Știri

• Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Citiţi mai departe

  Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

  Curtea Supremă de Justiţie

  În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

  Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

  Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).
  
  Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

  Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

  Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

  Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

  Curtea de Apel Chişinău

  Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

  Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

  Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

  Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

  Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

  Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

  Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

  Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

  Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

  Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

  Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

  Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

  Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

  Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

  Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

  Curtea de Apel Bălţi

  Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

  Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

  Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

  Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

  Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

  Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

  Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

  Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

  Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

  Curţile de apel din Cahul şi Comrat

  Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

  Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

  Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

  Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• Doi membri CSM au fost promovați în funcție: unul la Curtea Supremă de Justiție, iar altul la Curtea de Apel Chișinău

  Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

  Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

  Citiţi mai departe

  Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

  Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

  Inițial, la concurs s-au mai înscris doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, și anume Liubovi Brînza și Iurie Cotruță. Aceștia au depus, însă, cerere de retragere din concurs. Prin urmare, în competiție a rămas doar o singură persoană, care a și promovat concursul.

  Tot astăzi, au fost aleși doi judecători la Curtea de Apel Chișinău. Ambii vin de la Judecătoria Chișinău. Astfel, magistrat la instanța de apel urmează să fie numit Anatolie Galben, care a fost ales membru al CSM în octombrie 2017. Acesta are o experiență de activitate în calitate de judecător de peste 14 ani. Un alt magistrat promovat este Olga Cojocaru. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2008, iar anterior a activat în diferite funcții la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

  Pentru cele două funcții de magistrat la Curtea de Apel Chișinău s-au mai înscris 14 judecători, și anume:

  Igor Chiroșca, de la Judecătoria Strășeni;
  Dumitru Bosîi, de la Judecătoria Cahul;
  Boris Talpă, de la Judecătoria Criuleni;
  Ghenadie Plamadeală, de la Judecătoria Chișinău;
  Iurie Potînga, de la Judecătoria Chișinău;
  Elena Cojocari, de la Judecătoria Chișinău;
  Viorica Ursu, de la Judecătoria Chișinău;
  Aliona Miron, de la Judecătoria Chișinău;
  Maria Chiperi, de la Judecătoria Anenii Noi;
  Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău;
  Alexandru Sandu, de la Judecătoria Ialoveni;
  Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Criuleni;
  Diana Cristian, de la Judecătoria Strășeni;
  Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni.
  Sursa: www.bizlaw.md

• CSM a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a unei magistrate cu reputație controversată

  Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a magistratei Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani. Examinarea a avut loc în ședință închisă.

  Nu este clar motivul pentru care Procurorul interimar Eduard Harunjen a cerut acordul pentru urmărirea penală. Pentru site-ul Anticorupție acesta a declarat că ar fi un caz de rezonanță.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea acordul pentru urmărirea penală a magistratei Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani. Examinarea a avut loc în ședință închisă.

  Nu este clar motivul pentru care Procurorul interimar Eduard Harunjen a cerut acordul pentru urmărirea penală. Pentru site-ul Anticorupție acesta a declarat că ar fi un caz de rezonanță.

  Olga Cojocaru și-a început cariera în 2008, iar din 2013, printr-un decret al președintelui, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cojocaru nu are o imagine tocmai bună în presă, ea fiind una din magistrații cu note slabe, însă ușor promovată. De asemenea, presa a scris că ei i-ar fi revenit dosare de comandă politică și tot de a emis mai multe decizii în privința Victoriabank. Ea nu a recționat niciodată la aceste acuzații.
  sursa:  bizlaw

• Judecatorul Olga Cojocaru decide daca Pavliuc va fi inlocuit sau nu la sedinta de judecata, de astazi, in cazul Filat

  Judecatoarea Olga Cojocaru urmeaza sa decida daca Ghenadie Pavliuc va continua sedinta de judecata in cazul lui Vlad Filat sau daca acesta va fi inlocuit cu un alt judecator.
  Avocatul lui Vlad Filat a cerut recuzarea judecatorului Ghenadie Pavliuc intrucat acesta s-ar afla in grad de rudenie cu liderul PD Marian Lupu.
  De cealalta parte, Marian Lupu respinge acuzatiile si spune ca nu are nicio legatura de rudenie cu judecatorul Pavliuc.

