Știri

• Reacția Judecătoriei Chișinău, după ce avocatul lui Iurie Roșca a acuzat-o pe magistrata Ana Cucerescu de exces de putere și de „existența unui interes personal”

  Judecătoria Chișinău a venit cu o reacție după ce, pe 25 iunie 2024, prin intermediul rețelelor de socializare, avocatul Iulian Rusanovschi a criticat dur activitatea magistratei Ana Cucerescu, după ce aceasta, potrivit lui, nu ar fi acceptat un extras medical care ar justifica lipsa clientului său, politicianul Iurie Roșca, în cadrul ședinței. Potrivit comunicatului emis de instituție, declarațiile apărătorului lui […]

  Citiţi mai departe

  Judecătoria Chișinău a venit cu o reacție după ce, pe 25 iunie 2024, prin intermediul rețelelor de socializare, avocatul Iulian Rusanovschi a criticat dur activitatea magistratei Ana Cucerescu, după ce aceasta, potrivit lui, nu ar fi acceptat un extras medical care ar justifica lipsa clientului său, politicianul Iurie Roșca, în cadrul ședinței.

  Potrivit comunicatului emis de instituție, declarațiile apărătorului lui Iurie Roșca, Iulian Rusanovschi, nu corespund adevărului.

  „Referitor la declarațiile apărătorului precum că la ședința de judecată din 18 iunie 2024 inculpatul nu s-a putut prezenta, deoarece era internat în spital și judecătorul a dispus aducerea silită a acestuia, în pofida faptului că apărarea a prezentat extrasul medical cu privire la internare, aducem la cunoștința publicului că informația răspândită nu corespunde realității și nu a fost prezentat niciun act confirmativ, or, prezentarea lor a fost pusă în sarcina atât a apărării, cât și a acuzării”, susține Judecătoria Chișinău.

  Rusanovschi a mai învinuit-o pe magistrată de comportament inadecvat, lipsă de imparțialitate, „trunchiere a textelor în sentințe și răstălmăcirea probelor în sensul „demonstrării” vinovăției inculpaților”.„Aceste acțiuni sunt ilegale și reprezintă exces de putere, dar și existența unui interes personal al magistratei Ana Cucerescu”, se arată în postarea avocatului, care consideră că judecătoarea „are ordin” de a-l condamna pe Iurie Roșca.

  În comunicatul său, Judecătoria Chișinău neagă și aceste acuzații.

  „Informația răspândită nu corespunde realității. Acuzațiile împotriva judecătorului sunt nule și neavenite, or publicarea intenționată a acestora pe rețelele de socializare, prejudiciază imaginea Judecătoriei Chișinău, precum și știrbește din autoritatea întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova, la general.  Reținem că declarațiile prin care se discreditează public sunt lipsite de substrat factologic, constituie  prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor”, conchide Judecătoria Chișinău.

  Avocatul Iulian Rusanovschi apără interesele lui Iurie Roșca, fost deputat și vicepremier pe problemele combaterii corupţiei din perioada comunistă, învinuit de trafic de influență. Cauza se află în examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, din data de 8 iunie 2018.

  În cadrul dosarului, din 2018 și până în prezent, au avut loc 59 de ședințe de judecată, dintre care 15 au fost desfășurate de judecătoarea Ana Cucerescu. Majoritatea ședințelor, după cum se arată în comunicatul emis de Judecătoria Chișinău, au fost amânate din lipsa participanților la proces, din lipsa inculpatului în ședința de judecată sau a cererilor de amânare a ședințelor de judecată din partea apărătorilor.
  Sursa: zdg.md

• Dosarul Viorel Morari: O magistrată se abţine de la judecarea cauzei pentru că ar fi intimidată de colege

  Magistrata Ana Cucerescu, judecător raportor în dosarul în care fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, este învinuit de abuz în serviciu şi imixtiune în justiţie prin care l-a prejudicoat pe Veaceslav Platon, a declarat luni că se retrage de la judecarea cauzei pe motiv că este intimidată de celelalte două judecătoare din completul de judecată. Dacă abţinerea Anei Cucerescu […]

  Citiţi mai departe

  Magistrata Ana Cucerescu, judecător raportor în dosarul în care fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, este învinuit de abuz în serviciu şi imixtiune în justiţie prin care l-a prejudicoat pe Veaceslav Platon, a declarat luni că se retrage de la judecarea cauzei pe motiv că este intimidată de celelalte două judecătoare din completul de judecată. Dacă abţinerea Anei Cucerescu va fi acceptată, atunci examinarea dosarului Morari, aflat în instanţă de mai bine de un an şi jumătate, va trebui reluată de la început.

