

Hotărârea nr. 75/5 din 01 aprilie 2022

Hotărârea nr. 266/11 din 26 noiembrie 2021

Hotărârea nr. 229/10 din 29 octombrie 2021

Hotărârea nr. 160/07 din 01 septembrie 2020

Hotărârea nr. 119/5 din 05 iunie 2020

Hotărârea nr.11/2 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 56/2 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 47/1 din 20 februarie 2020

Hotărârea nr. 56/2 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 26/1 din 31 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 257/10 din 14 noiembrie 2019

Hotărârea nr. 23/1 din 12 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 219/12 din 26 septembrie 2016

Știri
  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Doi membri CSM au fost promovați în funcție: unul la Curtea Supremă de Justiție, iar altul la Curtea de Apel Chișinău

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Inițial, la concurs s-au mai înscris doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, și anume Liubovi Brînza și Iurie Cotruță. Aceștia au depus, însă, cerere de retragere din concurs. Prin urmare, în competiție a rămas doar o singură persoană, care a și promovat concursul.

    Tot astăzi, au fost aleși doi judecători la Curtea de Apel Chișinău. Ambii vin de la Judecătoria Chișinău. Astfel, magistrat la instanța de apel urmează să fie numit Anatolie Galben, care a fost ales membru al CSM în octombrie 2017. Acesta are o experiență de activitate în calitate de judecător de peste 14 ani. Un alt magistrat promovat este Olga Cojocaru. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2008, iar anterior a activat în diferite funcții la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

    Pentru cele două funcții de magistrat la Curtea de Apel Chișinău s-au mai înscris 14 judecători, și anume:

    Igor Chiroșca, de la Judecătoria Strășeni;
    Dumitru Bosîi, de la Judecătoria Cahul;
    Boris Talpă, de la Judecătoria Criuleni;
    Ghenadie Plamadeală, de la Judecătoria Chișinău;
    Iurie Potînga, de la Judecătoria Chișinău;
    Elena Cojocari, de la Judecătoria Chișinău;
    Viorica Ursu, de la Judecătoria Chișinău;
    Aliona Miron, de la Judecătoria Chișinău;
    Maria Chiperi, de la Judecătoria Anenii Noi;
    Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău;
    Alexandru Sandu, de la Judecătoria Ialoveni;
    Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Criuleni;
    Diana Cristian, de la Judecătoria Strășeni;
    Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • CSM a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a unei magistrate cu reputație controversată

    Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a magistratei Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani. Examinarea a avut loc în ședință închisă.

    Nu este clar motivul pentru care Procurorul interimar Eduard Harunjen a cerut acordul pentru urmărirea penală. Pentru site-ul Anticorupție acesta a declarat că ar fi un caz de rezonanță.

    Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a magistratei Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani. Examinarea a avut loc în ședință închisă.

    Nu este clar motivul pentru care Procurorul interimar Eduard Harunjen a cerut acordul pentru urmărirea penală. Pentru site-ul Anticorupție acesta a declarat că ar fi un caz de rezonanță.

    Olga Cojocaru și-a început cariera în 2008, iar din 2013, printr-un decret al președintelui, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cojocaru nu are o imagine tocmai bună în presă, ea fiind una din magistrații cu note slabe, însă ușor promovată. De asemenea, presa a scris că ei i-ar fi revenit dosare de comandă politică și tot de a emis mai multe decizii în privința Victoriabank. Ea nu a recționat niciodată la aceste acuzații.
    sursa:  bizlaw

  • Judecatorul Olga Cojocaru decide daca Pavliuc va fi inlocuit sau nu la sedinta de judecata, de astazi, in cazul Filat

    Judecatoarea Olga Cojocaru urmeaza sa decida daca Ghenadie Pavliuc va continua sedinta de judecata in cazul lui Vlad Filat sau daca acesta va fi inlocuit cu un alt judecator.
    Avocatul lui Vlad Filat a cerut recuzarea judecatorului Ghenadie Pavliuc intrucat acesta s-ar afla in grad de rudenie cu liderul PD Marian Lupu.
    De cealalta parte, Marian Lupu respinge acuzatiile si spune ca nu are nicio legatura de rudenie cu judecatorul Pavliuc.