  VEZI AICI CV-ul si DECLARATIA DE AVERE A JUDECATORULUI OLGA COJOCARU.

  Citiţi mai departe

  Judecatoarea Olga Cojocaru urmeaza sa decida daca Ghenadie Pavliuc va continua sedinta de judecata in cazul lui Vlad Filat sau daca acesta va fi inlocuit cu un alt judecator.
  Avocatul lui Vlad Filat a cerut recuzarea judecatorului Ghenadie Pavliuc intrucat acesta s-ar afla in grad de rudenie cu liderul PD Marian Lupu.
  De cealalta parte, Marian Lupu respinge acuzatiile si spune ca nu are nicio legatura de rudenie cu judecatorul Pavliuc.

  VEZI AICI CV-ul si DECLARATIA DE AVERE A JUDECATORULUI OLGA COJOCARU.

  sursa: protv.md

• Reconstrucţia Curţii de Apel Chişinău, o afacere între foşti colegi de partid

  Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

  Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

  Citiţi mai departe

  Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

  Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

  Justificările lui Ion Pleşca

  În faţa membrilor CSM, Ion Pleşca a venit să-şi argumenteze demersul. Acesta a precizat că e nevoie de încă 18 milioane de lei pentru a finaliza lucrările. „Conform documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli, în 2013, au fost evaluate lucrările la construcţia blocului nou şi a etajului suplimentar la 78 milioane de lei. La licitaţia care a avut loc atunci, antreprenorul care a câştigat-o a propus pentru lucrări 64 de milioane de lei. Dacă adăugăm cele 64 de milioane la acestea 18, sunt 82 de milioane. Iniţial, suma a fost de 78 de milioane, fără reţele exterioare, care nu intrau în preţ. Deci, nu suntem departe de suma evaluată la început”, a spus Pleşca. „Un motiv de majorare a costurilor se datorează necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare la blocul existent, deoarece problemele au apărut odată cu demolarea acoperişului vechi. Ele nu au putut fi evaluate iniţial. S-au depistat unele straturi suplimentare care necesitau a fi demontate, iar unele porţiuni ale acoperişului, care urma să devină pardoseală pentru noul etaj, necesitau consolidate şi întărite suplimentar pentru a răspunde normelor existente în construcţii. Totodată, s-a creat necesitatea executării unei centuri suplimentare de beton. Aici sunt peste 4 milioane de lei în plus”, şi-a justificat Pleşca demersul.

  Victor Micu, preşedintele CSM, l-a completat, spunând că „dvs. aveţi şi un aviz al Inspecţiei de Stat în Construcţii, care a menţionat că într-adevăr sunt necesare mijloace suplimentare. Atunci când a fost calculat, preţul materialelor era altul, din cauza cursului valutar”. „Da, în 2013, 1 euro era 16 lei, acum e 22. Iar suma de 31 de milioane, prevăzută pentru 2015, deja a fost valorificată”, a continuat Pleşca.

  „Un ascensor e 1 milion şi ceva”

  „Am fost prezent acolo. Clar că e o investiţie foarte mare pentru bugetul R. Moldova, dar e una pe termen lung. Nu e simplă, dar e necesară, ţinând cont de faptul că instanţa e foarte aglomerată. Vor fi condiţii pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru judecători, dar şi pentru justiţiabili”, a spus Micu, purtând un dialog cu şeful CA Chişinău. „În fiecare celulă pentru arestaţi va fi bloc sanitar cu lavoar”, i-a replicat Pleşca. „Pentru condiţii, am fost criticaţi de multe ori de CtEDO”, a suplimentat Micu. „Numai cu mansarda s-au dus vreo 7 milioane”, a calculat preşedintele CA Chişinău.