  Magistrata susține că pe parcursul procesului au loc ședințe de judecată la care ea nu este invitată, iar în cadrul acestora se solicită recuzarea ei. Ana Cucerescu mai susţine că şedințele de judecată sunt stabilite fără a se ţine cont de agenda sa, iar magistratele Vasilisa Muntean şi Irina Păduraru îi cer să se conformeze agendei lor. Mai mult, cele două colege din completul de judecată ar fi acuzat-o de depăşirea atribuţiilor pentru că ar fi comunicat la telefon cu acuzatorul.

  Magistrata s-a mai plâns că nu i se permite să adreseze întrebări participanţilor la proces, din care cauză nu are posibilitatea să ia o decizie pe dosar.

  Solicitat de reporterii portalului Anticorupţie.md , Viorel Morari a declarat că pretenţiile magistratei sunt neîntemeiate şi că ar putea fi vorba de o nouă încercare de a lui Veaceslav Platon de a tergiversa proseul. “De aproape un an procurorul pe caz, Veaceslav Platon şi avocaţii săi fac tot posibilul de a tergiversa procesul. Aproape la fiecare şedinţă avocatul lui Platon înaintează o cerere de recuzare, care mai apoi este respinsă. Ultimele două cereri de recuzare au fost în privinţa preşedintei completului pe motiv că aceasta este însărcinată şi ar putea intra în depresie. Ambele recuzări au fost respinse, iar Ana Cucerescu a avut o opinie separată. Dacă nu erau aceste recuzări cu nemiluita, poate că instanţa ar fi luat o decizie, să ştiu ce să fac mai departe”, a declarat Viorel Morari.

  Judecătoria Chișinău a început examinarea dosarului Morari pe 14 februarie 2020, când fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv. Ana Cucerescu a avut o opinie separată, optând pentru menţinerea arestului preventiv pentru Viorel Morari.

  Amintim că Viorel Morari este învinuit de abuz în serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, lui Morari i se incriminează că, în martie 2017, ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care „a înregistrat-o contrar cerinţelor legale, pornind un proces penal şi, ulterior, urmărirea penală, falsificând mai multe acte procesuale în cauza penală.

  Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele ar fi o comandă politică, după ce a decis să repornească dosarul penal privind presupusa finanțare din străinătate a Partidului Socialiștilor.

  Singura parte vătămată în acest dosar este Veaceslav Platon. Acesta solicită de la Morari prejudicii materiale de 300.000.000 de dolari.
  Sursa: anticoruptie.md

• Judecătoarea „miliardului”, cu mașină nedeclarată

  Magistrata Ana Cucerescu de la Judecătoria Chișinău se folosește de mai mult timp de un automobil de model Nissan Qashqai, care nu se regăsește în declarația de avere și interese personale. Ana Cuceresu este magistrata care va prezida unul dintre cele două complete de judecată specializate în investigarea fraudei bancare. „Nu e cult, nici politicos” Ana Cucerescu vine și pleacă […]

  Citiţi mai departe

  Magistrata Ana Cucerescu de la Judecătoria Chișinău se folosește de mai mult timp de un automobil de model Nissan Qashqai, care nu se regăsește în declarația de avere și interese personale. Ana Cuceresu este magistrata care va prezida unul dintre cele două complete de judecată specializate în investigarea fraudei bancare.

  „Nu e cult, nici politicos”

  Ana Cucerescu vine și pleacă zilnic de la serviciu, sediul vechi al oficiului Buiucani al Judecătoriei Chișinău, cu Nissan-ul pe care îl parchează în apropiere. Deseori, magistrata își parchează SUV-ul pe teritoriul aferent unui atelier de reparații auto, fapt care îl deranjează pe administrator. „Vine dimineața devreme, întreabă dacă poate să lase automobilul pentru puțin timp, după care îl ia seara târziu. Automobilul încurcă activității noastre, blochează accesul clienților. Iată astăzi au venit electricienii să lucreze și acest automobil a încurcat din nou. Ne mai făceam griji ca să nu fie zgârâiată mașina. Nu este nici cult și nici politicos din partea ei”, ne-a declarat administratorul atelierului auto, care a precizat că nu cunoaște cine este proprietara mașinii.

   

  Cum se justifică magistrata

  Surprinsă lângă automobil, Ana Cucerescu ne-a îndemnat să ne informăm despre mașină din declarația sa de avere. Magistrata nu a dorit să răspundă la întrebările de ce automobilul nu se regăsește în declarația de avere și interese personale și de unde a luat bani pentru mașină. „O să urmăriți, dar anul viitor. Nu insistați. Asta e tot ce vă pot spune”, ne-a declarat magistrata.

   

  Am încercat să vorbim cu Ana Cucerescu la telefon pentru unele detalii, dar ne-a închis imediat ce ne-am prezentat și nu a mai răspuns la apeluri.