    Judecatoarea Olga Cojocaru urmeaza sa decida daca Ghenadie Pavliuc va continua sedinta de judecata in cazul lui Vlad Filat sau daca acesta va fi inlocuit cu un alt judecator.
    Avocatul lui Vlad Filat a cerut recuzarea judecatorului Ghenadie Pavliuc intrucat acesta s-ar afla in grad de rudenie cu liderul PD Marian Lupu.
    De cealalta parte, Marian Lupu respinge acuzatiile si spune ca nu are nicio legatura de rudenie cu judecatorul Pavliuc.

    sursa: protv.md

  • Reconstrucţia Curţii de Apel Chişinău, o afacere între foşti colegi de partid

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Justificările lui Ion Pleşca

    În faţa membrilor CSM, Ion Pleşca a venit să-şi argumenteze demersul. Acesta a precizat că e nevoie de încă 18 milioane de lei pentru a finaliza lucrările. „Conform documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli, în 2013, au fost evaluate lucrările la construcţia blocului nou şi a etajului suplimentar la 78 milioane de lei. La licitaţia care a avut loc atunci, antreprenorul care a câştigat-o a propus pentru lucrări 64 de milioane de lei. Dacă adăugăm cele 64 de milioane la acestea 18, sunt 82 de milioane. Iniţial, suma a fost de 78 de milioane, fără reţele exterioare, care nu intrau în preţ. Deci, nu suntem departe de suma evaluată la început”, a spus Pleşca. „Un motiv de majorare a costurilor se datorează necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare la blocul existent, deoarece problemele au apărut odată cu demolarea acoperişului vechi. Ele nu au putut fi evaluate iniţial. S-au depistat unele straturi suplimentare care necesitau a fi demontate, iar unele porţiuni ale acoperişului, care urma să devină pardoseală pentru noul etaj, necesitau consolidate şi întărite suplimentar pentru a răspunde normelor existente în construcţii. Totodată, s-a creat necesitatea executării unei centuri suplimentare de beton. Aici sunt peste 4 milioane de lei în plus”, şi-a justificat Pleşca demersul.

    Victor Micu, preşedintele CSM, l-a completat, spunând că „dvs. aveţi şi un aviz al Inspecţiei de Stat în Construcţii, care a menţionat că într-adevăr sunt necesare mijloace suplimentare. Atunci când a fost calculat, preţul materialelor era altul, din cauza cursului valutar”. „Da, în 2013, 1 euro era 16 lei, acum e 22. Iar suma de 31 de milioane, prevăzută pentru 2015, deja a fost valorificată”, a continuat Pleşca.

    „Un ascensor e 1 milion şi ceva”

    „Am fost prezent acolo. Clar că e o investiţie foarte mare pentru bugetul R. Moldova, dar e una pe termen lung. Nu e simplă, dar e necesară, ţinând cont de faptul că instanţa e foarte aglomerată. Vor fi condiţii pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru judecători, dar şi pentru justiţiabili”, a spus Micu, purtând un dialog cu şeful CA Chişinău. „În fiecare celulă pentru arestaţi va fi bloc sanitar cu lavoar”, i-a replicat Pleşca. „Pentru condiţii, am fost criticaţi de multe ori de CtEDO”, a suplimentat Micu. „Numai cu mansarda s-au dus vreo 7 milioane”, a calculat preşedintele CA Chişinău.