  Dialogul dintre cei doi a fost întrerupt de membrul CSM Dumitru Visternicean. Acesta s-a arătat interesat de perioada în care Ion Pleşca ar avea nevoie de cei 18 milioane de lei. „Cereţi aceste milioane pe 2015 sau 2016?” „Cerem o rectificare a bugetului pe 2015. Vrem să finisăm clădirea în acest an. Dacă nu o facem în 2015, nu ştiu când o vom mai face. Trebuie să instalăm uşile. Practic totul e gata. În octombrie, vrem să dăm în exploatare. Banii sunt mai mulţi pentru utilaj. Un ascensor e 1 milion şi ceva”, a replicat Pleşca, susţinut şi de procurorul Gurin, care a menţionat că e nevoie de finalizat lucrările. „Am discutat cu şeful statulului şi liderii politici şi ei au zis că o să mă susţină în acest demers cu alocarea suplimentară”, a concluzionat magistratul. După deliberări, membrii CSM au decis să aprobe cererea lui Pleşca. „Pe măsură ce identificăm mijloacele financiare… banii vor fi alocaţi. Că pe urmă va fi mai greu, dacă nu finalizăm”, a conchis Victor Micu.

  Fondator de firmă, un primar

  Unde urmează să ajungă cele 18 milioane suplimentare solicitate de Pleşca şi unde au ajuns deja cele 64 de milioane deja cheltuite? Conform informaţiilor de pe panoul instalat pe şantierul din str. Teilor, antreprenorul general al lucrărilor, respectiv, firma care gestionează procesul de construcţie şi renovare a clădirilor CA Chişinău, este „MCI & CO-Construct” SRL, implicată şi în alte proiecte imobiliare, în special în Chişinău. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL-ul este administrat de un oarecare Valeriu Gherboveţ, dar fondat de o altă firmă, „Comprimenergo” SRL. La rândul său, acest SRL îl are în calitate de fondator pe Mihail Popovici şi familia sa, soţia Natalia şi fiul Dumitru, fiind înregistrat în satul Işcălău, r. Făleşti. SRL-ul este administrat de Natalia Popovici şi are activităţi declarate în comerţ, agricultură, în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi nicidecum activităţi de construcţie.

  Mihail Popovici, fondatorul firmei, care este la rându-i fondatoarea agentului economic ce reconstruieşte CA Chişinău, este primarul de Catranâc, Făleşti, localitate vecină cu Işcălăul. Popovici a ajuns primar în 2011 pe listele PDM. A câştigat şi alegerile din 14 iunie 2015, din primul tur, reprezentând acelaşi partid. Iniţial am discutat cu Natalia Popovici, soţia edilului. Aceasta a recunoscut că nu cunoaşte prea multe, pasându-i telefonul soţului. Discuţia cu acesta a dezvăluit detalii în acest caz. L-am întrebat pe Mihail Popovici de ce ar fi nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Acesta ne-a spus că el nu a fost şi nu este implicat în această activitate. „Acolo este Caba Pavel Ivanovici. El e director. Eu nu am participat la licitaţie. Ei au participat. Asta nici nu este firma mea. Firma mea este fondatoare, pentru că apăruse o necesitate. Au fost nişte chestii… Ceva nu s-au înţeles şi s-au despărţit. Firma ca atare e a dlui Caba. Nici nu ştiu unde-i firma asta”, ni s-a destăinuit primarul de Catranâc. La scurt timp, a revenit cu un apel şi a precizat că deja firma sa nu ar mai fi fondatoare la „MCI & CO-Construct” SRL din 31 iulie 2015, după cum l-a informat contabila. I-am spus că datele de la CÎS spun că firma sa încă ar fi fondatoare, edilul precizând că, cel mai probabil, informaţiile din baza de date încă nu au fost actualizate. Totodată, Popovici ne-a spus că ar fi verişor cu Pavel Caba.