  Surse de încredere ne-au comunicat că automobilul este înregistrat pe numele tatălui magistratei, Andrei Cucerescu, un locuitor din satul Gura Galbenei, raionul Hâncești. Numele lui Andrei Cucerescu nu se regăsește în lista oamenilor de afaceri. Anterior, în Gura Galbenei a existat o întreprindere individuală, fondată în 2007 de Andrei Cucerescu, cu afaceri în domeniul pisciculturii, dar aceasta a fost lichidată.

  Cât costă un automobil de marcă Nissan Qashqai

  Prețul unui automobil de model Nissan Qashqai depinde de dotarea și starea tehnică, precum și de anul de producere. Pe piața auto din Republica Moldova prețurile la Nissan Qashqai încep de la 6.500 de euro, dacă automobilul a fost utilizat mai mult de zece ani. Cele mai multe automobile Nissan Qashqai de pe piața auto din Moldova sunt vândute la un preț cuprins între 11 și 12.000 de euro. În saloanele auto, prețul pentru un automobil de acest model începe de la 16.500 de euro.

  Săracă și cu datorii

  Ana Cucerescu pare să fie foarte săracă, judecând după declarația de avere și interese personale pentru anul 2019. Magistrata nu dispune de o locuință proprie, nici măcar luată cu chirie. În 2008, și-a procurat cu 40.000 de lei un automobil de model Volkswagen Polo, la care a renunțat anul trecut pentru 10.000 de lei.

  Tot în 2019, magistrata a contractat două credite a câte 100.000 de lei, cu rata dobânzii de 14 la sută, pe care urmează să le restituie până în 2024.

  În afară de creditele de la Victoriabank, Ana Cucerescu mai are de întors până în 2022 un credit de 50.000 de lei eliberat în 2016 de către BC MoldovaAgroindbank.

  Magistrata Cucerescu a raportat doar venituri din salariu, care anul trecut a fost, în medie, de 19.623 de lei pe lună.

   

  Lupta pentru Chișinău

  Ana Cucerescu va prezida unul dintre cele două complete specializate de judecată, formate recent la solicitarea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, pentru examinarea dosarelor ce țin de devalizarea sistemului bancar.

  Cucerescu este și președinta completului de judecată care examinează dosarul pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, învinuit de abuz în serviciu. Spre deosebire de cele două colege din complet, Ana Cucerescu a optat pentru menținerea lui Morari în arest preventiv.

  Ana Cucerescu și-a început cariera, după absolvirea Universității de Stat din Moldova, în calitate de specialist coordonator în secția juridică a Consiliului Superior al Magistraturii. La 27 de ani, îmbracă pentru prima dată mantia de judecător, fiind numită, în septembrie 2011, la Judecătoria Bălți.

  În iulie 2015, Ana Cucerescu este transferată temporar să activeze la Judecătoria Chișinău, transfer care se prelungește periodic până în primăvara anului 2018. În aprile 2018, Ana Cucerescu este nevoită să revină la Judecătoria Bălți, după ce Consiliul Superior al Magistraturii refuză să-i prelungească mandatul pentru Chișinău. Peste câteva luni, în noiembrie 2018, membrii organului de autoadministrare judecătorească se răzgândesc și acceptă ca Ana Cucerescu să revină definitiv la Judececătoria Chișinău.
  Sursa: anticoruptie.md

• 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

  13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase. Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc […]

  Citiţi mai departe

  13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

  Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

  Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

  Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

  Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

  Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

  Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

  Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

  Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

  Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

  Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

  Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

  Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

  În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
  Sursa: anticoruptie.md

• La cine a ajuns dosarul lui Morari după ce o magistrată s-a abținut să îl examineze și când va avea loc ședința de judecată

  Dosarul lui Viorel Morari, în care acesta este acuzat de „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestecul în înfăptuirea justiției”, a ajuns pe masa unui nou judecător după ce magistrata căreia i-a fost repartizat prima dată dosarul a înaintat cerere de abținere. Avocatul șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Foltea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că […]

  Citiţi mai departe

  Dosarul lui Viorel Morari, în care acesta este acuzat de „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestecul în înfăptuirea justiției”, a ajuns pe masa unui nou judecător după ce magistrata căreia i-a fost repartizat prima dată dosarul a înaintat cerere de abținere. Avocatul șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Foltea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că dosarul clientului său a fost repartizat unei alte judecătoare – Ana Cucerescu, care activează în cadrul Judecătoriei Chișinău.

  Apărătorul lui Morari ne-a mai comunicat că a fost informat că ședința de la Judecătoria Chișinău este programată pentru vineri, 14 februarie.

  Potrivit avocatului, măsura preventivă care i-a fost aplicată lui Morari, expiră pe 19 februarie, iar procurorii anticorupție au depus deja un demers pentru prelungirea mandatului de arest cu încă 30 de zile.