    Dialogul dintre cei doi a fost întrerupt de membrul CSM Dumitru Visternicean. Acesta s-a arătat interesat de perioada în care Ion Pleşca ar avea nevoie de cei 18 milioane de lei. „Cereţi aceste milioane pe 2015 sau 2016?” „Cerem o rectificare a bugetului pe 2015. Vrem să finisăm clădirea în acest an. Dacă nu o facem în 2015, nu ştiu când o vom mai face. Trebuie să instalăm uşile. Practic totul e gata. În octombrie, vrem să dăm în exploatare. Banii sunt mai mulţi pentru utilaj. Un ascensor e 1 milion şi ceva”, a replicat Pleşca, susţinut şi de procurorul Gurin, care a menţionat că e nevoie de finalizat lucrările. „Am discutat cu şeful statulului şi liderii politici şi ei au zis că o să mă susţină în acest demers cu alocarea suplimentară”, a concluzionat magistratul. După deliberări, membrii CSM au decis să aprobe cererea lui Pleşca. „Pe măsură ce identificăm mijloacele financiare… banii vor fi alocaţi. Că pe urmă va fi mai greu, dacă nu finalizăm”, a conchis Victor Micu.

    Fondator de firmă, un primar

    Unde urmează să ajungă cele 18 milioane suplimentare solicitate de Pleşca şi unde au ajuns deja cele 64 de milioane deja cheltuite? Conform informaţiilor de pe panoul instalat pe şantierul din str. Teilor, antreprenorul general al lucrărilor, respectiv, firma care gestionează procesul de construcţie şi renovare a clădirilor CA Chişinău, este „MCI & CO-Construct” SRL, implicată şi în alte proiecte imobiliare, în special în Chişinău. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL-ul este administrat de un oarecare Valeriu Gherboveţ, dar fondat de o altă firmă, „Comprimenergo” SRL. La rândul său, acest SRL îl are în calitate de fondator pe Mihail Popovici şi familia sa, soţia Natalia şi fiul Dumitru, fiind înregistrat în satul Işcălău, r. Făleşti. SRL-ul este administrat de Natalia Popovici şi are activităţi declarate în comerţ, agricultură, în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi nicidecum activităţi de construcţie.

    Mihail Popovici, fondatorul firmei, care este la rându-i fondatoarea agentului economic ce reconstruieşte CA Chişinău, este primarul de Catranâc, Făleşti, localitate vecină cu Işcălăul. Popovici a ajuns primar în 2011 pe listele PDM. A câştigat şi alegerile din 14 iunie 2015, din primul tur, reprezentând acelaşi partid. Iniţial am discutat cu Natalia Popovici, soţia edilului. Aceasta a recunoscut că nu cunoaşte prea multe, pasându-i telefonul soţului. Discuţia cu acesta a dezvăluit detalii în acest caz. L-am întrebat pe Mihail Popovici de ce ar fi nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Acesta ne-a spus că el nu a fost şi nu este implicat în această activitate. „Acolo este Caba Pavel Ivanovici. El e director. Eu nu am participat la licitaţie. Ei au participat. Asta nici nu este firma mea. Firma mea este fondatoare, pentru că apăruse o necesitate. Au fost nişte chestii… Ceva nu s-au înţeles şi s-au despărţit. Firma ca atare e a dlui Caba. Nici nu ştiu unde-i firma asta”, ni s-a destăinuit primarul de Catranâc. La scurt timp, a revenit cu un apel şi a precizat că deja firma sa nu ar mai fi fondatoare la „MCI & CO-Construct” SRL din 31 iulie 2015, după cum l-a informat contabila. I-am spus că datele de la CÎS spun că firma sa încă ar fi fondatoare, edilul precizând că, cel mai probabil, informaţiile din baza de date încă nu au fost actualizate. Totodată, Popovici ne-a spus că ar fi verişor cu Pavel Caba.