  Explicaţiile şi eschivările fostului coleg de partid

  Pavel Caba este fost consilier municipal din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN). În 2010, acesta a aderat la PLDM, al cărui membru, anunţă site-ul formaţiunii, este şi astăzi. Din 2012, a fost consilier municipal din partea PLDM. Dar, până în 2010, Caba a fost coleg de partid cu Ion Pleşca, actualul preşedinte al CA Chişinău, instituţia care a organizat licitaţia privind desfăşurarea lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie a sediului instanţei. „Eu nu sunt directorul acestei firme, dar spuneţi care este problema, pentru că pot să vă răspund”. L-am întrebat de ce au fost nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a CA. „Asta trebuie să întrebaţi beneficiarul, nu antreprenorul. Nu antreprenorul solicită. El are proiectul de execuţie şi doar execută lucrările. Antreprenorul când participă la licitaţie calculează caietul de sarcini prezentat. Mai departe, când execută lucrările, vede dacă apar sau nu lucrări suplimentare. În acest caz, nu-i problema antreprenorului. Eu nu sunt directorul firmei, sunt proprietarul”, a explicat Caba.

  L-am întrebat ulterior dacă îl cunoaşte pe Ion Pleşca, cu care a fost coleg de partid, şi dacă da, în ce fel a influenţat asta câştigarea licitaţiei. „De unde să-l cunosc eu pe dl Pleşca? De fapt, eu cunosc multă lume. Şi de ce-mi daţi întrebarea asta? Corect. Vreţi să ştiţi? Dar ce aşteptaţi de la mine să vă spun? Eu nu sunt directorul firmei. Nu administrez eu firma. Ce înseamnă chestiunea asta? De ce-mi daţi întrebările astea? Întrebarea e simplă, dacă e simplă, atunci e simplă. De ce mi-o daţi mie?”. L-am întrebat cui atunci să le adresăm. „Păi, gândiţi-vă cui să le daţi, dar nu mie”, ne-a replicat Pavel Caba, eschivându-se de la dialog.

  Pleşca lăuda proiectul de reconstrucţie

  L-am sunat de mai multe ori pe Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, pentru a-l întreba despre necesitatea celor 18 milioane, relaţiile cu fostul coleg de partid Pavel Caba şi condiţiile în care a fost organizată licitaţia pentru reconstrucţia instanţei pe care o conduce. Acesta nu a răspuns la apelurile noastre repetate, şi nici la mesaje. Mai mulţi ex-membri ai AMN ne-au confirmat că Pleşca şi Caba nu aveau cum să nu se cunoască, din moment ce erau colegi de formaţiune.

  Anterior, în octombrie 2013, într-o discuţie cu ZdG, acesta lăuda proiectul care urma să demareze atunci. „Actuala clădire o modernizăm şi facem o anexă. Noua CA Chişinău va avea parcare subterană. La subsol, vor fi camerele pentru deţinuţi. Vedeţi şi în fotografii că vor fi condiţii bune. La primul etaj – sălile de judecată pentru dosarele penale. La etajul 2 – pentru cauzele civile. La etajele 3, 4 şi 5 — birouri pentru judecători. Un birou va avea în jur de 18 m.p.. Sălile vor fi mari, bine amenajate, dotate cu echipament tehnic. Judecătorii, când vor merge în sala de judecată, nu se vor întâlni cu părţile din dosar, ca până acum. Judecătorii vor merge separat, cetăţenii vor intra prin altă parte. Atât birourile magistraţilor, cât şi al şefului de instanţă vor fi dotate cu mobilier de lux, canapele căptuşite cu piele, iar sălile de judecată vor fi dotate cu 80 de scaune pentru participanţii la şedinţe… Pentru acest an avem alocaţi în jur de 4 milioane. Alte 31 de milioane ne-a promis Leancă. Şi o să-i dăm bătaie. Va fi cu 5 etaje, pe o suprafaţă de 6 mii m.p. De luna viitoare, încep lucrările. În 20 de luni trebuie să dăm clădirea în exploatare”, ne spunea atunci Pleşca. Lucrările au început atunci şi urmau, conform informaţiilor oficiale, să fie finalizate în iunie 2015, fapt care nu s-a produs.