  Potrivit magistrat.md, Ana Cucerescu a fost transferată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău încă în 2015, ulterior termenul de transfer fiind prelungit în mai multe rânduri. Anterior aceasta a activat în funcția de judecător la Judecătoria Bălți.

  La 10 ianuarie, în ziua când au fost încheiate verificările la cele două procuraturi specializate, procurorul-șef suspendat al PA, Viorel Morari, a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit de abuz de serviciu și fals în acte publice, acțiuni pe care le-ar fi săvârșit în martie 2017, când a înregistrat o plângere depusă de către Vlad Plahotniuc împotriva lui Veaceslav Platon, pe care, conform PG, „a înregistrat-o contrar cerinţelor legale, pornind un proces penal şi ulterior urmărirea penală şi falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale”. Ulterior, magistrații au decis, la solicitarea procurorilor, să îi prelungească măsura de arest preventiv.

  Viorel Morari a declarat anterior că dosarul în care este vizat ar fi unul politic și că, astfel, s-ar încerca distragerea atenției publice de la alte subiecte sau fapte, dar și că dosarul său ar fi fost inițiat la comanda noului șef al PG, Alexandr Stoianoglo și al președintelui R. Moldova, Igor Dodon. 
  Sursa: zdg.md

• Bani i-au luat, apartamente nu le-au dat

  Aceste două femei spun că au dat mii de euro unei firme care a promis să le facă apartamente la mansardă, dar aceia au plecat cu banii și nu construiesc nimic. Procuratura se face că investighează excrocheria, instanțele de judecată se fac că analizează cazul, iar Primăria Chișinău continuă să le autorizeze ”construcții de mansarde”, ca ei să mai poată […]

  Citiţi mai departe

  Aceste două femei spun că au dat mii de euro unei firme care a promis să le facă apartamente la mansardă, dar aceia au plecat cu banii și nu construiesc nimic. Procuratura se face că investighează excrocheria, instanțele de judecată se fac că analizează cazul, iar Primăria Chișinău continuă să le autorizeze ”construcții de mansarde”, ca ei să mai poată semna contracte păguboase.

  sursa: Curaj.tv

• Interviu cu judecătorul Ana Cucerescu

  Ana Cucerescu activează în funcţia de judecător la Judecătoria Bălţi de trei ani, fiind o persoană competentă, devotată profesiei exercitate şi cu o responsabilitate înaltă. Ana Cucerescu munceşte zilnic, cu abnegaţie, în scopul înfăptuirii calitative a actului de justiţie. Interviul acordat relevă calităţile personale şi profesionale ale magistratului Ana Cucerescu.

  Ana Cucerescu activează în funcţia de judecător la Judecătoria Bălţi de trei ani, fiind o persoană competentă, devotată profesiei exercitate şi cu o responsabilitate înaltă. Ana Cucerescu munceşte zilnic, cu abnegaţie, în scopul înfăptuirii calitative a actului de justiţie. Interviul acordat relevă calităţile personale şi profesionale ale magistratului Ana Cucerescu.

• Может ли молдавский адвокат представить интересы пингвина в молдавском суде?

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в […]

  Citiţi mai departe

  Любой здравомыслящий человек скажет, что за бред, но это на первый взгляд. Оказывается, что это вполне возможно. В настоящее время, после ряда изменений в гражданском процессуальном кодексе, физические лица могут либо сами защищать свои интересы в суде, либо через адвоката. Полномочия адвоката подтверждаются мандатом, выданным представляемым (ч. 7 ст. 80 ГПК). Вроде понятно, мандат, подписанный клиентом и, пожалуйста, участвуй в процессе. Но возьмем ситуацию, когда предположим, к адвокату обращается гражданин Антарктиды, некий пингвин, у которого возник вопрос, скажем связанный с наследством в Молдове, в связи с чем, надо обратиться в суд, к примеру, для продления срока принятия наследства.  Приплыть в Молдову пингвин не может, даже если постарается, то максимум заплывет в Днестр или в Прут, и то наверняка с риском для жизни. Что остается бедному пингвину делать. Естественно, обратиться к своему пингвиньему нотариусу для оформления соответствующей доверенности.

  Но пингвиний нотариус говорит, что доверенность оформить не может, так как, согласно молдавским законам, пингвины не обладают юридической ни правоспособностью, ни дееспособностью, и советует ему оставить эту затею. Но пингвин не успокаивается, он советуется с адвокатом в Молдове, и адвокат ему говорит, что фигня это все, в Молдове это не проблема. Он присылает ему мандат, где на обратной стороне есть надпись подпись клиента, там пингвин расписывается (думаю, ставит отпечаток лапы и разбивает яйцо) и шлет его адвокату в Молдове, который на его основании, составляет иск, подает в суд, и вот пингвин получает нужное ему решение.