    Explicaţiile şi eschivările fostului coleg de partid

    Pavel Caba este fost consilier municipal din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN). În 2010, acesta a aderat la PLDM, al cărui membru, anunţă site-ul formaţiunii, este şi astăzi. Din 2012, a fost consilier municipal din partea PLDM. Dar, până în 2010, Caba a fost coleg de partid cu Ion Pleşca, actualul preşedinte al CA Chişinău, instituţia care a organizat licitaţia privind desfăşurarea lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie a sediului instanţei. „Eu nu sunt directorul acestei firme, dar spuneţi care este problema, pentru că pot să vă răspund”. L-am întrebat de ce au fost nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a CA. „Asta trebuie să întrebaţi beneficiarul, nu antreprenorul. Nu antreprenorul solicită. El are proiectul de execuţie şi doar execută lucrările. Antreprenorul când participă la licitaţie calculează caietul de sarcini prezentat. Mai departe, când execută lucrările, vede dacă apar sau nu lucrări suplimentare. În acest caz, nu-i problema antreprenorului. Eu nu sunt directorul firmei, sunt proprietarul”, a explicat Caba.

    L-am întrebat ulterior dacă îl cunoaşte pe Ion Pleşca, cu care a fost coleg de partid, şi dacă da, în ce fel a influenţat asta câştigarea licitaţiei. „De unde să-l cunosc eu pe dl Pleşca? De fapt, eu cunosc multă lume. Şi de ce-mi daţi întrebarea asta? Corect. Vreţi să ştiţi? Dar ce aşteptaţi de la mine să vă spun? Eu nu sunt directorul firmei. Nu administrez eu firma. Ce înseamnă chestiunea asta? De ce-mi daţi întrebările astea? Întrebarea e simplă, dacă e simplă, atunci e simplă. De ce mi-o daţi mie?”. L-am întrebat cui atunci să le adresăm. „Păi, gândiţi-vă cui să le daţi, dar nu mie”, ne-a replicat Pavel Caba, eschivându-se de la dialog.

    Pleşca lăuda proiectul de reconstrucţie

    L-am sunat de mai multe ori pe Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, pentru a-l întreba despre necesitatea celor 18 milioane, relaţiile cu fostul coleg de partid Pavel Caba şi condiţiile în care a fost organizată licitaţia pentru reconstrucţia instanţei pe care o conduce. Acesta nu a răspuns la apelurile noastre repetate, şi nici la mesaje. Mai mulţi ex-membri ai AMN ne-au confirmat că Pleşca şi Caba nu aveau cum să nu se cunoască, din moment ce erau colegi de formaţiune.

    Anterior, în octombrie 2013, într-o discuţie cu ZdG, acesta lăuda proiectul care urma să demareze atunci. „Actuala clădire o modernizăm şi facem o anexă. Noua CA Chişinău va avea parcare subterană. La subsol, vor fi camerele pentru deţinuţi. Vedeţi şi în fotografii că vor fi condiţii bune. La primul etaj – sălile de judecată pentru dosarele penale. La etajul 2 – pentru cauzele civile. La etajele 3, 4 şi 5 — birouri pentru judecători. Un birou va avea în jur de 18 m.p.. Sălile vor fi mari, bine amenajate, dotate cu echipament tehnic. Judecătorii, când vor merge în sala de judecată, nu se vor întâlni cu părţile din dosar, ca până acum. Judecătorii vor merge separat, cetăţenii vor intra prin altă parte. Atât birourile magistraţilor, cât şi al şefului de instanţă vor fi dotate cu mobilier de lux, canapele căptuşite cu piele, iar sălile de judecată vor fi dotate cu 80 de scaune pentru participanţii la şedinţe… Pentru acest an avem alocaţi în jur de 4 milioane. Alte 31 de milioane ne-a promis Leancă. Şi o să-i dăm bătaie. Va fi cu 5 etaje, pe o suprafaţă de 6 mii m.p. De luna viitoare, încep lucrările. În 20 de luni trebuie să dăm clădirea în exploatare”, ne spunea atunci Pleşca. Lucrările au început atunci şi urmau, conform informaţiilor oficiale, să fie finalizate în iunie 2015, fapt care nu s-a produs.