• Judecători cu lipici la donații

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Citiţi mai departe

  Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

  Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

  Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

  Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

  Bani cadou

  Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

  Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

  Fără comentarii pentru presă

  Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

  Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

  Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

  „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

  Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

  „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

  Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

  O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

   

  Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

  Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

  Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

  Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

  „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

  Sursa: anticoruptie.md

• Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

  În declarațiile de veni­turi și proprietăți pen­tru anul 2013 a cel puțin 35 de judecători se regă­sesc proprietăți obținute de magistrați din donații si moșteniri. Printre ju­decătorii cu cele mai va­loroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Cur­tea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru,jude­cătoare la Judecătoria Buiucani. Astfel, jude­cătorul CSJ a declarat că deține un apartament în valoare de 550 000 lei, obținut ca donație în 2007 și peste 17 hectare de teren agricol, primite drept moștenire în 2011. La rândul ei, magistra­ta Cojocaru deține un apartament cu suprafața de 79,4 metri pătrați, în valoare de 589 515 lei, obținut gratuit în 2013. Totuși, solicitați în re­petate rânduri să ne ofe­re detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, ambii magistrați au refuzat categoric să comunice cu presa.

  Citiţi mai departe

  În declarațiile de veni­turi și proprietăți pen­tru anul 2013 a cel puțin 35 de judecători se regă­sesc proprietăți obținute de magistrați din donații si moșteniri. Printre ju­decătorii cu cele mai va­loroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Cur­tea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru,jude­cătoare la Judecătoria Buiucani. Astfel, jude­cătorul CSJ a declarat că deține un apartament în valoare de 550 000 lei, obținut ca donație în 2007 și peste 17 hectare de teren agricol, primite drept moștenire în 2011. La rândul ei, magistra­ta Cojocaru deține un apartament cu suprafața de 79,4 metri pătrați, în valoare de 589 515 lei, obținut gratuit în 2013. Totuși, solicitați în re­petate rânduri să ne ofe­re detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, ambii magistrați au refuzat categoric să comunice cu presa.

• Суд Буюкан восстановил Аурелию Хынку в должность директора Artico

  Через два года после увольнения, сегодня Аурелия Хынку была восстановлена в должность директора Республиканского центра для детей и молодежи. Соответствующее решение было принято судом сектора Буюкань, на заседании под председательством судьи Ольги Кожокару.

  Citiţi mai departe

  Через два года после увольнения, сегодня Аурелия Хынку была восстановлена в должность директора Республиканского центра для детей и молодежи. Соответствующее решение было принято судом сектора Буюкань, на заседании под председательством судьи Ольги Кожокару.

   

• Скандал в Victoriabank - новая рейдерская атака // Эксперты

  Члены Комитета по управлению учреждением, Наталья Политов-Кангаш, Корнелиу Гимпу и Людмила Вангели, выпустил с пресс-релизом о том, что Политова имела полное право продолжить выполнять свои полномочия, ссылаясь на постановление судьи Ольги Кожокару суда сектора Буюкань.

  Citiţi mai departe

  Члены Комитета по управлению учреждением, Наталья Политов-Кангаш, Корнелиу Гимпу и Людмила Вангели, выпустил с пресс-релизом о том, что Политова имела полное право продолжить выполнять свои полномочия, ссылаясь на постановление судьи Ольги Кожокару суда сектора Буюкань.

   

• ТИМОФТИ НАЗНАЧИЛ 13 СУДЕЙ И ОБЕЩАЛ ИСКЛЮЧИТЬ ТЕХ, КТО БРОСАЕТ ВЫЗОВ ЗАКОНУ

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. 
  Судьями были назначены: Ольга Кожокару (суд Буюкань, муниципий Кишинев), Кристина Кептя (суд Сынджерей), Виталий Которобай (суд Хынчешть), Сергей Димитриу (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Людмила Холевицкая (суд Комрат), Марчел Жуганарь (суд Кэлэрашь), Светлана Лазарь (суд Теленешть), Лилия Лупашко (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Лучия Лупашку (суд Дрокия), Ион Пыкалеу (суд Фэлешть), Юрий Потынга (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Виталий Стратан (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Нина Велевая (суд Кагул).