  • Judecători cu lipici la donații

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

    Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

    Bani cadou

    Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

    Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

    Fără comentarii pentru presă

    Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

    Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

    „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

    Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

    „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

    Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

    O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

     

    Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

    Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

    Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

    Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

    „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

    Sursa: anticoruptie.md

  • Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

    În declarațiile de veni­turi și proprietăți pen­tru anul 2013 a cel puțin 35 de judecători se regă­sesc proprietăți obținute de magistrați din donații si moșteniri. Printre ju­decătorii cu cele mai va­loroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Cur­tea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru,jude­cătoare la Judecătoria Buiucani. Astfel, jude­cătorul CSJ a declarat că deține un apartament în valoare de 550 000 lei, obținut ca donație în 2007 și peste 17 hectare de teren agricol, primite drept moștenire în 2011. La rândul ei, magistra­ta Cojocaru deține un apartament cu suprafața de 79,4 metri pătrați, în valoare de 589 515 lei, obținut gratuit în 2013. Totuși, solicitați în re­petate rânduri să ne ofe­re detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, ambii magistrați au refuzat categoric să comunice cu presa.

    În declarațiile de veni­turi și proprietăți pen­tru anul 2013 a cel puțin 35 de judecători se regă­sesc proprietăți obținute de magistrați din donații si moșteniri. Printre ju­decătorii cu cele mai va­loroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Cur­tea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru,jude­cătoare la Judecătoria Buiucani. Astfel, jude­cătorul CSJ a declarat că deține un apartament în valoare de 550 000 lei, obținut ca donație în 2007 și peste 17 hectare de teren agricol, primite drept moștenire în 2011. La rândul ei, magistra­ta Cojocaru deține un apartament cu suprafața de 79,4 metri pătrați, în valoare de 589 515 lei, obținut gratuit în 2013. Totuși, solicitați în re­petate rânduri să ne ofe­re detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, ambii magistrați au refuzat categoric să comunice cu presa.

  • Суд Буюкан восстановил Аурелию Хынку в должность директора Artico

    Через два года после увольнения, сегодня Аурелия Хынку была восстановлена в должность директора Республиканского центра для детей и молодежи. Соответствующее решение было принято судом сектора Буюкань, на заседании под председательством судьи Ольги Кожокару.

    Через два года после увольнения, сегодня Аурелия Хынку была восстановлена в должность директора Республиканского центра для детей и молодежи. Соответствующее решение было принято судом сектора Буюкань, на заседании под председательством судьи Ольги Кожокару.

     

  • Скандал в Victoriabank - новая рейдерская атака // Эксперты

    Члены Комитета по управлению учреждением, Наталья Политов-Кангаш, Корнелиу Гимпу и Людмила Вангели, выпустил с пресс-релизом о том, что Политова имела полное право продолжить выполнять свои полномочия, ссылаясь на постановление судьи Ольги Кожокару суда сектора Буюкань.

    Члены Комитета по управлению учреждением, Наталья Политов-Кангаш, Корнелиу Гимпу и Людмила Вангели, выпустил с пресс-релизом о том, что Политова имела полное право продолжить выполнять свои полномочия, ссылаясь на постановление судьи Ольги Кожокару суда сектора Буюкань.

     

  • ТИМОФТИ НАЗНАЧИЛ 13 СУДЕЙ И ОБЕЩАЛ ИСКЛЮЧИТЬ ТЕХ, КТО БРОСАЕТ ВЫЗОВ ЗАКОНУ

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. 
    Судьями были назначены: Ольга Кожокару (суд Буюкань, муниципий Кишинев), Кристина Кептя (суд Сынджерей), Виталий Которобай (суд Хынчешть), Сергей Димитриу (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Людмила Холевицкая (суд Комрат), Марчел Жуганарь (суд Кэлэрашь), Светлана Лазарь (суд Теленешть), Лилия Лупашко (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Лучия Лупашку (суд Дрокия), Ион Пыкалеу (суд Фэлешть), Юрий Потынга (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Виталий Стратан (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Нина Велевая (суд Кагул).