  Citiţi mai departe

  Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. 
  Судьями были назначены: Ольга Кожокару (суд Буюкань, муниципий Кишинев), Кристина Кептя (суд Сынджерей), Виталий Которобай (суд Хынчешть), Сергей Димитриу (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Людмила Холевицкая (суд Комрат), Марчел Жуганарь (суд Кэлэрашь), Светлана Лазарь (суд Теленешть), Лилия Лупашко (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Лучия Лупашку (суд Дрокия), Ион Пыкалеу (суд Фэлешть), Юрий Потынга (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Виталий Стратан (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Нина Велевая (суд Кагул).

  Николай Тимофти принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Президент призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. Глава государства подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. "На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону", - сказал Николай Тимофти.

   

• A fost interzisă filmarea la procesul lui Onoje

  Judecătorul Olga Cojocaru a interzis filmarea integrală a procesului administrativ intentat de procuratura Buiucani protestatatrului John Onoje.

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Olga Cojocaru a interzis filmarea integrală a procesului administrativ intentat de procuratura Buiucani protestatatrului John Onoje. Solicitarea de a fi efectuate înregistrări audio şi video pe toată durata procesului au parvenit de la Ilie Rotaru, avocatul lui John Onoje şi de la reporterul Curaj.TV Ghenadie Brega.

• ОТКРЫТОЕ ПИСЬМО № 2 в газету Панорама и на сайт AVA.MD

  В Вашем ведомстве сущий бардак, доказывающий полное отсутствие прецедентного права в судебной системе РМ даже в пределах одной инстанции. Например, на одно и то же исковое заявление служители беспристрастной Фемиды реагируют по своему разумению, каждый на свой лад, как у батьки Махно в Гуляй Поле. Судья суда Буюкань Ольга Кожокару возвращает заявление истцу по надуманной причине – отсутствия второй копии, которую могла бы и сама сделать в течение 2 минут вместо того, чтобы 2 месяца сочинять, печатать и отсылать по почте 2 подписанных ею Определения от 26.07.2013 и 12.09.2013.

  Citiţi mai departe

  В Вашем ведомстве сущий бардак, доказывающий полное отсутствие прецедентного права в судебной системе РМ даже в пределах одной инстанции. Например, на одно и то же исковое заявление служители беспристрастной Фемиды реагируют по своему разумению, каждый на свой лад, как у батьки Махно в Гуляй Поле. Судья суда Буюкань Ольга Кожокару возвращает заявление истцу по надуманной причине – отсутствия второй копии, которую могла бы и сама сделать в течение 2 минут вместо того, чтобы 2 месяца сочинять, печатать и отсылать по почте 2 подписанных ею Определения от 26.07.2013 и 12.09.2013.

  Судья Сильвия Гырбу согласно Определению от  02.09.2013 объявляет себя некомпетентной и лишь 20.09.2013 отсылает его истцу с тем, чтобы право на кассацию в течение 15 дней было утрачено (см. Buiucani_2, 3).
  Судья Галина Москальчук возвращает 17.10.2013 исковое заявление истцу Виорелу Лозовану на том основании, что он не указал телефоны, факс и электронный адрес ответчика – Министерство юстиции. Удивительно, как это судья не потребовала от истца предоставить ей и все данные о родословной министра юстиции Олега Ефрим. Судьи Геннадий Плэмэдялэ и Наталия Симчук требуют от истцов Юрия Левинте и Романа Клайкнет заплатить госпошлину в размере 3 %.

   

• Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

  Note slabe şi 3 ani de aşteptare Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău. Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată printre primii 5.

  Citiţi mai departe

  Note slabe şi 3 ani de aşteptare Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău. Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată printre primii 5.

  Chiar din primele luni de lucru, pe masa ei au şi ajuns unele dosare calificate de reprezentanţii societăţii civile drept „dosare fabricate la comanda politică a autorităţilor”. Unul dintre acestea este dosarul cu tinerii arestaţi pentru că intenţionau să imprime în centrul Chişinăului harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelică.
   

LASĂ UN COMENTARIU