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. 
    Судьями были назначены: Ольга Кожокару (суд Буюкань, муниципий Кишинев), Кристина Кептя (суд Сынджерей), Виталий Которобай (суд Хынчешть), Сергей Димитриу (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Людмила Холевицкая (суд Комрат), Марчел Жуганарь (суд Кэлэрашь), Светлана Лазарь (суд Теленешть), Лилия Лупашко (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Лучия Лупашку (суд Дрокия), Ион Пыкалеу (суд Фэлешть), Юрий Потынга (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Виталий Стратан (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Нина Велевая (суд Кагул).

    Николай Тимофти принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Президент призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. Глава государства подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. "На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону", - сказал Николай Тимофти.

     

  • A fost interzisă filmarea la procesul lui Onoje

    Judecătorul Olga Cojocaru a interzis filmarea integrală a procesului administrativ intentat de procuratura Buiucani protestatatrului John Onoje.

    Judecătorul Olga Cojocaru a interzis filmarea integrală a procesului administrativ intentat de procuratura Buiucani protestatatrului John Onoje. Solicitarea de a fi efectuate înregistrări audio şi video pe toată durata procesului au parvenit de la Ilie Rotaru, avocatul lui John Onoje şi de la reporterul Curaj.TV Ghenadie Brega.

  • ОТКРЫТОЕ ПИСЬМО № 2 в газету Панорама и на сайт AVA.MD

    В Вашем ведомстве сущий бардак, доказывающий полное отсутствие прецедентного права в судебной системе РМ даже в пределах одной инстанции. Например, на одно и то же исковое заявление служители беспристрастной Фемиды реагируют по своему разумению, каждый на свой лад, как у батьки Махно в Гуляй Поле. Судья суда Буюкань Ольга Кожокару возвращает заявление истцу по надуманной причине – отсутствия второй копии, которую могла бы и сама сделать в течение 2 минут вместо того, чтобы 2 месяца сочинять, печатать и отсылать по почте 2 подписанных ею Определения от 26.07.2013 и 12.09.2013.

    В Вашем ведомстве сущий бардак, доказывающий полное отсутствие прецедентного права в судебной системе РМ даже в пределах одной инстанции. Например, на одно и то же исковое заявление служители беспристрастной Фемиды реагируют по своему разумению, каждый на свой лад, как у батьки Махно в Гуляй Поле. Судья суда Буюкань Ольга Кожокару возвращает заявление истцу по надуманной причине – отсутствия второй копии, которую могла бы и сама сделать в течение 2 минут вместо того, чтобы 2 месяца сочинять, печатать и отсылать по почте 2 подписанных ею Определения от 26.07.2013 и 12.09.2013.

    Судья Сильвия Гырбу согласно Определению от  02.09.2013 объявляет себя некомпетентной и лишь 20.09.2013 отсылает его истцу с тем, чтобы право на кассацию в течение 15 дней было утрачено (см. Buiucani_2, 3).
    Судья Галина Москальчук возвращает 17.10.2013 исковое заявление истцу Виорелу Лозовану на том основании, что он не указал телефоны, факс и электронный адрес ответчика – Министерство юстиции. Удивительно, как это судья не потребовала от истца предоставить ей и все данные о родословной министра юстиции Олега Ефрим. Судьи Геннадий Плэмэдялэ и Наталия Симчук требуют от истцов Юрия Левинте и Романа Клайкнет заплатить госпошлину в размере 3 %.

     

  • Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

    Note slabe şi 3 ani de aşteptare Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău. Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată printre primii 5.

    Note slabe şi 3 ani de aşteptare Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău. Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată printre primii 5.

    Chiar din primele luni de lucru, pe masa ei au şi ajuns unele dosare calificate de reprezentanţii societăţii civile drept „dosare fabricate la comanda politică a autorităţilor”. Unul dintre acestea este dosarul cu tinerii arestaţi pentru că intenţionau să imprime în centrul Chişinăului harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelică.
     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU